România Liberă, octombrie 1952 (Anul 10, nr. 2489-2515)

1952-10-01 / nr. 2489

Pag. 2-a ROMÂNIA LIBERA Enciclopedia cunoştinţelor fundamentale ale marxism-leninismului­ ­Apariţia, acum 14 ani a ,,Cursului scurt d­e Istorie a Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice“ a constituit unul din cele mai Însemnate evenimente în viaţa ideologică a partidului bolşevic, un mo­ment deosebit in istoria mişcării muncito­reşti din întreaga lume. Istoria luptei P.C. ,„fitual, U.R.S.S., pentru doborîrea ţarismu­lui şi a orânduirii burgheze şi instaurarea unei societăţi noi, socialiste, istoria fapte­lor ce oglindesc victoria deplină a socia­lismului asupra capitalism­ului, istoria des­făşurării marilor idei ale marxism-leninis­mului, reprezintă sintetizarea întregii ex­perienţe de însemnătate universală a cla­sei muncitoare din U.R.S.S., prima istorie ştiinţifică a bolşevismului. Ea constitue o armă de preţ a partidelor comuniste şi­­muncitoreşti din întreaga lume în lupta lor împotriva exploatării, pentru instaurarea unei vieţi noi. Pe baza generalizării noii experienţe a , luptei de clasă a proletariatului în epoca imperialismului şi a revoluţiilor proletare, tovarăşul Stalin a arătat tot ceea ce nou s’a adus în teoria marxistă, a scos puter­nic în evidenţă unitatea indestructibilă a învăţăturii lui Marx şi Lenin, a fundamen­tat unitatea politicii partidului cu întreaga lui concepţie despre lume. Tovarăşul Stalin a arătat că marxism­­leninismul deschide neîncetat noi căi pen­tru cunoaşterea adevărurilor din practica generalizată a luptei de fiecare zi a cla­sei muncitoare Internaţionale. Unitatea istorică concretă dintre teorie şi practică, caracterul activ al teoriei şi importanţa a­­cesteia, rolul practicii în descoperirea, confirmarea "şi desvoltarea adevărurilor, sunt expuse în mod genial de către tovarăşul Stalin în lucrarea sa clasică „Cursul scurt de Istorie a Partidului Co­munist (b) al Uniunii Sovietice“. In expunerea „Cursului scurt de Isto­rie a P.C. (I­) Uniunii Sovietice“, tova­răşul Stalin a privit evenimentele şi fap­tele istorice fel strânsă legătură cu miş­carea muncitorească internaţională. Ge­niala operă stalinistă demonstrează din plin că ştiinţa marxist-leninistă, prin în­săşi esenţa ei, este un fenomen profund internaţional, care îşi are rădăcinile în în­treaga mişcare revoluţionară muncito­rească internaţională. ★­­ Caracteristic perioadei istorice în care a apărut „Cursul scurt de Istorie a P.C. (b) al U.S." este faptul că, pe baza îndeplinirii­ victorioase a celui de al doilea plan cincinal şi pe baza succeselor socialismului, U.R.S.S. a păşit în cel de al treilea plan cincinal, într’o nouă fază de desvoltare, in faza desăvârşirii construi­rii societăţii socialiste şi a trecerii trep­tate de la socialism la comunism. Bogata învăţătură pe care tovarăşul Stalin a cuprins-o în „Cursul Scurt de Is­torie a P.C. (b) al U.S.“, i-a ajutat în mod hotărîtor pe oamenii sovietici să do­bândească măreţele victorii ale construirii socialismului, iar în zilele noastre pe cele ale începutului construirii comunismului. In împrejurările în care astăzi sărbăto­rim împlinirea a 14 ani de la apariţia ge­nialei lucrări a tovarăşului Stalin, po­poarele Uniunii Sovietice întâmpină prin victorii remarcabile în toate sectoarele vie­­ţi■ţii economice, culturale şi politice, convo­carea celui de al XlX-lea Congres al P.C. (b) al U.R.S.S. In aceste condiţii apare şi mai puternic, ca o dovadă de netăgăduit a forţei invincibile a marxism-l­enini­smu­­lui, a puterii sale creatoare, proiectul C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. în legătură cu Di­rectivele Congresului «­ XIX­’,ca al par­­­­tidului, precum şi textul Statutului modifi­cat al partidului,­ documente de importanţă istorică în viaţa P.C. (b) al U.R.S.S., pre­cum şi în viaţa tuturor partidelor comu­niste şi muncitoreşti din întreaga lume. Convocarea celui de al XIX-lea Congres al P.C. (b) al