România Liberă, noiembrie 1949 (Anul 7, nr. 1595-1618)

1949-11-02 / nr. 1595

AOjrffiAyi „Toată puterea in mâinile Sovietelor" — Comitetul Central al Partidului Bolşevic adoptă revoluţia lui Leul» asupra Insipecţiei armate — Se formează me­­reu alte detaşamen­te de gardişti ro­şii. In fabrici când Se cer zece oameni se înscrie tm ate­lier întreg. Mun­citorii şi soldafii din Capitala aş­teaptă semnalul Partidului. Gardiş­tii­ roşii au fost mobilizaţi. Provin- , , . ciâ a fost preveni, l^tttisr^,în stăpiân­ire­a nodurilor de cale feratâjfefeşt ‘asigurată..Socialiştii­ revolu­ţionai şi 'mepşevici au fost izolaţi de m­'âsse.‘ Lozincile bolşevicilor au devenit de mult lozincile proletariatului şi ale tu­­turore oamenilor munch.­­ Creşte valul revoluţionar, creşte forţa celor care cer­ ,în cartierele Retrogradu­lui,^in^uzine-'-sau nn 'fabrici: „Toată, pu­terea în mâinile Sovietelor1“. Cresc­­de­taşamentele armatei proletare în regiu­­nea­­ Volgei sau­­în .­iraucaz, pe malurile Donului sau în Asia Centrală. Creşte voinţa de■ luptă pentru libertate. „Putem salva situaţia «tum­ai daca vom lua Petrogradul în mâinile­­ noastre** 16 :(2­9)- Octombrie 1917. Insurecţia este pregătită, cu grijă. La Petrograd, "hi"- primăria subraionului Les­noi, din sectorul Viborg, s’au adunat să rexamineze rezoluţia asupra insurec­ţiei armate,­­ membrii Comitetului Cen­tral, reprezentanţii.. Comitetului din Pe­trograd,. al organizaţiei militare, ai­­Con­siliului sindicatelor, ai comitetelor de fabrici şi uzine şî ai muncitorilor de la cafea ferată. Lenin.. arată succesele obţinute, arată că massele­­ urmează.. Partidul Bolşevic. In sala'domneşte o linişte adâncă. Prin faţa ochilor oamenilor , perindă figu­rile celor'-'-Care-i aşteaptă în uzine şi fa­brici: ‘. ca..sa Le aducă 'cuvântul Partidu­lui. In. urechile lor răsună strigătele ce se aud de pe străzile Petrogradului: „Toată, puterea Sovietelor1*. In inimile lor-'încolţesc­ adânc ultimele cuvinte din raportul lui Lenin: „Putem .salva­­situaţia numai dacă vom. lua. Petrogradul.'în mâinile noastre. Din toate acestea reese clar' concluzia că a vând rândul'"-*insurecţîn armate,' pe care a artifcie în­­vedere..rezoluţia Comitetului Central. Din analiza politică a luptei de clasă din Rusia şi din Europa, decurge nece­sitatea celei mai hotărîte, celei mai ac­­tive politici, care nu poate fi decât in­surecţia: armată“. Toţi îi ascultă cu respiraţia reţinută. Câteva minute nimeni nu ia cuvântul. In sa­t, răsună acum glasul liniştit şi puterfee,­al lui Sverdlov, care prezintă un raport, în numele secretariatului Co­mitetului­ Central. După­ Sverdlov iau cuvântul reprezen­­tanţii m­ncitorilor, cei din organizaţia militară şi mulţi­­ alţii. "Cuviinţele lui Stalin demască pe Camenev şi Zianoviev Au început desbateriie. Numai Came­nev şi Zinoviev revin la „avertismente­le“ lor. Zinoviev îşi incepe discursul cu o Întrebare provocatoare: „Este oare a­­sigurat succesul insurecţiei armate?“ Dincolo de ferestre, în grădină, frea­mătă copacii, in geamurile ude izbeşte­­ploaia. In cameră se aude glasul piţi­găiat al lui Zinoviev în aceiaşi notă stridentă. Aceleaşi argumente laşe: „duşmanul e puternic", „n'avem motive să ne grăbim”. Mânia se aşterne pe feţele celor pre­zenţi. Curând în jurul lui Zinoviev s’a făcut un spaţiu gol. Toţi s-au strâns lân­gă Lenin şi Stalin. Numai Camenev îl susţine pe Zinoviev. Numai Cartienev este „îngrijorat“ de succesul insurecţiei, numai el adoptă poziţii m­enşevice. De partea cealaltă a mesei se ridică Stalin. Sigur de sine, sigur de victoria proletariatului, de necesitatea de a se porni insurecţia în zilele acestea, el com­­bate argumentele capitulanţilor: „Cele propuse de Camenev şi Zinoviev, ne aduc obiectiv în situaţia de a