România Liberă, mai 1951 (Anul 9, nr. 2051-2076)

1951-05-02 / nr. 2051

! Trăiască 1 zi de trecere nu muncesc, lumea întreagă! PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ _______Anul IX. — Nr. 2051_________|­4 pagini — 4 lei | Miercuri 2 Mai 1951 SUB STEAGUL LUI MARX, ENGELS, LENIN ŞI STALIN, ÎNAINTE SPRE VICTORIA SOCIALISMULUI IN LUMEA ÎNTREAGA! Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce revistă a forţelor de luptă ale oamenilor muncii din *­ ­ * Solidaritatea internaţională a oamenilor muncii este de nebiruit*) Cu fiecare an, odată cu creşterea forţelor revoluţionare ale clasei mun­citoare, sporeşte Însemnătatea zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii internaţio­nale a proletariatului, ca zi de tre­cere în revistă a forţelor de luptă pentru pace şi socialism ale celor ce muncesc. Astăzi, privind înapoi, spre epoca primului­­ Mai internaţional, şi mai departe, spre vremea când pentru prima dată a răsunat în lume înflă­cărată chemare «Proletari din toate ţările, uniţi-vă!», — un sentiment de nemărginită mândrie pentru succe­sele mişcării muncitoreşti internaţio­nale şi încredere în viitor ne umple sufletele. Ce salt uriaş au realizat în acest răstimp cei ce muncesc, în frunte cu clasa muncitoare, pe calea creşterii solidarităţii lor internaţio­nale şi a puterii lor de luptă! înarmând clasa muncitoare cu mă­reaţa idee a Internaţionalismului pro­letar — parte fundamentală şi de nedeslipit a comunismului ştiinţific, — Marx şi Engels au dărâmat zidurile care închideau perspectiva proletaria­tului în cadrul îngust al orizontului burghez, limitat — naţionalist. Fă­când conştient proletariatul că este un uriaş capabil să schimbe faţa lu­mii, ei l-au chemat să sfarme barie­rele care-i fărâmiţau artificial for­ţele. Curând însă proletariatul a fost abătut de pe drumul drept al solida­rităţii internaţionale a celor ce mun­cesc. Timp de decenii, agenţii bur­gheziei în mişcarea muncitorească, şefii social-democraţi de dreapta al Internaţionalei a II-a, înspăimântaţi de orizontul larg al unirii şi desro­­birii, deschis de Marx şi Engels în faţa oamenilor muncii, s’au străduit să-l întunece cu ceaţa revizionismu­lui şi reformismului, a oportunismu­lui, înşelăciunii şi trădării. In locul principiului de bază al marxismului -- internaţionalismul proletar, soli­daritatea Internaţională a celor ex­ploataţi în lupta împotriva exploata­torilor — social-şoviniştii au pus so­lidaritatea naţionalistă între exploataţii şi exploatatorii din fiecare ţară, îm­potriva exploataţilor din toate ţările. Eli au dus pas cu pas proletariatul ,­­e făgaşul care nu putea să nu se afunde în pârjolul primului război imperialist mondial. Gigant al gândirii şi al acţiunii revoluţionare, Lenin a sfâşiat fără milă pânza de ceaţă ţesută de opor­tunişti, demascând fără cruţare chipul desgustător de trădători, al şefilor social-democraţiei. Orizontul revolu­ţionar şi internaţionalist al marxis­mului s’a deschis din nou în faţa clasei muncitoare —■ mai luminos ca oricând, lărgit imens de geniul lui Lenin. Sub conducerea lui Lenin şi Stalin, sub conducerea Partidului Bolşevic, creat şi educat de ei, proletariatul rus, aliat cu ţărănimea, a nimicit ca­pitalismul pe a şasea parte a globu­lui. Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a produs un uriaş salt calitativ în viaţa şi gândirea, în me­todele de luptă şi modul de organi­zare al proletariatului din toate ţă­rile şi al întregii omeniri muncitoare, ridicând la o înălţime nemaiatinsă până atunci mişcarea revoluţionară a clasei muncitoare şi solidaritatea In­ternaţională a oamenilor muncii. Fap­tul că muncitorii aliaţi cu ţăranii au cucerit puterea în una din cele mai mari ţări din lume, a constituit o uriaşă victorie a oamenilor muncii de pretutindeni. Pe drept cuvânt aceştia au considerat Uniunea Sovietică drept odrasla lor, asumându-şi cu dragoste răspunderea şi sarcina de a o apăra în toate împrejurările ca pe Patria lor, împotriva oricărui atac imperia­list. La rândul său, Uniunea Sovie­tică, credincioasă în întreaga sa po­litică şi în toate împrejurările internaţionalismului proletar, solidari­tăţii internaţionale a celor ce mun­cesc, a fost şi este sprijinul de nă­dejde, din ce în ce mai viguros, al luptei oamenilor muncii de pretutin­deni împotriva imperialismului. Marea Revoluţie Socialistă din Oc­tombrie a dat proletariatului din lu­mea întreagă conştiinţa rolului şi ca­pacităţii sale de a uni, de a conduce şi de a desrobi pe toţi cei ce mun­cesc. Ea a dărâmat zidul dintre pro­letarii din oraşe şi ţărănime, deschi­zând calea alianţei lor revoluţionare în lumea întreagă. Ea a dărâmat zi­dul dintre europeni şi asiatici, dintre robii «civilizaţi» şi «necivilizaţi» al imperialismului, făcând să ia naştere în jurul primului Stat Socialist fron­tul unic mondial de luptă al prole­tarilor şi al popoarelor dependente şi coloniale împotriva imperialismu­lui. Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a deschis era revoluţiilor proletare şi a revoluţiilor coloniale sub conducerea proletariatului, con­stituind astfel începutul eliberării ex­ploataţilor şi începutul sfârşitului ex­ploatatorilor. Triumful Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie a avut ca urmare unirea proletarilor şi a oamenilor muncii consecvent revoluţionari din nenumărate ţări în partide comuniste, vrăjmaşe de moarte oportunismului, credincioase până la sacrificiu In­ternaţionalismului proletar. Călăuzite de învăţătura lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin, partidele comuniste conduc *) Articol apărut în „Pentru pace trainică, pentru democrație popularăl" No. 17 (129) din 27 Aprili­e 1951. ANA PAUKER secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Român la massele la luptă revoluționară împo­triva capitalismului, organizează lupta pentru pace a popoarelor împotriva uneltirilor războinice ale imperialiş­tilor. De aceea, milioane de oameni simpli au dăruit comuniştilor fără L vb îm-xejeiIui, Su'ân­ganiuli-SG cu hotărîre sub steagul lor. Astfel creşterea forţei şi Influenţei partide­lor comuniste s’a dovedit a fi d­in ciuda represiunilor şi calomniilor bur­gheziei şi ale lacheilor ei, social­­democraţii de dreapta — o lege a desvoltării istorice şi totodată un fac­tor de bază al întăririi solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Nici intervenţiile armate ale impe­rialiştilor, nici agresiunea hitleristă, pusă la cale de imperialiştii ameri­cani şi englezi, nici calomniile şi aţâţările social-democraţiei de dreapta n’au putut stăvili necontenita desvol­­tare şi întărire a Uniunii Sovietice, n’au putut opri mersul ei impetuos spre societatea comunistă, spre reali­zarea celui mai înalt vis de fericire al omenirii. De 1 Mai 1951 întreaga omenire progresistă sărbătoreşte măreaţa în­făptuire a poporului sovietic, care sub conducerea genială a tovarăşului Statin a îndeplinit al 4-lea plan cin­cinal (primul de după război). Faptul că azi industria sovietică este aproape de două ori mai puternică decât în momentul când U.R.S.S. a fost ata­cată de Germania hitleristă, consti­­tue o grandioasă victorie istorică a întregului front al păcii şi socialis­mului, care vede în Uniunea Sovie­tică crainicul şi conducătorul luptei pentru pace trainică şi prietenie în­tre