România Liberă, mai 1953 (Anul 11, nr. 2671-2695)
1953-05-03 / nr. 2671
*£& ...— ROMÂNIA LIBERĂ Sub semnul internaţionalismului proletar Trec acum minunaţii oameni ai uzinei Mátyás Rákosi. Un grafic purtat de muncitori arată avântul cu care s-a desvoltat această uzină în anii regimului democrat-popular. Până acum, faţă de anul 1950, producţia a crescut cu 224 la sută. Desfăşurând larg steagul întrecerii socialiste în cinstea zilei de 1 Mai, muncitorii de la „Mátyás Rákosi“ au reuşit ca până la 30 Aprilie să dea peste plan zece motoare şi să realizeze economii în valoare de peste 100.090 lei. Pentru aceste realizări, ca şi pentru munca deosebită pe care au depus-o anul trecut în conceperea şi realizarea de noi motoare, colectivul uzinei a fost distins cu „Menţiunea scrisă“ a Consiliului de Miniştri al R.P.R. Numele şi faptele multor muncitori au trecut de mult de zidurile uzinei. Eroul Muncii Socialiste Nicolae Vasu este nu numai fala uzinei dar şi mândria întregii, noastre tari Iniţiativa sa este aplicată de tot mai mulţi muncitori din uzinele şi fabricile Patriei noastre. Un panou în culori reprezentând una din viitoarele staţiuni ale metroului din Capitală deschide defilarea constructorilor metroului. Defilează sondorii, mecanicii, tehnicienii, inginerii, arhitecţii, geotehnicienii din cadrul Direcţiei Generale a Metroului. In fruntea echipelor de pe diferitele şantiere de foraj din Capitală păşesc fruntaşii în producţie. Constructorii metroului sunt conştienţi de sarcina măreaţă ce le stă în faţă şi se străduiesc să îndeplinească înainte de termen memoriul tehnico-economic al construcţiei metroului. Portretele tovarăşilor Kim Ir Sen, conducătorul eroicului popor coreean şi Ho Şi Min, conducătorul popoarelor Vietnamului, purtate de demonstranţi, exprimă dragostea frăţească a poporului nostru muncitor pentru aceste popoare care luptă vitejeşte pentru drepturile lor naţionale. In şuvoiul nesfârşit al manifestanţilor apar oameni de ştiinţă, scriitori, compozitori, artişti plastici, regizori şi tehnicieni ai studiourilor cinematografice, elevii şcolii de literatură şi critică literară „Mihail Eminescu ★ Ca un fluviu uriaş, cu valuri multicolore, înaintează coloanele spre piaţă. Se apropie un grup de muncitori purtând pe braţe macheta fabricii Filatura Românească de Bumbac. Două rânduri de stegari, simbol al tinereţii, forţei şi voioşiei, însoţesc macheta. Sunt tinere muncitoare care făuresc din munţii de aur alb, crescut pe întinderile Bărăganului, sau în Valea Fergana din marea Uniune Sovietică, fire multe, tot mai multe. După şirul vesel al filatoarelor, în rânduri strânse, drepte, învăluite în mătasea purpurie şi tricoloră a drapelelor, vin ţesătoarele Industriei Bumbacului . Mii şi mii de metri de pânză pleară din fabrica lor in fiecare zi spre oraşele şi satele Patriei. Intr'un grup compact trec muncitoarele ce fac cinste industriei noastre textile In haine de sărbătoare, pe piept cu ordinele şi medaliile ce vorbesc despre victoriile lor, trec prin faţa iubiţilor noştri conducători, ţesătoarele Maria Andrei, Ana Boghină, Aurelia Ionescu. Pe deasupra capetelor sboară buchete de flori spre tribună. Un grafic uriaş vorbeşte despre drumul străbătut de fabrică, din 1944 şi până azi. Printre ţesătoarele şi tehnicienii fabricii păşeşte mândru un bărbat în salopetă , lăcătuşul Alexandru Pârvulescu, constructorul unei maşini mecanice de tăiat. In rândurile compacte ale demonstranţilor sunt purtate ca semn al solidarităţii internaţionale cu cei ce muncesc din lumea întreagă portretele conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările în care popoarele zac încă sub robia capitalistă. Manifestanţii poartă cu dragoste portrete ale secretarului general al Partidului Comunist Francez, Maurice Thorez, ale secretarului general