da contrarevoluţiei posibilitatea de a se or­ganiza. Ne vom retrage astfel la infinit şi vom pierde întreaga revoluţie. De ce să nu ne asigurăm noi posibilitatea de a ne alege ziua şi condiţiunile potrivite, spre a nu da contrarevoluţiei posibilita­tea de a se organiza“. Cuvintele lui Stalin demască pe cei doi laşi. Cuvintele lui Staiin cad greu asupra lor. Camenev se sgribuieşte în­­tr’un colţ, Zinoviev se agită într’altui. După ce analizează situaţia internaţiona­lă, Stabil închee: „Avem în faţa noastră două linii: una­­ e aceea a orientării spre victoria revo­luţiei şi a îndreptării privirilor spre Eu­ropa, iar cea de-a doua linie e aceea a lipsei de credinţă în revoluţie şi a rămâ­nerii numai în opoziţie. Refuzând să sanc­ţioneze dislocarea trupelor, Sovietul din Petrograd a şi păşit pe calea insurecţiei. Flota s-a şi răsculat, dat fiind că ea mer­ge împotriva lui Kerenski“. Adunarea adopta rezolu­ţia lui Lenin Unul după altul iau cuvântul membrii Comitetului Central, împotriva lui Ca­menev şi Zinoviev. E trecut de miezul nopţii. Vorbeşte Sverdlov care dă infor­maţii asupra pregătirilor pe care le face contrarevoluţia. După el se ridică Dzer­­jinski Vocea îi tremură. Dar ea sfâşie hainele capitulanţilor şi în faţa ascultăto­rilor apar, încă o dată în toată goliciunea lor, cei doi,­­laşi, mărunţi la, suflet­ , Ca­menev şi Zinoviev. Cuvântările le încheie Lenin, care propune următoarea rezoluţie: „Adunarea salută în întregime şi sprijină pe deplin rezoluţia Comitetului Central, adresează tuturor organizaţiilor şi tuturor muncitorilor şi soldaţilor ape­lul de a pregăti din toate punctele de vedere şi în mod şi mai intens Insurec­ţia armată, de a sprijini centrul creat de către Comitetul Central în vederea­­insu­recţiei, şî-şi exprimă deplina convingere că Comitetul Central şi Sovietul vor in­dica la timp momentul favorabil şi mo­dalităţile nimerite ale ofensivei“. Zinoviev mai încearcă să se opună. Dar nu izbuteşte. Atunci adoptă poziţia lui Troţki, care, fără să ia în mod des­chis atitudine împotriva lui Lenin, sa­botează pe ascuns insurecţia,. Poziţie ti­căloasă, laşă. Înşelăciunile şi manevrele sunt zadar­nice. Cu 19 voturi pentru, două contra şi patru abţineri, adunarea adoptă re­zoluţia lui Lenin. Şedinţa se apropie de sfârşit. Membrii Comitetului Central hotărăsc crearea unui Centru de Partid în frunte cu Sta­lin, din care fac parte Sverdlov, Dzer­jinski şi Uriţki, centru care e însărci­nat cu conducerea practica a insurec­ţiei. Se luminează de ziuă. Adunarea la sfârşit. Oamenii părăsesc primăria sub­urbie’i Lesnoi, unul câte unul. Ultimul pleacă Lenin. Bate un vânt rece, pu­ternic. Vladimír Ilici scrutează zarea. Gândurile îi fug spre soarta revoluţiei Mintea.l lucrează repede. El se concen­trează asupra ultimelor probleme ale in­surecţiei armate. La un colţ de stradă se opreşte. Priveşte­ îndărăt spre casa din Lesnoi şi surâde mulţumit. încă, un­ pas, fusese făcut pe călea înfăptuirii revo­luţiei. Creşte valul revoluţionar Încă din preajma lunii Septembrie, So­vietele din Samara, Saratov şi Ţariţîn fuseseră complet cucerite de bolşevici- La Saratov se află tm reprezentant al Comitetului Central. In ziua de 15 Octombrie (28 Octom­brie) la Saratov s-a deschis Congresul Sovietelor de deputaţi ai muncitorilor şi scldaţilor. La acest Congres predobrlină bolşevicii. Cu o majoritate de 128 de voturi con­tra 12, Congresul votează rezoluţia bol­şevică. De la Comitetul Central, pornesc directive la Saratov, iar de aci spre ca­pitalele de judeţ, în întreaga regiune, cât şi spre Ţariţîn, in legătura cu pre­gătirea luptei alinate pentru cucerirea puterii. Meetingurile de pe malurile Volgei se prelungesc până după miezul nopţii. At­mosfera este înfierbântată. Pe ţărmurile