U.R.S.S. marchează o etapă de­osebit de importantă în Istoria puterii so­vietice, în procesul trecerii treptate de la socialism la comunism. Faptul că în pro­iectul de Directive ale Congresului al XIX-lea ne prevede stabilirea unei creşteri a nivelului producţiei industriale în decurs de cinci ani de aproximativ 70 la sută cu un­­ ritm anual mediu de creştere a produc­ţiei globale a întregii industrii de aproxi­mativ 12 la sută, stabilirea ritmului de creştere a producţiei mijloacelor de pro­ducţie de 13 la sută şi a ritmului de creş­tere a producţiei la articolele de consum ..de ,1,1 la sută, toate acestea vorbesc despre­­victoriile remarcabile obţinute de poporul­­sovietic pe drumul construirii comunismu­lui, victorii care au permis elaborarea a­­cestor directive, cuprinzând cifre de plan, care marchează un nou şi puternic avânt al economiei naţionale. Avântul în muncă pe care convocarea celui de al XIX-lea Congres al partidului l-a stârnit în rândurile oamenilor sovietici, documentele de importanţă istorică care, în vederea Congresului, se discută în în­treaga Uniune Sovietică, exprimă forţa Indestructibilă şi mereu crescândă a Par­tidului­­ Comunist al Uniunii Sovietice, trăinicia Statului Sovietic. „Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice“ — en­ciclopedia cunoştinţelor de bază ale mar­­xism-leninismului — operă clasică, unitară, ce desvoltă mai departe bazele ideologice, tactice şi organizatorice ale partidului marxist, filosofia marxistă, prezintă o uria­şă însemnătate pentru lupta partidelor co­muniste şi muncitoreşti din întreaga lume. In această lucrare este expus procesul creării partidului marxist de tip nou, pro­cesul desvoltării şi întăririi lui, este puter­nic explicată teza despre rolul conducător al partidului în revoluţie, ca fiind o con­diţie esenţială a succesului deplin al cau­zei clasei muncitoare. Tovarăşul Stalin, vorbind despre trăsăturile caracteristice ale partidului de tip nou, ne arată că acesta este detaşamentul de avantgardă organizat al clasei muncitoare, forma cea mai înaltă a organizaţiei de clasă a proletariatului, instrument al dictaturii proletariatului, reprezentând unitatea de voinţă incompa­tibilă cu existenţa fracţiunilor, el întărin­­du-se prin curăţirea sa de elemente opor­tuniste. Fără un astfel de partid este imposibilă doborîrea capitalismului, cu­cerirea puterii şi instaurarea dictaturii proletariatului. Victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie nu ar fi fost po­sibilă dacă clasa muncitoare din Rusia nu ar fi avut în fruntea ei un astfel de partid, care s’o conducă în tot decursul revoluţiei, care să-l arate în fiecare moment care este calea cea mai justă pe care trebue s’o urmeze. 14 ani dela apariţia „Cursului scurt de Istorie a P.C. (b) al U. S.“ Proiectul C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. cu privire la Directivele Congresului al XIX-lea al partidului şi proiectul Statutu­lui modificat al partidului, reprezintă o dovadă grăitoare a forţei invincibile a partidului marxist-leninist. Astăzi, când Uniunea Sovietică se impune tot mai mult întregii lumi ca o forţă politică şi econo­mică de neasemuit în istorie, când oamenii sovietici clădesc cu succes baza tehnico­­materială a comunismului, drepturile și datoriile unui membru al Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice, devin mai ample, mai atotcuprinzătoare, se ridică pe o treaptă superioară. Subliniindu-se rolul activ pe care fiecare membru de partid tre­bue să-l aibă în viaţa zilnică de partid şi de stat, în Statutul modificat al partidului se arată că „Pentru un membru de partid nu este suficient numai să fie de acord cu hotărîrile partidului; un membru de partid este obligat să lupte pentru traducerea în fapt a acestor hotărîri. O atitudine pasivă şi formală a comuniştilor faţă de hotărîrile partidului slăbeşte capacitatea de luptă a partidului şi de aceea este incompatibilă cu rămânerea în rândurile