popoare, pentru zădărnicirea pla­nurilor aţâţătorilor la un nou război. In trecut ca şi azi, fiecare nouă victorie a Uniunii Sovietice a dus şi duce la o nouă adâncire a crizei generale a capitalismului, la un nou avânt al clasei muncitoare către cu­cerirea puterii. Victoria Uniunii So­vietice asupra fascismului în al doi­lea război mondial a desprins din câmpul de pradă al imperialismului o nouă şi mare parte a lumii, che­mând la viaţă liberă cele 600.000.000 de locuitori ai acestui imens terito­riu eliberat. Biruinţa istorică a re­voluţiei populare chineze, sub con­ducerea tovarăşului Mao Te-dun şi a Partidului Comunist Chinez, a pro­dus o nouă şi gravă spărtură în în­săşi temelia imperialismului. Repu­blica Populară Chineză, aliată cu Uniunea Sovietică, a devenit o mare putere, apărătoare a păcii. O însemnată contribuţie dă cauzei păcii Republica Democrată Germană. Bucurându-se de ajutorul neprecu­peţit şi multilateral al Uniunii Sovietice, popoarele ţărilor de democraţie populară, sub condu­cerea partidelor comuniste şi muncitoreşti, îşi consacră toate efor­turile construcţiei paşnice, industria­lizării ţărilor lor, mecanizării agri­culturii, sporirii bunei stări şi ridi­cării nivelului cultural al oamenilor muncii. Popoarele ţărilor de demo­craţie populară — Polonia, Cehoslo­vacia, Ungaria, România, Bulgaria, Albania au obţinut şi obţin succese însemnate pe calea construirii plani­ficate a unei economii socialiste, lip­sită de crize şi de şomaj. Succesele ţărilor de democraţie populară sunt succesele clasei mun­citoare şi ale oamenilor muncii de pretutindeni, întărirea economică şi politică a republicilor de democraţie populară, prietene şi aliate ale Uni­unii Sovietice, contribue puternic la întărirea forţelor păcii în lume. Exemplul ţării noastre dovedeşte încă odată că un popor liber, care se călăuzeşte în activitatea lui de învă­ţătura lui Lenin şi Stalin şi care se bizue pe ajutorul puternic al Ţării Socialismului biruitor şi pe nesecata ei experienţă, poate înfăptui adevă­rate minuni. Nu e oare un fapt remarcabil că o ţară pe care imperialiştii apuseni şi propria burghezie şi moşierime o osândiseră timp de decenii la stag­nare a reuşit să-şi dubleze în numai doi ani producţia sa industrială, pusă în slujba desvoltării paşnice? Nu e oare un fapt remarcabil că o ţară care totdeauna era tributară imperialiştilor apuseni în ce priveşte utilajul, pornind pe calea industria­lizării socialiste, şi-a creat în scurt timp noi ramuri industriale producă­toare de maşini-unelte, de utilaj pe­trolifer, tractoare şi maşini agricole etc.? Planul cincinal al R.P.R. (1951 — 1955) ne va duce cu mult înainte în direcţia lichidării adâncii înapoieri economice şi culturale a ţării şi a construirii bazelor economice a so­cialismului. In cadrul planului cinci­nal se realizează activ planul de elec­trificare. Se construeşte marea cen­trală hidroelectrică «V. I. Lenin» de pe râul Bicaz. In 1955 vor începe să plutească vapoare pe Canalul Du­­năre-Marea Neagră. In anul acesta ziua de 1 Mai pre­cede — cu o săptămână — o altă mare sărbătoare a clasei noastre mun­citoare și a poporului nostru munci­tor: a 30-a aniversare a Partidului Comunist din România. De-a­ lungul a trei decenii de luptă — între care două decenii de adâncă ilegalitate, — partidul nostru a stat ieri pe pozi­ţia internaţionalismului proletar, a strânsei solidarităţi cu proletariatul revoluţionar din lumea întreagă, cu toate popoarele luptătoare pentru pace şi libertate şi în primul rând cu Uniunea Sovietică, Patria Socialis­mului. Libertatea adevărată a po­porului român, arătau, de pildă, re­zoluţiile Congresului al IV-lea