România Liberă, iulie 1948 (Anul 6, Nr. 1182-1209)

1948-07-22 / nr. 1201

All IV Nr. 12010., 8 PAGINI 4 LEI Taxa de francare plătită în n­u­merar gofit. aprobării Direcțiunii Generale R. I. T. Nr. 108.828, 18 Septem­brie 19144. CEL MAI MARE ZIAR DE INFORMAȚIE ȘI REPORTAJ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ABONAMENTE­ încep la 1 și 15 ale lunii REDACTOR RESPONSABIl l^­ București, Str. MHe 5-7-9 —•unn SALARIAȚI ȘI STUDENȚI: Firme individuale lei 2000 — ju­b­ifi­ciP «cl a ga Cent. tel. b.34.93, 6.34,94 6.34.95­3 luni „ 360­­ lei 100 Autorități, instituții, Soc. „ 3000 NICULAE BELLU Cont­rec poștal Nr. 7796 I an ., 1.400_____________________________________________________________________________________________ Vot 22 Iulie 1948 CITIȚI: Timpuri ~H­A ARIStă­­ it nih­i St­A M­ARX RĂZBOIUL CIVIL DIN FRANȚA : EDITURA PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN­­ £! CITIȚI: BIBL­IO­T­EC­A marxistă , leninistă. STALIN SITUAȚIE NOUĂ SARCINI noi IN domeniul construcției ECONOMIC* EDITURA PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN­­ v­­.t V REZULTATELE TRATATIVELOR ROMÂN COMUNICAT ASUPRA VIZITEI DELEGAȚIEI GUVERNULUI REPUBLICII CEHOSLOVACE In zilele de 19,20 și 21 Iulie 1948, ședințele Consiliului de Miniștri al­­­siliul de Miniștri, Doctor Jan Sev­­delegație a Guvernului Republi­ Republicii Cehoslovace, Antonin­­cik, Ministrul Afacerilor Străine, cui Cehoslovace compusă din: Pre­­ Zapotocký, Vicepreședintele Con-[Doctor Vladimir Clementis și Mi­­­nistrul Comerțului Exterior, Anto­­niin Gregor, au vizitat Capitala ță­­(Continuare în pag. 3-a) IMP­UNEHLE MESERIAȘILOR IPUNERILE meseriașilor sunt la ordinea zilei. Pe linia tra­sată de Partidul Muncitoresc Român, Ministerul de Finanțe a sta­bilit pentru exercițiul fiscal 1948- 1949 un regim echitabil pentru a­­ceastă categorie de producători rău hărțuită de trecutele regimuri. Micul meseriaș constată astăzi că munca nu­­ mai este împovărată cu biruri grele, care să-i depășească capacitatea de plată. El nu mai a chemat, ca’n trecut, să completeze în bugetul țării golurile pe care le creiau impunerile fictive, evaziunile și eschivările i ndustriașp­or și marilor comercianți. Asociațiile profesionale Împreună cu reprezentanții fiscului, consti­tuiți în com­­sii mixte de impunere, s’au­ aplecat asupra fiecărui caz în parte, pentru ca nimeni să nu fie lovit de o apreciere nedreaptă, ne­corespunzătoare realității. Deosebirile făcute între meseriași . (Continnare în­ pag. 5~) Bucur Berceanu I TELEGRAMA C.C. AL COMUNIST (BOLȘEVIC) CĂTRE C.C. AL PARTIDULUI COMUNIST JAPONEZ IX utiM CU JOSNICUL ATENTAT IM­POTRIVA LUI TOKUDA Comitetul central al partidului comunist d­e URSS., a aflat cu un­­ Cont nuare în pag. 5­ MOSCOVA. 21. (Rado*). - TASS transmite telegrama adresată de secretarul comitetului central al partidului comunist (bolșevic) t­. R.