România Liberă, octombrie 1952 (Anul 10, nr. 2489-2515)
1952-10-01 / nr. 2489
Pag. 2-a ROMÂNIA LIBERA Enciclopedia cunoştinţelor fundamentale ale marxism-leninismului Apariţia, acum 14 ani a ,,Cursului scurt de Istorie a Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice“ a constituit unul din cele mai Însemnate evenimente în viaţa ideologică a partidului bolşevic, un moment deosebit in istoria mişcării muncitoreşti din întreaga lume. Istoria luptei P.C. ,„fitual, U.R.S.S., pentru doborîrea ţarismului şi a orânduirii burgheze şi instaurarea unei societăţi noi, socialiste, istoria faptelor ce oglindesc victoria deplină a socialismului asupra capitalismului, istoria desfăşurării marilor idei ale marxism-leninismului, reprezintă sintetizarea întregii experienţe de însemnătate universală a clasei muncitoare din U.R.S.S., prima istorie ştiinţifică a bolşevismului. Ea constitue o armă de preţ a partidelor comuniste şimuncitoreşti din întreaga lume în lupta lor împotriva exploatării, pentru instaurarea unei vieţi noi. Pe baza generalizării noii experienţe a , luptei de clasă a proletariatului în epoca imperialismului şi a revoluţiilor proletare, tovarăşul Stalin a arătat tot ceea ce nou s’a adus în teoria marxistă, a scos puternic în evidenţă unitatea indestructibilă a învăţăturii lui Marx şi Lenin, a fundamentat unitatea politicii partidului cu întreaga lui concepţie despre lume. Tovarăşul Stalin a arătat că marxismleninismul deschide neîncetat noi căi pentru cunoaşterea adevărurilor din practica generalizată a luptei de fiecare zi a clasei muncitoare Internaţionale. Unitatea istorică concretă dintre teorie şi practică, caracterul activ al teoriei şi importanţa acesteia, rolul practicii în descoperirea, confirmarea "şi desvoltarea adevărurilor, sunt expuse în mod genial de către tovarăşul Stalin în lucrarea sa clasică „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice“. In expunerea „Cursului scurt de Istorie a P.C. (I) Uniunii Sovietice“, tovarăşul Stalin a privit evenimentele şi faptele istorice fel strânsă legătură cu mişcarea muncitorească internaţională. Geniala operă stalinistă demonstrează din plin că ştiinţa marxist-leninistă, prin însăşi esenţa ei, este un fenomen profund internaţional, care îşi are rădăcinile în întreaga mişcare revoluţionară muncitorească internaţională. ★ Caracteristic perioadei istorice în care a apărut „Cursul scurt de Istorie a P.C. (b) al U.S." este faptul că, pe baza îndeplinirii victorioase a celui de al doilea plan cincinal şi pe baza succeselor socialismului, U.R.S.S. a păşit în cel de al treilea plan cincinal, într’o nouă fază de desvoltare, in faza desăvârşirii construirii societăţii socialiste şi a trecerii treptate de la socialism la comunism. Bogata învăţătură pe care tovarăşul Stalin a cuprins-o în „Cursul Scurt de Istorie a P.C. (b) al U.S.“, i-a ajutat în mod hotărîtor pe oamenii sovietici să dobândească măreţele victorii ale construirii socialismului, iar în zilele noastre pe cele ale începutului construirii comunismului. In împrejurările în care astăzi sărbătorim împlinirea a 14 ani de la apariţia genialei lucrări a tovarăşului Stalin, popoarele Uniunii Sovietice întâmpină prin victorii remarcabile în toate sectoarele vieţi■ţii economice, culturale şi politice, convocarea celui de al XlX-lea Congres al P.C. (b) al U.R.S.S. In aceste condiţii apare şi mai puternic, ca o dovadă de netăgăduit a forţei invincibile a marxism-leninismului, a puterii sale creatoare, proiectul C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. în legătură cu Directivele Congresului « XIX’,ca al partidului, precum şi textul Statutului modificat al partidului, documente de importanţă istorică în viaţa P.C. (b) al U.R.S.S., precum şi în viaţa tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti din întreaga lume. Convocarea celui de al XIX-lea Congres al P.C. (b) al U.R.S.S. marchează o