România Liberă, mai 1953 (Anul 11, nr. 2671-2695)

1953-05-03 / nr. 2671

"Proletari din­ toate ţările, uniti-văți ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ O puternică expresie a voinţei de pace a poporului nostru Ziua de 1 Mai, ziua frăţiei­­muncitorilor de pretutindeni, a fost sărbătorită în toate ţările lumii în condiţiile intensificării lup­tei pentru menţinerea şi consolidarea pă­cii, pentru întărirea prieteniei între po­poare. La Moscova, capitala iubită a oamenilor sovietici, milioane de constructori ai co­munismului şi-au manifestat cu acest pri­lej hotărîrea de a lupta pentru înfăptui­rea cu succes a celui de al 5-lea­ plan cin­cinal, un nou pas uriaş pe drumul con­struirii comunismului, voinţa de a lupta pentru cauza păcii. Această năzuinţă a popoarelor Uniunii Sovietice a fost subli­niată cu tărie în cuvântarea rostită de mareşalul Bulganin : „Noi suntem pentru menţinerea şi con­solidarea păcii, luptăm împotriva pregă­tirii şi deslănţuirii unui nou război, pen­tru colaborare internaţională şi desvolta­­rea legăturilor de afaceri cu toate ţările. Această politică a guvernului nostru co­respunde intereselor tuturor popoarelor iubitoare de pace“. Sub semnul luptei pentru pace şi prie­tenie între popoare s-a sărbătorit ziua de 1 Mai şi în celelalte ţări ale lagărului păcii şi socialismului. In ţările de demo­craţie populară, milioanele de oameni ai muncii au raportat despre victoriile stră­lucite obţinute în lupta pentru realizarea planului de stat, pentru construirea socia­lismului. Ei au exprimat puternicul inter­naţionalism proletar care îi animă, dra­gostea faţă de Uniunea Sovietică, puter­nicul bastion şi stegar al păcii în lumea întreagă. In ţările capitaliste, coloniale şi depen­dente, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc a fost sărbătorită sub semnul luptei pentru pace şi indepen­denţă, pentru drepturile democratice ale poporului, împotriva exploatării capita­liste. La Paris, sute de mii de oameni au demonstrat cerând punerea în libertate a patrioţilor arestaţi, pentru apărarea drep­turilor sindicale şi democratice, împotri­va cursei înarmărilor, pentru tratative în­tre marile puteri în scopul destinderii si­tuaţiei internaţionale. „Trăiască pacea !“, „Vom apăra pacea, independenţa naţio­nală şi drepturile noastre!“ au scandat coloanele de demonstranţi din Bruxelles, capitala Belgiei. La Tokio, aproape o ju­mătate milion de oameni au participat la meetingul desfăşurat sub semnul luptei împotriva reînarmării Japoniei şi pentru încetarea războiului din Coreea. In toate continentele, în toate ţările, oa­menii muncii au ridicat în ziua de 1 Mai şi mai sus steagul internaţionalismului proletar, arătând întregii lumi imensa forţă, puternica unitate a tuturor celor ce muncesc. Intr’o atmosferă de mare însufleţire a sărbătorit poporul nostru ziua de 1 Mai, ziUa solidarităţii internaţionale a oame­nilor muncii, a frăţiei muncitorilor din toate ţările lumii. De 1 Mai, tradiţionala zi sărbătorească a proletariatului inter­naţional, oamenii muncii din Republica Populară Română au înfăţişat cu mân­drie partidului iubit măreţele lor realizări puse în slujba înfloririi Patriei şi a Vieţii tot mai îmbelşugate a celor ce muncesc, în slujba întăririi păcii în lume. Desfăşurarea măreţelor manifestaţii de 1 Mai care au avut loc atât în Capitală cât şi în restul ţării a exprimat încă o­­dată­, cu deosebită forţă, creşterea neconte­nită a unităţii de luptă a poporului mun­citor în jurul partidului şi guvernului, ho­tărîrea sa de neclintit de a înfrânge toate piedicile şi greutăţile care-i stau în cale şi a înainta cu vigoare pe drumul luminat de învăţătura marilor genii Marx-Engels- Lenin-St­iin, drumul izbânzii definitive a socialismului în Patria noastră. Poporul nostru şi-a manifestat cu căl­dură dragostea neţărmurită şi recunoştin­ţa sa faţă de marea Uniune Sovietică, ho­tărîrea de a întări necontenit prietenia ro­­mâno-sovietică şi colaborarea