România Liberă, octombrie 1952 (Anul 10, nr. 2489-2515)

1952-10-01 / nr. 2489

Proletari din toate ţările, uniti-val Marea sărbătoareD­ECRET a poporului chinez Se împlinesc trei ani de când a luat naş­tere marele stat liber al Chinei populare — încununare a victoriei istorice dobândită de eroicul popor chinez şi Armata sa populară de eliberare, sub conducerea gloriosului Partid Comunist Chinez, în frunte cu Mao Tze-dun. Această victorie istorică a forţelor populare din China constitue o lovitură ex­cepţional de puternică dată întregului sis­tem al imperialismului mondial. Desprin­derea din lanţul imperialist a unei ţări imense, cu bogăţii nemăsurate şi o popu­laţie ce reprezintă aproape un sfert din populaţia întregului glob pământesc, a dus la o deosebit de importantă schimbare în raportul de forţe pe arena mondială, în favoarea lagărului păcii şi socialismului. Marea Revoluţie Socialistă, din Octom­brie, care a sdruncinat imperialismul nu numai în centrele dominaţiei lui, ci a lovit şi în spatele frontului imperialist submi­nând stăpânirea acestuia şi în ţările colo­niale şi dependente, a deschis drumul eliberării poporului chinez asuprit şi jefuit decenii dearândul de către imperialişti, înarmat cu glorioasa învăţătură marxist­­leninist-stalinistă şi învăţând din experien­ţa Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovie­tice, Partidul Comunist Chinez a condus pe acest drum poporul chinez. Victoria epocală a Uniunii Sovietice asupra fascis­mului german şi japonez a fost factorul cel mai important care a contribuit la vic­toria deplină a mişcării revoluţionare de eliberare din China. Proclamarea la 1 Octombrie 1949 a Republicii Populare Chineze a însemnat în­ceputul unei noi vieţi pentru poporul chi­nez. Preluând, pentru prima oară în isto­ria sa, întreaga putere în propriile sale mâini, poporul chinez a instaurat în uriaşa sa ţară dictatura democrată a poporului. Unit sub conducerea Partidului Comunist Chinez, în frunte cu Mao Tze-dun, într’un front unic al democraţiei populare, po­porul chinez a început într’un ritm nemai­întâlnit lichidarea moştenirii triste şi grele pe care a preluat-o de le regimul corupt al gomindanului. Cu forţa şi avântul de care este capabil numai un popor cu adevărat liber şi stăpân pe soarta sa, poporul chinez a pornit la înfăptuirea unor transformări revoluţionare în viaţa economică, socială şi politică­ a ţării sale. Având ajutorul prie­tenesc şi neţărmurit al marii Uniuni So­vietice, el îşi construeşte cu succes o ţară puternică, liberă şi independentă, în care îşi făureşte o viaţă nouă şi fericită. In 1950 a fost efectuată naţionalizarea a numeroase întreprinderi industriale, co­merciale şi bancare cre in­du-se astfel un 6©ctor de stat cu caracter suciali­st, care joacă acum un rol n­otăritor în economia Chinei. Realizările obţinute în toate sec­toarele în cursul ultimilor trei ani arată că refacerea ţării a luat sfâr­şit şi că în curând va începe o largă construcţie economică. Poporul chinez a dobândit­­ deosebite succese pe calea construirii unei industrii P'^fenice şi înfloritoare. In trei ani, pro­diga de fier, oţel şi de maşini a crescut de 8-9 ori. întreaga producţie industrială a R. P. Chineze a crescut în cursul anu­lui trecut cu 26,7 la sută,­faţă de 1950, iar anul acesta ea a înregistrat o creş­tere şi mai puternică. Astfel, la 35 de tipuri principale de produse nivelul pro­ducţiei a depăşit cu 26 la sută nivelul maxim dinainte de război. Industria R.P. Chineze a început să producă în serie noi tipuri de fabricate. Se fabrică acum pen­tru prima oară în China