­­ S. S. G. Malenkov, comitetului cen­tral al partidului comunist japonez; ■wwM——P PARTIDULUI AL U­R­S­S ALT LOT DE FOȘTI PRIZONIERI A SOSIT DIN U.R.S.S IAȘI (prin telefon). —­n seară la orele 19,30 a sosit în gara Socola un lot de foști prizonieri reîntorși din U. R. S. S Lotul cuprinde un nu­măr de ofițeri, subofițeri și soldați. Convoiul a fost îndrumat spre gara Focșani de unde foștii prizonieri urmează a fi trimiși spre căminele lor. TEXTUL TRATATULUI DE PRIETENIE, COLABORARE ȘI ASISTENȚĂ MUTUALĂ INTRE REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ ȘI REPUBLICA CEHOSLOVACĂ Prezidiul Marii Adunări Națio­nale a Republicii Populare Române și Președintele Republicii Cehoslo­vace. Pătrunși de convingerea că în­tărirea prieteniei și colaborării in toate domeniile corespunde intere­selor vitale ale popoarelor Repu­blicii Populare Române și ale Re­publicii Cehoslovace și că adânci­­­rea relațiilor reciproce va întări I bilă orice amenințare și să impi« 1______...m­­*! •__1______|__1._* • ispro a nind­onmi ii în f­ormă garanțiile libertății, independenței și propășirii lor și în acelaș timp va contribui la consolidarea păcii și securității generale, în sensul prin­cipiilor Chartei Națiunilor Unite. Bazați pe experiența dobând în cel de al doilea războiu mondial, când Germania imperialistă a în­călcat independența politică și inte­gritatea teritorială a țărilor lor. Au hotărît să încheie un Tratat de Prietenie,Co­aborare și Asisten­ță Mutuală, numind plenipotențiarii lor și anume: Prezidiul Marii Adunări Națio­nale al Republicii Populare Româ­ne, pe Domnul Dr. Petru Groza, Președintele Consiliului de Miniștri și pe Doamna Ana Pauker, Mini­strul Afacerilor Externe, Președintele Republicii Ceho­slovace pe Domnul Antonin Zapo­­tocky, Președintele Consiliului de Miniștri și pe Domnul Dr. Vladi­mir Clementis, Ministrul Aface­rilor Străine, care, după ce au schimbat depli­nele puteri găsite în bună și cuve­nită formă, au căzut de acord asu­pra celor ce urmează: Art. 1 înaltele Părți Contractante se o­bligă să ia în comun toate măsurile, pentru ca în viitor să facă imposi­dele o agresiune din partea Germa­­niei sau a altui Stat ce s’ar Uni cu ea direct sau sub orice altă formă. înaltele Părți Contractante își a­­firmă hotărîrea de a participa la toate acțiunile internaționale care tind să asigure pacea și securitatea internațională și vor contribui in mod efectiv la realizarea acestor înalte scopuri. Art. 2 In cazul când una din înaltele Părți Contractante ar fi antrenată într’un conflict armat cu Germania care ar încerca să reînoiască poli­tica sa de agresiune, sau cu alte State care s’ar uni cu Germania, direct sau sub orice altă formă, in politica sa agresivă, cealaltă înaltă Parte Contractantă îi va acorda de îndată sprijin militar sau de orice (Continuare în pag. 3-a) A 22 IULIE, ZIUA EL­IBERĂRII POLONIEI REPUBLICA POPULARA POLONA, UN STAT AL POPORULUI MUNCITOR ca­ 4 ani, glorioasa armată soviet­că elibera Polonia. La 22 iulie 1944, Comite­tul Polon de Eliberare Națională, înființat din Unst­alea și cu spri­jinul Partidului Muncitoresc PolOn, a lansat un manifest către popor, chemându-l la lupta pentru elibe­rarea țării de sub jugul cotropito­rilor fasciști. Alături de Armata Roșie, Comitetul Polon de Elibera­re Națională reuși să izgonească armatele lui Hitler de pe pământul Poloniei. , Teritoriile polone din­­ Vest și referendum­ul . Odată eliberată, două necesități de prim ordin se impuneau spre rezolvare Poloniei. Realipirea te­ritoriilor din Vest și democratiza­rea țării. Prin acordul de la Potsdam, s-a prevăzut, în urma stăruitoarei ati­tudini a Uniunii Sovietice, ca frontierele Poloniei să fie pe Odra, Nissa și Marea Baltică. Se repara astfel o gravă nedreptate (popu­lația poloneză în aceste teritorii se cifrează la 4.500.000 locuitori dintrun total de 5.100.000). Printr-un