al Partidului Comunist Italian, Pamiro Togliatti, ale conducătorilor Partidului Comunist din S.U.A., William Foster şi E. Dennis, ale secretarului general al Partidului Comunist Spaniol, Dolores Ibárruri, ale preşedintelui Partidului Comunist din Brazilia, Luiz Carlos Prestes, ale preşedintelui Partidului Comunist Japonez, Tokuda. Se apropie tineretul studios al Capitalei Patriei noastre. Tinerii trec în rânduri compacte, sub faldurile largi ale sutelor de drapele. Mâinile se agită deasupra fluviului de capete tinere, uralele nesfârşite acoperă sunetele marşului. Ochii celor din tribune se îndreaptă cu dragoste spre ei. Sunt viitorii ingineri, cercetători ştiinţifici, artişti, pictori, profesori, muzicieni, economişti, cineaşti, intelectuali de frunte ai scumpei noastre Patrii libere şi fericite. In faţa tribunei au ajuns acum studenţii şi profesorii Universităţii „C. I. Partion“. In frunte cu profesorii, pe pieptul cărora strălucesc ordinele şi medaliile conferite pentru înalta lor muncă, trec studenţii de la Facultatea de Filosofie, cei de la Matematici, cei dela Institutul de Ştiinţe Juridico-Administrative. Duminică 3 Mai 1953 — AV. 2571 Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală Trec primele coloane... începe marea demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală. Sunetele fanfarei răsună puternic. In pas scadenţat trec acorzi prin faţa tribunei coloanele gărzilor muncitoreşti. Participanţii la marea demonstraţie îşi îndreaptă privirile plini...de mândrie spre muncitorii ale căror chipuri dârze exprimă dragostea de pace a poporului nostru, hotărîrea lui de a lupta cu toate forţele pentru consolidarea regimului democrat-popular, pentru construirea socialismului în Patria noastră. ★ Uralele nu mai contenesc. Vin copii cu cravate roşii, primăvara Patriei noastre ! Sunete de trompete, de tobe, glasuri tinere inundă piaţa. Un grup de pionieri urcă spre tribună şi oferă buchete de fiori conducătorilor partidului, guvernului şi membrilor Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Apoi încep să se reverse rândurile vesele ale copiilor ce poartă portretele marilor, dascăli ai omenirii muncitoare şi ale conducătorilor poporului nostru muncitor.. . Un car alegoric, reprezentând o, locomotivă... pătrunde în piaţă. Pe locomotivă sunt micii, ceferişti, constructori ai acestei michete. In uniforme, cu mâna la chipiul roşu, ei salută tribunele în uralele asistenţei. In piaţă păşesc coloanele de manifestanţi. Cu mândrie poartă masa uriaşă a demonstranţilor, care au umplut piaţa, portretele marilor dascăli ai omenirii muncitoare, Marx, Engels, Lenin şi Stalin, sub al căror steag construim socialismul. In fruntea coloanei raionului „23 August“păşesc acum muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii uzinelor „23 August“. Apariţia în Piaţa Stalin a vrednicilor metalurgişti este salutată cu puternice aplauze şi urale. Sunt bravii constructori care au înzestrat industria ■noastră socialistă cu noi tipuri de motoare, cu agregate pentru furnale, tractoare de120 C.P., linii de diifient, locomotive de mină, macarale turn şi catarg, prese hidraulice, camioane de mare tonaj şi alte diferite tipuri, de maşini şi utilaje de mare productivitate, demne de epoca construirii socialismului în Patria noastră. In fruntea coloanei păşesc muncitori care poartă steaguri roşii şi tricolore. Urmează un grup compact de stahanovişti şi fruntaşi în producţie. Pe piepturile lor strălucesc decoraţiile şi distincţiile primite pentru însemnatele realizări obţinute în lupta pentru plan şi formează o puternică gardă de onoare în jurul Drapelului de Producţie al Consiliului de Miniştri purtat de stahanovistul Constantin Zaharia. Printre ei recunoaştem pe cunoscuţii stahanovişti Nicolae Iureş, pe strungarul Eugen Cazimirschi, pe