al Partidului Comunist din România (ţi­nut în 1928), poate fi cucerită «nu­mai atunci când massele muncitoare româneşti se vor uni cu massele mun­citoare de alte naţionalităţi din Ro­mânia pentru a lupta împotriva bur­gheziei dominante româneşti şi vor înlătura puterea ei şi dependenţa ţă­rii noastre faţă de imperialismul străin, când vor lega lupta pentru adevărata Independenţă naţională... cu lupta proletariatului revoluţionar, când îşi vor lega Interesele lor cu interesele revoluţiei mondiale şi cu apărarea U.R.S.S.». Oamenii muncii din ţara noastră, întâmpinând ziua de 1 Mai şi a 30-a aniversare a partidului printr-o între­cere socialistă de o amploare fără precedent, îşi exprimă prin fapte ho­­tărîrea de a împlini înainte de ter­men sarcinile primului an al planului cincinal şi de a realiza milioane de lei economii peste plan. Educaţi de partid în spiritul internaţionalismului proletar, ei ştiu că, grăbind constru­irea socialismului în Patria noastră, îşi îndeplinesc totodată datoria inter­­naţionalistă faţă de cauza eliberării oamenilor muncii de pretutindeni şi contribue la întărirea lagărului mon­dial al păcii. ■k In faţa lumii libere, care munce­şte paşnic, construind pentru oame­nii muncii o viaţă de bunăstare şi cultură, stau ca nişte păsări de pradă miliardarii şi milionarii americani. Lacomi de venituri tot mai mari, ahtiaţi după stăpânirea lumii, ei ard de nerăbdare să deslănţue războiul mondial, pe care îl pregătesc de ani de zile. Ajutoarele lor cele mai apro­piate în această operă mârşavă sunt social-democraţii de dreapta şi banda fascistă a lui Tito. Turbaţi de furie că poporul chinez le-a scăpat din mână" imperialiştii americani s’au năpustit asupra veci­nei Republicii Populare Chineze, Co­reea. Poporul coreean pus la pământ printr’un «blitzkrieg»... popoarele lu­mii paralizate de spaimă... războiul extins în China, Germania, Balcani..., lată ce aiutau «strategii» trusturilor americane, incapabili să priceapă ceva din soarta lul Hitler. Cu totul altele sunt însă rezulta­tele de până acum ale războiului din Coreea. S’a desumflat legenda atot­puterniciei miliardarilor americani. Nu teamă, ci ură fără margini pentru cruzimile lor canibalice, inspiră ome­nirii faptele acestor degeneraţi. Lupta eroică a poporului coreean, a­ poporu­lui vietnamez, a voluntarilor chinezi din Coreea arată din nou întregii omeniri că nu există în lume putere care să poată înfrânge un popor care a cunoscut libertatea şi care şi-o apără cu toate forţele sale. Oamenii muncii, trecându-şi în re­vistă de 1 Mai 1951 forţele lor de luptă, îşi dau seama că niciodată im­perialiştii, setoşi de sânge, n’au avut împotriva lor o forţă organizată atât de puternică, atât de activă, atât de unită, cum este astăzi mişcarea parti­zanilor păcii din lumea întreagă. Cot la cot cu sutele de milioane de oameni ai muncii din lumea so­cialismului şi democraţiei populare, care luptă pentru pace muncind paş­nic, pentru întărirea Patriilor lor li­bere şi independente, alte sute de mi­lioane de oameni luptă pentru pâine, libertate şi pace în ţările capitaliste, în colonii şi în semicolonii. Pretu­tindeni în ţările capitaliste, clasa muncitoare, condusă de partidele co­muniste, înfruntând eroic prigoana ereslănţuită de guvernele marshalli­­zate cu complicitatea social-democra­­ţilor de dreapta şi a titoiştilor, des­făşoară mari acţiuni de luptă împo­triva planurilor de război şi de co­tropire ale imperialiştilor americani. Conferinţa europeană a muncitorilor împotriva remilitarizării Germaniei, marile lupte greviste din Franţa, Ita­lia, Anglia, Germania occidentală, luptele eroice neîncetate ale munci­torilor