Romînia Liberă, martie 1954 (Anul 12, nr. 2927-2952)
1954-03-02 / nr. 2927
Proletari din toate țările, unifi-vă1 ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA Ştiinţa în slujba sporirii producţiei bunurilor de larg consum La Institutul central de cercetări ştiinţifice al industriei bumbacului din Uniunea Sovietică, s-au făcut de curînd o serie de cercetări de mare însemnătate pentru îmbunătăţirea calităţii ţesăturilor. Astfel, a fost realizat un agregat pentru albirea continuă a ţesăturilor, s-au creat metode perfecţionate de finisare şi numeroase substanţe chimice care fixează culoarea şi îmbunătăţesc aspectul exterior al ţesăturilor, transmiţîndu-se industriei bumbacului zeci de reţete menite să îmbunătăţească procesul de vopsire. Numeroase cercetări de acest gen ale oamenilor de ştiinţă sovietici arată contribuţia ştiinţei sovietice la slujirea intereselor poporului, contribuţia ei activă la măreaţa cauză de construire a corrtunismului. Savanţii sovietici lucrează în mod creator la elaborarea bazelor ştiinţifice pentru folosirea raţională a forţelor de producţie, pentru crearea unei tehnici noi care să asigure progresul neîncetat al producţiei socialiste şi în felul acesta să contribuie la creşterea bunăstării materiale şi a nivelului cultural al poporului sovietic. Şi în ţara noastră, alături de oamenii muncii din fabrici şi de pe ogoare, oamenii de ştiinţă călăuziţi de realizările ştiinţei sovietice aduc o contribuţie preţioasă la construirea socialismului, punîndu-şi cunoştinţele şi priceperea lor în slujba nevoilor maselor muncitoare. Statul nostru democrat-popular a creat şi creează pentru aceasta condiţii cît mai favorabile, alocînd anual mijloace importante pentru dezvoltarea activităţii ştiinţifice. In anii puterii populare în ţara noastră a crescut simţitor numărul institutelor de cercetări ştiinţifice, numărul laboratoarelor şi instituţiilor ştiinţifice, oamenii de ştiinţă fiind înconjuraţi de grijă şi atenţie, bucurîndu-se de sprijinul multilateral al guvernului şi partidului. Mergînd pe drumul străbătut de ştiinţa sovietică şi folosind cît mai mult minunatele ei cuceriri, oamenii de ştiinţă din ţara noastră au început să-şi îndrepte tot mai hotărît activitatea spre rezolvarea unor importante probleme legate de dezvoltarea economiei naţionale, de creşterea nivelului de trai al poporului nostru muncitor. Importantele sarcini trasate de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953, au pus probleme noi în faţa ştiinţei din ţara noastră. Pe această linie, a luptei pentru satisfacerea în cît mai mare măsură a nevoilor materiale şi culturale crescînde ale poporului nostru muncitor, una din principalele sarcini ale ştiinţei şi tehnicii din ţara noastră este de a contribui la aplicarea în viaţă a politicii partidului, prin cercetări ştiinţifice necesare dezvoltării producţiei bunurilor de larg consum. Pe acest tărîm oamenii de ştiinţă din ţara noastră au şi obţinut o seamă de realizări menite să sprijine lupta oamenilor muncii pentru sporirea şi îmbunătăţirea calităţii producţiei bunurilor de larg consum. De pildă, pot fi citate cercetările efectuate în cadrul institutelor Academiei R.P.R., cercetări care au avut drept rezultat producerea unei mase plastice, din materiale ieftine care se găsesc în ţara noastră, bachelizarea lemnului, etc. Lucrătorii ştiinţifici ai Academiei R.P.R., folosind cuceririle ştiinţei sovietice s-au preocupat de asemenea cu bune rezultate de rezolvarea problemelor ştiinţifice legate de înzestrarea întreprinderilor din industria uşoară şi alimentară cu utilaj nou fabricat în ţară. Rezultate însemnate în domeniul cercetărilor tehnico-ştiinţifice pentru industria uşoară, a obţinut