inginerul Paul Petrescu, şeful de sector Adolf Druker, pe frezorul Ştefan Voicu şi alţii. Uzinele „23 August“ se mândresc astăzi cu 339 stahanovişti şi peste 1250 fruntaşi în producţie. Purtând portretele conducătorilor partidului şi statului nostru, coloanele de manifestanţi ovaţionează îndelung în cinstea Partidului Muncitoresc Român şi a Comitetului său Central, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej. Aplauzele care nu contenesc sunt acum ■acoperite de un duduit de motoare. In piaţă pătrunde o coloană formată din cinci autocamioane puternice. Pe o pancartă citim cuvintele: „Raportăm tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej că în cinstea zilei de 1 Alai, am dat Patriei primele autocamioane". Două din ele sunt cu platforme cu o capacitate de 15.000 tone fiecare. Alte două autocamioane au remorci purtând un imens transformator ■de 10.000 KW, creaţie a muncitorilor şi tehnicienilor de la „Electroputere“ Craiova şi un escavător fabricat la „Progresul“ Brăila. Al cincilea este un autocamion macara cu o putere de ridicare de 10 tone şi o săgeată de aducţiune de 7 m. Sunt primele autocamioane româneşti, darul constructorilor de la „23 August“, făcut poporului nostru muncitor în această zi de sărbătoare. Pe toate desprindem clar cuvintele care umplu de nestăvilită mândrie inimile oamenilor muncii din Patria noastră: „Fabricat în R.P.R.“. La această nouă victorie a tehnicii româneşti au muncit cu râvnă constructorii de frunte ai uzinei. Iată-i trecând mândri de victoria lor prin faţa tribunelor. Pe inginerul H. Heiban, decorat cu „Ordinul Muncii“ cl. II., conducătorul colectivului de proiectare, îl zărim la volanul primului autocamion. Iată şi pe inginerii Ervin Edelstein, Sergiu Cunescu, Louis Rubel şi echipele conduse de Gh. Costin, Şt. Duţă, Şt. Filip, A. Başa. Trec grupuri, grupuri de pionieri, pe umăr cu unelte ce simbolizează diferite meserii. Mineri cu pikhamere şi caschete, turnători cu viziere şi linguri uriaşe, grădinari cu sape, navomodelişti cu corăbii, aeromodelişti cu avioane. Nesfârşit e şirul acesta de copii îmbrăcaţi în costume de toate culorile. Un stol de porumbei — simbol al păcii — se ridică în Piaţa Stalin din mijlocul pionierilor. . In rânduri drepte, într'o aliniere perfectă, intră în piaţă în sunetul fanfarelor elevii şcolilor rezervelor de muncă în haine albastre cu petliţe azurii, purtând drapele, flori şi tablouri, ei trec în pas de defilare. Portretul tovarăşului Malencov şi al tovarăşului Gheorghiu-Dej, înrămate cu flori, sunt purtate pe braţe de tinerii elevi. Veniţi din toate colţurile ţării, tinerii aceştia care trec acum prin faţa tribunei învaţă să devină muncitori destoinici, cu o înaltă calificare. Astăzi, în condiţiile regimului de democraţie populară, tinerii au cele mai largi posibilităţi de a învăţa, de a-şi însuşi meşteşugurile cele mai complicate, de a învăţa să folosească cea mai înaltă tehnică. Ei sunt hotărîţi să depună toate străduinţele pentru a deveni schimbul de mâine,, schimbul de nădejde al industriei noastre socialiste în plină înflorire. Petrică Petre şi alţii. In tribună îl zărim pe un alt proiectant al autocamionului, pe inginerul Cornel Vlad, proaspăt absolvent al Institutului Politehnic din Novocercask. Ei au proiectat şi construit aceste mândre maşini, aceste autocamioane cu două diferenţiale. Este o minunată victorie a industriei noastre constructoare de maşini, o victorie strâns legată de însuşirea bogatei experienţe sovietice, este rodul imensului şi multilateralului ajutor de prim rang din punct de vedere tehnis, pe care Uniunea Sovietică îl dă frăţeşte poporului nostru muncitor. In urma autocamioanelor vin urnind din senile două tractoare de 120 C.P., o altă realizare a metalurgiştilor de la „23 August“. Momentul acesta evocă puternic