lui“. Noile puncte pe care C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. le-a propus pentru a fi intro­duse în Statutul partidului oglindesc su­perioritatea omului sovietic şi în primul rând a membrului de partid, exprimă for­ţa mereu crescândă a partidului, ridică pe noi culmi teza leninist-stalinistă privitoare la trăsăturile caracteristice ale partidului marxist. . Istoria partidului ne învaţă apoi că par­tidul clasei muncitoare nu-şi poate înde­plini rolul­ de conducător al clasei munci­toare, de conducător şi organizator al revoluţiei, dacă nu-şi însuşeşte teoria marxist-leninistă. Tovarăşul Stalin ne arată în această lucrare a sa că „Forţa teoriei marxist-leniniste constă în faptul că ea dă partidului posibilitatea de a se orienta într-o anumită situaţie dată, de a înţelege legătura internă a evenimentelor care se desfăşoară în jurul lui, de a prevedea mersul evenimentelor şi de a cunoaşte nu numai cum şi încotro se desfăşoară eveni­mentele în prezent, dar şi cum şi încotro trebue să se desfăşoare ele în viitor“. Teoria marxist-leninistă este în mod indi­solubil legată de practica revoluţionară, izvorăşte din ea şi o serveşte neîncetat. Bazată pe experienţa de luptă a clasei muncitoare internaţionale, ea constitue astăzi învăţătura de bază care îndrumă în activitatea lor partidele comuniste şi mun­­citoreşti din întreaga lume. Teoria marxist-leninistă însă nu poate fi considerată ca o culegere de dogme, care trebue aplicate întocmai, oricând şi în orice condiţii. Ea se desvoltă şi se per­fecţionează neîncetat, îmbogăţi­ndu-se me­reu pe baza practicii revoluţionare a clasei muncitoare internaţionale. In Istoria Parti­dului se arată că „a-ţi însuşi teoria marxist-leninistă înseamnă a-ţi însuşi ESENŢA acestei teorii şi a învăţa să aplici această teorie... înseamnă să ştii să îmbogăţeşti această teorie cu experienţa nouă a mişcării revoluţionare, să ştii s’o îmbogăţeşti cu noi teze şi concluzii, să ştii S O DESVOLTI ŞI S’O FACI SA PRO­GRESEZE...“. Contribuţiuni de o valoare uriaşă la tezaurul marxism-leninismului a adus tova­răşul Stalin în ceea ce priveşte descoperi­rea, enunţarea şi explicarea legilor care guvernează societatea socialistă, legilor care stau la baza perioadei de trecere ele a socialism la comunism. Cu o deosebită cla­ritate şi precizie, luând în seamă noile condiţii economice, sociale şi politice ale societăţii socialiste, tovarăşul Stalin a enunţat trăsăturile şi cerinţele esenţiale ale legii economice de bază a socia­lismului : asigurarea satisfacerii maxi­male a nevoilor materiale şi culturale, în permanentă creştere, ale întregii societăţi, prin creşterea şi perfecţionarea neîntre­ruptă a producţiei socialiste, pe baza teh­nicii celei mai înaintate. Sprijinindu-se pe această lege econo­mică de bază a socialismului, proiectul C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S., cu privire la Directivele Congresului al XIX-lea al partidului, prevede numeroase puncte care au drept scop stabilirea unei creşteri continue a bunei stări materiale, a ocro­tirii sănătăţii şi nivelului cultural al po­porului. „Pe baza creşterii neîncetate a producţiei socialiste şi a sporirii producti­vităţii muncii sociale — se arată în pro­iectul de Directive — să se mărească în cursul cincinalului venitul naţional al U.R.S.S. cu cel puţin 60 la sută şi, în le­gătură cu aceasta, să se asigure creşterea continuă a veniturilor muncitorilor şi func­ţionarilor şi a veniturilor ţăranilor“. Proiectul de Directive, în capitolul cu pri­vire la creşterea continuă a bunei stări materiale, a ocrotirii sănătăţii şi a nivelu­lui cultural al poporului, ilustrează în mod viu superioritatea de necontestat a orân­duirii socialiste asupra celei capitaliste, forţa ei de nebiruit. Tovarăşul Stalin, analizând problema statului în perioada trecerii de la socialism la comunism, scoate în evidenţă importanţa deosebită a Statului Sovietic, imposibili­tatea construirii