Romînia Liberă, martie 1954 (Anul 12, nr. 2927-2952)

1954-03-02 / nr. 2927

Proletari din toate țările, unifi-vă1 ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA Ştiinţa în slujba sporirii producţiei bunurilor de larg consum La Institutul central de cercetări ştiinţifice al industriei bumbacului din Uniunea Sovietică, s-au făcut de curînd o serie de cercetări de mare însemnătate pentru îmbunătăţirea calităţii ţesături­lor. Astfel, a fost realizat un agregat pen­tru albirea continuă a ţesăturilor, s-au creat metode perfecţionate de finisare şi numeroase substanţe chimice care fixează culoarea şi îmbunătăţesc aspectul exterior al ţesăturilor, transmiţîndu-se industriei bumbacului zeci de reţete menite să îmbunătăţească procesul de vopsire. Nu­meroase cercetări de acest gen ale oame­nilor de ştiinţă sovietici arată contribu­ţia ştiinţei sovietice la slujirea interese­lor poporului, contribuţia ei activă la mă­reaţa cauză de construire a corrtunismu­­lui. Savanţii sovietici lucrează în mod creator la elaborarea bazelor ştiinţifice pentru folosirea raţională a forţelor de producţie, pentru crearea unei tehnici noi care să asigure progresul neîncetat al producţiei socialiste şi în felul acesta să contribuie la creşterea bunăstării mate­riale şi a nivelului cultural al poporului sovietic. Şi în ţara noastră, alături de oamenii muncii din fabrici şi de pe ogoare, oa­menii de ştiinţă călăuziţi de realizările ştiinţei sovietice aduc o contribuţie pre­ţioasă la construirea socialismului, punîn­­du-şi cunoştinţele şi priceperea lor în slujba nevoilor maselor muncitoare. Sta­tul nostru democrat-popular a creat şi creează pentru aceasta condiţii cît mai fa­vorabile, alocînd anual mijloace impor­tante pentru dezvoltarea activităţii ştiin­ţifice. In anii puterii populare în ţara noastră a crescut simţitor numărul insti­tutelor de cercetări ştiinţifice, numărul la­boratoarelor şi instituţiilor ştiinţifice, oa­menii de ştiinţă fiind înconjuraţi de grijă şi atenţie, bucurîndu-se de sprijinul mul­tilateral al guvernului şi partidului. Mergînd pe drumul străbătut de ştiinţa sovietică şi folosind cît mai mult minu­natele ei cuceriri, oamenii de ştiinţă din ţara noastră au început să-şi îndrepte tot mai hotărît activitatea spre rezolvarea unor importante probleme legate de dez­voltarea economiei naţionale, de creşterea nivelului de trai al poporului nostru mun­citor. Importantele sarcini trasate de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 au­gust 1953, au pus probleme noi în faţa ştiinţei din ţara noastră. Pe această li­nie, a luptei pentru satisfacerea în cît mai mare măsură a nevoilor materiale şi cul­turale crescînde ale poporului nostru mun­citor, una din principalele sarcini ale ştiin­ţei şi tehnicii din ţara noastră este de a contribui la aplicarea în viaţă a politicii partidului, prin cercetări ştiinţifice nece­sare dezvoltării producţiei bunurilor de larg consum. Pe acest tărîm oamenii de ştiinţă din ţara noastră au şi obţinut o seamă de realizări menite să sprijine lupta oamenilor muncii pentru sporirea şi îm­bunătăţirea calităţii producţiei bunurilor de larg consum. De pildă, pot fi citate cercetările efectuate în cadrul institutelor Academiei R.P.R., cercetări care au avut drept rezultat producerea unei mase plasti­ce, din materiale ieftine care se găsesc în ţara noastră, bachelizarea lemnului, etc. Lucrătorii ştiinţifici