etapă deosebit de importantă în Istoria puterii sovietice, în procesul trecerii treptate de la socialism la comunism. Faptul că în proiectul de Directive ale Congresului al XIX-lea ne prevede stabilirea unei creşteri a nivelului producţiei industriale în decurs de cinci ani de aproximativ 70 la sută cu un ritm anual mediu de creştere a producţiei globale a întregii industrii de aproximativ 12 la sută, stabilirea ritmului de creştere a producţiei mijloacelor de producţie de 13 la sută şi a ritmului de creştere a producţiei la articolele de consum ..de ,1,1 la sută, toate acestea vorbesc desprevictoriile remarcabile obţinute de poporulsovietic pe drumul construirii comunismului, victorii care au permis elaborarea acestor directive, cuprinzând cifre de plan, care marchează un nou şi puternic avânt al economiei naţionale. Avântul în muncă pe care convocarea celui de al XIX-lea Congres al partidului l-a stârnit în rândurile oamenilor sovietici, documentele de importanţă istorică care, în vederea Congresului, se discută în întreaga Uniune Sovietică, exprimă forţa Indestructibilă şi mereu crescândă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, trăinicia Statului Sovietic. „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice“ — enciclopedia cunoştinţelor de bază ale marxism-leninismului — operă clasică, unitară, ce desvoltă mai departe bazele ideologice, tactice şi organizatorice ale partidului marxist, filosofia marxistă, prezintă o uriaşă însemnătate pentru lupta partidelor comuniste şi muncitoreşti din întreaga lume. In această lucrare este expus procesul creării partidului marxist de tip nou, procesul desvoltării şi întăririi lui, este puternic explicată teza despre rolul conducător al partidului în revoluţie, ca fiind o condiţie esenţială a succesului deplin al cauzei clasei muncitoare. Tovarăşul Stalin, vorbind despre trăsăturile caracteristice ale partidului de tip nou, ne arată că acesta este detaşamentul de avantgardă organizat al clasei muncitoare, forma cea mai înaltă a organizaţiei de clasă a proletariatului, instrument al dictaturii proletariatului, reprezentând unitatea de voinţă incompatibilă cu existenţa fracţiunilor, el întărindu-se prin curăţirea sa de elemente oportuniste. Fără un astfel de partid este imposibilă doborîrea capitalismului, cucerirea puterii şi instaurarea dictaturii proletariatului. Victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie nu ar fi fost posibilă dacă clasa muncitoare din Rusia nu ar fi avut în fruntea ei un astfel de partid, care s’o conducă în tot decursul revoluţiei, care să-l arate în fiecare moment care este calea cea mai justă pe care trebue s’o urmeze. 14 ani dela apariţia „Cursului scurt de Istorie a P.C. (b) al U. S.“ Proiectul C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. cu privire la Directivele Congresului al XIX-lea al partidului şi proiectul Statutului modificat al partidului, reprezintă o dovadă grăitoare a forţei invincibile a partidului marxist-leninist. Astăzi, când Uniunea Sovietică se impune tot mai mult întregii lumi ca o forţă politică şi economică de neasemuit în istorie, când oamenii sovietici clădesc cu succes baza tehnicomaterială a comunismului, drepturile și datoriile unui membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, devin mai ample, mai atotcuprinzătoare, se ridică pe o treaptă superioară. Subliniindu-se rolul activ pe care fiecare membru de partid trebue să-l aibă în viaţa zilnică de partid şi de stat, în Statutul modificat al partidului se arată că „Pentru un membru de partid nu este suficient numai să fie de acord cu hotărîrile partidului; un membru de partid este obligat să lupte pentru traducerea în fapt a acestor hotărîri. O atitudine pasivă şi formală a comuniştilor faţă de hotărîrile partidului slăbeşte capacitatea de luptă a partidului şi de aceea este incompatibilă cu rămânerea în rândurile lui“. Noile