socialismului şi comunis­mului, în condiţiile încercuirii capitaliste, fără a întări necontenit statul proletar. Ul­terior, desvoltarea puterii sovietice, prac­tica mişcării revoluţionare internaţionale au verificat şi întărit această importantă teză stalinistă. De o deosebită însemnătate este această învăţătură stalinistă pentru partidele comuniste şi muncitoreşti din ţările în care după cel de al doilea război mondial, clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare a cucerit puterea în stat şi a instaurat dictatura sa de clasă. In Raportul său asupra proiectului de Constituţie a Republicii Populare Româ­ne, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat că: „întărirea statului, a tuturor verigilor sale , este în momentul de faţă problema cea mai importantă. Statul de­mocrat-popular este o formă de organizare de stat, ...care slujeşte nu scopurilor de exploatare şi asuprire a masselor munci-­­ toare, ci scopurilor de complectă eliberare a lor de sub orice fel de asuprire şi exploa­tare... Statul democrat popular este instrumen­tul principal al construirii socialismului”. Tovarăşul Stalin a adus contribuţiuni deosebit de însemnate­ şi în ceea ce pri­veşte filosofia marxistă. In „Cursul scurt“ el a prezentat o ex­punere sistematizată a bazelor materialis­mului dialectic şi istoric. In lucrarea sa „Marxismul şi problemele lingvisticii", desvoltând mai departe f­ilo­­sofia marxistă, I. V. Stalin a ridicat pe noi trepte teoria marxistă despre bază şi su­prastructură. Istoria Partidului bolşevicilor ne învaţă că o condiţie esenţială pentru realizarea victoriei revoluţiei proletare o constitue zdrobirea partidelor mic burgheze care îşi desfăşoară activitatea lor în rândurile cla­sei muncitoare, încercând să distrugă uni­tatea de luptă a proletariatului. Tovarăşul Stalin, în geniala sa lucrare, ne arată că pentru a obţine victoria în re­voluţie, înainte de toate trebue ca parti­dul clasei muncitoare — statul ei major conducător — să fie curăţit de capitulanţi, dezertori, spărgători de greve şi trădători, de oportunişti de tot felul care se infil­trează în rândurile partidului, punând în primejdie unitatea şi disciplina sa inte­rioară. Partidul nostru, însuşindu-şi ,şi aplicând geniala teză stalinistă potrivit căreia par­tidul de tip nou, partidul marxist, se întă­reşte curăţindu-se de elementele oportu­niste, a deschis lupta necruţătoare împo­triva tuturor oportuniştilor, împotriva de­­viatorilor de la linia partidului. In urma demascării şi zdrobirii abaterii oportu­niste de dreapta din sânul partidului no­stru, ai cărei purtători au fost A. Pauker, V. Luca şi T. Georgescu, partidul no­stru a ieşit întărit, a făcut un pas impor­tant pe calea bolşevizării sale. Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, în Raportul său asupra proiectului de Constituţie a Republicii Populare Române, vorbind despre forţa partidului marxist-leninist, arată că în partid, ca şi în orice organism viu, are loc un schimb de substanţe : „ceea ce este vechi, ceea ce şi-a trăit traiul se elimină — ceea ce este nou şi creşte, trăieşte şi se des­voltă. Aceasta este legea creşterii Parti­dului, care se întăreşte curăţindu-se de oportunişti, care se debarasează de tot ceea­ce îl împiedică să meargă înainte”. Caracteristic partidului marxist, spre deosebire de partidele burgheze, este faptul că el nu se teme de critică şi autocritică, ci din contră, el con­sideră că critica şi autocritica exer­citate în mod permanent, atât de cadrele conducătoare, cât şi de cadrele de rând, îi dau puterea necesară să învingă toate greu­tăţile, să ajungă într’un ritm rapid la ţe­lul dorit. „Cursul scurt de Istorie a P.C. (b) al U.S.