România Liberă, mai 1953 (Anul 11, nr. 2671-2695)

1953-05-03 / nr. 2671

*£& ...— ROMÂNIA LIBERĂ Sub semnul internaţionalismului proletar Trec acum minunaţii oameni ai uzinei Má­tyás Rákosi. Un grafic purtat de muncitori arată avântul cu care s-a­­ desvoltat această uzină în anii regimului democrat-popular. Până acum, faţă de an­ul 1950, producţia a crescut cu 224 la sută. Desfăşurând larg steagul întrecerii socialiste în cinstea zi­lei de 1 Mai, muncitorii de la „Mátyás Rá­kosi“ au reuşit ca până la 30 Aprilie să dea peste plan zece motoare şi să realizeze economii în valoare de peste­ 100.090 lei. Pen­tru aceste realizări, ca şi pentru munca deo­sebită pe care au depus-o anul trecut în con­ceperea şi realizarea de noi motoare, colecti­vul uzinei a fost distins cu „Menţiunea scri­să“ a Consiliului de Miniştri al R.P.R. Numele şi faptele multor muncitori au tre­cut de mult de zidurile uzinei. Eroul Muncii Socialiste Nicolae Vasu este nu numai fala uzinei dar şi mândria întregii, noastre tari Iniţiativa sa este aplicată de tot mai mulţi muncitori din uzinele şi fabricile Patriei noastre. Un panou în culori reprezentând una din viitoarele staţiuni ale metroului din­ Capitală deschide defilarea constructorilor metroului. Defilează sondorii, mecanicii, tehnicienii, in­ginerii, arhitecţii, geotehnicienii din cadrul Direcţiei Generale a Metroului. In fruntea echipelor de pe diferitele şantiere de foraj din Capitală păşesc fruntaşii în producţie. Con­structorii metroului sunt conştienţi de sarcina măreaţă ce le stă în faţă şi se străduiesc să îndeplinească înainte de termen memoriul tehnico-economic al construcţiei metroului. Portretele tovarăşilor Kim Ir Sen, condu­cătorul eroicului popor coreean şi­ Ho Şi Min, conducătorul popoarelor Vietnamului, purtate de demonstranţi, exprimă dragostea frăţeas­că a poporului nostru muncitor pentru aceste popoare care luptă vitejeşte pentru drepturile lor naţionale. In şuvoiul nesfârşit al manifestanţilor apar oameni de ştiinţă, scriitori, compozitori, ar­tişti plastici, regizori şi tehnicieni ai studio­urilor cinematografice, elevii şcolii de lite­ratură şi critică literară „Mihail Eminescu ★ Ca un fluviu uriaş, cu valuri multicolore, înaintează coloanele spre piaţă. Se apropie un grup de muncitori purtând pe braţe ma­cheta fabricii Filatura Românească de Bum­bac. Două rânduri de stegari, simbol al ti­nereţii, forţei şi voioşiei, însoţesc macheta. Sunt tinere muncitoare care făuresc din mun­ţii de aur alb, crescut pe întinderile Bărăga­nului, sau în Valea Fergana din marea Uniune Sovietică, fire multe, tot mai multe. După şirul vesel al filatoarelor, în rânduri strânse, drepte, învăluite în mătasea purpu­rie şi tricoloră a drapelelor, vin ţesătoarele Industriei Bumbacului . Mii şi mii de me­tri de pânză pleară din fabrica lor in fie­care zi spre oraşele şi satele­ Patriei. Intr'un grup compact trec muncitoarele ce fac cinste industriei noastre textile In haine de sărbătoare, pe­ piept cu ordinele şi meda­liile ce vorbesc despre victoriile lor, trec prin faţa iubiţilor noştri­ conducători, ţesătoarele Maria Andrei, Ana Boghină, Aurelia Ionescu. Pe deasupra capetelor sboară buchete de flori spre tribună. Un grafic uriaş vorbeşte despre drumul străbătut de fabrică, din 1944 şi până azi. Printre ţesătoarele şi tehnicienii fabricii pă­şeşte mândru un bărbat în salopetă , lăcă­tuşul Alexandru Pârvulescu, constructorul unei maşini mecanice de tăiat. In rândurile compacte ale demonstranţilor sunt purtate ca semn al solidarităţii interna­ţionale cu cei ce muncesc din lumea întreagă portretele conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările în care popoarele zac încă sub robia capitalistă. Manifestanţii poartă cu dragoste portre­te ale secretarului general al Partidului Co­­munist Francez, Maurice Thorez, ale secreta­rului general al