în inimile miilor de oameni care participă la această măreaţă demonstraţie imaginea luminoasă a Ţării Socialismului. In această zi a frăţiei muncitorilor din toate ţările, oamenii muncii din Patria noastră şi-au manifestat şi mai puternic hotărîrea de a merge neclintiţi pe drumul construirii socialismului, după exemplul marelui popor sovietic, de a merge pe drumul prieteniei cu Uniunea Sovietică, drum care ne duce spre belşug şi fericire. Cu dragoste poartă coloanele de demonstranţi portretele conducătorilor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi al guvernului sovietic, G. M. Malencov, L. P. Beria, V. M. Molotov, C. E. Voroşilov, N. S. Hruşciov, N. A. Bulganin, L. M Caganovici, A. I. Micoian. Coloanele scandează lozinci pline de înflăcărare în cinstea marii Uniuni Sovietice, bastionul păcii şi independenţei popoarelor. Trec acum prin faţa tribunei miile de muncitori ai Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie“ care pentru succesele lor în muncă au primit „Menţiunea scrisă“ a Consiliului de Miniştri al R.P.R. Portretele, tovarăşului Mao Tzedun purtate de demonstranţi exprimă salutul pe care poporul nostru îl trimite astăzi marelui popor chinez care a obţinut noi succese în construirea puternicului stat democrat-popular chinez. Muncitorii de la „Griviţa Roşie“ care fac parte din detaşamentul combativ şi de nădejde al clasei muncitoare, ceferiştii, raportează astăzi partidului şi guvernului că printr-o raţională folosire a materiilor prime şi materialelor auxiliare au realizat economii în valoare de 380.000 lei, faţă de 350.000 lei cât şi-au luat angajamentul. Cu vii aplauze sunt primiţi în Piaţa Stalin muncitorii, inginerii şi tehnicienii constructori ai măreţului edificiu de cultură Combinatul Poligrafic Casa Scânteii „I. V. Stalin“, alături de care păşesc cu mândrie lucrătorii din presă care prin munca lor de zi cu zi răspândesc în masse cuvântul de luptă al partidului pentru întărirea păcii în lume şi construirea socialismului în ţara noastră. Piaţa a fost inundată deodată de albastrul miilor de salopete. Se apropie de tribună coloana brigadierilor de pe şantierul naţional al Parcului de Cultură şi Sport „23 August". In faţa unui grup de stegari apare graficul lucrărilor de pe acest şantier, care arată că miile de brigadieri, mândri de sarcina pe care tineretul lumii a încredinţat-o tineretului nostru, aceea de a adăposti în Capitala Patriei noastre marile manifestaţii ale celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Stu- denţilor pentru Pace şi Prietenie, şi-au realizat şi depăşit angajamentele în cinstea lui 1 Mai. Astăzi, mulţi dintre ei poartă brasarde roşii de brigadieri fruntaşi. Coloana flutură drapele tricolore, drapele albe cu insigna F.M.T.D., drapele albastre cu porumbelul păcii şi insigna Uniunii Internaţionale a Studenţilor, insigna celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, precum şi insigna sportivă a Festivalului. Pe numeroase pancarte este scris în 15 limbi cuvântul scump tuturor oamenilor cinstiţi : Pace. „Vom dă Patriei primele motociclete româneşti“. Acesta a fost angajamentul muncitorilor şi tehnicienilor uzinelor I.M.S. Câmpulung-Piteşti în întrecerea socialistă, desfăşurată în întâmpinarea zilei de 1 Mai. Şi angajamentul lor a devenit faptă. Iată, în Piaţa Stalin pătrunde acum în urâtele asistenţei o coloană de motociclişti. Este delegaţia colectivului de la I.M.S. Câmpulung, care prezintă conducătorilor poporului nostru primul lot de motociclete româneşti. Sunt motociclete de o construcţie originală, cu o capacitate de 350 cm.c. şi o putere de 17 C.P., construite pe baza documentaţiei tipurilor de motociclete sovietice şi cehoslovace „Mosovici“ şi „Java“. Asistenţa din tribune ovaţionează acum delegaţia muncitorilor de la „Metalurgica“-Sibiu, care