Mării Baltice, la Krond­­riadt marinarii se adună cu miile sub cerul uber, în piaţa Iacovnaia. Meelin­­gurile lor se aseamănă mult cu cele ale muncitorilor şi soldaţilor din Tariţîn. Şi tot mai des scriu ziarele despre „Tarî­­ţînul Roşu“ atunci când vorbesc de „Krondstadtul Roşu’’. La Ircuţe s’a deschis Congresul gene­ral al Sovietelor din Siberia. Au sosit reprezentanţii a 60 de Soviete din Sibe­ria. Socialiştii revoluţionari caută să îm­piedice lucrările Congresului. Primul lor pretext este candidatura unui bolşe­vic la preşedinţia Congresului. Se pune la vot. Cu 83 de voturi pentru, 32 con­tra şi 9 abţineri este ales preşedinte un bolşevic. La Petrograd se deschide conferinţa comitetelor de fabrici şi uzine din Ru­sia cu lozinca: „Trecerea puterii în mâi­nile Sovietelor”, în Ucraina, răscoalele ţărăneşti se desfăşoară sub steagul lo­­zincilor bolşevice. Acestor răscoale li se alătură mişcarea din armată. La Kiev a fost convocată consfătuirea regională a Sovietelor din ţinutul de Sud-Vest. In ciuda atacurilor socialiştilor-revoluţio­­nari şi menşevicilor este votată rezolu­ţia bolşevicilor care cere „predarea în­tregii puteri în mâinile Sovietelor“ .MOmjtXlA TJiWEKM* C­e­i m­ai a­p­r­o­p­i­a­ţ­i tovarăşi de luptă ai lui Lenio şi Stalin in făurirea Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie M­IHAIL ! „Alături de Frun­ze lâncezeala nu poate exista. E! Iţi răscoleşte întreagă ta fiinţă, el dă im-­­­bold fiecărei părti­cele a minţii, a e­­nergiei, a voinţiî şi a puterii taie, te face să tresalţi, îţi face inima să bată mai tare, iar min­­tea ta o face si vi­breze ca şi a lui’’. lată ce a spus despre Frunze scriitorul Dmitri Furmanov, care l-a­­întâlnit­­ade­­sea pe acest erou, in istorisite zile ale revoluţiei. Şi Ceapaev, după prima sa întâlnire cu Frunze, a exclamat entu­ziasmat: „Iată omul care ne trebuie, iată un adevărat comandant!” S’a născut la 2. Februarie 1885 în ora­şul Pispek (astăzi Frunze, capitala R.S.S. Kirghizia). Copilăria­­şi tinereţea şi-a pe­trecut-o la Verni — astăzi Alma-Ata,— unde tatăl sau a lucrat ca subchirurg militar şi unde tânărul Frunze a terminat gimnaziul cu medalia de aur. A început să studieze politehnica la Petersburg, unde a intrat, pentru prima oară în con­tact cu cercurile revoluţionare ale­ ora­şului. Pătruns de ideile avansate ale­ re­voluţiei, Frunze a devenit un aprig lup­tator pentru cauza­ clasei muncitoare. Lupta măreaţă în care se angajează se anunţă de la început grea, înverşunată. Dar cu­­cât creşte riscul, cu cât perico­lul e mai mare, cu atât se întăreşte şi dârze­nia revoluţionară a luptătorului. Acest discipol şi tovarăş de luptă a lui Lenin şi Stalin a ştiut să înveţe de la marii săi conducători şi datorită nepre­ţuitului lor sprijin, el a ştiut în mo­mentele cele mai g­rele să corespundă măreţelor misiuni ce i-au revenit ca unul din conducătorii revoluţiei şi ca unu­l din principalii organizatori ai Ar­­matei Roşii. Nu mult după intrarea lui în rândurile revoluţionarilor, este arestat de poliţia ţaristă pentru participare la o demonstraţie muncitorească şi pentru rez stesrtă opusă poliţiei. Insă aceste persecuţii, cu care avea să se obişnuiască de altfel în de­cursul sbuciumatei şi eroicei sale vieţi, nu-1 demobilizează pe Frunze. Datoria entuziasmului şi elanului său revoluţio­nar, datorită devotamentului­­nemărginit pe care îl dovedeşte faţă de cauza clasei munci­toare, Frunze primeşte de la început misiuni de mare răspundere. Trimis de Partid în puternicul centru industrial d­: F­RUNZE pe atunci, Ivanovo Vosnezensc, pentru a organiza mişcarea muncitorească, el a fost umil din principalii organizatori ai vestitei­­greve a textiliştilor din acest centru industrial în ajunul revoluţiei duin 1005, închisoarea