Partidului Comunist Italian, Pa­miro Togliatti, ale conducătorilor Partidu­lui Comunist din S.U.A., William Foster şi E. Dennis, ale secretarului general al Partidului Comunist Spaniol, Dolores Ibárruri, ale preşe­dintelui Partidului Comunist din Brazilia, Luiz Carlos Prestes, ale preşedintelui Parti­dului Comunist Japonez, Tokuda. Se apropie tineretul studios al Capitalei Patriei noastre. Tinerii trec în rânduri com­pacte, sub faldurile largi ale sutelor de dra­pele. Mâinile se agită deasupra fluviului de capete tinere, uralele nesfârşite acoperă sune­tele marşului. Ochii celor din tribune se în­dreaptă cu dragoste spre ei. Sunt viitorii in­gineri, cercetători ştiinţifici, artişti, pictori, profesori, muzicieni, economişti, cineaşti, in­telectuali de frunte ai scumpei noastre Pa­trii libere şi fericite. In faţa tribunei au ajuns acum studenţii şi profesorii Universităţii „C. I. Partion“. In frunte cu profesorii, pe pieptul cărora­ strălu­cesc ordinele şi medaliile conferite pentru înalta lor muncă, trec studenţii de la Facul­tatea de Filosofie, cei de la Matematici, cei de­la Institutul de Ştiinţe Juridico-Administra­­tive. Duminică 3 Mai 1953 — AV. 2571 Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală Trec primele coloane... începe marea demonstraţie de 1 Mai a oa­menilor muncii din Capitală. Sunetele fanfarei răsună puternic. In pas scadenţat trec acorzi prin faţa tribunei coloa­nele gărzilor muncitoreşti. Participanţii la marea demonstraţie îşi îndreaptă privirile plini...de mândrie spre muncitorii ale căror chipuri dârze exprimă dragostea de pace a poporului nostru, hotărîrea lui de a lupta cu toate forţele pentru consolidarea regimu­lui democrat-popular, pentru construirea so­cialismului în Patria noastră.­­ ★ Uralele nu mai contenesc. Vin copii cu cravate roşii, primăvara Patriei noastre ! Su­­nete de trompete, de tobe, glasuri tinere inun­dă piaţa. Un grup de pionieri urcă spre tri­bună şi oferă buchete de fiori conducătorilor partidului, guvernului şi membrilor Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale. Apoi încep să se reverse rândurile vesele ale copiilor ce poartă portretele marilor, dascăli ai omenirii muncitoare şi ale conducătorilor poporului nostru muncitor.. . Un car alegoric, reprezentând o, locomo­tivă... pătrunde în piaţă. Pe locomotivă sunt micii, ceferişti, constructori ai acestei mi­­chete. In uniforme, cu mâna la chipiul roşu, ei salută tribunele în uralele asistenţei. In piaţă păşesc coloanele de manifestanţi. Cu mândrie poartă masa uriaşă a de­monstranţilor, care au umplut piaţa, portre­tele marilor dascăli ai omenirii muncitoare, Marx, Engels, Lenin şi Stalin, sub al căror steag construim socialismul. In fruntea coloanei raionului „23 August“­­păşesc acum muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii uzinelor „23 August“. Apariţia în Piaţa Stalin a vrednicilor metalurgişti este salutată cu puternice aplauze şi urale. Sunt bravii constructori care au înzestrat industria ■noastră socialistă cu noi tipuri de motoare, cu agregate pentru furnale, tractoare de­­120 C.P., linii de diifient, locomotive de mină, macarale turn şi catarg, prese hidraulice, ca­mioane de mare tonaj şi alte diferite tipuri, de maşini şi utilaje de mare productivi­tate, demne de epoca construirii socialismu­lui în Patria noastră. In fruntea coloanei păşesc muncitori care poartă steaguri roşii şi tricolore. Urmează un grup compact de stahanovişti şi fruntaşi în producţie. Pe piepturile lor strălucesc deco­raţiile şi distincţiile­ primite pentru însemna­tele realizări obţinute în lupta pentru plan şi formează o puternică gardă de onoare în jurul Drapelului de Producţie al Consiliu­lui de Miniştri purtat de stahanovistul Con­stantin Zaharia. Printre ei recunoaştem pe cunoscuţii stahanovişti Nicolae Iureş, pe strungarul Eugen Cazimirschi, pe