referendum populația și-a spus cuvântul în chestiunea realipirii teritoriilor de Vest. 90 la sută din votanți au votat pentru noile frontiere occidentale, care includ teritoriile următoare, răpi­te de veacuri de către germani: Pomerania Occidentală, ținuturile vestice ale Poznaniei, Silezia supe­rioară și inferioară precum și ți­nutul Mazurilor din fosta Prusie Orientală. Odată recâștigate teri­toriile din Vest, statul polonez, a pornit la repopularea și refacerea lor. Democratizarea șî recon­­­strucția țării Forțele progresiste ale Poloniei, având sprijinul larg al masselor populare au pornit o luptă dârză pentru doborîrea reacțiunii polo­neze, dușmană a țării și a poporu­lui. Partidul muncitoresc polon se afla în fruntea acestei lupte, ca avantgardă a proletariatului și ță­rănimii muncitoare, având ca duș­man hotărît moșierimea și burghe­zia Lotoniei Reacțiunea poloneză era repre­zentată de partidul lui Micholaj- Dan Fr­iîtuu (Continuare în pag Ultime știri) O-CEHOSLOVICE „PRIN TRATATUL SEMNAT AZI, POPORUL CEHOSLOVAC ȘI POPORUL ROMAN SE LE­AGA A CONTRIBUI ÎMPREUNA CU CELELALTE PO­POARE ALE DEMOCRAȚIEI POPULARE, IN JURUL UNIUNII SOVIETICE, LA ÎNTĂRIREA FRONTULUI PĂCII, PENTRU PROSPERITATEA POPOARELOR NOASTRE, PENTRU INDEPEN­DENTA ȘI SUVERANITATEA ȚARILOR LOR ȘI PENTRU VICTORIA LUPTEI MIȘCĂRII MUNCI­TOREȘTI ȘI DEMOCRATE DIN ÎNTREAGA LU­ME“, A SPUS D-NA ANA PAUKER, MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE AL R.P.R. CU PRILE­JUL SEMNĂRII TRATATULUI ROMÂN ȘI CEHQI SLOVAC. (Textul integral al­­ discursurilor d-nei "Ana Pauker ți d-lui Vladimir dementis, în pag. 3-a). MARELE MEETING »EU UZINELE­­ 23 AUGUST» A­SPECTE Imensa sală de festivități a uzi­nelor 23 August”, devenit­uri neîncăpătoare pen­tru cele câteva mii de muncitorii, veniți să-și exprime solidaritatea și să aclame pe conducătorii celor două popoare, român și cehoslovac, care cu câteva ore înainte, prin sem­narea Acordului de Prietenie, Cola­borare și Asistență mutuală, puse­­esră încă o piatra la temelia păcii și independenței popoarelor. A fost o puternică și caldă mani­festare de simpatie, prin care clasa muncitoare și-a­­ arătat încrederea nemărginită pe care o are în con­ducătorii săi, în tăria de neclintit a frontului democraticii și socialis­mului, în frunte cu Uniunea Sovie­tică, în victoria sa definitivă împo­triva ațâțătorilor la un nou răz­­boiu. I — Trăiască Uniunea Sovietici, bastionul păcii și al libertății’’ erai lozinca scandată din mii de piep­turi. In uralele nesfârșite ale munci­torilor și-a făcut apariția delegația guvernamentală cehoslovacă, în frunte cu d. Antonin Zapotocký, președintele Consiliului de miniștri al Republicii Cehoslovace și repre­zentanții guvernului­ Republicii Populare Române, d. prim ministru dr. Petru Groza, d- prim vice-pre­­ședinte al consiliului de miniștri, Gh Gheorghiu-Dej, d-na Ana Pau­ker, ministrul Afacerilor Externe, d.. Gheorghe Apostol, președintele Confederației Generale a Muncii și alte numeroase personalități din via­ța politică a țării noastre.