şi­­exilul la Cazan, care urmat după aceasta, nu i-au frânat ac­tivitatea. Învingând toate piedicile, inf­­fruntând cu curaj revoluţionar sângeroa­sa prigoană ţaristă, Frunze îşi continuă lupta. In 1906 el .este trimis ca delegat al bolş­evicilor din Ivanovo.Vosnezensc la cel de al 4-lea Congres al Partidului Mun­citoresc Social-Democrat rus de la Stock­holm, unde l-a auzit vorbind pe Lenin şi unde l­-a întâlnit pentru prima oară pe Stalin. Şi amintirea acestei zile măreţe­­a rămas întipărită in suflet pentru toata viaţa. Imaginea conducătorilor poporului, cuvântul lor avântat, au constituit pentru Frunze un puternic sprijin şi ult imbold la luptă In clipele grele pe care le-­a pe­trecut în închisoare şi exil Trimis în 1916 de Partid să lucreze în rândurile trupelor ţariste, el se întoarce după re­voluţia din Februarie 1917, la Ivanovo- Vosnezensc. Insă nici aici nu rămâne mult timp. Luând cunoştinţă de pregă­tirea Revoluţiei din Octombrie, Frunze formează un detaşament de 2000 de muncitori cu care pleacă la Moscova unde luptă împotriva contrarevoluţiona­rilor din oraş. In 1918, Frunze este ales de Partid în fruntea Armatei a IV-a de pe frontul de Est. Cu energia sa uriaşe, cu geniul sau organizatoric, Frunze for­mează noi unităţi şi creează Vestita divi­zie Ceapaev. in stepele din Legiunea Volgai, în partea sudică a munţilor Ura­lului pe plaiurile deschise ale Gazahsta­­nului, Frunze repurtează victorie după vietorie. El nimiceşte forţele Armatei Albe, care­­sub conducerea trădătorului Collceag se îndreptau spre Moscova, la­­lupta dela Ufa, Frunze dovedeşte «rea­­odată marile sale calităţi de conducător militar, eroismul şi dragostea sa pentru cauza revoluţiei. în timpul luptei dela râul Belaia calul, este­ ucis sub el şi Frun­ze însuşi e rănit grav. El nu părăseşte totuşi frontul ci avântându-se în faţa soldaţilor îi însufleţeşte, le ridică mo­ralul. In urma a numeroase şi strălucite victorii, Frunze, devenit comandantul frontului Turkestan, sdrobeşte armata e­­m­irului din Bokhara, unde înalţă steagul roşu victorios. Ch­emat La Moscova, Frunze stă de vorba cu Leniin „Dacă războiul se prelungeşte încă un an, în­seamnă că, inevitabil, revoluţia e pier­­dută“, îi spuse Vladimír Ilici. La aceasta Frunze îi răspunse cu hotărîre: „In De­cembrie Crimeea va fi a Sovietelor, Vla­dimir Ilid­“. Bătălia din Crimeea a însemnat punc­tul culminant al activităţii sale militare După lupte înverşunate­­eroice, împotriva unui duşman mai numeros şi m­ai bine pregătit din punct de vedere tehnic. Frunze îi comunică lui Lenin din Dian­­skoi, la 1­6 Noembrie 1920: „Astăzi ca­valeria noastră a luat Kerciul, F­rontul de sud a încetat să mai existe!’* In anii de pace care au urmat, Frunze a adus o importantă contribuţia la opera de organizare a puterii armate sovietice. Ales în 1925 comisar al afacerilor nava­le militare şi preşedinte al Con­siliului Militar al U.R.S.S., el depune aceiaşi muncă neobosită pentru consolidarea ti­nerei puteri sovietice. Insă, forţele fizice nu-i mai ajung. Slăbit­­şi bolnav, Frunze moare înconjurat de dragostea, recuno­ştinţa întregului popor sovietic, la 3­ Octombrie 1925 La mormântul lui Frun­ze, doliul poporului sovietic fu exprimat în cuvintele rostite de marele său prie­ten şi învăţător, L V. Stalin: „In persoa­na tovarăşului Frunze noi am pierdut pe unul din cei mai buni, mai dârzi şi mai neînfricaţi revoluţionari ai timpului ilu­stru“.