maşini-unelte de diferite feluri, locomotive, automobile, etc. Industria de construcţii de maşini a R.P. Chineze produce în prezent toate maşinile necesare industriei textile care este în per­manentă desvoltare. Uriaşa reformă agrară ce se înfăptueşte in R. P. Chineză din iniţiativa Partidului Comunist Chinez a lichidat sistemul de ex­ploatare feudală, a dus la consolidarea dic­taturii democrate a poporului şi a adus o profundă schimbare în viaţa ţărănimii chi­neze care reprezintă 80 la sută din în­treaga populaţie a ţării. Reforma agrară a fost terminată­ până în prezent în cea mai mare parte a Chinei , pe un teritoriu cu o populaţie de 428.000.000 locuitori. In cursul acestei ierni şi a primăverii viitoare ea va fi desăvârşită şi în celelalte părţi ale ţării, cu excepţia unui mic număr de regiuni. Entuziasmul în muncă al masselor largi d­e ţărani, stăpâni ai pământului ce-l muncesc, a atins proporţii nemaicunoscute încă în China, astfel încât în cursul acestui an recolta de cereale depăşeşte cea mai bo­gată recoltă obţinută vreodată in istoria Chinei. Ţăranii eliberaţi de sub jugul se­cular organizează în număr din ce în ce mai mare grupuri de ajutor mutual în muncă şi alte forme de cooperare agricolă mai înaintate. In primul semestru a! aces­tui an se numărau in China peste 6.000.000 grupuri de ajutor mutual. Afa­ră de acestea mai există 4000 de coopera­tive agricole de producţie. Aceste organi­zaţii întrunesc peste 35.000.000 gospodă­rii ţărăneşti, adică aproximativ 40 la sută din numărul total al gospodăriilor ţărăneşti din China. Agricultura R.P. Chineze merge cu paşi repezi pe drumul înfloririi şi da­torită realizărilor dobândite pe tărâmul luptei pentru supunerea naturii. Uria­şe perdele forestiere, gigantice con­strucţii hidrotehnice redau agriculturii imense întinderi de pământ, altă dată ex­pusa inundaţilor şi secere­. Lucrările pen­tru îndiguirea marilor fluvii și râu­rilor, precum și construirea nenumăratelor sisteme de ungare progresează necontenit. In decurs de trei ani, volumul lucrărilor de terasament efectuate în R.P. Chineză re­prezintă 1,7 miliarde metri cubi. Odată cu terminarea celui de al doilea an de lucrări de construcţie (iulie a. c.) numai pe malu­rile fluviului Iiuaiho au­ fost salvate de pri­mejdia inundaţiilor 1.600.000 hectare de pământ arabil. In afară de marile construcţii hidroteh­nice se construesc în R. P. Chineză fa­brici şi uzine, cartiere întregi de locuinţe în centrele industriale şi importante căi de comunicaţie. Astfel, de curând, au fost terminate liniile ferate Tiensui-Lanc­ou lungă de 360 km. şi Cendu-Ciunţin de 50­5 km., amândouă de mare însemnătate pen­tru desvoltarea economică a Chinei. Paralel cu refacerea şi desvoltarea eco­nomiei ţării sau îmbunătăţit şi condiţiile de trai ale oamenilor muncii. Salariul mediu al muncitorilor a crescut cu 60-120 la sută în comparaţie cu 1949. In trecut, 90 la sută din populaţia Chi­nei nu ştia carte. Astăzi se desfăşoară în ţară o largă revoluţie culturală. Poporul năzueşte cu ardoare spre lumină, spre ştiinţă. In cele peste 541.000 de şcoli ele­mentare învaţă mai mult de 49.000.000 copii, şcolile tehnice şi medii sunt frecven­tate de 3.070.000 elevi, iar în cele 8.900 şcoli serale învaţă fără a întrerupe munca în producţie peste 3.020.000 muncitori şi funcţionari. Deosebit de importante sunt rezultatele obţinute de R. P. Chineză în rezolvarea problemei naţionale. Pe baza Statutului general cu privire la înfăptuirea autono­miei naţionale locale au fost înfiinţate pâ­nă în prezent 130 de regiuni naţionale au­tonome. Succese însemnate au