şi colectivul de cercetări textile, pielărie şi cauciuc, care a pus la punct o serie de procese tehnologice pentru produsele curente, precum şi o serie de proiecte tehnologice cu privire la noile produse ale industriei uşoare. De asemenea, la Institutul de cercetări alimentare s-au obţinut rezultate însemnate. Printre altele s-a rezolvat problema fabricării acidului citric ,prin fermentarea melasei, acid folosit la fabricarea limonadelor, marmeladelor şi ■unor produse farmaceutice. Avîntul şi dezvoltarea industriei noastre producătoare de bunuri de larg consum cer din partea oamenilor de ştiinţă rezolvarea cu succes a noi şi noi probleme importante, cer îndreptarea cercetărilor pe linia nevoilor imediate ale acestui important sector al economiei naţionale. Sarcinile privind ridicarea cantitativă şi calitativă a producţiei bunurilor de larg consum, proiectarea de noi întreprinderi industriale, utilarea lor cu maşini din cele mai moderne, pot fi realizate în bune condiţiuni cu ajutorul oamenilor de ştiinţă. Cu toate că în activitatea lor, institutele de cercetări ştiinţifice au obţinut o seamă de realizări importante, cercetările n-au fost întotdeauna strîns legate de practică, urmărite atent în întreprinderi, iar ■aportul adus în rezolvarea unor probleme ale producţiei nu a fost uneori suficient. Astfel, Institutul de cercetări textile, pielărie şi cauciuc nu şi-a extins în suficientă măsură activitatea asupra cercetărilor din domeniul prelucrării maselor plastice necesare îmbogăţirii sortimentelor de bunuri de larg consum sau realizării de extracte tanante de calitate superioară, foarte necesare industriei pielăriei. Pentru lichidarea lipsurilor, pentru asigurarea succesului activităţii de cercetare, oamenii de ştiinţă trebuie să lupte pentru a întări legătura dintre ştiinţă şi producţie, dintre teorie şi practică, să tindă spre o mai largă aplicare în întreprinderi a rezultatelor activităţii ştiinţifice. Unitatea dintre teorie şi practică, ca expresie strălucită a colaborării dintre ştiinţă şi producţie, trebuie să constituie baza dezvoltării cercetării ştiinţifice, chezăşia dezvoltării ei în viitor. Experienţa oamenilor de ştiinţă sovietici, cunoaşterea succeselor tehnicii sovietice au în această direcţie o deosebită importanţă teoretică şi practică. Cercetarea minuţioasă a literaturii sovietice de specialitate, a cuceririlor ştiinţei sovietice, aplicarea procedeelor avansate preconizate de ştiinţa şi tehnica sovietică, trebuie să stea la baza activităţii noastre ştiinţifice. Colectivele institutelor noastre ştiinţifice au datoria să-şi îndrepte cu precădere cercetările lor spre a contribui neîncetat la descoperirea şi punerea în valoare a noi rezerve interne existente în întreprinderile noastre producătoare de bunuri de larg consum. Aceste cercetări trebuie să aibă ca ţintă în special economisirea materiei prime şi a materialelor auxiliare. O importantă contribuţie la sporirea producţiei bunurilor de larg consum sunt chemaţi s-o aducă lucrătorii de pe tărâmul ştiinţific şi printr-o serie de cercetări menite să găsească înlocuitori pentru diferite materii prime deficitare. Această problemă de mare actualitate pentru rezolvarea căreia s-a făcut încă prea puţin, trebuie să stea permanent în centrul preocupărilor institutelor noastre de cercetări ştiinţifice. Deopotrivă sunt chemaţi oamenii noştri de ştiinţă să-şi dea preţioasa lor contribuţie şi la o mai activă valorificare a resurselor locale. In cadrul colectivelor din comisiile permanente ale sfaturilor populare sau prin intermediul cercurilor sau filialelor ASIT ei trebuie să ajute organele locale ale puterii de stat să pună în valoare noi şi bogate resurse locale, să