­ ­Lo fum. REMITaÎ — „Depăşirea planului pe trimestrul III se datorează in primul rând efortului continuu al celor ce muncesc care consideră sarcina de a îndeplini şi depăşi Planul de Stat ca o datorie de onoare“. Să luptăm pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat pe anul 1949 (Dia Comunicatul Consiliului de Mini­ștri asupra realizării planului de Stat pe al treilea trimestru al anului 1943). TELEGRAMA ADRESATĂ BIROULUI EXECUTIV AL F.S.M. CU PRILEJUL ADUNĂRII ACTIVULUI SINDICAL DIN BUCUREŞTI Cu prilejul adunării­­activului sindical din Capitală, în prezenţa tov. Gebert, secretar adjunct al Federaţiei Sindicale Mondiale, s-a trimis următoarea tele­gramă Biroului Executiv al F.S­.M., CĂTRE BIROUL EXECUTIV AL F. S. M. PARIS Activul Sindical din Bucureşti, în­trunit astăzi 29 octombrie 1949, ascul­tând expunerea tov. Gebert, secretar adjunct al F.S.M. asupra luptei pentru apărarea păcii, pentru întărirea solidar­­i­taţii internaţ­onale a celor ce muncesc, îşi ‘manifestă ’ h­o­tărîrea dârză de a lupta alături de oamenii muncii de pre­tutindeni, in cadrul F.S.M., pentru zdrobirea tuturor încercărilor imperia­liştilor şi ale slugilor lor, de a diviza, de a slabi clasa muncitoare internaţio­nală în scopul deslănţuîrii unui nou război mondial. Salutăm Conferinţa sindicală Pan-Asia­­tică care se va ţine pe pământul elibe­rat al Chinei, la Peking, în 15 Noem­­brie, şi îi urăm succes în munca de or­ganizare şi susţinere a luptei celor ce muncesc împotriva exploatării singe­­r­oise a coloniştilor englezi, americani şi olandezi. Trăiască lupta sindicatelor din ţările coloniale şi dependente împotriva­ ex­ploatării şi a subjugării imperialiste, pentru independenţă naţională, pentru libertate şi democraţie. t­răiască măreaţa luptă a Federaţiei Muncitorilor din întreaga Chină pentru prosperitatea tinerei Republici populare Chineze. trăiască eroicele sindicate sovietice, fruntaşe ale luptei pentru pace, demo­craţie şi progres. Trăiască lupta Federaţiei Sindicale Mondiale pentru întărirea şi consolida­,­rea unităţii internaţionale a clasei mun­citoare, chezăşie a victoriei popoarelor dornice de libertate şi pace, împotriva cercurilor imperialiste anglo-americane, aj­âţătoar­e la un nou război. ——nrerarenrn—anr-irrt-rr ţ~i— i In lupta pentru construirea so­cialismului, oamenii muncii din Republica noastră Populară aplică, , în toate sectoarele vieţii de Stat, ’ experienţa primului Stat socialist din Iur», a Uniunii Sovietice. Prin aplicarea acestor valoroase învăţăminte- la nevoile, speciale ale ţării noastre, metodele de in. or.; din U.R.S.S. pe. ajuta atât în . activitatea economică şi cultur­al­­. so­ ciala, cât şi în activitatea ad- mpj­­­i ■: trativa a ţârii noastre. "11 ’-t cadru, ;;s'au adoptat la floi, şi în sectorul ■ finalijcia'r,. rtiuIle din . metodele care se aplică în.Uni­­unea Sovietică. Sa vedem care sunt aceste metode, să Vedem cu­m­ s‘a putut apropia sistemul nostru fi­nanciar ‘de “cel sovietic, contribuind astfel într‘o mă­­sură"tâ- ratturi tari'tafere la construirea Socialism­ttlUi. Dacă studiem actuala organizare a Ministerului de Finanţe p­ut­enm constata că acest minister s‘a trans­format''azi în întregime, faţă de forma trecută, capi­­talistă î­­n­ care era un simplu încasator al veniturilor Statului şi un ordonanţator al cheltu­refor. Noul Mi­­nister. al­. Finanţetori' R.P.R. este un organ financiar coordonator­ pentru toate sectoarele vieţii noastre : de Stat; ;Ei -planifica ■ i veniturile­ şi chelturile, are in­­fluenţă..asupra,,întreprinderilor şi asupra altor unităţi economice., sau -sociale’ Controlează activitatea tuturor întreprindta'iior, subvenţionează activităţile pentru mărirea producţiei şi în general centralizează toate­ problemele referitoare la o bună gospodărire’­a banu­lui poporului. In noua sa formă de organizare, AMi­­nisterul de Finanţe este deci mult apropiat de or­­gad­ul similar din U.R.SIS. • A fost transformat' în primul rând sistemul buge­tar. Astăzi, Direcţia­ Bugetului lucrează după meto­de noui, cete sovietice. In bugetul Statului intră toate veniturile' şi cheltuieiiie Statului. Finanţele ţării se pot­­ deci' cSprdbita în coindiţiani mult superioare*.'