________. (Continuare în pag. 5—( SOLEMNITATEA SEMNĂRII TRATATULUI ROMÂNO-CEHOSLOVAC I a­ni. Antonni Zapotocky, dr. Petru Groza, d-na Ana Pauker și d. Vla­dimir Clementis In timpul semnăii, tratatului româno-cehoslovac O SCURTĂ RECAPITULARE riza de guvern izbucnită a­ af­­tăeri in Franța s’a produs în urma respingerii de către Adunarea Națională a proectului guvernamental privitor la creditele militare excesive. Primul ministru Schuman punând chestiunea de în­credere pentru acordarea de cre­dite militare în valoare de 300 miliarde franci Adunarea a votat cu 297 voturi contra și 214 pentru. Jocul gu­vernelor hibride de ti­pul celor care se succed de mai bine de un an în Franța și care jonglează cu chestiunea de încre­dere ori de câte ori vor să treacă o lege cu orice chip, este expresia în­săși a slăbiciunii acestor guverne. Guvernele de coaliție care se su­pun imperialiștilor din Wall-Street s-au dovedit dealtfel nestabile din­tru început. De la excluderea comuniștilor din gu­vern coaliția catolico-socialistă a avut de întâmpinat din ce în ce mai multe greutăți. Excluderea comuniștilor din guvern de la începutul lui Mai 1947, s’a produs cu ocazia desbaterii unui proect privitor la primele în acord, cerute de COT. In fond acesta era un preț­ care continua diferendul izbucnit pe chestiunea răsboiului vietnamiez. Reali­tatea era că Ramadier asculta de ordi­nele departamentului de stat american, care ceruse în țări"­ „beneficiare" ale „planului Marshal”, înlăturarea comu­niștilor din guvern. Acesta fusese doar și restul călătoriei d-lui Dulles în Europa Occidentală. Dorința Wall-Strett-ului întâlnea de altfel mai vechi aspirații ale burgheziei franceze. Aceasta, care în timpul războ­iului își împărțise atențiile între Petain­ și de Gaulle pentru a se asigura in ve­derea „oricărei eventualități", a început imediat după eliberare, manevrele împo­triva Partidului Comunist care fusese motorul întregii­ mișcări de eliberare care devenise principala forță politică a țării. j t Vechiul trădător Leon Blum s-a dove­dit din nou unul din cele mai devotate instrumente ale burgheziei franceze­ și capitaliștilor americani. El a asumat pentru partidul al căruia­­ conducător? este, rușinoasa sarcină a excluderii co­muniștilor din guvern. : * i­ ;■ " . . . Instaurat în­­ Ianuarie 1947 guvernul Ramadier. era primul guvern neprovizoa­riu al celei de a patra republici. Primul loc în alegeri îl dețineai­ coio­m­uniștii care aveau 186 de mandate, ur­­tați de catolici (MBP) cu 172 de man­­date, apoi veneau socialiștii cu 101 man­­date și partidul gaullist cu numai 69 mandate. «Imediat după constituirea guvernului reacțiunea a început să uneltească top potriva coaliției­. âj Faimosul bancher John Forster Dul­les, care este și ministru adjunct al de­partamentului de stat, în vizita lui Itt Franța, a completat complotul reacțiunii împotriva democrației. „Sfaturile” sale au făcut ca la 4 Mai 1947 Ramadier să guverneze fără comuniști. La 4 Mai 1947 Partidul Comunist primul partid al Franței, este exclus din guvern împotriva tuturor principiilor pe care le declară ale sale orice democrație burgheză. Guvernarea lui Ramadier se face sub semnul „voturilor de încredere”, pe care guvernul este nevoit să le ceară la fiecare câteva zile. Urmează echipa ministerială a catoli­cilor și a socialiștilor sub conducerea lui Robert Schuman. Politica de îngrădire­ a salariilor, în timp ce prețurile cresc« politica de servilism față de capitalismul expansionist american concretizat prin Planul Marshall, politica de ostilitate Z. Florea (Continuare in naa. C CUM SA AJUNS LA NOUA CRIZĂ DE GUVERN D­IN FRANȚ­A A GUVERNELOR ȘI FAP­TELOR DIN ULTIMUL AN

Next