inginerul Paul Petrescu, şeful de sector Adolf Druker, pe frezorul Ştefan Voicu şi alţii. Uzinele „23 August“ se mândresc astăzi cu 339 sta­hanovişti şi peste 1250 fruntaşi în producţie. Purtând portretele conducătorilor partidului şi statului nostru, coloanele de manifestanţi ovaţionează îndelung în cinstea Partidului Muncitoresc Român şi a Comitetului său Central, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej. Aplauzele care nu contenesc sunt acum ■acoperite de un duduit de motoare. In piaţă pătrunde o coloană formată din cinci auto­camioane puternice. Pe o pancartă citim cu­vintele: „Raportăm tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej că în cinstea zilei de 1 Alai, am dat Patriei primele autocamioane". Două din ele sunt cu platforme cu o capacitate de 15.000 tone fiecare. Alte două autocamioane au remorci purtând un imens transformator ■de 10.000 K­W, creaţie a muncitorilor şi tehni­cienilor de la „Electroputere“ Craiova şi un escavător fabricat la „Progresul“ Brăila. Al cincilea este un autocamion macara cu o pu­tere de ridicare de 10 tone şi o săgeată de aducţiune de 7 m. Sunt primele autocamioane româneşti, darul constructorilor de la „23 August“, făcut po­porului nostru muncitor în această zi de sărbătoare. Pe toate desprindem clar cuvin­tele care umplu de nestăvilită mândrie ini­mile oamenilor muncii din Patria noastră: „Fabricat în R.P.R.“. La această nouă victorie a tehnicii româ­neşti au muncit cu râvnă constructorii de frunte ai uzinei. Iată-i trecând mândri de victoria lor prin faţa tribunelor. Pe ingine­rul H. Heiban, decorat cu „Ordinul Muncii“ cl. II., conducătorul colectivului de proiectare, îl zărim la volanul primului autocamion. Iată şi pe inginerii Ervin Edelstein, Sergiu Cunescu, Louis Rubel şi echipele conduse de Gh. Costin, Şt. Duţă, Şt. Filip, A. Başa. Trec grupuri, grupuri de pionieri, pe umăr cu unelte ce simbolizează diferite meserii. Mi­neri cu pikhamere şi caschete, turnători cu viziere şi linguri uriaşe, grădinari cu sape, navomodelişti cu corăbii, aeromodelişti cu a­­vioane. Nesfârşit e şirul acesta de copii îmbrăcaţi în costume de toate culorile. Un stol de po­rumbei — simbol al păcii — se ridică în Piaţa Stalin din mijlocul pionierilor. . In rânduri drepte, într'o aliniere perfectă, intră în piaţă în sunetul fanfarelor elevii şco­lilor rezervelor de muncă în haine albastre cu petliţe azurii, purtând drapele, flori şi ta­blouri, ei trec în pas de defilare. Portretul tovarăşului Malencov şi al tovarăşului Gheor­­ghiu-Dej,­ înrămate cu flori, sunt purtate pe braţe de tinerii elevi. Veniţi din toate colţu­rile ţării, tinerii a­ceştia care trec acum prin faţa tribunei învaţă să devină muncitori des­toinici, cu o înaltă calificare. Astăzi, în con­diţiile regimului de democraţie populară, ti­nerii au cele mai largi posibilităţi de a în­văţa, de a-şi însuşi meşteşugurile cele mai complicate, de a învăţa să folosească cea mai înaltă tehnică. Ei sunt hotărîţi să depună toate străduinţele pentru a deveni schimbul de mâine,, schimbul de nădejde al industriei noastre socialiste în plină înflorire. Petrică Petre şi alţii. In tribună îl zărim pe un alt proiectant al autocamionului, pe in­ginerul Cornel Vlad, proaspăt absolvent al Institutului Politehnic din Novocercask. Ei au proiectat şi construit aceste mândre ma­şini, aceste autocamioane cu două diferen­ţiale. Este o minunată victorie a industriei noas­tre constructoare de maşini, o victorie strâns legată de însuşirea bogatei experienţe so­vietice, este rodul imensului şi multilatera­lului ajutor de prim rang din punct de ve­dere tehnis­, pe care U­niunea Sovietică îl dă frăţeşte poporului nostru muncitor. In urma autocamioanelor vin urnind din senile două tractoare de 120 C.P., o altă realizare a metalurgiştilor de la „23 Au­gust“. Momentul acesta evocă puternic în inimile miilor