indice cele mai bune metode de folosire a resurselor locale în cadrul unităţilor productive ale industriei locale. Faţă de sarcinile însemnate care stau în faţa industriei producătoare de bunuri de larg consum, construcţia în bune condiţiuni a maşinilor şi utilajului necesar acestei industrii, trebuie să formeze de asemenea o preocupare de seamă a institutelor de cercetări, de specialitate şi a proiectanţilor, în vederea realizării unor maşini de înaltă productivitate, corespunzătoare tehnicii noi. Dat fiind că în industria producătoare a bunurilor de larg consum există încă sectoare unde munca manuală ocupă un volum mare, problema mecanizării şi automatizării trebuie să constituie de asemenea un capitol important al lucrărilor de studii și cercetări. In general, pentru asigurarea aplicării cu succes a hotărîrilor partidului și guvernului, pentru sprijinirea industriei producătoare de bunuri de larg consum în realizarea obiectivelor fixate, oamenii de ştiinţă din ţara noastră sunt chemaţi să contribuie într-o măsură mai largă la găsirea căilor pentru mărirea productivităţii muncii în acest sector, ridicarea calităţii produselor şi sporirea sortimentelor. Este necesar ca cercetătorii noştri să-şi dea mai din plin concursul la construcţia noilor fabrici, să sprijine dezvoltarea capacităţii întreprinderilor vechi. Un rol de seamă în răspîndirea ştiinţei îl au şi numeroasele lucrări ştiinţifice ale autorilor romîni cît şi cele traduse din literatura de specialitate sovietică şi a democraţiilor populare. Pe această linie Editurii pentru literatură ştiinţifică ca şi Institutului de documentare tehnică le revine sarcina să înmulţească realizările obţinute pînă acum pe acest tărîm, îmbogăţind numărul publicaţiilor cu noi lucrări care să ajute la dezvoltarea industriei noastre producătoare de bunuri de larg consum. Dezvoltarea continuă a cercetărilor ştiinţifice, extinderea şi întărirea colaborării creatoare dintre savanţi şi oamenii din producţie, introducerea pe scară largă a realizărilor ştiinţifice în producţie, iată sarcinile de a căror rezolvare depind în bună măsură rezultatele ce se vor obţine în industria bunurilor de larg consum. Institutele ştiinţifice trebuie să întărească şi mai mult legătura cu uzinele şi fabricile, cu laboratoarele din întreprinderi, să antreneze mai activ la munca de cercetări pe inovatori, să studieze şi să generalizeze experienţa stahanoviştilor şi fruntaşilor în producţie. In rezolvarea cu succes a acestor sarcini un rol de seamă revine cercurilor şi filialelor ASIT care trebuie să antreneze oamenii muncii din producţie să participe la munca creatoare a cercetătorilor. Totodată ministerele industriale şi conducerile întreprinderilor au datoria să creeze condiţii bune pentru întărirea legăturii dintre ştiinţă şi producţie, să cheme cît mai des în mijlocul muncitorilor pe oamenii ştiinţei, organizînd pentru aceasta consfătuiri pe diferite probleme importante. Legînd organic activitatea lor de rezolvarea problemelor industriei producătoare de bunuri de larg consum, traducînd în viaţă realizările gîndirii ştiinţifice, făcîndu-le un bun al întreprinderilor, oamenii de ştiinţă îşi vor aduce contribuţia la dezvoltarea economiei noastre naţionale, la ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural al poporului nostru muncitor. Din Republica noastră Populară Piese de schimb pentru tractoare şi maşiniunelte CALARAŞI. La atelierul mecanic „Filimon Sîrbu“ din Călăraşi se fabrică o serie de piese de schimb pentru tractoare şi maşini agricole. Atelierul deserveşte cu piese de schimb 16 gospodării de stat, S.M.T.