puncte pe care C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. le-a propus pentru a fi introduse în Statutul partidului oglindesc superioritatea omului sovietic şi în primul rând a membrului de partid, exprimă forţa mereu crescândă a partidului, ridică pe noi culmi teza leninist-stalinistă privitoare la trăsăturile caracteristice ale partidului marxist. . Istoria partidului ne învaţă apoi că partidul clasei muncitoare nu-şi poate îndeplini rolul de conducător al clasei muncitoare, de conducător şi organizator al revoluţiei, dacă nu-şi însuşeşte teoria marxist-leninistă. Tovarăşul Stalin ne arată în această lucrare a sa că „Forţa teoriei marxist-leniniste constă în faptul că ea dă partidului posibilitatea de a se orienta într-o anumită situaţie dată, de a înţelege legătura internă a evenimentelor care se desfăşoară în jurul lui, de a prevedea mersul evenimentelor şi de a cunoaşte nu numai cum şi încotro se desfăşoară evenimentele în prezent, dar şi cum şi încotro trebue să se desfăşoare ele în viitor“. Teoria marxist-leninistă este în mod indisolubil legată de practica revoluţionară, izvorăşte din ea şi o serveşte neîncetat. Bazată pe experienţa de luptă a clasei muncitoare internaţionale, ea constitue astăzi învăţătura de bază care îndrumă în activitatea lor partidele comuniste şi muncitoreşti din întreaga lume. Teoria marxist-leninistă însă nu poate fi considerată ca o culegere de dogme, care trebue aplicate întocmai, oricând şi în orice condiţii. Ea se desvoltă şi se perfecţionează neîncetat, îmbogăţindu-se mereu pe baza practicii revoluţionare a clasei muncitoare internaţionale. In Istoria Partidului se arată că „a-ţi însuşi teoria marxist-leninistă înseamnă a-ţi însuşi ESENŢA acestei teorii şi a învăţa să aplici această teorie... înseamnă să ştii să îmbogăţeşti această teorie cu experienţa nouă a mişcării revoluţionare, să ştii s’o îmbogăţeşti cu noi teze şi concluzii, să ştii S O DESVOLTI ŞI S’O FACI SA PROGRESEZE...“. Contribuţiuni de o valoare uriaşă la tezaurul marxism-leninismului a adus tovarăşul Stalin în ceea ce priveşte descoperirea, enunţarea şi explicarea legilor care guvernează societatea socialistă, legilor care stau la baza perioadei de trecere ele a socialism la comunism. Cu o deosebită claritate şi precizie, luând în seamă noile condiţii economice, sociale şi politice ale societăţii socialiste, tovarăşul Stalin a enunţat trăsăturile şi cerinţele esenţiale ale legii economice de bază a socialismului : asigurarea satisfacerii maximale a nevoilor materiale şi culturale, în permanentă creştere, ale întregii societăţi, prin creşterea şi perfecţionarea neîntreruptă a producţiei socialiste, pe baza tehnicii celei mai înaintate. Sprijinindu-se pe această lege economică de bază a socialismului, proiectul C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S., cu privire la Directivele Congresului al XIX-lea al partidului, prevede numeroase puncte care au drept scop stabilirea unei creşteri continue a bunei stări materiale, a ocrotirii sănătăţii şi nivelului cultural al poporului. „Pe baza creşterii neîncetate a producţiei socialiste şi a sporirii productivităţii muncii sociale — se arată în proiectul de Directive — să se mărească în cursul cincinalului venitul naţional al U.R.S.S. cu cel puţin 60 la sută şi, în legătură cu aceasta, să se asigure creşterea continuă a veniturilor muncitorilor şi funcţionarilor şi a veniturilor ţăranilor“. Proiectul de Directive, în capitolul cu privire la creşterea continuă a bunei stări materiale, a ocrotirii sănătăţii şi a nivelului cultural al poporului, ilustrează în mod viu superioritatea de necontestat a orânduirii socialiste asupra celei capitaliste, forţa ei de nebiruit. Tovarăşul Stalin, analizând problema statului în perioada trecerii de la socialism la comunism, scoate în evidenţă importanţa deosebită a Statului Sovietic, imposibilitatea construirii socialismului