ai Academiei R.P.R., folosind cuceririle­ ştiinţei sovietice s-au preocupat de asemenea cu bune rezultate de rezolvarea problemelor ştiinţifice legate de înzestrarea întreprinderilor din indus­tria uşoară şi alimentară cu utilaj nou fabricat în ţară. Rezultate însemnate în domeniul cercetărilor tehnico-ştiinţifice pentru industria uşoară, a obţinut şi co­lectivul de cercetări textile, pielărie şi cauciuc, care a pus la punct o serie de procese tehnologice pentru produsele cu­rente, precum şi o serie de proiecte teh­nologice cu privire la noile produse ale industriei uşoare. De asemenea, la Institu­tul de cercetări alimentare s-au obţinut rezultate însemnate. Printre altele s-a re­zolvat problema fabricării acidului citric ,prin fermentarea melasei, acid folosit la fabricarea limonadelor, marmeladelor şi ■unor produse farmaceutice. Avîntul şi dezvoltarea industriei noas­tre producătoare de bunuri de larg con­sum cer din partea oamenilor de ştiinţă rezolvarea cu succes a noi şi noi proble­me importante, cer îndreptarea cercetă­rilor pe linia nevoilor imediate ale acestui important sector al economiei naţionale. Sarcinile privind ridicarea cantitativă şi calitativă a producţiei bunurilor de larg consum, proiectarea de noi întreprinderi industriale, utilarea lor cu maşini din cele mai moderne, pot fi realizate în bune con­­diţiuni cu ajutorul oamenilor de ştiinţă. Cu toate că în activitatea lor, institu­tele de cercetări ştiinţifice au obţinut o seamă de realizări importante, cercetările n-au fost întotdeauna strîns legate de prac­tică, urmărite atent în întreprinderi, iar ■aportul adus în rezolvarea unor probleme ale producţiei nu a fost uneori suficient. Astfel, Institutul de cercetări textile, pie­lărie şi cauciuc nu şi-a extins în sufi­cientă măsură activitatea asupra cercetă­rilor din domeniul prelucrării maselor plastice necesare îmbogăţirii sortimente­lor de bunuri de larg consum sau realiză­rii de extracte tanante de calitate superi­oară, foarte necesare industriei pielăriei. Pentru lichidarea lipsurilor, pentru asi­gurarea succesului activităţii de cercetare, oamenii de ştiinţă trebuie să lupte pen­­­­tru a întări legătura dintre ştiinţă şi pro­ducţie, dintre teorie şi practică, să tindă spre o mai largă aplicare în întreprin­deri a rezultatelor activităţii ştiinţifice. Unitatea dintre teorie şi practică, ca ex­presie strălucită a colaborării dintre ştiin­ţă şi producţie, trebuie să constituie baza dezvoltării cercetării ştiinţifice, chezăşia dezvoltării ei în viitor. Experienţa oame­nilor de ştiinţă sovietici, cunoaşterea suc­ceselor tehnicii sovietice au în această direcţie o deosebită importanţă teoretică şi practică. Cercetarea minuţioasă­ a lite­raturii sovietice de specialitate, a cuce­ririlor ştiinţei sovietice, aplicarea proce­deelor avansate preconizate de ştiinţa şi tehnica sovietică, trebuie să stea la baz­a activităţii noastre ştiinţifice. Colectivele institutelor noastre ştiinţifi­ce au datoria să-şi îndrepte cu precădere cercetările lor spre a contribui neîncetat la descoperirea şi punerea în valoare a noi rezerve interne existente în întreprinde­rile noastre producătoare de bunuri de larg consum. Aceste cercetări trebuie să aibă ca ţintă în special economisirea ma­teriei prime şi a materialelor auxiliare. O importantă contribuţie la sporirea producţiei bunurilor de larg consum sunt chemaţi s-o aducă lucrătorii