defilează cu bicicletele construite de ei în cinstea zilei de 1 Mai. Sunt biciclete populare cu mers liber şi frână sistem torpedo. Aplauzele asistenţei nu contenesc salutând aceste două noi realizări, puternică mărturie a capacităţii creatoare a clasei noastre muncitoare, a dezvoltării rapide şi multilaterale a industriei noastre socialiste. In coloana raionului „Gheorghe Gheorghiu- Dej“ trec acum constructorii de motoare electrice, transformatori şi alte aparataje electrice de la fabrica „Dinamo“, luptători neobosiţi pentru reuşita măreţului plan de electrificare a ţării. Ei defilează purtând numeroase tablouri cu stahanoviştii şi fruntaşii în producţie ai fabricii. Muncitorii şi tehnicienii, de la „Dinamo“ păşesc în rânduri strânse prin faţa tribunelor. Ei sunt mândri, că prin munca lor contribue la electrificarea ţării, la mecanizarea unor serii de munci grele. Ei raportează partidului în această zi că dau produse în contul zilei de 10 Mai. Un frumos car alegoric înfăţişează o nouă realizare a muncitorilor de la „Dinamo“ şi „Electroputere 1: locomotiva de mină cu acumulatori, de 8 tone. In curând numeroase maşini de acest fel vor uşura munca minerilor care luptă în adâncuri pentru mai mult cărbune şi a celor care sfredelesc tunelul de la Bicaz. Sunt daruri pe care muncitorii din sectorul electrotehnic le oferă mândri poporului nostru muncitor în această zi de 1 Mai. Prin faţa tribunelor trec acum harnicii muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari ai uzinelor „Boleslaw Bierut“. Fiecare dintre ei poartă în inimă ,şi în gând, câte un crâmpei din lupta pentru înflorirea uzinei, din lupta pentru realizarea planului. ...La 28 Aprilie muncitorii de la sortimentele principale lucrau în contul zilelor de 6, 8, 12 și 17 Mai. In coloana lor, muncitorii de la uzinele „Boleslaw Bierut“ poartă pe un panou lozinca: „Trăiască prietenia popoarelor iubitoare de pace în lupta pentru consolidarea păcii şi colaborării între popoare“. Exprimând salutul poporului nostru adresat popoarelor din ţările de democraţie populară, dorinţa sa de a întări prietenia şi colaborarea frăţească cu aceste ţări, demonstranţii poartă portretele conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările de democraţie populară. Demonstranţii poartă tablouri ale lui Boleslaw Bierut, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, Antonin Zapotocky, preşedintele Republicii Cehoslovace, Vokco Cervencov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, Mátyás Rákosi, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ungare, Enver Hodja, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania, Jumjaghiin Tedenhal, primul ministru al Republicii Populare Mongole. Deasupra coloanelor se zăresc portrete ale preşedintelui Republicii Democrate Germane, Wilhelm Pieck. Trec studenţii de la Arhitectură, tineri şi tinere ce vor ridica Bucureştii de mâine, acei ce vor împodobi Capitala Patriei cu palate şi clădiri, cu teatre şi cinematografe. Ei vor lucra proiectele de refacere a oraşelor Republicii noastre. Studenţii petrolişti salută tribunele. De acolo de sus îi priveşte Eroul Muncii Socialiste, petrolistul Dumitru Arjon. In piaţa strălucitoare de culori, intră studenţii şi profesorii Institutului Politehnic. Facultatea de metalurgie are în frunte un panou ce reprezintă marile centre metalurgice din ţară, în care mâine studenţii de azi vor fi ingineri. Studenţii Institutului Politehnic vin la această mare sărbătoare a poporului nostru muncitor cu multe bătălii câştigate în lupta pentru cucerirea ştiinţei. Dintre aceşti studenţi, mulţi sunt fruntaşi la învăţătură, şi primesc burse de stat. Noi victorii pe drumul industrializării socialiste tu ••rfipWv . ■ Aspecte de la măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală. Tot mai