şi comunismului, în condiţiile încercuirii capitaliste, fără a întări necontenit statul proletar. Ulterior, desvoltarea puterii sovietice, practica mişcării revoluţionare internaţionale au verificat şi întărit această importantă teză stalinistă. De o deosebită însemnătate este această învăţătură stalinistă pentru partidele comuniste şi muncitoreşti din ţările în care după cel de al doilea război mondial, clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare a cucerit puterea în stat şi a instaurat dictatura sa de clasă. In Raportul său asupra proiectului de Constituţie a Republicii Populare Române, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat că: „întărirea statului, a tuturor verigilor sale , este în momentul de faţă problema cea mai importantă. Statul democrat-popular este o formă de organizare de stat, ...care slujeşte nu scopurilor de exploatare şi asuprire a masselor munci- toare, ci scopurilor de complectă eliberare a lor de sub orice fel de asuprire şi exploatare... Statul democrat popular este instrumentul principal al construirii socialismului”. Tovarăşul Stalin a adus contribuţiuni deosebit de însemnate şi în ceea ce priveşte filosofia marxistă. In „Cursul scurt“ el a prezentat o expunere sistematizată a bazelor materialismului dialectic şi istoric. In lucrarea sa „Marxismul şi problemele lingvisticii", desvoltând mai departe filosofia marxistă, I. V. Stalin a ridicat pe noi trepte teoria marxistă despre bază şi suprastructură. Istoria Partidului bolşevicilor ne învaţă că o condiţie esenţială pentru realizarea victoriei revoluţiei proletare o constitue zdrobirea partidelor mic burgheze care îşi desfăşoară activitatea lor în rândurile clasei muncitoare, încercând să distrugă unitatea de luptă a proletariatului. Tovarăşul Stalin, în geniala sa lucrare, ne arată că pentru a obţine victoria în revoluţie, înainte de toate trebue ca partidul clasei muncitoare — statul ei major conducător — să fie curăţit de capitulanţi, dezertori, spărgători de greve şi trădători, de oportunişti de tot felul care se infiltrează în rândurile partidului, punând în primejdie unitatea şi disciplina sa interioară. Partidul nostru, însuşindu-şi ,şi aplicând geniala teză stalinistă potrivit căreia partidul de tip nou, partidul marxist, se întăreşte curăţindu-se de elementele oportuniste, a deschis lupta necruţătoare împotriva tuturor oportuniştilor, împotriva deviatorilor de la linia partidului. In urma demascării şi zdrobirii abaterii oportuniste de dreapta din sânul partidului nostru, ai cărei purtători au fost A. Pauker, V. Luca şi T. Georgescu, partidul nostru a ieşit întărit, a făcut un pas important pe calea bolşevizării sale. Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, în Raportul său asupra proiectului de Constituţie a Republicii Populare Române, vorbind despre forţa partidului marxist-leninist, arată că în partid, ca şi în orice organism viu, are loc un schimb de substanţe : „ceea ce este vechi, ceea ce şi-a trăit traiul se elimină — ceea ce este nou şi creşte, trăieşte şi se desvoltă. Aceasta este legea creşterii Partidului, care se întăreşte curăţindu-se de oportunişti, care se debarasează de tot ceeace îl împiedică să meargă înainte”. Caracteristic partidului marxist, spre deosebire de partidele burgheze, este faptul că el nu se teme de critică şi autocritică, ci din contră, el consideră că critica şi autocritica exercitate în mod permanent, atât de cadrele conducătoare, cât şi de cadrele de rând, îi dau puterea necesară să învingă toate greutăţile, să ajungă într’un ritm rapid la ţelul dorit. „Cursul scurt de Istorie a P.C. (b) al U.S.