de oameni care participă la această măreaţă demonstraţie imaginea luminoasă a Ţării Socialismului. In această zi a frăţiei muncitorilor din toate ţările, oamenii muncii din Patria noastră şi-au manifestat şi mai puternic hotărîrea de a merge neclintiţi pe drumul construirii socialismului, după exemplul marelui popor sovietic, de a merge pe drumul prieteniei cu Uniunea Sovietică, drum care ne duce spre belşug şi fericire. Cu dragoste poartă coloanele de de­monstranţi portretele conducătorilor Partidu­lui Comunist al Uniunii Sovietice şi al gu­vernului sovietic, G. M. Malencov, L. P. Beria, V. M. Molotov, C. E. Voroşilov, N. S. Hruşciov, N. A. Bulganin, L. M Caganovici, A. I. Micoian. Coloanele scandează lozinci pline de înflăcărare în cinstea marii Uniuni Sovietice, bastionul păcii şi independenţei po­poarelor. Trec acum prin faţa tribunei miile de mun­citori ai Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie“ care pentru succesele lor în muncă au primit „Menţiunea scrisă“ a Consiliului de Miniştri al R.P.R. Portretele, tovarăşului Mao Tze­dun purtate de demonstranţi exprimă salutul pe care poporul nostru îl trimite astăzi marelui popor chinez care a obţinut noi succese în construirea puternicului stat democrat-popular chinez­. Muncitorii de la „Griviţa Roşie“ care fac parte din detaşamentul combativ şi de nădejde al clasei muncitoare, ceferiştii, rapor­tează astăzi partidului şi guvernului că prin­­tr-o raţională folosire a materiilor prime şi materialelor auxiliare au realizat economii în valoare de 380.000 lei, faţă de 350.000 lei cât şi-au luat angajamentul. Cu vii aplauze sunt primiţi în Piaţa Stalin muncitorii, inginerii şi tehnicienii construc­tori ai măreţului edificiu de cultură Combi­natul Poligrafic Casa Scânteii „I. V. Stalin“, alături de care păşesc cu mândrie lucrătorii din presă care prin munca­ lor de zi cu zi răs­pândesc în masse cuvântul de luptă al parti­dului pentru întărirea păcii în lume şi cons­truirea socialismului în ţara noastră. Piaţa a fost inundată deodată de albastrul miilor de salopete. Se apropie de tribună co­loana brigadierilor de pe şantierul naţional al Parcului de Cultură şi Sport „23 August". In faţa unui grup de stegari apare graficul lucrărilor de pe acest şantier, care arată că miile de brigadieri, mândri de sarcina pe care tineretul lumii a încredinţat-o tineretului nos­tru, aceea de a adăposti în Capitala Patriei noastre marile manifestaţii ale celui de al I­­V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Stu-­­ denţilor pentru Pace şi Prietenie, şi-au rea­lizat şi depăşit angajamentele în cinstea lui 1 Mai. Astăzi, mulţi dintre ei poartă brasarde roşii de brigadieri fruntaşi. Coloana flutură drapele tricolore, drapele albe cu insigna F.M.T.D., drapele albastre cu porumbelul păcii şi insigna Uniunii Interna­ţionale a Studenţilor, insigna celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţi­lor pentru Pace şi Prietenie, precum şi in­signa sportivă a Festivalului. Pe numeroase pancarte este scris în 15 limbi cuvântul scump tuturor oamenilor cinstiţi : Pace. „Vom dă Patriei primele motociclete româ­neşti“. Acesta a fost angajamentul muncito­rilor şi tehnicienilor uzinelor I.M.S. Câmpu­­lung-Piteşti în întrecerea socialistă, desfăşu­rată în întâmpinarea zilei de 1 Mai. Şi anga­jamentul lor a devenit faptă. Iată, în Piaţa Stalin pătrunde acum în urâtele asistenţei o coloană de motociclişti. Este delegaţia colec­tivului de la I.M.S. Câmpulung, care prezintă conducătorilor poporului nostru primul lot de motociclete româneşti. Sunt motociclete de o construcţie originală, cu o capacitate de 350 cm.c. şi o putere de 17 C.P., construite pe baza documentaţiei tipurilor de motociclete sovietice şi cehoslovace „Mosovici“ şi „Java“. Asistenţa din tribune ovaţionează acum de­legaţia muncitorilor de la „Metalurgica“-Sibiu, care