cu ţările de­mocraţiei populare.. Nenumăratele care alegorice, pancartele, graficele şi diagramele purtate de mani­festanţi, au oferit o imagine strălucită a creşterii impetuoase a puterii economice a Patriei noastre, a înfăptuirii cu succes a operei de industrializare socialistă, a îna­intării pe drumul transformării socialiste a agriculturii, a ridicării neîntrerupte a ni­velului material şi cultural al oamenilor muncii. Mândru de marile sale succese obţinute prin luptă în uriaşa operă de con­strucţie paşnică, poporul nostru s’a anga­jat să păşească mereu înainte, sub condu­cerea partidului în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. Milioanele de cetăţeni ai Republicii Populare Române au sărbătorit ziua de 1 Mai sub semnul luptei dârze, hotărîte, pentru pace, sub semnul prieteniei frăţeşti, de nesdruncinat cu toate popoarele iubi­toare de pace. Cuvântul pace care exprimă cea mai scumpa năzuinţă a poporului nostru a fost rostit cu hotărîre de milioane de oameni. Cântece închinate păcii au fost cântate în toată ţara de nesfârşite coloane de manifestanţi; dorinţa fierbinte de pace vibrează şi în inimile pionierilor care au trimis spre văzduh, deasupra tri­bunelor, stoluri de porumbei ; şi în inimile constructorilor care au defilat cu autoca­mioanele pe care ei le-au realizat pentru prima dată în ţara noastră. Poporul nostru, profund devotat nobilei cauze a păcii pe care o slujeşte prin în­treaga sa muncă entuziastă, creatoare, de zi cu zi, înţelege să lupte cu fermitate alături de toate popoarele lumii în frunte cu popoarele Uniunii Sovietice, pentru a preîntâmpina primejdia deslănţuirii unui nou măcel mondial. Poporul nostru ştie că forţele mondiale ale păcii sunt incomparabil mai puternice decât forţele războiului, că pacea poate fi asigurată deoarece nu există nici o pro­blemă litigioasă sau nerezolvată care să nu poată fi rezolvată pe cale paşnică, pe baza înţelegerii reciproce între ţările inte­resate. De aceea, alături de prietenii sinceri ai păcii din lumea întreagă,­oamenii mun­cii din ţara noastră au salutat cu căldură propunerile chino-coreene pentru înche­ierea armistiţiului în Coreea­­ şi privesc cu deosebită încredere importantele acţiuni întreprinse de Guvernul Sovietic pentru realizarea unei destinderi internaţionale. Pentru a contribui în mod activ la în­făptuirea acestui ţel scump întregii ome­niri progresiste, poporul nostru este hotă­­rît să desfăşoare cu forţe mereu mai mari bătălia pentru înfăptuirea cu succes a mă­reţului program de construire a socialis­mului. In faţa fiecărui cetăţean al patriei noastre stă sarcina de a munci neprecu­­peţindu-şi forţele pentru continua întărire a statului nostru democrat-popular, pentru consolidarea zi de zi a alianţei clasei mun­citoare cu ţărănimea muncitoare, baza puterii populare, pentru desvoltarea şi mai departe a colaborării frăţeşti între poporul român şi minorităţile naţionale. Poporul nostru străbate drumul luptei dârze pentru construirea vieţii noi, plină de bucuria de a munci şi a construi, pen­tru fericirea celor ce muncesc, pentru în­florirea Patriei. Noi înaintăm victorios pe acest drum luminos pe care l-a croit în istorie poporul sovietic sub conducerea genială a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, făurit de Lenin şi Stalin. Izvorul marilor noastre succese de până acum şi busola sigură pe drumul izbânzilor vii­toare este politica justă a Partidului Muncitoresc­ Român, care se călăuzeşte consecvent de atotbiruitoarea învăţătură leninist-stalinistă şi de tezaurul inepuiza­bil al glorioasei experienţe de importanţă istorică mondială a P.C.U.S. • Strâns unit sub steagul larg desfăşurat al luptei pentru pace, democraţie şi socia­lism, poporul nostru muncitor va obţ'n­’ noi şi strălucite izbânzi. ­ Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni, a fost sărbătorită de oamenii muncii din toate ţările lumii sub semnul luptei pentru pace şi prietenie între