.".Se­ face:'tfetodhfâ şî/ț clasificarea. bugetară; după.țcheituielile' econonftdef social-chitarafe şi. administrative ...şi astfel se ţine evidenţa clară a utilităţii rh­eltuieiilor ,şi se iau ' huisi­file heccxâfe în cazul când cheituieli'e ad­­ntinistrative '•sh’nt 'exagerate. Totodată, Direcţia Buge­tului aproba toate plăţile de la Banca de Stat şi astfel î­nfebilneşte ‘ rolul unui control efectiv asupra utili­­tii plăţilor, putând să obţină prin aceasta economii importante Până fni prezent în anul 1949, fontul de economii a'depăşit'suma de 8 000.000 090 iei (suma prevăzută îîi buget), ceea ce dovedeşte că Direcţa Bugetului a­ dus ' o politică justă de economii. Prin acest­-­ nou­­sistem­­ bugetar, planificarea tuturor chei­a lor esf« ntsi uşoară, iar­ tenii simt repartizaţi sevve- reite tk­ismfflu'âîttî aiSnisiter-O altă schimbare importantă în cadrul sistem­ului financiar s-a introdus în ceea ce priveşte Finanţarea Economiei Naţionale. Printr-o direcţie nouă, creiată , în Februarie 1949, Ministerul de Finanţe planifică finanţarea întreprinderilor, stabilind fondul de rul­ment pe care poate să-l aibă fiecare întreprindere ,şi­ controlând totodată executarea ■ planului Tor . financiar. După cum a arătat tov. Vasile Luca, secretar al CC al PMR, vice-preşedinte al Consiliului de Miniştri şi Ministru al Finanţelor, fondul de rulment este de o importanţă decisivă în noua gospodărire a întreprin­derilor. El va ajuta pe conducătorii întreprinderilor să lucreze după, norme bine determinate şi totodată re creiază condiţiile pentru a reduce în mod corespunză­tor preţul de cost. Prin planurile financiare se va pu­tea controla utilitatea fiecărei Cheltueli şi astfel orice plată făcută de întreprindere, va fi în întregime con­trolată. Prin aplicarea principiului­­ gospodăririi chib­zuite, întreprinderea va putea să producă mai­­mult şi­ cu cheltueli mai mici. Tot în cursul ace­stui an a­ fost înfiinţat Controlul Financiar. Prin acest control gestiunile întreprinderi­lor şi instituţiilor sunt mereu revizuite şi orice abatere de la disciplina financiară­­este sancţionată. Prin acti­vitatea lor intensă, organele Direcţiei Controlului Financiar au adus Statului economii serioase şi au în­dreptat greşelile comise de Instituţii sau Întreprinderi. S'a creiat totodată în cadru! unităţilor de contab’litate Controlul... Financiar. .Intern, un control permanent al unităţii respective la anumite ' p­erioade. in­ acest. .fel se pol îndrepta' toate greşelle l-seihnatare. Serviciu! de Control Financiar, Intern s-a şi, introdus la, auroap­­toate unităţile­­noastre economice, culturale, sociale, sau administrative. Prin acest serviciu putem să a­­vem totdeauna o situaţie clară a metodei financiare a unităţii respective, ceea ce a permis să se şi ia unele măsuri prin care s’au economisit multe milioane de te! poporului muncitor. O altă problemă importantă­­ este . Contabilitate». Normată, întreprinderile noastre nu vor păiţes7 . «£’, lucreze în condiţiuni brune până când n‘au o evidenţii contabilă bine - precizaîâo::şi 'pânt când în baza' acs*­­ted* nu p«î M saiîuteze te»te *!