defilează cu bicicletele construite de ei în cinstea zilei de 1 Mai. Sunt biciclete popu­lare cu mers liber şi frână sistem torpedo. Aplauzele asistenţei nu contenesc salutând a­­ceste două noi realizări, puternică mărturie a capacităţii creatoare a clasei noastre mun­citoare, a dezvoltării rapide şi multilaterale a industriei noastre socialiste. In coloana raionului „Gheorghe Gheorghiu- Dej“­ trec acum constructorii de motoare electrice, transformatori şi alte aparataje electrice de la fabrica „Dinamo“, luptători neobosiţi pentru reuşita măreţului plan de electrificare a ţării. Ei defilează purtând nu­meroase tablouri cu stahanoviştii şi fruntaşii în producţie ai fabricii. Muncitorii şi tehnicienii, de la „Dinamo“ păşesc în rânduri strânse prin faţa tribune­lor. Ei sunt mândri, că prin munca lor con­­tribue la electrificarea ţării, la mecanizarea unor serii de munci grele. Ei raportează partidului în această zi că dau produse în contul zilei de 10 Mai. Un frumos car ale­goric înfăţişează o nouă realizare a munci­torilor de la „Dinamo“ şi „Electroputere­ 1: lo­comotiva de mină cu acumulatori, de 8 tone. In curând numeroase maşini de acest fel vor uşura munca minerilor care luptă în adâncuri pentru mai mult cărbune şi a celor care sfredelesc tunelul de la Bicaz. Sunt daruri pe care muncitorii din sectorul elec­trotehnic le oferă mândri poporului nostru muncitor în această zi de 1 Mai. Prin faţa tribunelor trec acum harnicii mun­citori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari ai uzinelor „Boleslaw Bierut“. Fiecare dintre ei poartă în inimă ,­şi în gând, câte un crâmpei din lupta pentru înflorirea uzinei, din lupta pentru realizarea planului. ...La 28 Aprilie muncitorii de la sortimentele principale lu­crau în contul zilelor de 6, 8, 12 și 17 Mai. In coloana lor, muncitorii de la uzinele „Boleslaw Bierut“ poartă pe un panou lo­zinca: „Trăiască prietenia popoarelor iubi­­toare de pace în lupta pentru consolidarea păcii şi colaborării între popoare“. Expri­mând salutul poporului nostru adresat po­poarelor din ţările de democraţie populară, dorinţa sa de a întări prietenia şi colabo­rarea frăţească cu aceste ţări, demonstranţii poartă portretele conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările de de­mocraţie populară. Demonstranţii poartă tablouri ale lui Bo­leslaw Bierut, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Polone, Antonin Zapotocky, preşedintele Republicii Ceho­slovace, Vokco Cervencov, preşedintele Con­siliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, Mátyás Rákosi, preşedintele Con­siliului de Miniştri al Republicii Populare Un­gare, Enver Hodja, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania, Jumjaghiin Tedenhal, primul ministru al Re­publicii Populare Mongole. Deasupra coloanelor se zăresc portrete ale preşedintelui Republicii Democrate Germane, Wilhelm Pieck. Trec studenţii de la Arhitectură, tineri şi ti­nere ce vor ridica Bucureştii de mâine, acei ce vor împodobi Capitala Patriei cu palate şi clădiri, cu teatre şi cinematografe. Ei vor lucra proiectele de refacere a oraşelor Repu­blicii noastre. Studenţii petrolişti salută tribunele. De a­­colo de sus îi priveşte Eroul Muncii Socia­liste, petrolistul Dumitru Arjon. In piaţa strălucitoare de culori, intră stu­denţii şi profesorii Institutului Politehnic. Fa­cultatea de metalurgie are în frunte un pa­nou ce reprezintă marile centre metalurgice din ţară, în care mâine studenţii de azi vor fi ingineri. Studenţii Institutului Politehnic vin la această mare sărbătoare a­ poporului nostru muncitor cu­ multe bătălii câştigate în lupta pentru cucerirea ştiinţei. Dintre aceşti studenţi, mulţi sunt fruntaşi la învăţătură, şi primesc burse de stat. Noi victorii pe drumul industrializării socialiste tu ••rfipWv . ■ Aspecte de la măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală. Tot