de pe tărâmul ştiinţific şi print­r-o serie de cercetări me­nite să găsească înlocuitori pentru dife­rite materii prime deficitare. Această pro­blemă de mare actualitate pentru rezol­varea căreia s-a făcut încă prea puţin, tre­buie să stea permanent în centrul preocu­părilor institutelor noastre de cercetări ştiinţifice. Deopotrivă sunt chemaţi oamenii noştri de ştiinţă să-şi dea preţioasa lor contri­buţie şi la o mai activă valorificare a re­surselor locale. In cadrul colectivelor din comisiile permanente ale sfaturilor popu­lare sau prin intermediul cercurilor sau filialelor ASIT ei trebuie să ajute orga­nele locale ale puterii de stat să pună în valoare noi şi bogate resurse locale, să indice cele mai bune metode de folosire a resurselor locale în cadrul unităţilor productive ale industriei locale. Faţă de sarcinile însemnate care stau în faţa industriei producătoare de bunuri de larg consum, construcţia în bune con­­diţiuni a maşinilor şi utilajului necesar acestei industrii, trebuie să formeze de asemenea o preocupare de seamă a insti­tutelor de cercetări, de specialitate şi a proiectanţilor, în vederea realizării unor maşini de înaltă productivitate, corespun­zătoare tehnicii noi. Dat fiind că în in­dustria producătoare a bunurilor de larg consum există încă sectoare unde munca manuală ocupă un volum mare, proble­ma mecanizării şi automatizării trebuie să constituie de asemenea un capitol impor­tant al lucrărilor de studii și cercetări. In general, pentru asigurarea aplicării cu succes a hotărîrilor partidului și gu­vernului, pentru sprijinirea industriei pro­ducătoare de bunuri de larg consum în realizarea obiectivelor fixate, oamenii de ştiinţă din ţara noastră sunt chemaţi să contribuie într-o măsură mai largă la gă­sirea căilor pentru mărirea productivită­ţii muncii în acest sector, ridicarea cali­tăţii produselor şi sporirea sortimentelor. Este necesar ca cercetătorii noştri să-şi dea mai din plin concursul la construcţia noilor fabrici, să sprijine dezvoltarea ca­pacităţii întreprinderilor vechi. Un rol de seamă în răspîndirea ştiinţei îl au şi numeroasele lucrări ştiinţifice ale autorilor romîni cît şi cele traduse din li­teratura de specialitate sovietică şi a de­mocraţiilor populare. Pe această linie Editurii pentru literatură ştiinţifică ca şi Institutului de documentare tehnică le re­vine sarcina să înmulţească realizările ob­ţinute pînă acum pe acest tărîm, îmbogă­ţind numărul publicaţiilor cu noi lucrări care să ajute la dezvoltarea industriei noastre producătoare de bunuri de larg consum. Dezvoltarea continuă a cercetărilor ştiinţifice, extinderea şi întărirea colabo­rării creatoare dintre savanţi şi oamenii din producţie, introducerea pe scară largă a realizărilor ştiinţifice în producţie, iată sarcinile de a căror rezolvare depind în bună măsură rezultatele ce se vor obţine în industria bunurilor de larg consum. Institutele ştiinţifice trebuie să întărească şi mai mult legătura cu uzinele şi fabri­cile, cu laboratoarele din întreprinderi, să antreneze mai activ la munca de cerce­tări pe inovatori, să studieze şi să gene­ralizeze experienţa stahanoviştilor şi frun­taşilor în producţie. In rezolvarea cu succes a acestor sar­cini un rol de seamă revine cercurilor şi filialelor ASIT care trebuie să antreneze oamenii muncii din producţie să participe la munca creatoare a cercetătorilor. Tot­odată ministerele