popoare. Un aspect al tribunei centrale din Piaţa „I. V. Stalin“ în timpul demonstraţiei oamenilor muncii. Măreaţa demonstraţie de 1 Mai w­­ a oamenilor muncii din Capita­l, 1 Mai 1953... Minunat învestmântată cu haină de primăvară, cu drapele roşii şi tri­colore, fluturând în vânt, cu lozinci în cins­tea marii sărbători, Capitala Patriei întâm­pină întâiul de Mai. Iată răsună primii paşi pe străzi. Se formează grupuri mari şi coloane întregi inundă acum străzile şi bulevardele oraşului. Creşte treptat freamă­tul veseliei, al cântecelor celor care prin mun­ca lor avântată, luminată de învăţătura par­tidului iubit, dau viaţă cincinalului şi fac să înflorească ţara, să fie viaţa mai frumoasă, mai plină de bucurii şi belşug. Străbătând străzile, în dimineaţa aceasta te întâmpină sute şi sute de lucruri mici, dar profund sem­nificative şi impresionante. O gospodină îm­podobeşte balconul casei cu un minunat covor românesc de un colorit bogat şi viu, un pio­nier împrejmueşte rama portretului tovară­şului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu crenguţe de liliac un altul potriveşte din nou, cu a­­tenţie şi grijă, literele roşii care alcă­­tuesc pe peretele casei, lozinca rostită cu vi­goare de milioanele de oameni: „Trăiască 1 Mai“. Răsună viorile şi acordeoanele . În scurtele popasuri, în mijlocul coloanelor de demon­stranţi se înfiripă dansuri populare, înfier­bântaţi de frumuseţea jocului, dansatorii în costume pitoreşti se învârtesc din ce în ce mai vioi. Sunt mii şi mii de lucruri, de fapte pe care le întâlneşti la fiecare pas în această zi, care vorbesc puternic despre dorinţa de pace a poporului nostru. Oamenii muncii din Patria noastră sărbătoresc ziua de 1 Mai plini de încredere în victoria forţelor păcii. In acea­stă zi a solidarităţii internaţionale a oa­menilor muncii de pretutindeni, poporul nos­tru muncitor îşi manifestă încă odată convin­gerea că viitorul fericit al lumii depinde de lupta unită a omenirii progresiste pentru apărarea păcii, că pacea poate fi asigurată în întreaga lume, deoarece nu există nicio problemă litigioasă sau nerezolvată care să nu poată fi rezolvată pe cale paşnică, pe ca­lea înţelegerii reciproce între ţările intere­sate. Sutele de mii de oameni care se în­dreaptă în aceste clipe înspre piaţa care poartă numele nemuritor al marelui Stalin, vor raporta partidului despre succesele lor pe drumul construirii socialismului în Patria noastră, contribuţie însemnată adusă cauzei apărării păcii în întreaga lume. ★ Piaţa Stalin... Spre ea se revarsă coloanele, de manifestanţi, întreaga piaţă are un aspect sărbătoresc, sobru şi solemn. Tribuna centrală este împodobită cu stea­guri roşii şi tricolore ce fâlfâie în adierea vântului de primăvară, pretutindeni buchete de flori multicolore. In mijloc, încadrate de drapele roşii, se află portretele genialilor învăţători ai clasei muncitoare, Marx-Engels-Lenin-Stalin. De o parte şi de alta a tribunei centrale se află portretele conducătorilor partidelor comu­niste din lume. De cealaltă parte a pieţei, deasupra tribunei împodobită sărbătoreşte, se văd portretele membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. Dominând întreaga piaţă, se înalţă, albă şi impunătoare, statuia lui Iosif Vissarionovici Stalin, cu mâna întinsă spre zările luminoase ale viitorului. In minte îţi vin cuvintele poetului: „Să-ţi raportăm: „Tovarăş Sta­n, iată. Ştim preţui povaţa ce ne-o dai". In August vom veni şi in Noembrie Şi vom veni in prima zi de Mai". E ora 9. La tribuna centrală îşi fac apa­riţia în ovaţiile mulţimii, conducătorii Par­tidului şi Guvernului în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. In tribuna centrală au luat foc tovarăşii : Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chişinevschi, Al. Mo­ghioroş, Gh. Apostol, dr. Petru Groza, M. B. Mitin, Chivu Stoica, general de armată Emil Bodnăraş, C. Pârvulescu, acad. prof. dr. C. I. Parhon, acad. M. Sah­oveanu şi membri