“ ne învaţă că critica şi au­tocritica sunt armele cele mai de preţ ale partidului marxist, că ele stau la ba­za des­­voltării neîncetate a forţei şi tăriei parti­dului. O învăţătură deosebit de preţioasă, care se desprinde din studierea istoriei Partidu­lui, este aceea a legăturii permanente pe care partidul trebue să o­­ţină cu masele. El devine o forţă­ de nebiruit dacă ştie să păstreze legăturile cele mai strânse cu masele, dacă ştie să asculte vocea mase­lor, să înţeleagă nevoile arzătoare ale a­­cestora. P.C. (b) al U.R.S.S. constitue un minunat exemplu de felul în care un partid marxist este legat prin toate fibrele sale de poporul muncitor. Partidul nostru, învăţând din bogata ex­perienţă de luptă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a ştiut ca în activita­tea sa multiplă să-şi creeze legăturile cele mai trainice cu poporul muncitor. Felul în care statul nostru democrat­­popular îşi exercită una din principalele sale sarcini, legătura permanentă cu ma­sele, antrenarea lor în conducerea trebu­rilor obşteşti, ne arată că partidul a ştiut să aplice în mod creator această impor­tantă teză leninistă condiţiilor existente in ţara noastră. Un stat care construeşte socialismul — spre deosebire de un stat burghez — se bazează în primul rând pe conştiinţa maselor, pe legătura trainică cu miile de oameni al muncii. Participarea largă a maselor de oameni al muncii la discutarea proiectului de Constituție a R.P.R. Ilustrează în mod elocvent această politică a statului nostru democrat-popular, rolul important care se atribue maselor în discutarea problemelor celor mai însemna­te , cu privire la conducerea statului, le construirea socialismului. Noua noastră Constituţie, rod al muncii întregului popor muncitor, îşi găseşte imensa sa forţă mobilizatoare şi organiza­toare în ideile marxism-leninismului, în bogata experienţă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Istoria P. C. (b), Is­toria Marii Revoluţii Socialiste din Octom­brie, Istoria construirii victorioase a so­cialismului, stă mereu drept pildă şi izvor nesecat de învăţăminte în activitatea par­tidului nostru. Rolul conducător al par­tidului în viaţa politică şi de stat a ţării, rol înscris­­pentru prima oară în Constitu­ţia Republicii Populare Române, consti­tue garanţia succeselor noastre viitoare, a victoriilor depline pe drumul construirii socialismului. Astăzi, această genială lucrare stalinistă este completată cu documente de o nea­semuită importanţă, care vin să lărgească istoria construirii socialismului cu date şi teze asupra construirii comunismului. Atât proiectul C.C. al P. C. (b) al U.R.S.S. asupra Directivelor Congresului a­l XIX- lea al partidului, cât şi proiectul asupra textului Statutului modificat al partidului, reprezintă documente de importanţă isto­rică care ilustrează în mod viu drumul glorios al Uniunii Sovietic© către­ comu­nism. Problemele care se vor discuta în cadrul Congresului al XIX-lea al P.C. (b) al U.R.S.S. sunt de o însemnătate uriaşă nu numai pentru mişcarea comunistă mon­dială, ci şi pentru întregul lagăr al păcii şi democraţiei, întărirea şi desvoltarea Statului Sovietic, înaintarea sa victorioasă pe drumul comunismului, dau noi forţe mişcării mondiale pentru pace. MARCELA LIBRESCU ★ ★ Desemnarea candidaţilor în componenţa Comisiei Electorale Centrale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională Tov. DUMITRU COLSU desemnat: candidat da către activi?# Comitatului regional de partid Ploeşti PLOEŞTI (Agerpres). — In ziua de 29 Septembrie a. c. a avut loc o adunare a activului Comitetului re­gional de part­id Ploeşti­­pentru­ desemna­rea unui candidat în Comisia Electorală Centrală. Şedinţa a fost prezidată de tov. Dumi­Activul Comitetului Central al U.T.M. s-a întrunit Luni după amiază pentru a de­semna un candidat care să facă parte din Comisia Electorală Centrală pentru ale­gerea deputaţilor în Marea Adunare Naţio­nală. Şedinţa a fost prezidată de tov. Ion SUCEAVA (Agerpres).