industriale şi conduce­rile întreprinderilor au datoria să creeze condiţii bune pentru întărirea legăturii dintre ştiinţă şi producţie, să cheme cît mai des în mijlocul muncitorilor pe oa­menii ştiinţei, organizînd pentru aceasta consfătuiri pe diferite probleme importante. Legînd organic activitatea lor de re­zolvarea problemelor industriei producă­toare de bunuri de larg consum, tradu­­cînd în viaţă realizările gîndirii ştiinţi­fice, făcîndu-le un bun al întreprinderilor, oamenii de ştiinţă îşi vor aduce contri­buţia la dezvoltarea economiei noastre na­ţionale, la ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural al poporului nostru muncitor. Din Repu­blica noastră Populară Piese de schimb pentru tractoare şi maşini­­unelte CALARAŞI.­­ La atelierul mecanic „Fi­­limon Sîrbu“ din Călăraşi se fabrică o serie de piese de schimb pentru tractoare şi ma­şini agricole. Atelierul deserveşte cu piese de schimb 16 gospodării de stat, S.M.T.­­„Cuza Vodă“, precum şi numeroase gospo­dării agriole colective. Colectivul atelierului „Filimon Sîrbu“ a produs pînă acum 100 de plinoape pentru tractoare, 20 de capete pentru tractoare, 20 de blocuri bucşate şi alezate, 160 de seg­mente, 20 de bolţuri, 40 de volante şi nume­roase alte piese. Colectivul acestui atelier a trimis munci­torilor de la S.M.T.-„Cuza Vodă" 100 de an­ticamere pentru injecţie, necesare la repara­ţia tractoarelor KD-35 şi segmenţi şi piese pentru polidiscuri în greutate de 600 kg. Pentru a realiza piese cît mai multe şi de mai bună calitate, muncitorii atelierelor „Fi­limon Sîrbu“ folosesc în munca lor meto­dele sovietice, printre care metoda Voroşin, Kotlear, etc., precum şi inovaţiile realizate în ateliere. Astfel, pentru scurtarea timpului de lucru, maistrul şef Gheorghe Solomon a confecţionat un dispozitiv care permite ale­­zarea blocurilor motor de la tractor la bor­­maşină. De asemenea a introdus un proce­deu pentru alezarea şi şlefuirea cămăşilor de piston. Prin acesta, costul manoperei este redus de la 10 lei la 1 leu,­­iar, calitatea lu­crărilor a fost simţitor îmbunătăţită. (Agerpres). Comisia de femei a sfatului popular a­ raionului Lenin din Capitală are frumoase realizări. Peste 120 de femei sprijină în tim­pul lor liber activitatea comisiilor­­permanente ale sfatului O atenţie deosebită este acor­dată asistenţei sanitare şi ocrotirii sănătă­ţii mamei şi copilului. In acest scop, pe lîngă cele 22 circumscripţii sanitare din raion s-au format colective de cite 10 femei, care, îm­preună cu medici de specialitate, vizitează pe cetăţeni la domiciliu, sezisînd cazurile de îmbolnăvire. La spitale, creşe, cămine şi maternităţi, femeile lucrează voluntar pen­tru confecţionarea lenjeriei necesare. Pen­tru cele 4 cămine de copii din cartiere, femeile au confecţionat cămăşi şi alte­­obiecte de îmbrăcăminte. Este cunos­cută activitatea delegatelor Maria Gheor­­­ghe, Maria Petrache, Maria Iliescu şi altele, care răspund cu entuziasm la che­mările secţiei sanitare a sfatului popular. De asemenea, femeile din raion sprijină din plin activitatea comisiei perma­nente comerciale. Peste 70 de gos­podine, repartizate in echipe, iau parte ac­tivă la controlul unităţilor comerciale din raion pentru păstrarea mărfurilor în con­di­­ţiuni higienice şi pentru buna deservire a consumatorilor. Cu multă însufleţire au participat femeile din raionul Lenin la acţiunile de combatere a