fost dobândite în lupta împotriva birocratismului, risipe­i şi a corupţiei, moştenite dela putredul re­gim burghezo-feudal al gomindanului. Prin această luptă s’au strâns mai puter­nic legăturile între guvernul popular şi oamenii muncii, s'a întărit disciplina şi s’au redus cheltuielile administrative. In înfăptuirea tuturor transformărilor revoluţionare, în dobândirea tuturor măre­­­ţelor victorii pe tărâmul construcţiei paş­nice, poporul chinez se bucură de puterni­cul ajutor prietenesc, multilateral şi desin­­teresat al Uniunii Sovietice şi al marelui prieten al poporului chinez, I. V. Stalin. Ajutorul economic şi cultural al U.R.S.S., experienţa tehnică sovietică sunt primite cu neţărmurit entuziasm de oamenii muncii din China. Marea prietenie dintre Uniunea Sovietică şi R. P. Chineză este o expresie concretă a unor noi relaţii internaţionale bazate pe principiile leninist-staliniste de respectare a egalităţii în drepturi, a independenţei naţionale şi a suveranităţii de stat. „Marea prietenie dintre Uniunea Sovietică şi Republica Populară Chineză — a arătat I. V. Stalin în telegrama adre­sată lui Mao Tze-dun cu prilejul celei de a 7-a aniversări a victoriei asupra Japo­niei fasciste — este o garanţie de nădejde împotriva primejdiei unei noi agresiuni, un puternic reazim al păcii în Extremul Orient şi în întreaga lume“. Tratatul de prietenie, alianţă şi asistenţă mutuală încheiat la 14 Februarie 1950 în­tre U.R.S.S. şi R. P. Chineză, acordurile economice care au urmat după el, au întă­rit pe veci legăturile de prietenie sinceră între cele două mari popoare. Rezultatele recentelor tratative dintre guvernul sovie­tic şi guvernul R. P. Chineze — Comuni­catul sovieto-chinez cu privire la transfe­rarea căii ferate Cianciun către guvernul R. P. Chineze, cât şi notele schimbate în­tre Ciu En-lai şi A. I. Vîşinschi cu privire la prelungirea termenului de folosire în co­mun a bazei militare navale Port-Arthur până la încheierea tratatului de pace în­tre U.R.S.S. şi Japonia şi R. P. Chineză şi Japonia, — sunt o nouă şi strălucită ma­nifestare a prieteniei de nesdruncinat între cele două mari popoare, o contribuţie de covârşitoare importanţă la întărirea păcii în Extremul Orient şi în întreaga lume. Marea prietenie dintre Uniunea Sovietică şi R. P. Chinezu stă drept pavăză împo­triva oricăror încercări ale aţâţătorilor la război de a îngenunchia din nou poporul chinez, de a deslănţui un nou război de proporţii mondiale. Imperialiştii americani care au invadat Coreea şi au ocupat insula chineză Taiwan, se dedau la provocări mârşave împotriva Chinei, aprinzând în Extremul Orient un primejdios focar de război. Conştient de pericolul pe care îl repre­zintă războiul din Coreea, atât pentru el şi propria lui ţară, cât şi pentru pacea din întreaga lume, poporul chinez desfăşoară o largă mişcare de rezistenţă împotriva agresiunii americane şi de ajutorare a Coreei. Poporul chinez stă neclintit de strajă păcii. Bravii săi fii care luptă alături de eroicul popor coreean ca şi toţi constructo­rii Chinei noi care muncesc pentru făurirea unei vieţi fericite în marea lor ţară, îşi în­chină toate forţele lor măreţei cauze a în­tregii omeniri, pacea. An de an se adâncesc relaţiile economi­ce şi culturale dintre ţara noastră şi Repu­blica Populară Chineză, contribuind la cunoașterea reciprocă a celor două po­poare, la întărirea lor economică. Poporul muncitor din Republica noastră Populară, legat de poporul chinez printr-o puternică prietenie și comunitate de luptă, îi trimite cu ocazia celei de a 3-a aniver­sări a făuririi statului său