“ ne învaţă că critica şi autocritica sunt armele cele mai de preţ ale partidului marxist, că ele stau la baza desvoltării neîncetate a forţei şi tăriei partidului. O învăţătură deosebit de preţioasă, care se desprinde din studierea istoriei Partidului, este aceea a legăturii permanente pe care partidul trebue să oţină cu masele. El devine o forţă de nebiruit dacă ştie să păstreze legăturile cele mai strânse cu masele, dacă ştie să asculte vocea maselor, să înţeleagă nevoile arzătoare ale acestora. P.C. (b) al U.R.S.S. constitue un minunat exemplu de felul în care un partid marxist este legat prin toate fibrele sale de poporul muncitor. Partidul nostru, învăţând din bogata experienţă de luptă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a ştiut ca în activitatea sa multiplă să-şi creeze legăturile cele mai trainice cu poporul muncitor. Felul în care statul nostru democratpopular îşi exercită una din principalele sale sarcini, legătura permanentă cu masele, antrenarea lor în conducerea treburilor obşteşti, ne arată că partidul a ştiut să aplice în mod creator această importantă teză leninistă condiţiilor existente in ţara noastră. Un stat care construeşte socialismul — spre deosebire de un stat burghez — se bazează în primul rând pe conştiinţa maselor, pe legătura trainică cu miile de oameni al muncii. Participarea largă a maselor de oameni al muncii la discutarea proiectului de Constituție a R.P.R. Ilustrează în mod elocvent această politică a statului nostru democrat-popular, rolul important care se atribue maselor în discutarea problemelor celor mai însemnate , cu privire la conducerea statului, le construirea socialismului. Noua noastră Constituţie, rod al muncii întregului popor muncitor, îşi găseşte imensa sa forţă mobilizatoare şi organizatoare în ideile marxism-leninismului, în bogata experienţă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Istoria P. C. (b), Istoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, Istoria construirii victorioase a socialismului, stă mereu drept pildă şi izvor nesecat de învăţăminte în activitatea partidului nostru. Rolul conducător al partidului în viaţa politică şi de stat a ţării, rol înscrispentru prima oară în Constituţia Republicii Populare Române, constitue garanţia succeselor noastre viitoare, a victoriilor depline pe drumul construirii socialismului. Astăzi, această genială lucrare stalinistă este completată cu documente de o neasemuită importanţă, care vin să lărgească istoria construirii socialismului cu date şi teze asupra construirii comunismului. Atât proiectul C.C. al P. C. (b) al U.R.S.S. asupra Directivelor Congresului al XIX- lea al partidului, cât şi proiectul asupra textului Statutului modificat al partidului, reprezintă documente de importanţă istorică care ilustrează în mod viu drumul glorios al Uniunii Sovietic© către comunism. Problemele care se vor discuta în cadrul Congresului al XIX-lea al P.C. (b) al U.R.S.S. sunt de o însemnătate uriaşă nu numai pentru mişcarea comunistă mondială, ci şi pentru întregul lagăr al păcii şi democraţiei, întărirea şi desvoltarea Statului Sovietic, înaintarea sa victorioasă pe drumul comunismului, dau noi forţe mişcării mondiale pentru pace. MARCELA LIBRESCU ★ ★ Desemnarea candidaţilor în componenţa Comisiei Electorale Centrale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională Tov. DUMITRU COLSU desemnat: candidat da către activi?# Comitatului regional de partid Ploeşti PLOEŞTI (Agerpres). — In ziua de 29 Septembrie a. c. a avut loc o adunare a activului Comitetului regional de partid Ploeştipentru desemnarea unui candidat în Comisia Electorală Centrală. Şedinţa a fost prezidată de tov. DumiActivul Comitetului Central al U.T.M. s-a întrunit Luni după amiază pentru a desemna un candidat care să facă parte din Comisia Electorală Centrală pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională. Şedinţa a fost prezidată de tov. Ion SUCEAVA (Agerpres). Un mare număr de ţărani muncitori din comuna Breaza, raionul Câmpulung, s’au întrunit la 29 Septembrie crt. pentru a desemna un candidat car© să-l reprezinte în Comisia Electorală Centrală ce se constitue în vederea