urmărilor viscolului. Printre cetăţenii care au lucrat la deszăpezire au fost peste 5.000 de femei. De asemenea, s-au format zece echipe de femei care în timpul viscolului au transportat continuu pîi­ne cu săniuţele de la fabrica „Steagul Roşu“, la diferite cen­tre de desfacere. (Agerpres) In întâmpinarea zilei de 8 martie , comisie de femei cu activitate rodnică Produse electrice de larg consum ★ ★ Colectivele de muncă ale întreprinderilor electrotehnice dau o atenţie deosebită sporirii producţiei de bunuri de larg consum necesare populaţiei muncitoare. La întreprinderea „Electroaparataj“ din Capitală, muncitorii şi muncitoarele obţin noi succese în ridicarea producţiei de reşouri electrice şi fiare de călcat, căutînd in acelaşi timp să asigure o calitate bună acestor produse. In clişeu , fruntaşele Constanţa Rădelu şi Anica Grigore din secţia montaj-insta­­laţie, lucrînd la montarea unor reşouri electrice şi fiare de călcat, obţin depăşiri între 56—68 la sută. Foto: MIHAI POPESCU Pregătiri în vederea pescuitului pe mare CONSTANŢA. — In curind, pescarii vor porni din nou pe pescadoare, cutere sau lotci la vînat pe mare. Pînă atunci, in întreprinderile pescăreşti din­ regiunea Constanţa se munceşte intens la pregătirea uneltelor de pescuit. La între­prinderea piscicolă „Flota de larg“, din ora­şul Constanţa se lucrează la repararea unel­telor şi a vaselor pescăreşti. In şcolile existente, pescarii îşi îmbogăţesc cunoştinţele profesionale prin însuşirea metodelor de lu­cru sovietice. Pentru pregătirea vaselor pescăreşti, în cadrul întreprinderii „Flota de larg“ s-au reparat şi revizuit pînă acum motoarele la mai multe pescadoare şi cutere din parcul întreprinderii. S-au evidenţiat mecanicii Mir­­cea Popescu, Ion Niţă, Constantin Olteanu şi alţii, care îndrumaţi şi ajutaţi de tehni­cieni ca Alexe Savlovschi şi Fiodor Sarăev îşi depăşesc planul de reparaţii cu 85 la sută. (Agerpres) Septembrie 1952. O zi molcomă de toam­nă. Soarele își răsfrîn­­ge razele Mîndle în va­lurile Dunării. Pe ogoare oamenii adună re­coltele. Intr-o astfel de zi membrii gospodăriei agricole colective „1 Mai“ din Maglavit, după ce s-au întors de la cîmp, au pornit spre sediul gospodăriei la adunarea generală. Printre altele trebuiau să hotărască și trimi­terea unui colectivist la şcoala de brigadieri pentru specializare în cultura bumbacului. L-au ales atunci pe tînărul Florea Fintină. In prima clipă, — lui Florică, așa cum ii spun ai casei, i s-a părut că n-a auzit bine hotărîrea adunării generale. „De ce tocmai pe mine?“ Faţa arsă de soare a tînărului s-a împurpurat de emoţie. „Am să pot eu oare face faţă?... Dar am să mă străduiesc!“ A mulţumit tovarăşilor pentru încredere. Şi peste cîteva zile a plecat hotărît să nu-şi facă de rîs tovarăşii de muncă care l-au ales. Şcoala de brigadieri de la Poiana Atare şi-a deschis porţile. Au venit aci colectivişti din toate regiunile ipatriei. La început a mers mai greu. Florea Fîn­­tînă îşi însuşea greu tot materialul prădat, de aici frăm­mtări, zbucium, nopţi nedormite. „N-am să pot“, îşi zicea uneori. Alteori se gîndea să plece de la şcoală, dar gîndul la colectic­işti, la încrederea, pe care ei i-a­u arătat-o ii oprea şi-l îndîrjea. A continuat să se străduiască să înveţe şi încet încet, a devenit tot mai stăpîn pe materialul predat. A ajuns­­apoi fruntaş intre fruntaşii şcolii. Aşa au trecut lunile: una, două, cinci şi s-au terminat cursurile. 