puternică este alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare Dacă priveşti de la Statuia Aviatorilor către Piaţa Stalin, torentul de oameni care se revarsă fără încetare îţi pare un fluviu cu trei braţe uriaşe, într'o coloană a apărut un grup masiv de călăreţi, flăcăi îmbrăcaţi în cămăşi albe, cu privirea ageră şi cu ţinuta dârză. Ei deschid coloană , muncitorilor din S.M.T şi gospodăriile die stat, a colectiviştilor şi ţăranilor muncitori din regiunea Bucureşti. Oamenii muncii de pe ogoare au venit în această zi măreaţă, să se bucure, alături de fraţii lor din uzine şi fabrici, de roadele muncii libere ; ei au venit să mulţumească clasei muncitoare şi partidului nostru pentru ajutorul pe care li-l acordă zi de zi. De nezdruncinat este alianţa frăţească ce s’a închegat şi se întăreşte mereu între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare sub conducerea clasei muncitoare. In rândul demonstranţilor îi recunoaştem pe tractoriştii de la S.M.T. Săruleşti, Budeşti, Titu. Ochii le strălucesc de bucurie... Panourile pe care le poartă pe braţe ca pe o podoabă de preţ vestesc despre victoriile lor repurtate în cinstea zilei de 1 Mai, pentru terminarea la timp a campaniei însămânţărilor de primăvară, o mare parte a staţiunilor de maşini şi tractoare nu numai că şi-au îndeplinit planul de însămânţări, dar l-au şi depăşit. Iată-l pe Ion Banu, şeful brigăzii a Vll-a de la S.M.T. Săruleşti. In cinstea lui 1 Mai brigada sa a depăşit planul însămânţărilor de primăvară cu 197 la sută. In Piaţa Stalin răsună acum duduitul unui camion. Oamenii muncii îşi îndreaptă curioşi privirile într’acolo. Pe platforma camionului care înaintează încet, se află montată macheta primului agregat pentru producerea ploii artificiale construit în ţara noastră. Acest agregat a fost pus în funcţiune cu succes deplin la gospodăria agricolă de stat din Periş, cu numai câteva zile înainte de 1 Mai. Trecerea camionului cu macheta agregatului prin piaţă stârneşte o furtună de aplauze şi de urale. După aceea, demonstrează colectivişti, membri ai întovărăşirilor agricole, ţărani muncitori din toate colţurile regiunii Bucureşti. Ziua aceasta este pentru dânşii o zi scumpă şi ei au ţinut să-i aducă prinosul lor de muncă. In cinstea zilei de 1 Mai raioanele, Crevedia şi Brăneşti au terminat însămânţările din epoca I-a şi a Il-a, iar raionul Zimnicea a terminat însămânţarea bumbacului. Gospodării colective cum sunt acelea din Livedea, Corbeanca, Dumitrana şi multe altele, întovărăşiri ca acelea de la Floreşti, Domneşti, etc. au terminat deasemenea însămânţările de primăvară, iar acum dau zor cu muncile de întreţinere a culturilor. Un eveniment de o însemnătate deosebit de mare în viaţa satelor noastre îl constitue Congresul fruntaşilor din gospodăriile colective care se va ţine la Bucureşti în zilele de 7 — 10 Mai. In rândul celor care trec prin faţa tribunei se află mulţi colectivişti cărora li s’a acordat înălta cinstire de a fi aleşi delegaţi la Congres. Ei vor duce acolo cuvântul colectiviştilor din regiunea Bucureşti; vor vorbi despre hotărîrea nestrămutată, a acestora de a face din gospodăriile lor adevărate izvoare de belşug şi bunăstare, exemplu luminos de urmat pentru întreaga ţărănime muncitoare. Trecând prin faţa tribunei, colectiviştii se opresc pentru o clipă în loc şi privesc spre tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, conducătorul poporului nostru muncitor O ploaie de flori de liliac, de lalele şi de garoafe. Este omagiul simplu dar emoţionant pe care aceşti fii ai ogoarelor îl aduc conducătorului partidului nostru, care i-a ajutat să pornească pe drumul bunei stări, care le arată zi de zi cum să-şi construiască o viaţă fericită. Cuvinte de slavă răsună în cinstea eliberatoarei noastre, marea Uniune Sovietică, şi a