liber şi puter­nic, un salut frăţesc, primilu-i noi succese in lupta comună pentru pace şi viaţă nouă. 48 pag.. 25 bani In Editura Partidului Muncitoresc Român a apărut: Constituția Republicii Populare Române Anul X­X Nr. 2489 4 pagini 20 bani Miercuri 1 Oct. 1952 Alegerile de deputaţi se fac prin vot direct. La ale­gerile pentru Marea Adunare Naţională şi pentru toate Sfaturile Populare, oamenii muncii, cetăţeni ai Republicii Populare Române, participă în mod nemijlocit, prin vot direct. (Din Constituția Republicii Populare Române). al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române cu privire la formarea Comisiei Electorale Centrale In baza articolului 28 din Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională se aprobă formarea Comisiei Electorale Centrale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională a R.P.R. din următorii reprezentanţi ai organizaţiilor oamenilor muncii: Preşedintele Comisiei Electorale Centrale — Mujic Mihai, din partea Confederaţiei Generale a Muncii; Vice-preşedintele Comisiei Electorale Centrale — Apuşat Vasile, din partea Comitetului Central U.T.M.; Secretarul Comisiei Electorale Centrale : Bunaciu Avram, din partea Uniunii Sindicatelor Administraţiei de Stat şi a Sfaturilor Populare; Membrii Comisiei Electorale Centrale: Coliu Dumitru, din partea Comitetului Regional de partid Ploeşti; Csupor Ludovic, din partea Comitetului Regional de partid al Regiunii Autonome Maghiare; Dascălu Coman, din partea Uniunii Sindicatelor Salariaţilor din Transporturi şi Comunicaţii; Floca Arhip, din partea unei unităţi militare din oraşul Bucureşti; Kopetin Géza, din partea muncitorilor şi inginerilor din mina „Lonea“; Kovács Gheorghe, din partea Filialei Uniunii Scriitorilor din Regiunea Autonomă Maghiară; Matei Paraschiva, din partea muncitorilor, inginerilor şi funcţionarilor din întreprinderea „Industria Bumbacului­­“; Mazilu Emil, din partea Sfatului Popular al Regiunii Iaşi; Mihan Rudolf, din partea muncitorilor, inginerilor şi funcţionarilor din uzinele „Reşiţa“; G­urgulescu Ilie, din partea Universităţii „C. I. Partion“; Pârdău Ieremia, din partea organizaţiei Frontului Plugarilor din regiu­nea Suceava; Pârlog Tudora, din partea Gospodăriei Agricole Colective din comuna Ianca, regiunea Galați; Răceanu Ileana, din partea Comitetului Central U.F.D.R.; Sadoveanu Mihail, din partea Uniunii Scriitorilor din R.P.R.; Săvulescu Traian, din partea Academiei R.P.R.; Stoica Gheorghe, din partea Comitetului de Partid al Oraşului Bucureşti. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Secretarul Prezidiului Dr. PETRU GROZA Marii Adunări Nationale a R.P.R. MARIN FLOREA IONESCU Către COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ Tovarăşului MAO TZE-DUN Pekin-China Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă trimite un salut fier­binte, frăţesc. Dumneavoastră şi marelui popor chinez, la cea d­e a 3-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze. Puternic legat prin alianţă şi prietenie cu U.R.S.S. şi având relaţii frăţeşti cu ţările de democraţie populară, poporul chinez construeşte cu succes statul să­u popular, independent şi iubitor de pace. Poporul român priveşte cu solidaritate frăţească lupta patriotică de rezistenţă a poporului chinez împotriva agresiunii a­­mericane, de ajutorare a Coreei şi acţiunile sale energice împotriva renaşterii militarismului japonez. Urăm Partidului Comunist Chinez şi marelui popor chinez condus de Dumnea­voastră, succese tot mai mari în opera de construire a Chinei democrat-populaire, factor de seamă în marele,front