­­ Un mare număr de ţărani muncitori din comuna Breaza, raionul Câmpulun­g, s’au întrunit la 29 Septembrie crt. pentru a desemna un candidat car© să-l reprezinte în Comisia Electorală Centrală ce se constitue în ve­derea alegerii deputaţilor în Marea Adu-­ nare Naţională. Adunarea a fost prezidată de tov. Mân­­drilă Em­anoil, secretar al organizaţiei de PETROŞANI­­ (Agerpres). Ieri dimineaţă, delegaţi ai muncitori­lor din toate sectoarele miniere dela Lonea Jieţ 3, s'au întrunit pentru a desem­na un candidat din partea minerilor pen­tru alcătuirea Comisiei Electorale Cen­trale. Adunarea a fost deschisă de tov. Stana Salariaţii Universităţii ,,C. I. Parhon“ din Capitală s’au întrunit Luni seara pen­tru a desemna un candidat care să facă parte din Comisia Electorală Centrală ce se constitue în vederea alege­rii deputaţi­lor în Marea Adunare Naţională. Luând cuvântul, acad. prof. Constantin Balmuş, rectorul Universităţii ,,C. I. Per­hon” a scos în relief rolul Comisiei Elec­IAŞI (Agerpres).­­ In ziua de 29 Septembrie a avut loc la se­di­ul sfatului popular regional Iaşi o şedinţă în cadrul căreia s-a discutat problema desemnării unui candidat din partea sfatului popular Numeroşi activişti ai U­niunii Salariaţi­lor din instituţiile administrative de stat şi sfaturile populare, s-au adunat în ziua de 29 Septembrie î­n sal­a asociaţiei „Pro­gresul“ din Capitală pentru desemnarea­­candidatului lor în Comisia Electorală Centrală, ce se constitue în vederea ale­gerii deputaţilor în Marea Adunare Na­ţională, REŞIŢA (Agerpres).­­ Sute de muncitori, tehnicieni şi Ingineri din Com­binatul „Sovrommetal“ Reşiţa s-au întru­nit în seara Zilei de 29 Septembrie la sec­ţia laminoare. La ordinea de zi a adună­rii a figurat desemnarea unui candidat care să facă parte d­in Comisia Electorală Centrală ce se constitue în vederea ale­gerii deputaţilor în Marea Adunare Na­TG. MUREŞ (Agerpres).­­ Membrii fi­lialei Uniunii Scriitorilor din Tg. Mureş s-au întrunit în seara de 29 Septembrie la­­redacţia ziarului „Vörös Zászló“ pentru a desemna un candidat în Comisia Electorală Centrală, ce urmează a se constit­ui în ve­derea alegerii de deputaţi în Marea Adu­nare Naţională, GALAŢI (Agerpres).­­ In ziua de 29 Septembrie a avut loc la sediul gospodăriei agricole colective „Dru­mul lui Lenin“ din comuna Ianca, raionul Filimon Sârbu, o mare adunare pentru de­semnarea unui candidat în Comisia Elec­torală Centrală. Adunarea a fost prezidată de tov. Cos­­tache Ioniţă, secretarul organizaţiei de bază, care a arătat rolul comisiei electo­rale. El a propus pentru această sarcină de cinste pe tov. Tudora Pârlog, preşe­tiu Balalia, prim secretar al Comitetu­lui regional de partid Ploeşti, care a sub­liniat însemnătate­a Comisiei Electorale Centrale în viitoarele alegeri ale deputa­ţilor ,în Marea Adunare Naţională. Tov. Sârbu­ Ion, secretar al Comitetu­lui regional de parti­d Ploeşti, a propus Fazecaș, secretar al C.C. al U.T.M. Tov. Ni­colae Matei, membru în Biroul C.C. al U.T.M. a propus apoi ca reprezentant a­l U.T.M. în Comisia Electorală Centrală pe tov. Vasile Mușat, prim secretar al C.C. al U.T.M. Propunerea a fost primită cu entuziaste bază P.M.R. din comună, care, după ce a arătat rolul Comisiei Electorale Centrale, a propus drept candidat pe tov. Ieremia Pârdău. Propunerea a fost susţinută şi de nu­meroşi alţi participanţi la aduna­re. In unanimitate, adunarea a desemnat drept candidat pentru Comisia Electorală Centrală pe tov. Ieremia Pardău, cu ru­gămintea către Prezidiul Marii Adunări Ion, care a arătat însemnătatea Comisiei Electorale Centrale ce se constitue în ve­derea alegerii deputaţilor în Marea Adu­nare Naţională. Tov. Străinescu Gheorghe, preşedintele sindicatului a propus dre­pt candidat pen­tru Comisia Electorală Centrală­­pe cunos­cutul stahanovist Kopetin Geza. Mai mulţi delegaţi ai minerilor parti­torale Centrale care va veghea la apli­carea şi respectarea întocmai a prevederi­lor legii electorale. Vorbitorul a propus apoi desemnarea drept candidat pentru această comisie a tov. acad. prof. Iiie Mur­­gules­cu, preşedinta al Comitetului pentru învăţământul Superior. In cuvinte pline de căldură, Traian