mai puternică este alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare Dacă priveşti de la Statuia Aviatorilor că­tre Piaţa Stalin, torentul de oameni care se revarsă fără încetare îţi pare un fluviu cu trei braţe uriaşe, într'o coloană a apărut un grup masiv de călăreţi, flăcăi îmbrăcaţi în că­măşi albe, cu privirea ageră şi cu ţinuta dâr­­ză. Ei deschid coloană , muncitorilor din S.M.T şi gospodăriile die stat, a colectivişti­lor şi ţăranilor muncitori din regiunea Bucu­reşti. Oamenii muncii de pe ogoare au venit în această zi măreaţă, să­ se bucure, alături de fraţii lor din uzine şi fabrici, de roadele muncii libere ; ei au ve­nit să mulţumească clasei muncitoare şi par­tidului nostru pentru ajutorul pe care li-l a­­cordă zi de­ zi. De nezdruncinat este alianţa frăţească ce s’a închegat şi se întăreşte me­reu între clasa muncitoare şi ţărănimea mun­citoare sub conducerea clasei muncitoare. In rândul demonstranţilor îi recunoaştem pe tractoriştii de la S.M.T. Săruleşti, Budeşti, Titu. Ochii le strălucesc de bucurie... Pa­nourile pe care le poartă pe braţe ca pe o podoabă de preţ vestesc despre victoriile lor repurtate în cinstea zilei de 1 Mai, pen­tru terminarea la timp a campaniei însămân­­ţărilor de prim­ăvară, o mare parte a staţiu­nilor de maşini şi tractoare nu numai că şi-au îndeplinit planul de însămânţări, dar l-au şi depăşit. Iată-l pe Ion Banu, şeful brigăzii a Vll-a de la S.M.T. Săruleşti. In cinstea lui 1 Mai brigada sa a depăşit planul însămânţărilor de primăvară cu 197 la sută. In Piaţa Stalin răsună acum duduitul unui camion. Oamenii muncii îşi îndreaptă curioşi privirile într’acolo. Pe platforma ca­mionului care înaintează încet, se află mon­tată macheta primului agregat pentru produ­cerea ploii artificiale construit în ţara noas­tră. Acest agregat a fost pus în funcţiune cu succes deplin la gospodăria agricolă­ de stat din Periş, cu numai câteva zile înainte de 1 Mai. Trecerea camionului cu macheta agre­gatului prin piaţă stârneşte o furtună de aplauze şi de urale. După aceea, de­monstrează colectivişti, membri ai înto­vărăşirilor agricole, ţărani muncitori din toate colţurile regiunii Bucureşti. Ziua a­­ceasta este pentru dânşii o zi scumpă şi ei au ţinut să-i aducă prinosul lor de muncă. In cinstea zilei de 1 Mai raioanele, Crevedia şi Brăneşti au terminat însămânţările din epoca I-a şi a Il-a, iar raionul Zimnicea a terminat însămânţarea bumbacului. Gospodă­rii colective cum sunt acelea din Livedea, Corbeanca, Dumitrana şi multe altele, întovă­răşiri ca acelea de la Floreşti, Domneşti, etc. au terminat deasemenea însămânţările de pri­măvară, iar acum dau zor cu muncile de în­treţinere a culturilor. Un eveniment de o în­semnătate deosebit de mare în viaţa satelor noastre îl constitue Congresul fruntaşilor din gospodăriile colective care se va ţine la Bucureşti în zilele de 7 — 10 Mai. In rândul celor care trec prin faţa tribunei se află mulţi colectivişti cărora li s’a acordat înălta cinstire de a fi aleşi delegaţi la Con­gres. Ei vor duce acolo cuvântul colectivişti­lor din regiunea Bucureşti; vor vorbi despre hotărîrea nestrămutată, a acestora de a face din gospodăriile lor adevărate izvoare de belşug şi bunăstare, exemplu luminos de urmat pentru întreaga ţărănime muncitoare. Trecând prin faţa tribunei, colectiviştii se opresc pentru o clipă în loc şi privesc spre tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, conducă­torul poporului nostru muncitor O ploaie de flori de liliac, de lalele şi de garoafe. Este omagiul simplu dar emoţionant pe care a­­ceşti fii ai ogoarelor îl aduc conducătorului partidului nostru, care i-a ajutat să pornească pe drumul bunei stări, care le arată zi de zi cum să-şi construiască o viaţă fericită. Cu­vinte de slavă răsună în cinstea eliberatoarei noastre, marea Uniune