alegerii deputaţilor în Marea Adu- nare Naţională. Adunarea a fost prezidată de tov. Mândrilă Emanoil, secretar al organizaţiei de PETROŞANI (Agerpres). Ieri dimineaţă, delegaţi ai muncitorilor din toate sectoarele miniere dela Lonea Jieţ 3, s'au întrunit pentru a desemna un candidat din partea minerilor pentru alcătuirea Comisiei Electorale Centrale. Adunarea a fost deschisă de tov. Stana Salariaţii Universităţii ,,C. I. Parhon“ din Capitală s’au întrunit Luni seara pentru a desemna un candidat care să facă parte din Comisia Electorală Centrală ce se constitue în vederea alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională. Luând cuvântul, acad. prof. Constantin Balmuş, rectorul Universităţii ,,C. I. Perhon” a scos în relief rolul Comisiei ElecIAŞI (Agerpres). In ziua de 29 Septembrie a avut loc la sediul sfatului popular regional Iaşi o şedinţă în cadrul căreia s-a discutat problema desemnării unui candidat din partea sfatului popular Numeroşi activişti ai Uniunii Salariaţilor din instituţiile administrative de stat şi sfaturile populare, s-au adunat în ziua de 29 Septembrie în sala asociaţiei „Progresul“ din Capitală pentru desemnareacandidatului lor în Comisia Electorală Centrală, ce se constitue în vederea alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională, REŞIŢA (Agerpres). Sute de muncitori, tehnicieni şi Ingineri din Combinatul „Sovrommetal“ Reşiţa s-au întrunit în seara Zilei de 29 Septembrie la secţia laminoare. La ordinea de zi a adunării a figurat desemnarea unui candidat care să facă parte din Comisia Electorală Centrală ce se constitue în vederea alegerii deputaţilor în Marea Adunare NaTG. MUREŞ (Agerpres). Membrii filialei Uniunii Scriitorilor din Tg. Mureş s-au întrunit în seara de 29 Septembrie laredacţia ziarului „Vörös Zászló“ pentru a desemna un candidat în Comisia Electorală Centrală, ce urmează a se constitui în vederea alegerii de deputaţi în Marea Adunare Naţională, GALAŢI (Agerpres). In ziua de 29 Septembrie a avut loc la sediul gospodăriei agricole colective „Drumul lui Lenin“ din comuna Ianca, raionul Filimon Sârbu, o mare adunare pentru desemnarea unui candidat în Comisia Electorală Centrală. Adunarea a fost prezidată de tov. Costache Ioniţă, secretarul organizaţiei de bază, care a arătat rolul comisiei electorale. El a propus pentru această sarcină de cinste pe tov. Tudora Pârlog, preşetiu Balalia, prim secretar al Comitetului regional de partid Ploeşti, care a subliniat însemnătatea Comisiei Electorale Centrale în viitoarele alegeri ale deputaţilor ,în Marea Adunare Naţională. Tov. Sârbu Ion, secretar al Comitetului regional de partid Ploeşti, a propus Fazecaș, secretar al C.C. al U.T.M. Tov. Nicolae Matei, membru în Biroul C.C. al U.T.M. a propus apoi ca reprezentant al U.T.M. în Comisia Electorală Centrală pe tov. Vasile Mușat, prim secretar al C.C. al U.T.M. Propunerea a fost primită cu entuziaste bază P.M.R. din comună, care, după ce a arătat rolul Comisiei Electorale Centrale, a propus drept candidat pe tov. Ieremia Pârdău. Propunerea a fost susţinută şi de numeroşi alţi participanţi la adunare. In unanimitate, adunarea a desemnat drept candidat pentru Comisia Electorală Centrală pe tov. Ieremia Pardău, cu rugămintea către Prezidiul Marii Adunări Ion, care a arătat însemnătatea Comisiei Electorale Centrale ce se constitue în vederea alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională. Tov. Străinescu Gheorghe, preşedintele sindicatului a propus drept candidat pentru Comisia Electorală Centralăpe cunoscutul stahanovist Kopetin Geza. Mai mulţi delegaţi ai minerilor partitorale Centrale care va veghea la aplicarea şi respectarea întocmai a prevederilor legii electorale. Vorbitorul a propus apoi desemnarea drept candidat pentru această comisie a tov. acad. prof. Iiie Murgulescu, preşedinta al Comitetului pentru învăţământul Superior. In cuvinte pline de