ai C.C. al P.M.R. şi ai Guvernului. Au asistat deasemeni membri ai corpului diplomatic. La sărbătorirea zilei de 1 Mai în ţara noastră au participat numeroşi oaspeţi de peste hotare. La invitaţia Consiliului Cen­tral al Sindicatelor au sosit : delegaţia Fe­deraţiei Sindicale Mondiale, în frunte cu Iradi Eskandary, delegaţia sindicatelor so­vietice, alcătuită din I. A. Belschi, condu­cătorul delegaţiei, N. N. Sahov şi N. Ma­ximova, delegaţia sindicatelor din R. P. Chineză, formată din Chen Iu Tien, condu­cătorul delegaţiei, Tien Han-sin şi Ting Fu, delegaţia oamenilor muncii din Anglia, compusă din Paddy Mc­Mahon, J. Gemmill şi Tom Lorvis, delegaţia sindicatelor bulgare alcătuită din V. D. Vassilev, conducătorul de­legaţiei, şi Slavova S. Hristova, delegatul sin­dicatelor cehoslovace Vald Vaclav, delegaţia sindicatelor din R. D. Germană compusă din Roberta Gropper, conducătoarea delegaţiei şi Ulrich Iwert, delegatul Congresului Na­ţional al sindicatelor din India, Shanta Muklerji, delegaţia sindicatelor din R. P. Alongolă, formată din Batjargal Barigaghan, conducătorul delegaţiei şi Ciajjiljov Sărănin­­dorjini, delegaţia Centralei Unitare a Sindi­catelor din Olanda, compusă din Johan Van Gessel, Gerrit Horn şi Frits Pastoor, dele­gaţia sindicatelor ungare, alcătuită din Gyenes András, conducătorul delegaţiei şi Légradi Hugoné. La invitaţia U.F.D.R., a sosit o delegaţie a Adunării Naţionale a Femeilor din Anglia, alcătuită din : Oliva Watson, conducătoarea delegaţiei, Mary Wilkie, Evelina Betty Toan West, Sylvia Schellard şi Mark­ha Ransome, precum şi o delegaţie a femeilor din Olanda, compusă din Kleyn Brandemburg, conducă­toarea delegaţiei, Heien Jakobson şi Rod­offe Vries. Printre oaspeţii de peste hotare se aflau deasemeni : Jacques Denis, secretar general al F.M.T.D., Jerzy­ Felicsiac, Namazi, Cen Ta Wei, Ivan Başev, Oscar Fischer, Genady Codr, Tran Trong Quat, Sasmito şi alţi re­prezentanţi ai Comitetului Internaţional de Pregătire a celui de al IVl­ea Festival Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie de la Bucureşti şi alţii. In tribună se mai aflau stahanovişti şi frun­taşi în producţie, oameni ai ştiinţei şi artei, studenţi şi militari, activişti de partid şi ai organizaţiilor de ma­să, conducători ai insti­tuţiilor şi organizaţiilor centrale. Pe piepturile multora străluceau ordine şi medalii, recu­noaştere­a meritelor lor deosebite în lupta pentru libertatea şi fericirea Patriei noastre dragi, pentru apărarea cauzei scumpe a păcii. Meetingul din Piaţa Stalin s’a deschis în sunetele Imnului. R.P.R. şi ale Imnului par­tizanilor păcii. A luat cuvântul tov. Chivu Stoica, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, care, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi al Consiliului de Mi­niştri al R.P.R., a felicitat pe oamenii mun­cii cu prilejul zilei de 1 Mai. Cuvântarea, exprimând dorinţa poporului nostru de a apăra pacea şi de a colabora cu toate popoarele, de a construi cu avânt socia­lismul, a fost întâmpinată cu aplauze şi ovaţii prelungite. Răsună cuvinte calde de dragoste pentru Marea Uniune Sovietică, pentru prietenia veşnică dintre poporul nostru şi poporul sovietic — izvor nesecat de victorii pentru poporul român. Scandând cu entuziasm numele tovarăşului Gh­. Gheorghiu-Dej, miile de oameni ai mun­cii au exprimat ataşamentul profund al po­porului nostru faţă de politica înţeleaptă a partidului, hotărîrea de a merge cu fermitate pe drumul construirii socialismului, (Continuare în­ png 2-a col. 1­6) Tovarăşi şi tovarăşe, Din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Guver­nului Republicii Populare Române, vă aduc un fierbinte salut tovărăşesc şi vă felicit cu prilejul zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii in­ternaţionale a oamenilor muncii, ziua fră­ţiei muncitorilor din toate ţările. De la un capăt la altul al lumii, grandioasele manifestaţii de 1 Mai ale masselor largi popu­lare se desfăşoară