al păcii, în fruntea căruia se află puternica Uniune Sovietică și genialul dascăl al oamenilor muncii din lumea întreagă, stegarul luptei pentru pace, tovarășu­l Stalin. P COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze Pekin La împlinirea a trei ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze, vă transmit, tovarăşe Preşedinte, cele mai calde felicitări ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române şi ale mele personal şi vă urez noi şi mari succese in măreaţa luptă pe care poporul chinez sub conducerea D-voastră o duce pentru construirea Chinei Populare şi pentru triumful cauzei păcii în lume. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului CIU EN-LAI Preşedintele Consiliului Administrativ de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de a treia aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă rog să primiţi, tovarăşe Preşedinte, din partea poporului român, al Gu­vernului Republicii Populare Române şi din partea mea, pentru poporul chinez şi conducătorul său încercat tovarăşul Mao Tze-dun şi pentru D-voastră personal cele mai călduroase felicitări şi cele mai sincere urări de noi succese pe drumul în­tăririi şi desvoltării Chinei Populare şi pentru triumful cauzei păcii şi frăţiei în­tre popoare. GH. GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului CIU EN-LAI Preşedintele Consiliului Administrativ de Stat şi Ministru al Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze Pekin Cu ocazia celei de a 3-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze vă rog să primiţi cele mai calde felicitări. Poporul român priveşte cu dragoste succesele marelui popor chinez şi îi urează noi victorii pe drumul desvoltării patriei sale și în lupta dusă, alături de toate popoarele iubitoare de pace din puternicul regăr al păcii, în fruntea căruia se află marea Uniune Sovietică. SIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe al­­ Republicii Populare Române CENTRUL ŞCOLAR „GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ“ DIN PĂLTINIŞ-CIUC FRUNTAŞ PE ŢARĂ In ziua de 28 Septem­brie într’un cadru sărbătoresc a avut loc conferirea titlului de şcoală fruntaşă pe ţară şi decernarea Steagului Roşu al Rezervelor de Muncă, centrului şcolar profesional metalurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej” din Păltiniş- Ciuc. Alături de cei peste 1.000 elevi ai centrului şcolar Păltiniş au luat parte nu­meroase delegaţii de elevi, profesori şi maiştri de la diferite şcoli profesionale din Bucureşti, Iaşi, Ploeşti, Bacău şi alte cen­tre şcolare regionale din întreaga ţară. In cuvântul de deschidere, Iov I. Mo­­tronea, director general al Rezervelor de Muncă, a făcut o expunere asupra des­­voltării învăţământului profesional al Re­zervelor de Muncă din ţara noastră. Vor­bitorul a arătat realizările dobândite an de an de centrul şcolar profesional ,,Gh. Gheorghiu-Dej”-Păltiniş, menţionând în mod special succesele obţinute în anul şcolar 1951-1952, fapt pentru care acest centru şcolar a fost distins cu titlul de şcoală fruntaşă pe ţară, precum şi cu Steagul Roşu al Rezervelor de Muncă. Citirea telegramei a prilejuit o caldă şi puternică manifestaţie de dragoste pentru tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. In cuvintele preşedintelui Consiliului de Miniştri, ti­nerii elevi văd un nou imbold de a se pre­găti temeinic pentru a deveni constructori ai socialismului în patria noastră. A luat apoi cuvântul tov. Marin Raşca, care in numele C.C. al U.T.M. a felicitat colectivul de profesori, maiştri şi elevi ai Tov. D. Mărgăritescu, directorul