căldură, Traian Moraru, decanul facultăţii de pedagogie, Inregional Iaşi în Comisia Electorală Centrală pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională. Tovarăşul Carol Iancovici, secretarul comitetului executiv al sfatului popular regional Iaşi, a propus pe tovarăşul Emil Adunarea a fost prezidată de tov. Ilie Argeşeanu, preşedintele Uniunii Salariaţilor din instituţiile administrative de stat şi sfaturile populare, care a propus drept candidat în Comisia Electorală Centrală pe tov. Avram Bunaciu. Propunerea a fost susţinută şi de alţi activişti ai Uniunii, printre care: Steblea Ioan, Gugiu Alexandru, Luipaşcu Traian şi alţii. ţională. Cu acest prilej a luat cuvântul tov. Ioan Gheju, care după ce a arătat însemnătatea şi rolul Comisiei Electorale Centrale, a propus metalurgiştilor reşiţeni să desemneze drept candidat pentru această Comisie pe stahanovistul Mihan Rudolf, binecunoscut în rândurile muncitorimii reşiţene, atât pentru munca sa rodAdunarea a fost prezidată de tovarăşa Ecaterina Nagy, care a propus drept candidat în Comisia Electorală Centrală pe scriitorul Kovács Gheorghe. Tovarăşii Alexandru Mark, Ştefan Metz şi Gustav Horvath, luând cuvântul au arătat că sprijină propunerea făcută. Cei prezenţi au aprobat în unanimitate dinta gospodăriei agricole colective din Ianca. Vorbitorul a scos în relief munca şi lupta tov.Tudora Pârlog pentru crearea şi desvoltarea gospodăriei colective, precum şi activitatea pe tărâm obştesc, pentru înflorirea comunei, pentru apărarea păcii. Adunarea a întâmpinat cu bucurie şi vii aplauze propunerea făcută, adoptând-o în unanimitate. Mulţumind pentru încrederea arătată, tov. Tudora Pârlog şi-a luat angajamentul să fie desemnat candlidat pentru alcătuirea Comisiei Electorale Centrale tovarăşul Dumitru Coliu. Prin vii şi îndelungi aplauze, activul Comitetului regional de partid Ploeşti a aprobat în unanimitate propunerea făcută, aplauze de către cei prezenţi şi adoptată în unanimitate. C.C. al U.T.M. s-a adresat Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu rugămintea să aprobe pe tov. Vasile Muşat ca membru în Comisia Electorală Centrală Naţionale de a-l aproba ca membru al acestei Comisii. In încheiere, a luat cuvântul tov. Ieremia Pârdău, care era angajat să muncească cu râvnă pentru îndeplinirea sarcinilor oşi vor reveni ca membru al Comisiei Electorale Centrale, în vederea bunei desfăşurări a alegerilor de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. cipanţi la şedinţă au luat cuvântul, sprijinind călduros propunerea făcută. Cei prezenţi au aprobat in unanimitate desemnarea drept candidat pentru Comisia Electorală Centrală atovarăşului Kopetin Geza şi au rugat Prezidiul Marii Adunări Naţionale să-l aprobe ca membru al acestei Comisii. Titha Adorian, asistentă la catedra de chimie şi Gheorghe Mihoc, decanul facultăţii de fizico-matematici, au susţinut propunerea făcută. In aplauzele însufleţite ale întregii asistenţe acad. prof. Iiie Murgulescu a fost desemnat candidat al Universităţii „C. I. Parhon" pentru formarea Comisiei Electorale Centrale. Mazilu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular regional Iaşi, drept candidat în Comisia Electorală Centrală. Prin aplauze puternice activul sfatului popular regional Iaşi a aprobat în unanimitate propunerea făcută, nncă în producţie, cât şi pentru activitatea obştească desfăşurată. Propunerea a fost aprobată prin aplauzele unanime ale celor prezenţi. Metalurgiştii reşiţeni s-au adresat Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu rugămintea de a aproba desemnarea tov. Mihan Rudolf ca membru al Comisiei Electorale Centrale, desemnarea tovarăşului Kovács Gheorghe drept candidat pentru Comisia Electorală Centrală. In cuvântul său, tovarăşul Kovács Gheorghe a arătat că va munci pentru a duce cu cinste la îndeplinire sarcina încredinţată, de a munci pentru a face din gospodăria colectivă din