20 februarie 1953 Şedinţă festivă de în­chidere. Directorul citeşte numele şi mediile obţinute de fruntaşii şcolii. — Primul pe şcoală cu media 4,94 este... Florea Fintină... Un ropot de a­plauze întim­­pină această anunțare. Stîngaci, intimidat de 0 asemenea mani­festare, tînărul Fintină ia cuvintul. — Am izbutit să termin cursurile. In su­fletul meu este mare bucurie. Cîteodată e greu să-ți spui bucuria. N-ai cuvinte. Mul­țumesc partidului, tuturor celor care m-au ajutat... Am să muncesc, am să mă străduiesc să aplic întocmai cele învăţate aici, pentru cinstea şi creşterea colectivei noastre, îşi încheie el spusele. La muncă Sosit acasă, tînărul Florea Fintină devenit brigadier al gospodăriei a plecat să cerceteze ogoarele colectivei. La Măgura Mică, pă­­mîntul nisipos începuse să se svînte. învăţă­tura­­căpătată la şcoală i-a indicat că este momentul prielnic pentru grăparea ogorului şi pregătirea lui în vederea însămînţării bumbacului, cu toate că unii colectivişti mai bătrâni spuneau să se mai aştepte, că e prea de­vreme. Munca a început chiar a doua zi. Şi tînărul brigadier a avut drep­tate ; învăţătura nu-i fusese degeaba, căci primăvara a sosit năvalnic. In gospodărie timpul de însă­minţa­re a bumbacului a găsit totul pregătit ; în citeva zile cele 40 de hec­tare iparcelate pe ech­ipe, aşa cum învăţase la şcoală, au fost însămînţate. Din tarla rămăseseră 2 hectare neînsămiîn­­ţate. Colectiviştii îl întrebau de zor. — Cu acelea ce facem? — Acolo? vom pune sămînţă larovizată. — larovizată ? ce-o mai fi şi aia, spuse ducîndu-şi mina la gură, Maria Zugravu. — E o metodă sovietică, am învăţat-o şi p-astea tot acolo la şcoală. Şi dueîndu-i în camera unde pusese bumbacul la iarovizat le arătă totul cu de-amănuntul. Peste 10 zile au fost însămînţate şi­­cele 2 hectare. Ingrijindu-le aşa cum scria la carte, colectiviştii au obţinut la recoltare, de pe acest teren cu cîteva sute de kilograme de bumbac peste 1.000 kg. la hectar­­cît au recoltat din cultura mare. ★ Despre răsunetul succeselor obţinute de colectivişti ne povesteşte cu mîndrie Florea Fintină. ...Rezultatele obţinute de noi au îndemnat pe ţăranii cu gospodării individuale din sat să se gîndească tot mai serios la creşterea recoltei şi în gospodăriile lor. încet, încet au început să vină pe la noi să se intereseze despre felul cum muncim. Primăvara trecută bunăoară, către sfîrşitul însămînţării bumbacului, unchiul meu Con­stantin Fintină, care nu-i colectivist, a venit într-o seară la mine. Şi ce credeţi? M-a ru­gat să-i dau o semănătoare din cele luate de gospodărie de la centrul de închiriere a maşinilor şi uneltelor al cooperativei. Nu-i cunoşteam gîndul şi nu pricepeam de loc de ce vrea una din semănătorile de la gospodărie. De aceea i-a­m şi zis: Du-te şi ia de la cooperativă că-s la fel d­e alea­­de le-am luat noi. — Aş lua eu dar... să vezi; ale voastre sînt aşa cum spune la carte şi eu aş vrea să însămînţez ca şi voi. Peste cîteva zile m-am trezit cu vecinul Vasile Ţuică. — Florea — îmi spune el — eu mă gîn­­desc să întorc­­mîine arătura care-am fă­cut-o mai în­­primăvară. Ce zici e bine pen­tru bomba­? I-am arătat că regulile agroteh­nice prevăd ca înainte de însămînțare ară­tura trebuie să fie cultivată și nicidecum întoarsă. ...