cen­trului şcolar profesional ,,Gh. Gheorghiu- Dej “-Păltiniş, a făcut un scurt istoric al şcolii şi a prezentat apoi rezultatele obţi­nute în întrecerea socialistă din anul şco­lar 1951-1952 pentru obţinerea titlului de şcoală fruntaşă pe ţară. Tov. Adrian Mârza, director general adjunct al Direcţiei Generale a Rezerve­lor de Muncă, a dat apoi citire deciziei pentru înmânarea Steagului Roşu al Re­zervelor de Muncă şi pentru decernarea titlului de şcoală fruntaşă pe ţară, centru­lui şcolar profesional ,,Gh. Gheorghiu- Dej” din Păltiniş. Aplauze puternice au răsunat în sală în momentul când tov. I. Motronea a în­mânat Steagul Roşu şi drapelul de şcoală fruntaşă pe ţară, directorului centrului şcolar profesional Păltiniş. Cu un mare avânt şi cu deosebită emo­ţie a fost primită telegrama adresată de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej centrului şcolar profesional Păltiniş, citită în adu­nare. Iată textul telegramei: Colectivului de profesori, maiştri şi elevi ai centrului şcolar profesional de metalurgie „Gh. Gheorghiu-Dej”-Păltiniş Vă felicit cu prilejul acordării titlului de şcoală fruntaşă şi a Steagului Roşu al Rezervelor de Muncă. Succesele obţinute de întregul colectiv al şcolii dovedesc largile posibilităţi pe care le au şcolile Rezervelor de Muncă pentru a îndeplini cu cinste sarcina ce le-a fost încredinţată de partid şi guvern — pregătirea viitoarelor cadre de munci­tori calificaţi, necesari industriei noastre socialiste. Vă doresc noi succese în muncă, pentru a da patriei muncitori temeinic pre­gătiţi din punct de vedere politic şi profesional, patrioţi înflăcăraţi, capabili de fapte măreţe pe marile şantiere ale construcţiei noastre socialiste, luptători hotărîţi pentru triumful măreţei cauze a apărării păcii. Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. R. GH. GHEORGHIU-DEJ centrului profesional „Gh. Gheorghiu- Dej“-Păltiniş. Numeroşi profesori şi elevi din delega­ţiile celorlalte şcoli din ţară au felicitat deasemeni pe tovarăşii lor de­ muncă, adu­­cându-le în dar, cu acest prilej, numeroa­se obiecte lucrate în atelierele lor. Intr’o atmosferă de entuziasm s’a adoptat textul unei telegrame către tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. (Agerpres). Muncitori, tehnicieni şi ingineri constructori ai fabricii „Argeşul“ distinşi cu „Ordinul Muncii“ şi „Medalia Muncii“ Pentru munca excepţională şi succesele obţinute la construirea fabricii „Argeşul“ din Piteşti, Prezidiul Marii Adunări Na­ţionale a Republicii Populare Române a emis un decret prin care se conferă „Ordi­nul Muncii“ şi „Medalia Muncii“ unor muncitori, tehnicieni şi ingineri. „Ordinul Muncii“ cl. IlI-a a fost conferit tovarăşilor: Victor Fratta, zidar „Sovrom­­construcţia“ Trustul nr. 3 Piteşti şi Au­rel Niţulescu, tehnician, Direcţiunea Ge­nerală a Chimiei. „Medalia Muncii” a fost conferită tova­răşilor : Ion Alexandru, cazangiu montor, Anghel Nicolaide, inginer constructor, Du­mitru Olteanu, betonist, Dumitru Manea, betonist, toţi de la „Sovromconstrucţia“ Trustul nr. 3 Piteşti; Constantin Davides­­cu, mecanic ajustor, Ion I. Constantin, mun­citor, Gheorghe I. Constantin, muncitor, Vasile Lucan, zidar, Constantin Popa, mun­citor, Ion Mănescu, mecanic, toţi de la fa­brica „Argeşul“. (Agerpres). In cinstea Congresului al XIX-Iea al Partidului Comunist (b) al U.R.S.S. Prelucrarea documentelor Congresului CÂMPULUNG MOLDOVENESC (de la corespondentul nostru). In sala de festivi­tăţi a Institutului de Silvicultură a avut loc o şedinţă dedicată prelucrării docu­mentelor ce vor fi discutate în cadrul ce­lui