Mo­raru­, decanul facultăţii d­e pedagogie, In­regional Iaşi în Comisia Electorală Cen­trală pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională. Tovarăşul Carol Iancovici, secretarul comitetului executiv al sfatului popular regional Iaşi, a propus pe tovarăşul Emil Adunarea a fost prezidată de tov. Ili­e Argeşeanu, preşedintele Uniunii Salariaţi­lor din instituţiile administrative de stat şi sfaturile populare, care a propus drept candidat în Comisia Electorală Centrală pe tov. Avram Bunaciu. Propunerea a fost susţinută şi de alţi activişti ai Uniu­nii, printre care: Ste­blea Ioan, G­u­giu Ale­xandru, Luipaşcu Traian şi alţii. ţională. Cu acest prilej a luat cuvântul tov. Ioan Gheju, care după ce a arătat în­semnătatea şi rolul Comisiei Electorale Centrale, a propus metalurgiştilor reşiţeni să desemneze drept candidat pentru acea­stă Comisie pe stahanovistul Mihan Ru­dolf, binecunoscut în rândurile muncito­rimii reşiţene, atât pentru munca­ sa rod­Adunarea a fost prezidată de tovarăşa Ecaterina Nagy, care a propus drept can­didat în Comisia Electorală Centrală pe scriitorul Kovács Gheorghe. Tovarăşii A­­lexandru Mark, Ştefan M­etz şi Gustav Horvath, luând cuvântul au arătat că spri­jină propunerea făcută. Cei prezenţi au aprobat în unanimitate dinta gospodăriei agricole colective din Ianca. Vorbitorul a scos în relief munca şi lupta tov.­­Tudora Pârlog pentru crearea şi desvoltarea gospodăriei colective, pre­cum şi activitatea pe tărâm obştesc, pen­tru înflorirea comunei, pentru apărarea păcii. Adunarea a întâmpinat cu bucurie şi vii aplauze propunerea făcută, adoptând-o în unanimitate. Mulţumind pentru încrederea arătată, tov. Tudora Pârlog şi-a luat angajamentul să fie desemnat c­andlidat pentru­ alcătuirea Comisiei Electorale Centrale tovarăşul Dumitru Coliu. Prin vii şi îndelungi aplauze, activul Comitetului regional de partid Ploeşti a aprobat în unanimitate propunerea făcută, aplauze de către cei prezenţi şi adoptată în unanimitate. C.C. al U.T.M. s-a adre­sat Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu rugămintea să aprobe pe tov. Vasile Muşat ca membru în Comisia Electorală Centrală­ Naţionale de a-l aproba ca membru al a­­cest­ei Comisii. In încheiere, a lua­t cuvântul tov. Iere­­­mia Pârdău, care era angajat să muncească cu râvnă pentru îndeplinirea sarcinilor oş­i vor reveni ca membru al Comisiei Electorale Centrale, în vederea bunei des­făşurări a alegerilor de deputaţi pentru Mare­a Adunare Naţională. cipanţi la şedinţă au luat cuvântul, spriji­nind călduros propunerea făcută. Cei prezenţi au aprobat in unanimitate desemnarea drept candidat pentru Comi­sia Electorală Centrală a­­tovarăşului Ko­petin Geza şi au rugat Prezidiul Marii Adunări Naţionale să-l aprobe ca mem­bru al ac­estei Comisii. Titha Adorian, asistentă la catedra de chi­mie şi Gheorghe Mihoc, decanul facultă­ţii de fizico-matematici, au susţinut propu­nerea făcută. In aplauzele însufleţite ale întregii asis­tenţe acad. prof. Iiie Murgulescu a fost desemnat candidat al Universităţii „C. I. Parhon" pentru formarea Comisiei Elec­torale Centrale. Mazilu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular regional Iaşi, drept can­didat în Comisia Electorală Centrală. Prin aplauze puternice activul sfatu­lui popular regional Iaşi a aprobat în una­nimitate propunerea făcută, nncă în producţie, cât şi pentru activita­tea obştească desfăşurată. Propunerea a fost aprobată pri­n aplau­zele unanime ale celor prezenţi. Metalur­­giştii reşiţeni s-au adresat Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu rugămintea de a a­­proba desemnarea tov. Mihan Rudolf ca membru al Comisiei Electorale Centrale, desemnarea tovarăşului Kovács Gheorghe drept candidat pentru Comisia Electorală Centrală. In cuvântul său, tovarăşul Kovács Gheorghe a arătat că va munci pentru a duce cu cinste la îndeplinire sarcina încre­dinţată, de a munci pentru a face din gospodăria colectivă din Ianca, o