Și tot la fiecare lucrare pe care noi o facem în gos­podarie, vin tot mai­­mulţi ţă­rani individuali să se sfătuiască cu noi. In toamnă, vecinii mei se mlndreau cu recoltele­­pe care le obţinuseră, care erau cît p-aci să le ajungă pe ale noastre... ★ Gospodăria agricolă colectivă „1 Mai‘‘ a reuşit să fie exemplu pentru ţărănimea­­mun­citoare. După împărţirea roadelor 17 ţărani din comună au făcut cereri să fie primiţi în colectivă. La aceasta a contribuit şi bri­gadierul Fîntînă, munca lui făcută cu tra­gere de inimă, cu pricepere şi ştiinţă de carte. Acasă la brigadier — Bucuroşi de oaspeţi? — Da, cum să nu. In prag n­e intîmpină cu zîmbetu! pe buze o femeie care ne deschi­de larg uș­a. Era mama brigadierului. — Poftiţi, poftiți. Pe băiat îl căutați, nu ? S-a dus tocmai să îngrijească de scroafă. Zilele trecute ea a făcut 12 purcel. Du­pă cîteva minute, tn casă intră un tî­­năr brunet, cu ochii­ vioi, plini de viață, îm­brăcat într-un cojocel scurt. Să aibă cel mult 23—21 de ani. Privind prin casă, ochii ni se opresc asu­pra aparatului de ra­dio, mare, modern, a­şezaţi pe masă. — Vă uitaţi la aparat? ne întreabă briga­dierul. Şi tot el continuă. L-am cumpărat acum de curînd, din banii primiţi de la co­lectivă la sfîrşitul anului, l-am cumpărat odată cu mobila, cu godinul, bocancii şi mul­­te alte lucruri necesare pentru noi şi casă. Vedeţi, tovarăşi, vreau ca în vara acea­sta să duşumesc toate odăile casei, să-mi fac sobă de teracotă, să-mi cumpăr acordeon şi... poate motocicletă... Mă luai cu vorba şi mai să uit. Aş vrea să spun un lucru pe care-1 socot interesant. In vara trecută, cu ajutorul tehnicianului de la raion, Ion Urziceanu, am pornit să fa­cem polenizarea artificială a bumbacului. E o poveste întreagă, bună de dat la gazetă. S-o luăm de la început însă. Am repartizat 50 de arii din tarlaua de bumbac pentru această treabă. Polenizarea artificială este o treabă migăloasă. Trebuie să strîngi în epru­­betă polenul fir cu fir. Acest­­lucru cerea oameni pricepuţi şi cu­­multă răbdare. înce­putul a fost greu, dar încet, încet am biruit greutăţile. La cules am obţinut 400 kg. bum­bac. E sămânţă pentru anul aces­ta, sol mai bun, cu fibră lungă. De ce v-am povestit toate acestea? Fiindcă treaba asta grea pe care am rezolvat-o In pa­rte­­m-a fră­mlntat O vară Întreagă. Mi-a arătat că trebuie să învăţ mereu, că nu ştiu totul. V-aş spune, dar să n-o daţi­­la gazetă. Acum mă pregătesc ca de la toamnă să urmez cursu­­rile prin corespondenţă, pentru specializarea în cultura bumbacului şi poate... pe mai de­parte să învăţ şi ingineria. * Am plecat din casa colectivistului Fîntînă, convinşi că dorinţa de a ajunge Inginer şi-o va realiza. * Am părăsit comuna Maglavit de cît­va timp. Gîndul nostru stăruie însă asupra celor discutate cu brigadierul fruntaş la planurile lui, la munca, la sprijinul pe care l-a pri­mit şi-l va primi din partea regimului nostru, ca să si le realizeze. ŞT. CEPOIU “­­ şi C. AZOIŢII corespondentul „Romîniei libert­in regiunea Craiova BRIGADIERUL GOSPODĂRIEI COLECTIVE Corespondenta din gospodăria colectiva „1 Mai“ din comuna Maglavit, raionul Calafat Media 4,94.... Anul XII-Nr. 2927 4 pagini 20 bani Marți 2 martie 1954 I­N NUMĂRUL DE AZI Ing. GH. CRISTALI: Să grăbim pre­gătirea S.M.T. pentru campania agricolă de primăvară. (pag- 2-a) MIRCEA SCRIPCA : Din activitatea sfa­turilor populare: Zi de primire la pre­ședintele comitetului executiv. (pag. 2-a) DAN BIȚICA : Foileton: 1200 cereri. (pag. 2-a) C. GHEORGHIU: Spre o mai largă folo­sire a rezervelor interne ale producţiei. (Pag. 3-a) — Evenimentele din Egipt. (pag. 3-a) Conferinţa pan-americană sub semnul contradicţiilor dintre S. U. A. şi ţările Americii Latine. (pag. 3-a) — A. SOLOMON: Divergenţe In sinul par­tidului laburist. (pag. 4-a) — Al VI-lea Congres al Partidului Comu­nist Bulgar. (pag. 4-a) — Situaţia din Siria. (pag. 4-a) — Nehru a respins oferta S.U.A. de a acorda ajutor militar Indiei. (pag. 4-a) In vederea celii de-al lll-Iea concurs artistic de amatori ORADEA. — Echipele artistice de amatori din cadrul căminelor culturale din raionul Aleşd se pregătesc intens pentru cel de-al III-lea concurs pe ţară. Cele 30 echipe de dansuri din raion vor interpreta, în pitoreştile costume romîneşti şi maghiare, 16 jocuri specifice regiunii, ca: „Bătuta ca la Măgeşi“, „Mărunţica“, „Cear­­aaş“, etc. In acelaşi timp, 19 echipe de cor repetă numeroase cîntece romîneşti, sovietice şi maghiare. Echipa de cor a căminului cul­tural din satul Măgeşi, alcătuită din 52 de ţărani muncitori tineri şi vîrstnici, a înscris în repertoriul său 7 cîntece, printre care „Pe al păcii stindard“, „Tractoriştii“, cîntecul sovietic „Nadia, Nadiuşca“ şi altele. Şi în satul Telechiu se fac pregătiri în cinstea ce­lui de-al IlI-lea concurs. Cei 43 de membri ai echipei de cor au învăţat 6 cîntece noi. De asemenea, la concurs vor participa şi 35 de solişti din acest raion. Unul dintre aceştia, solistul Venter Nicole, ţăran munci­tor din satul Peştiş, este bine cunoscut în întregul raion pentru măiestria cu care in­terpretează din frunză sau pieptene cîntece populare. Şi cele 19 echipe de teatru ale căminelor culturale se pregătesc pentru concurs. Artiştii amatori repetă 9 piese din­tre cele mai cunoscute la sate cum sunt: „Referentul principal“, „Sărbătoarea recol­tei“, „Cuscrii Gherghinii“, „Holabda“ şi altele. (Agerpres). . Şcoală de economii ORAŞUL STALIN (de la subredacţia noas­tră).­­ Cu cîteva luni în urmă, constructo­rii de tractoare din oraşul nostru au pornit la aplicarea unei noi metode sovietice: şcoa­la de economii. Această metodă a fost apli­cată pentru prima oară la uzinele de auto­mobile .„Molotov“ din oraşul Gorki. Văzînd importanţa deosebită pe care o prezintă a­­ceastă şcoală în lupta pentru reducerea pre­ţului de cost al produselor, muncitorii de la fabrica „Textila Roşie“ s-au hotărît să in­troducă şi în întreprinderea lor preţioasa iniţiativă. Prima şcoală de economii a luat fiinţă în cadrul secţiei de tricotat, fiind ur­mată de zeci de textiliste. Lecţiile la această şcoală, predate de tehnicieni şi ingineri ai întreprinderii, cuprind o serie de probleme legate de lupta pentru economii. Cele însu­şite sunt apoi puse în practică. De felul cum se aplică în practică cunoştinţele însuşite se preocupă tehnicienii şi inginerii întreprinde­rii care dau indicaţii practice la locul de producţie. De la înfiinţarea şcolii de econo­mii şi pînă în prezent textilistele au obţinut realizări îmbucurătoare. Pe întreaga secţie de tricotat -procentul de deşeuri a fost redus cu 60 la sută. In acelaşi timp s-au redus la zero deşeurile de la capetele de fire. Realizările textilistelor din secţia de tri­cotat au mobilizat şi pe muncitoarele din celelalte secţii ale întreprinderii care s-au hotărît să introducă și ele această metodă pentru a contribui din plin la reducerea pre­țului de cost al produselor.

Next