de al XIX-Iea Congres al P.C. (b) al U.R.S.S. Cu acest prilej tov. profesor Constantin Prigoreanu a vorbit despre în­semnătatea istorică mondială a Congresu­lui al XIX-Iea al P.C. (b) al U.R.S.S., după care s-a discutat pe larg asupra pro­iectului de Directive cu privire la cel de al cincilea plan cincinal. Numeroşi studenţi şi profesori care au participat la şedinţă au luat cuvântul la discuţii, subliniind importanţa acestui e­­veniment pe care l-au salutat prin însu­fleţite angajamente în muncă. De pildă, vorbind în numele colegilor săi, studentul Silviu Suciu s-a angajat să depună şi mai multă râvnă pentru ca promoţia lui să fie fruntaşă la învăţătură. Deasemeni, pro­fesorul Ştefan Negru şi-a luat angajamen­tul de a îmbogăţi materialul didactic al Institutului, iar profesoara Tamara Puiu, de la catedra de limba rusă, de a sprijini pe membrii corpului profesoral şi pe sa­lariaţii Institutului să-şi însuşească limba lui Lenin şi Stalin. Vor lucra la câte 100 de războaie Pe feţele muncitorilor şi muncitoarelor de la întreprinderea „Răscoala 1907“, unitatea A, care terminaseră cele opt ore de muncă, se putea citi bucuria cu care iau parte la meetingul convocat în cinstea Congresului al XIX-Iea al Partidului Co­munist (bolşevic) al U.R.S.S. In cuvinte însufleţite tovarăşa Alexan­drina Dinu, secretara organizaţiei de bază, a arătat succesele secţiei ţesătorie, secţie fruntaşă pe fabrică, realizările ţesătoa­relor stahanoviste. Prin aplicarea metodelor sovietice ţesă­toarele de la întreprinderea „Răscoala 1907” lucrează la tot mai multe războaie. Ţesătoarele stahanoviste Elena Iordă­­chescu, decorată cu Ordinul Muncii cl. II-a şi Florica Bolovan, distinsă cu Medalia Muncii, lucrează azi la 69 de războaie. Deasemeni stahanovistele Sanda Nicolau şi Ioana Preda lucrează la 48 de războaie. In cinstea celui de al XIX-Iea Congres al P.C. (b) al U.R.S.S., tovarăşele Elena Iordăchescu, Florica Bolovan, Sanda Nico­lau şi Ioana Preda, au cerut să lucreze la 100 de războaie fiecare. Cuvintele vorbitoarei sunt acoperite de aplauzele furtunoase ale celor prezenţi.­ Luând cuvântul, stahanoviste Elena Ior­dăchescu a mulţumit partidului şi guver­nului pentru posibilităţile largi creiate azi oamenilor muncii din patria noastră, pen­tru viaţa lor liberă şi fericită. Sutele de muncitori au ascultat angajamentul hotărît al stahanovistei : ,,In cinstea celui de al XIX-Iea Congres al P.C. (b) al U.R.S.S., voi trece să lucrez dela 69 la 100 de răz­boaie. In acelaş timp, îmi iau angajamentul să dau un metru de pânză peste plan la fiecare război, să depăşesc calitatea plani­ficată cu doi la sută şi să reduc deşeurile“. Angajtam­ente asemănătoare şi-au luat şi celelalte stahanoviste care vor trece dea­semeni, de la 1 Octombrie, să lucreze la câ­te 100 de războaie. Numeroşii muncitori care s-au înscris la cuvânt cu acest prilej, au salutat cu entu­ziasm angajamentele celor patru stahano­viste. Au terminat însămânţările de toamnă IAŞI (de la subredacţia noastră). — în­sufleţiţi de dorinţa de a întâmpina cu cinste cel de al XIX-lea Congres al P. C. (b) al U.R.S.S., membrii gospodăriilor colecti­ve din regiunea Iaşi desfăşoară tot mai larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor agri­cole de toamnă. Până în ziua de 27 Septembrie, gospo­dăriile colective din Muncelul de Sus, Mo­­goşeşti, Cristeşti, Stolniceni, Tungujei, Să­­căleni, Jigoreni şi Romaneşti, şi-au îndepli­nit şi depăşit planul lor de însămânţări la grâu. Ogoarele lor au fost cultivate cu se­minţe triorate şi tratate, însămânţările fiind făcute în rânduri încrucişate.

Next