Ianca, o gospodărie colectivă fruntaşe pe regiunea Galaţi şi pentru a pune în practică învăţămintele căpătate cu prilejul vizitei făcute în U.R.S.S. Numeroşi colectivişti ca Sofiţa Mănăilă, Părpală Tudoriţa, Dinu Gârbă, s-au angajat să sprijine activ pe delegata lor în Comisia Electorală Centrală, antrenând pe toţi colectiviştii din Ianca la buna desfăşurare a campaniei electorale. Tov. VASELE MUŞAT desemnat candidat din partea U. T. M. Ţăranii muncitori din comuna Brocza, regiunea Suceava, au desemnat drept candidat pe tov. IEREMIA PÂRDĂU Minării din Valea Jiului propun candidatura tov. KOPETIN GEZA Acad. prof. ILIE MURGUIESCU desemnat candidat al Universităţii „C I. Parhon“ Din partea sfatului popular regional Iaşi a fost desemnat candidat tovarăşul EMIL MAZILU Din partea Uniunii Salariaţilor din instituţiile administrative de stat şi sfaturile populare a fost desemnat candidat tov. AVRAM BUNACIU Cu vii aplaiu’ze, participanţii la adunare au aprobat în unanimitate propunerea făcută, luându-şi totodată angajamentul să sprijineactivitatea delegatului lor în Comisia Electorală Centrală, miifrinfWf'1 ____ râvnă pentru bune desfăşoare a campaniei electorale. ’■**■** Metalurgiştii resifsni au desemnat candidatura tov. MIRAN RUDOLF Filiala Uniunii Scriitorilor din Tg. Mureş a desemnat drept candidat pe tov. KOVÁCS GHEORGHE Colectiviştii din lanca, regiunea Galaţi, au propus candidatura tov. TUDORA PÂRIOG Insămânţările de toamnă se fac la un nivel agrotehnic mai înalt însuşirea ştiinţei agrotehnice sovietice, folosirea experienţei proprii şi mai ales perspectiva măreaţă de desvoltare paşnică a statului nostru democrat-popular deschisă de noua Constituţie, au sporit eforturile oamenilor muncii din agricultură pentru a executa însămânţările de toamnă în condiţiuni superioare agrotehnice, în vederea asigurării unui belşug de produse agricole în anul viitor. In toamna acestui an, muncitorii staţiunilor experimentale ca şi muncitorii tuturorgospodăriilor agricole de stat, vor însămânţa suprafeţele planificate numai cu seminţe recunoscute de organele de stat ca seminţe de soiuri superioare. Pentru ca într’un viitor cât mai apropiat întreaga suprafaţă arabilă a ţării să se însămânţeze cu seminţe de soi, 72 gospodării agricole de stat raionale, producătoare de seminţe, au sarcina să producă şi să înmulţească seminţe de soluri superioare. Datorită ajutorului statului, gospodăriile agricole colective vor însămânţa mai mult de 150.000 ha. cu seminţe recunoscute, pe care le obţin prin schimb de la bazele de recepţie. Deasemeni ţâţânii muncitori vor schimba la bazele de recepţie peste 12.000 tone cereale de toamnă cu seminţe recunoscute de grâu A 15, Odvoş 241, C. 117 şi Bankut 1.201, secară Petkus, orz Cenad 395 şi Cenad 396, etc. Pentru a spori necontenit producţia la hectar se vor administra în toamna acestui an cantităţi mult mai mari de îngrăşăminte chimice şi naturale, atât la arături cât şi la însămânţări. Faţă de 1950, cantitatea de îngrăşăminte chimice care se va aplica în toamna aceasta, este de două ori mai mare, iar îngrăşămintele naturale se vor împrăştia pe suprafeţe de aproape 1.000.000 ha. Vor creşte deasemeni suprafeţele ce se vor însămânţa după metodele sovietice în rânduri încrucişate şi în rânduri dese. Gospodăriile agricole de stat vor însămânţa după aceste metode 60 la sută din suprafeţele planificate pentru însămânţările de toamnă. Mari suprafeţe vor fi însămânţate după aceste metode, care asigură sporuri însemnate de recoltă la hectar şi de către colectiviştii şi ţăranii muncitori întovărăşiţi. Până în prezent, din suprafaţa însămânţată cu grâu de toamnă, 30 la sută s-a semănat cu maşinile, iar 12 la sută după metodele sovietice în rânduri încrucişate şi în rânduri dese. Cele mai mari suprafeţe au fost însămânţate în Regiunea Autonomă Maghiară, în regiunile Baia Mare, Cluj, Iaşi, Stalin, Constanţa şi Galaţi. (Agerpres)