spanioli împotriva regimului fascist al lui Franco, în care agre­sorii americani vedeau un partener «de mare nădejde», grevele zecilor de mii de muncitori petrolişti din Iran, care se opun jefuirii ţării lor şi transformării ei în bază de război de către imperialiştii englezi şi ame­ricani — iată numai câteva exemple ale măreţului avânt cu care clasa muncitoare luptă în primele rânduri ale apărătorilor păcii. Imensul front al partizanilor păcii cuprinde astăzi sute de milioane de oameni. El poate — şi trebue — să devină şi mai larg încă, şi mai pu­ternic. Covârşitoarea majoritate a oa­menilor din toate ţările sunt însetaţi după pace. Poporul român, care a salutat cu căldură hotărîrile sesiunii de la Berlin a Consiliului Mondial al Păcii, semnează cu un imens entu­ziasm Apelul pentru încheierea unui Pact al Păcii Intre cele cinci mari puteri. In oraşe şi site au şi fost strânse multe sute de mi de semnă­turi. Datoria noastră, a comuniştilor şi a tuturor luptătorilor pentru pace, este să ştim să-i convingem pe oame­nii muncii că infima minoritate care voieşte şi pregăteşte războiul este pa-J (Continuare în pag. 4^a, col. 1) | ★ ★ Ctr deosebit entuziasm au primit oamenii muncii din ţara noastră comunicatul Comisiei de Stat a Planificării asupra rezultatelor primu­lui trimestru din anul 1951, cel dintâi an al Planului Cincinal. In preajma zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, zi de trecere în revistă a forţelor de luptă ale oamenilor muncii, comunicatul anunţa că In primele trei luni ale anului, planul producţiei globale industriale a fost realizat In proporţie de 106,4 la sută în ţara noastră. Este în această cifră unul din rezultatele minunatului efort pe care oamenii muncii din ţara noastră II desfăşoară în cadrul întrecerilor so­cialiste pornite în cinstea zilei de 1 Mai şi a celei de a 30-a aniversări a Partidului. Succesele obţinute sunt oglindirea patriotismului înflăcă­rat care însufleţeşte poporul nostru muncitor în lupta condusă de Partid, pentru construirea socialismului, pentru întărirea Patriei noas­tre, factor activ al frontului păcii condus de invincibila Uniune Sovietică şi de geniul marelui Stalin. Succesele clasei noastre muncitoare, cărora li se alătură succesele ţărănimii noastre muncitoare aflată în plină campanie de însămânțări, deschid minunate perspective pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea aniversării Partidului, de a termina înainte de termen pla­nul primului an din cincinal. Manifestându-şi astăzi din nou hotărirea de luptă sub steagul de neînvins al cauzei lui Marx-Engels-Lenin-Stalin, poporul nostru mun­citor ştie că fiecare nou succes în lupta pentru Plan reprezintă un nou pas Înainte pe drumul luminos al socialismului și al păcii, pe care mergem din victorie , in victorie, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. "­­ Muncitorii prahoveni au realizat economii de un sfert miliard lei PLOEŞTI, (de la subredacţia noastră). „ Oamenii muncii din regiunea Praho­va, antrenaţi in întreceri socialiste pen­tru a cinsti ziua de 1 Mai şi a 30-a a­­niversare a Partidului, şi-au sporit e­­forturile pentru a obţine noi succese în muncă. Petroliştii din schela Băicoi, secţia IV-a Producţie, de pildă, au recuperat materiale în valoare de 520.000 lei. Mun­citorii petrolişti au străns 1.000 kgr. parafină şi 10.000 kgr. fier vechi şi au dat peste plan 85 tone ţiţei. Lupta pentru economii se desfăşoară cu avânt nestăvilit. Astfel, schela Câm­­pina a realizat economii de 6.996.000 lei, schela Băicoi şi-a depăşit angajamentele luate obţinând economii de 31.029.081 lei, mina Mărgineanca a economisit 1 mi­lion 