popoarelor sovietice care construesc comunismul. Defilarea sportivilor ...Văzduhul freamătă de bucuria marii sărbători. Acordurile marşului care vesteşte defilarea sportivilor se aud până departe. O coloană de motociclişti, şiruri nesfârşite de tineri, o avalanşă de flamuri purpurii înaintează tot mai mult către piaţă. Sportivii Capitalei trec mândri. Pe feţele lor citeşti bururia măreţelor succese înscrise de sportul nostru în anii democraţiei populare. Trec tineri din toate asociaţiile sportive ale ţării. Purtând în frunte portretul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, trece masivă şi impunătoare coloana asociaţiei sportive „Locomotiva“. Scrutând cu privirile lor agere zărite, trec sportivii de la Casa Centrală a Armatei. In rândurile lor defilează maeştri emeriţi ai sportului, maeştri ai sportului, sportivi de frunte care prin performanţele lor au dus peste hotare faima Patriei noastre Iată-l pe campionul olimpic Iosif Sârbu, pe cunoscutul boxeur Gh. Fiat, pe recordmanul de atletism Ion Speter. Trec apoi rând pe rând prin faţa tribunelor sportivi din asociaţiile Metalul, Minerul, Avântul, Recolta. In faţa conducătorilor partidului şi guvernului ei se angajează astăzi să lupte cu mai multe eforturi, pentru a face din sportul românesc ★ In parcuri, în pieţele publice, oamenii muncii din Capitală s’au întâlnit din nou în după amiaza acestei mari sărbători. Parcul de Cultură şi Odihnă, minunatul nostru parc care poartă numele lui Stalin, a dăruit miilor de vizitatori în această zi toată neîntrecuta sa bogăţie. In decorul încântător al parcului, oamenii muncii au ascultat frumoase melodii şi arii din opere cântate pe scena Teatrului de vară de către soliştii Operei de Stat. Nu departe de aceasta, la Estrada de amatori, au prezentat programe pregătite din timp cu dragoste şi perseverenţă corurile Combinatului Poligrafic Casa Scânteii „I. V. Stalin“, Ministerului Sănătăţii şi I.S.E.P. Au râs fericiţi copiii aplaudând cu palmele lor micuţe reuşitul spectacol „Casa pisicii“ prezentat de Teatrul Ţăndărică pe Estrada de o largă mişcare de masse, pentru a face ca tot mai mulţi tineri să poarte cu cinste insigna „Gata pentru muncă şi apărarea Patriei“. Defilează apoi sportivii aviaţiei civile. Apare acum prin faţa tribunelor coloana sportivilor din asociaţia „Dinamo". Tinerele sportive din această asociaţie, purtând buchete multicolore de flori formează cu trupurile lor petalele unei flori minunate simbol al primăverii şi al vieţii înfloritoare care creşte pe plaiurile Patriei noastre. Deasupra se înalţă un glob pe care este scris „1 Mai“. ★ Trec ultimii demonstranţi, oamenii din serviciul de ordine. Şi peste liniştea Care un moment a cuprins Piaţa Stalin, răsună ca o izbucnire grandioasă acordurile Internaţionalei — imnul oamenilor muncii din lumea întreagă. „Hai la lupta cea mare Rob cu rob să ne unim Internaţionala Prin noi s'o făurim". Şi odată cu fanfara, oamenii muncii câină imnul de luptă al proletariatului mondial. ★ copii din acest parc. Cântec şi veselie au domnit in după amiaza zilei de 1 Mai în uictele Ferentari, Libertăţii, 28 Martie, Gara de Nord, în toate pieţele şi parcurile Capitalei, unde alte echipe şi ansambluri artistice au înfăţişat până noaptea târziu, în faţa unui public entuziast, frânturi din minunata noastră artă naţională. Capitala arăta spre orele târzii din seară, ca o mare de lumini. Domneşte până târziu noaptea, însufleţirea de peste zi. Oamenii se perinda încă pe străzile înecate în belşugul de lumină. Şi parcă întreaga suflare a Capitalei ridică în aceste clipe de la sfârşitul marii sărbători un uriaş imn de slavă. Un imn în care se desluşesc puternic accentele dragostei de viață a poporului nostru muncitor, ale încrederii nețărmurite în viitorul său fericit, în victoria păcii în lume.