gospodărie colectivă fruntaşe pe regiunea Galaţi şi pentru a pune în practică învăţămintele căpătate cu prilejul vizitei făcute în U.R.S.S. Numeroşi colectivişti ca Sofiţa Mănăilă, Părpală Tudoriţa, Dinu Gârbă, s-au anga­jat să sprijine activ pe delegata lor în Co­misia Electorală Centrală, antrenând pe toţi colectiviştii din Ianca la buna desfă­şurare a campaniei electorale. Tov. VASELE MUŞAT desemnat candidat din partea U. T. M. Ţăranii muncitori din comuna Brocza, regiunea Suceava, au desemnat drept candidat pe tov. IEREMIA PÂRDĂU Minării din Valea Jiului propun candidatura tov. KOPETIN GEZA Acad. prof. ILIE MURGUIESCU desemnat candidat al Universităţii „C I. Parhon“ Din partea sfatului popular regional Iaşi a fost desemnat candidat tovarăşul EMIL MAZILU Din partea­ Uniunii Salariaţilor din instituţiile administrative de stat şi sfaturile populare a fost desemnat candidat tov. AVRAM BUNACIU Cu vii aplaiu’ze, participanţii la adunare au aprobat în unanimitate propunerea fă­cută, luând­u-şi totodată angajamentul să sprijine­­activitatea delegatului lor în Co­misia Electorală C­entrală, miifrinfWf'1 __­__ râvnă pentru bune desfăşoare a campa­­niei electorale. ’■**■** Metalurgiştii resifsni au desemnat candidatura tov. MIRAN RUDOLF Filiala Uniunii Scriitorilor din Tg. Mureş a desemnat drept candidat pe tov. KOVÁCS GHEORGHE Colectiviştii din lanca, regiunea Galaţi, au propus candidatura tov. TUDORA PÂRIOG Insămânţările de toamnă se fac la un nivel agrotehnic mai înalt însuşirea ştiinţei agrotehnice sovietice, folosirea experienţei proprii şi mai ales perspectiva măreaţă de desvoltare paşnică a statului no­stru democrat-popular deschisă de noua Constituţie, au spori­t eforturile oamenilor muncii din agricultură pentru a executa însămânţările de toamnă în condi­­ţiuni superioare agrotehnice, î­n vederea asigurării unui belşug de produse agricole în anul viitor. In­ toamna acestui an, muncitorii staţiu­nilor experimentale ca şi muncitorii tutu­ror­­gospodăriilor agricole de stat, vor în­sămânţa suprafeţele planificate numai cu seminţe recunoscute de organele de stat ca semi­nţe de soiuri superioare. Pentru ca într’un viitor cât mai apropiat întreaga suprafaţă arabilă a ţării să se însămânţeze cu seminţe de soi, 72 gospo­dării agricole de stat raionale, producă­toare de seminţe, au sarcina să producă şi să înmulţească seminţe de soluri supe­rioare. Datorită ajutorului statului, gospodăriile agricole colective vor însămânţa mai mult de 150.000 ha. cu seminţe recunoscute, pe care le obţin prin schimb de la bazele de recepţie. Deasemeni ţâţânii muncitori vor schimba la bazele de recepţie peste 12.000 tone cereale de toamnă cu seminţe recunoscute de grâu A 15, Odvoş 241, C. 117 şi Banku­t 1.201, secară P­etkus, orz Cenad 395 şi Cena­d 396, etc. Pentru a spori necontenit producţia la hectar s­e vor administra în toamna acestui an cantităţi mult mai mari de îngrăşăminte chimice şi naturale, atât la arături cât şi la însămânţări. Faţă de 1950, cantitatea de îngrăşăminte chimice care se va aplica în toamna aceasta, este de două ori mai­ mare, iar îngrăşămintele naturale s­e vor împrăştia pe suprafeţe de aproape 1.000.000 ha. Vor creşte deasemeni su­prafeţele ce se vor însămânţa după meto­dele sovietice în rânduri încrucişate şi în rânduri dese. Gospodăriile agricole de stat vor însămânţa după a­ceste metode 60 la sută­ din suprafeţele planificate pentru în­­­sămânţările de toamnă. Mari suprafeţe vor fi însămânţate după aceste metode, care asigură sporuri însemnate de recoltă la he­ctar şi de către colectiviştii şi ţăranii muncitori întovărăşiţi. Până în prezent, din suprafaţa însămân­ţată cu grâu de toamnă, 30 la sută s-a se­mănat cu maşinile, iar 12 la sută după me­todele sovietice în rânduri încrucişate şi în rânduri dese. Cele mai mari suprafeţe au fost însămânţate în Regiunea Autonomă Maghiară, î­n regiunile Baia Mare, Cluj, Iaşi, Stalin, Constanţa şi Galaţi. (Agerpres)

Next