Sovietică, şi a popoare­lor sovietice care construesc comunismul. Defilarea sportivilor ...Văzduhul freamătă de bucuria marii săr­bători. Acordurile marşului care vesteşte de­filarea sportivilor se aud până departe. O coloană de motociclişti, şiruri nesfârşite de tineri, o avalanşă de flamuri purpurii înain­tează tot mai mult către piaţă. Sportivii Ca­pitalei trec mândri. Pe feţele lor citeşti buru­ri­a măreţelor succese înscrise de sportul nos­tru în anii democraţiei populare. Trec tineri din toate asociaţiile sportive ale ţării. Purtând în frunte portretul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, trece masivă şi impunătoare coloana asociaţiei sportive „Locomotiva“. Scrutând cu privirile lor age­re zărite, trec sportivii de la Casa Centrală a Armatei. In rândurile lor defilează maeş­tri emeriţi ai sportului, maeştri ai sportului, sportivi de frunte care prin performanţele lor au dus peste hotare faima Patriei noastre Iată-l pe campionul olimpic Iosif Sârbu, pe cunoscutul boxeur Gh. Fiat, pe recordmanul de atletism Ion Speter. Trec apoi rând pe rând prin faţa tribunelor sportivi din asocia­ţiile Metalul, Minerul, Avântul, Recolta. In faţa conducătorilor partidului şi guvernului ei se angajează astăzi să lupte cu mai multe eforturi, pentru a face din sportul românesc ★ In parcuri, în pieţele publice, oamenii muncii din Capitală s’au întâlnit din nou în după amiaza acestei mari sărbători. Par­cul de Cultură şi Odihnă, minunatul nostru parc care poartă numele lui Stalin, a dă­ruit miilor de vizitatori în această zi toată neîntrecuta sa bogăţie. In decorul încântător al parcului, oamenii muncii au ascultat fru­moase melodii şi arii din opere cântate pe sce­na Teatrului de vară de către soliştii Operei de Stat. Nu departe de aceasta, la Estrada de amatori, au prezentat programe pregătite din timp cu dragoste şi perseverenţă corurile Combinatului Poligrafic Casa Scânteii „I. V. Stalin“, Ministerului Sănătăţii şi I.S.E.P. Au râs fericiţi copiii aplaudând cu palmele lor micuţe reuşitul spectacol „Casa pisicii“ pre­zentat de Teatrul Ţăndărică pe Estrada de o largă mişcare de masse, pentru a face ca tot mai mulţi tineri să poarte cu cinste insig­na „Gata pentru muncă şi apărarea Patriei“. Defilează apoi sportivii aviaţiei civile. Apare acum prin faţa tribunelor coloana sportivilor din asociaţia „Dinamo". Tinerele sportive din această asociaţie, purtând bu­chete multicolore de flori formează cu tru­purile lor petalele unei flori minunate sim­bol al primăverii şi al vieţii înfloritoare care creşte pe plaiurile Patriei noastre. Deasu­pra se înalţă un glob pe care este scris „1 Mai“. ★ Trec ultimii demonstranţi, oamenii din serviciul de ordine. Şi peste liniştea Care un moment a cuprins Piaţa Stalin, răsună ca o izbucnire grandioasă acordurile Inter­naţionalei — imnul oamenilor muncii din lumea întreagă. „Hai la lupta cea mare Rob cu rob să ne unim Internaţionala Prin noi s'o făurim". Şi odată cu fanfara, oamenii muncii câină imnul de luptă al proletariatului mondial. ★ copii din acest parc. Cântec şi veselie au domnit in după amiaza zilei de 1 Mai în uic­­tele Ferentari, Libertăţii, 28 Martie, Gara de Nord, în toate pieţele şi parcurile Capita­lei, unde alte echipe şi ansambluri artistice au înfăţişat până noaptea târziu, în faţa unui public entuziast, frânturi din minunata noas­tră artă naţională. Capitala arăta spre orele târzii din seară, ca o mare de lumini. Domneşte până târziu noaptea, însufleţirea de peste zi. Oamenii se perinda încă pe străzile înecate în belşugul de lumină. Şi parcă întreaga suflare a Ca­pitalei ridică în aceste clipe de la sfârşitul marii sărbători un uriaş imn de slavă. Un imn în care se desluşesc puternic accentele dragostei de viață a poporului nostru mun­citor, ale încrederii nețărmurite în viitorul său fericit, în victoria păcii în lume.

Next