232.000 lei, filatura „Olga Banele”, faţă de angajamentul de 350.000 lei, a obţinut 1.093.000 lei, fabrica de geamuri Scăeni şi-a depăşit angajamentele cu peste 1 milion lei, fabrica de ciment A­­zuga a economisit 424.511 lei. Până la 1 Mai, raionul Câmpina şi-a depăşit angajamentele luate cu 65 la sută, raionul Târgovişte cu 3 la sută, iar raionul Sinaia cu 2 la sută. In întreaga regiune, angajamentul de a da Patriei până la 8 Mai economii de un sfert de miliard lei a fost îndepli­nit la data de 27 Aprilie a. c. t 6 norme MOINEŞTI, (de la corespondentul no­stru). Lucrând în cadrul schimbului de o­­noare in cinstea zilei de 1 Mai maiştrii sondori Nicolae Rădulescu, Iordache Niţu şi Ion Baston de la sonda 263 Taz­­lău, Întrebuinţând metoda sovietică de forare rapidă cu două pompe in paralel, au reuşit să realizeze 6 nor­me Intr’o zi. Jenic­ă Popa, Mihai Dohotaru şi Gh. Anton, maiştri sondori la sonda 249 Taz­­lău, aplicând metoda de forare rapidă intr o zî prin apăsarea mai puternică pe talpă cu 4 şi 8 tone au realizat 5 norme. Deasemeni maeştrii sondori de la son­da 10 Petrosu au realizat în cadrul schimbului de onoare 3 norme. La secţia III la Tazlău, prin folosirea celor mai avansate metode de forare rapidă s’a reuşit să se îndeplinească planul pentru 6 granice cu 3 granice, realizându-se o depăşire cu 13 la sută. La trustul 4 Sovrompetrol-Moineşti, în cadrul schimbului de onoare, s-a rea­­lizat o depășire de plan de 100 la sută la foraj. ­­i­ i­ Delegaţiile române care participă la sărbătorirea zilei de 1 Mai la Moscova Duminică 29 Aprilie a plecat la Mos­cova o delegaţie pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Delegaţia este alcătuită din tovarăşii: Chivu Stoica (şeful delegaţiei), Mihai Dalea, Ghizela Vass, Gheorghe Hossu, Vasile Muşat. Pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai, au mai sosit în Capitală ca invitaţi ai Confederaţiei Generale a Muncii din R.P.R., delegaţi ai muncito­rilor din R. P. Chineză, R. Polonă, R. Cehoslovacă, R. P. Ungară, R. P. Bul­garia, Italia, Franţa, Anglia, Brazilia. Delegaţia muncitorilor din R. P. Chi­neză este compusă din Chang Ching şi Teking Fou Yao. Delegaţia muncitorilor din R. Polonă este alcătuită din Janocha Frangiszek, distilator de petrol, raţionalizator frun­taş In producţie la rafinăria de petrol Jedlicze, regiunea Krosno şi Jacab Sofia, preşedintele Uniunii Sindicale Agricole, vicepreşedinte al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din Agricultură­ şi Silvi­cultură. Delegaţia muncitorilor din R. Ceho­slovacă este formată din Kodovsky Ka­La invitaţia sindicatelor sovietici, a plecat la Moscova pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai, o dele­gaţie a Confederaţiei Generale a Mun­cii, în frunte cu tov. Ion Alexandru, membru în Biroul Executiv al C.G.M. (Agerpres) vol,­­ secretar al Consiliului Sindicatelor din raionul Gottwald şi Men­şka Ondrei, secretar al Uniunii Sindicatelor din in­dustriile de mine şi petrol din Slovacia. Din delegaţia muncitorilor din R. P. Ungară fac parte Ligeti László, secretar­­prim al Consiliului Central al Sindicate­­lor salariaţilor din comerţ şi bănci şi Gróf József, activist al Consiliului Cen­tral al Sindicatelor muncitorilor fero­viari. Delegaţia muncitorilor din R. P. Bul­garia este compusă din Vera Kirilova, secretar al Uniunii Sindicatelor din In­dustria Textilă, Stoian Vasiliev Modev, metalurgist, raţionalizator şi adarnic şi Vitolo Nedev Penev, tractorist, adarnic de 7 ori. Din Italia a sosit Francesco Avizzano,­­secretar adjunct al Federaţiei Naţionale a muncitorilor feroviari. (Agerpres).­ Delegaţii străine sosite în Capitală

Next