««*»tete dt predun* ţi® Şi î­n primul rând preţul de cost Prin Direcţia Contabilităţii Normate, Ministerul de Finanţe are astăzi dreptul să dea unităţilor instrucţiuni obliga­torii în legătură cu evidenţa contabilă. Introducându-se astfel o contabilitate simplă, corespunzătoare nevoilor diferitelor unităţi, se va putea asigura executarea în condiţiuni optime a planului financiar al­ întreprin­derilor. Tot după sistemul sovietic şi la propunerea Mini­sterului nostru de­­Finanţe, a fost introdus noul sis­tem de salarizare la personalul administrativ Decretul Nr. 29 din 29 Ianuarie 1949, abrogă. Statutul vechi al funcţionarilor publici şi astfel fostele privilegii dis­par, creindu-se uu­ schimb tmn sistem just de salarizare, corespunzător calităţii şi cantităţii muncii. Prin a­cest sistem se asigură salarizarea după valoarea reală­­a muncii depusă de salariat şi totodată se­ în­tăreşte­­cointeresarea suncţionărului­­faţă de instituţie sau întreprindere, prin­­primele de producţie sau­ salarii personale, în general, prin noul sistem de sa­larizare salariul mediu al­ personalului administrativ şi a­ celui tehnic de conducere a crescut de la 4.900 lei la 7.850 lai. Orele 'suplimentare­' ,su­nt 'reduse­­în schimb la iflinte im­­posibil,­­ceea ce asigură salariaţilor timpul liber peste c­ele 8 ore legale, aşa cum e­ste garantat; pî.jiî« .-Gonstitufic. r . -Tp.t bi rnaterie ii a;icij.;i r. iu-t înfiinţată, şi Co­misia pentru simplificarea şi­ raţionalizarea aparatului de Stat, care controlează schemele de organizare aie tu-fiiror ,,unităţiior­ din ţară, dă instrucţiuni pertui­­­­plicarea:. de .scheme tip şi pentru­­deltei,tarea fondului de sat;uii) Rerbifatete obţinute. în acest sens repre­­zintă o­ contribuţie reportantă adusă luptei noastre generale pentru construcţia socialistă. La propunerea Comisiei, au fost introduse scheme tip la întreprinderile industriale şi comerciale, care vor reduce în mod simţitor cheltuelile lor administra­tive. Lucrările Comisiei sunt­ efectuate de Direcţia Statelor şi Drepturilor de­­perm­onal care , contracțiit totodată executarea dispozițiunilor luate. Pentru problem­eie Jvâlu­tafF tpj. Tri..„cadru!". Mlfiistei rutai 4* i­itanțe, »tei- ereiet Direcţi» -'Valutară car* ftt* (tettimrii »i ««nduci pcdjajsa firii din punctul de vedere a! valutelor. Tot în această direcţie trebue subliniate, şi atribuţiile referitoare la datoria publică, un element important în sistemul socialist, care la noi va fi organizat ulterior. O importanţă mare o are şi Direcţia Participaţiilor, organ creiat pentru societăţile mixte. Acest organ controlează şi coordonează din punct de vedere fi­­nanciar activitatea unităţilor economice unde şi capi­talul Statului Român are participare. Noi ştim cât ajutor ne-a dat Uniunea Sovietică prin Sovromurile creiate în ţară şi astfel putem să ne dăm seama ce importanţă are această direcţie din punctul de vedere al economiei noastre naţionale. In legătură cu impozitele asupra populaţiei, încă prin legile apărute la 1 ianuarie 1949, a fost creiat im sistem financiar nou, corespunzător Impozitul a devenit în toate sectoarele progresiv şi a stat în ser­viciul luptei de clasă pentru slăbirea rămăşiţelor cla­selor exploatatoare. Venitul cel mai mare din impo­zite îl realizează Statul din cifra de afaceri aşa cum este şi în Uniunea Sovietică. Cifra de afaceri devine astfel un element de control al producţiei Statului şi un venit important pentru acoperirea cheltuelilor o­­bişnuite şi chiar pentru unele investiţii, impozitul a­­gricol a fost deasemenea pus în serviciul luptei de clasă, ţărănimea săracă şi mijlocaşă fiind impusă cu un procent mai redus, iar chiaburimea după posibili­tăţile sale reale, in general, sistemul nostru actual de impozite corespunde deci principiilor socialiste şi asigura acoperirea unei părţi importante din chel­­tuelile Statului. În sistemul bancar au fost introduse de asentenea alte metode faţă de trecut. Banca de Stat R.P . a deve­nit un organ de trezorerie a­ Statului prin care se fac toate plătile din partea unităţilor noastre economice culturale, sociale şi administrative Prin decontări şi virări, se poate obţine astfel ca o mare parte a plăţi­lor să-:se, facă fără bani în numerar, ceea ce ne