sub semnul luptei pentru pace. Exprimându-şi dorinţele cele mai fier­binţi, nădejdile cele mai scumpe, popoarele cer cu hotărîre: Să înceteze vărsarea de sânge din Coreea ! Să se pună capăt încor­dării internaţionale ! Popoarele vor pace. Goana înarmărilor, stârneşte indignarea masselor celor mai largi din lumea întreagă. Ce sume colosale, ce imense resurse mate­riale, câtă energie şi forţă de muncă ome­nească se irosesc pentru acumularea de mij­loace de distrugere a vieţii şi a civilizaţiei­­ Lipsuri şi suferinţe de nedescris pentru oa­menii muncii, scumpete în necontenită cre­ştere, şomaj, scăderea puterii de cumpărare a masselor, haos şi faliment economic — iată rezultatele pe care le culeg ţările ce au pornit pe calea militarizării economiei. Ce uriaş progres ar realiza omenirea, dacă în toate ţările eforturile înghiţite astăzi de înarmări ar fi îndreptate pe făgaşul construcţiei paş­nice. Câtor milioane de oameni li s’ar pu­tea procura hrană, îmbrăcăminte, locuinţă. ..căldură, câter milioane de copii şi tineri li­­s’ar putea asigura învăţătura ! Asupra câtor râuri şi fluvii, asupra câtor pustiuri şi pă­mânturi părăginite şi-ar putea întinde omul puterea lui creatoare, spre a face viaţa masse­lor muncitoare mai uşoară şi mai îndes­tulată ! Popoarele urăsc războiul şi cer din partea guvernelor acte concrete pentru lichidarea încordării internaţionale, pentru stabilirea unor relaţii de colaborare prietenească între popoare, pentru încheierea unui Pact al Păcii . Toate popoarele au salutat cu căldură pro­punerile chino-coreene pentru încheierea ar­mistiţiului din Coreea. In lumea întreagă prietenii sinceri ai păcii au întâmpinat şi şi-au însuşit cu entuziasm importantele ac­ţiuni întreprinse de Guvernul Sovietic pen­tru realizarea unei destinderi internaţionale. Politica externă a Uniunii Sovietice întru­pează năzuinţele de pace ale imensei majori­tăţi a omenirii — ea se identifică cu intere­sele tuturor popoarelor iubitoare de pace. Poporul român îşi consacră forţele uriaşei opere de construcţie paşnică a vieţii noi. El este hotărît să contribue activ şi de acum îna­inte la întărirea păcii şi securităţii interna­ţionale. Forţele păcii sunt imens mai puternice de­cât forţele războiului. Voinţa de pace a po­poarelor va învinge Pacea va triumfa ! Poporul sovietic, strâns unit în jurul glo­riosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice şi al Guvernului Sovietic, obţine minunate suc­cese pe calea construirii comunismului, do­vedind întregii lumi că numai orânduirea so­cialistă asigură satisfacerea maximală a ne­voilor materiale şi culturale ale întregii socie­tăţi. Cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, marea R. P. Chineză, ţările de democraţie populară, Republica Democrată Germană în­registrează un avânt nemaivăzut al econo­miei şi culturii lor, puse în slujba păcii şi a ridicării nivelului de trai al poporului. Tovarăşe şi tovarăşe, In întreaga lume se înalţă tot mai puternic, sub conducerea partidelor comuniste şi mun­citoreşti, lupta de eliberare a oamenilor mun­cii şi a popoarelor oprimate, pentru pace, independenţă naţională şi democraţie. Să trimitem salutul nostru înflăcărat Uni­unii Sovietice, eliberatoarea noastră, factorul de bază al menţinerii şi consolidării păcii, tuturor ţărilor surori din lagărul democraţiei şi socialismului, oamenilor muncii şi popoare­lor din lum­ea întreagă care luptă împotriva exploatării capitaliste şi a jugului imperialist, pentru libertăţi democratice, pentru indepen­denţă naţională, pentru pace şi colaborare internaţională ! Tovarăşi şi tovarăşe, Poporul nostru, până nut de mult rob trusturilor străine, capitaliştilor şi moşierilor români, este azi un popor liber, stăpân pe soarta sa. Ziua de 1 Mai 1953,­­ sărbătorind în condiţiile unei entuziaste munci creatoare, concentrându-ne toate puterile, toate gându­­rile, toate capacităţile noastre transformării mândrei noastre Patrii într-o ţară industrială­ înaintată, cu o agricultură mecanizată şi cu un înalt nivel de cultură. Nu a fost uşor să ajungem aici. Astăzi însă, poporul român începe să cu­» leagă roadele grelelor lupte pe care le-a dus pentru independenţă naţională şi o adevărată democraţie, roadele sacrificiilor şi jertfelor de sânge pe care le-a dat, roadele muncii sale pline de abnegaţie. ” Cu ajutorul puternic şi multilateral al Uni-*­unii Sovietice, economia noastră înregistrea­ză un avânt inaccesibil chiar celor mai dez­voltate ţări capitaliste. In patru ani producţia industrială s’a întreit; agricultura noastră realizează însemnate progrese. Mereu apar pe întinsul Patriei noastre noi fabrici şi uzine,­ noi întovărăşiri şi gospodării agricole colec­tive, noi şcoli, cămine culturale şi instituţii de ocrotire a sănătăţii. In ciuda greutăţilor ce mai întâmpinăm, facem mereu noi paşi înainte pe calea ridicării nivelului de trai al masselor muncitoare, căci toate strădaniile noastre, toată activitatea partidului şi a sta­tului democrat popular sunt puse în slujba oamenilor muncii, a satisfacerii tot mai largi a nevoilor materiale şi spirituale. De aceea, fiecare fabrică nouă, fiecare centrală electrică, fiecare institut ştiinţific pe care le înălţăm, umple de bucurie şi de căldură inimile oame­nilor muncii, le întăreşte încrederea în pro­priile lor forţe şi în viitorul fericit pe care şi-l clădesc. Oameni ai muncii din ţara noastră — băr­­baţi şi femei, tineri şi vârstnici, muncitori,­ ţărani muncitori şi intelectuali . Partidul şi Guvernul vă felicită pentru succesele obţi­nute, pentru devotamentul şi entuziasmul pa­triotic de care aţi dat şi daţi dovadă în toate domeniile de activitate şi vă cheamă la luptă pentru noi succese, pentru a scurta drumul nostru spre socialism, pentru înfăptuirea cin­cinalului în patru ani. Desfăşuraţi larg întrecerea socialistă, spo­riţi neîncetat productivitatea muzicii în indu­­­­trie şi în agricultură, luptaţi pentru a vă ridica necontenit nivelul cultural şi profesio­nal, însuşiţi-vă şi aplicaţi cu pricepere mi­nunata experienţă sovietică. Statul nostru democrat popular este cheza­­şul independenţei naţionale a Republicii Populare Române, al marilor drepturi şi libertăţi ale poporului, este cel mai puternic instrument al făuririi vieţii noi. Să întărim necontenit statul democrat-popular, legalita­tea socialistă, unitatea dintre partid, guvern şi popor. Să consolidăm zi de zi alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, baza puterii populare şi colaborarea frăţească între poporul român şi minorităţile naţio­nale. La baza succeselor noastre stă politica justă a Partidului Muncitoresc Român, con­ducător încercat al poporului muncitor, o po­litică inspirată din atotbiruitoarea învăţătură a lui Lenin şi Stalin, din experienţa glorioasă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Oameni ai muncii, strângeţi şi mai puternic rândurile in jurul Partidului, luptaţi pentru aplicarea în viaţă a politicii Partidului şi Gu­vernului ! Trecându-şi în revistă marile lor realizări, oamenii muncii din ţara noastră îşi îndreaptă cu nemărginită dragoste şi recunoştinţă gân­durile către măreaţa Uniune a Republicilor Sovietice Socialiste, hotărîţi să întărească mereu prietenia şi alianţa dintre Republica Populară Română şi Uniunea , Sovietică, — izvor nesecat de victorii pentru poporul ro­mân. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii interna­ţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei mun­citorilor din toate ţările ! Trăiască pacea şi colaborarea între popoare! Trăiască scumpa noastră Patrie, Republica Populară Română ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ! Trăiască Uniunea Sovietică, bastionul de neclintit al păcii şi frăţiei între popoare, tră­iască poporul sovietic, constructor al comu­nismului ! Sub steagul lui Marx-Engels-Lenin-Stalin, înainte spre victoria socialismului în Patria noastră ! Cuvântarea tov. Chivu Stoica

Next