ajută în ceea ce priveşte creşterea valorii monetei noastre. Se realizează un control asupra tuturor plăţilor. S’a putut introduce de curând chiar şi planul de cgglă v» ajuţi pluUtearM U­BACeteri­naţi i* atrateţe vechi, Banca de Stat devine astfel un organ real de ajutorare a poporului muncitor; prin sucursalele sale înfiinţate acum aproape la toate reşedinţele de plasă, ea poate să efectueze toate plăţile necesare şi să coor­doneze astfel în general toată activitatea finan­ciară­ a unităţilor noastre. Fiind reorganizată după sistemul sovietic, această bancă poate să facă faţă nevoilor şi ne ajută efectiv în lupta noastră pentru construirea socialismului. O altă Bancă importantă este Banca de Credit pent­­­tru Investiţii care administrează sumele destinate de­­ Guvernul nostru pentru noi investiţii. Şi această uni­tate are o răspundere mare, administrând multe zeci de miliarde de lei. Prin efectuarea plăţilor şi prin controlul real al executării planului, această instituţie are rolul să coordoneze din punct de vedere financiar activitatea referitoare la investiţii şi să înlăture toate greutăţile sau lipsurile existente. A fost reorganizat complet după sistemul din Uni­unea Sovietică şi C.E.C.-u­l, înfiinţat prin unirea a două instituţii cu atribuţii similare, acest instatut de credit are astăzi menirea de a da posibiltate oame­nilor muncii să depună sumele ce se prisosesc şi să primească apoi şi o dobândă pentru banii depuşi. In această privinţă trebue să întărim încrederea oame­nilor în creditul de Stat, să desvoltăm spiritul de e­­conomie în rândul maselor muncitoare, deoarece a­­ceasta este, în primul rând, în interesul lor Aceasta trebue sa fie preocuparea de seamă a Cl­ E.C.-ului care va putea contribui astfel la­­realizarea planului de a­­cumulări socialiste care au deasemeni un rol de primă importanţă în opera de construire a socialismului în ţara noastră. Este imposibil să redai în cadrul unui articol toate aspectele ajutorului preţios dat nouă de Uniunea So­­vietică din experienţa sa în materie financiară. Ne-am rezumat deci numai la câteva din aspectele cele mai importante. Bazată pe experienţa sovietică, politica noastră fi­nanciară a făcut posibilă folosirea pentru investiţii a multor miliarde de lei, care, prin crearea de noi­ în­treprinderi productive, vor contribui la­­ ridicarea-­ ni­velului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră Tot noul sistem financiar bine închegat ne-a dat po­sibilitatea ca după cinci ani de la terminarea războiu­lui să avem bani pentru construirea unui Canal de mari proporţii între Dunăre şi Marea Nagră Noul sistem de salarizare a creat deasemeni condiţiuni mai bune de trai oamenilor muncii, iar mărirea prodireniei a făcut ca şi aprovizionarea să se facă în condifun­ mai bune. In general deci, ajutorul primit pe această linie este de o valoare excepţională el contribuind la crearea premizelor pentru noi’ și noi victorii ale po­porului nostru mtuncitor în tepte ptetiMi fibrir’** prSn­­dl­iril sinteMite te ttei t* tteri. EXPERIENTA SOVIETICĂ NE-A CĂLĂUZIT IN ORGANIZAREA SISTEMULUI NOSTRU FINANCIAR de Dr. IVAN SOLYMOS Director al Statelor si Drepturilor de personal din Ministerul Finanțelor Pentru a cinsti cea de a 32-a ani­versare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, Academia R. P. R. prin Secţia de Ştiinţa limbii, litera­tură şi arte şi Uniunea Scriitorilor din Republica Populară Rotning, or­ganizează o şedinţă festivă la care sunt invitaţi a lua parte toţi mem­brii celor două instituţii de cultură. Şedinţa va avea loc Miercuri 2 Noembrie a. c. în sala „Comedia” la ora 5 p. m. Vor lua cuvântul tovarăşii: Acade­mician A. Tom­a îşi Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R. P. R.

Next