„Cuza Vodă“, precum şi numeroase gospodării agriole colective. Colectivul atelierului „Filimon Sîrbu“ a produs pînă acum 100 de plinoape pentru tractoare, 20 de capete pentru tractoare, 20 de blocuri bucşate şi alezate, 160 de segmente, 20 de bolţuri, 40 de volante şi numeroase alte piese. Colectivul acestui atelier a trimis muncitorilor de la S.M.T.-„Cuza Vodă" 100 de anticamere pentru injecţie, necesare la reparaţia tractoarelor KD-35 şi segmenţi şi piese pentru polidiscuri în greutate de 600 kg. Pentru a realiza piese cît mai multe şi de mai bună calitate, muncitorii atelierelor „Filimon Sîrbu“ folosesc în munca lor metodele sovietice, printre care metoda Voroşin, Kotlear, etc., precum şi inovaţiile realizate în ateliere. Astfel, pentru scurtarea timpului de lucru, maistrul şef Gheorghe Solomon a confecţionat un dispozitiv care permite alezarea blocurilor motor de la tractor la bormaşină. De asemenea a introdus un procedeu pentru alezarea şi şlefuirea cămăşilor de piston. Prin acesta, costul manoperei este redus de la 10 lei la 1 leu,iar, calitatea lucrărilor a fost simţitor îmbunătăţită. (Agerpres). Comisia de femei a sfatului popular a raionului Lenin din Capitală are frumoase realizări. Peste 120 de femei sprijină în timpul lor liber activitatea comisiilorpermanente ale sfatului O atenţie deosebită este acordată asistenţei sanitare şi ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului. In acest scop, pe lîngă cele 22 circumscripţii sanitare din raion s-au format colective de cite 10 femei, care, împreună cu medici de specialitate, vizitează pe cetăţeni la domiciliu, sezisînd cazurile de îmbolnăvire. La spitale, creşe, cămine şi maternităţi, femeile lucrează voluntar pentru confecţionarea lenjeriei necesare. Pentru cele 4 cămine de copii din cartiere, femeile au confecţionat cămăşi şi alteobiecte de îmbrăcăminte. Este cunoscută activitatea delegatelor Maria Gheorghe, Maria Petrache, Maria Iliescu şi altele, care răspund cu entuziasm la chemările secţiei sanitare a sfatului popular. De asemenea, femeile din raion sprijină din plin activitatea comisiei permanente comerciale. Peste 70 de gospodine, repartizate in echipe, iau parte activă la controlul unităţilor comerciale din raion pentru păstrarea mărfurilor în condiţiuni higienice şi pentru buna deservire a consumatorilor. Cu multă însufleţire au participat femeile din raionul Lenin la acţiunile de combatere a urmărilor viscolului. Printre cetăţenii care au lucrat la deszăpezire au fost peste 5.000 de femei. De asemenea, s-au format zece echipe de femei care în timpul viscolului au transportat continuu pîine cu săniuţele de la fabrica „Steagul Roşu“, la diferite centre de desfacere. (Agerpres) In întâmpinarea zilei de 8 martie , comisie de femei cu activitate rodnică Produse electrice de larg consum ★ ★ Colectivele de muncă ale întreprinderilor electrotehnice dau o atenţie deosebită sporirii producţiei de bunuri de larg consum necesare populaţiei muncitoare. La întreprinderea „Electroaparataj“ din Capitală, muncitorii şi muncitoarele obţin noi succese în ridicarea producţiei de reşouri electrice şi fiare de călcat, căutînd in acelaşi timp să asigure o calitate bună acestor produse. In clişeu , fruntaşele Constanţa Rădelu şi Anica Grigore din secţia montaj-instalaţie, lucrînd la montarea unor reşouri electrice şi fiare de călcat, obţin depăşiri între 56—68 la sută. Foto: MIHAI POPESCU Pregătiri în vederea pescuitului pe mare CONSTANŢA. — In curind, pescarii vor porni din nou pe pescadoare, cutere sau lotci la vînat pe mare. Pînă atunci, in întreprinderile pescăreşti din regiunea Constanţa se munceşte intens la pregătirea uneltelor de pescuit. La întreprinderea piscicolă „Flota de larg“, din oraşul Constanţa se lucrează la repararea uneltelor şi a vaselor pescăreşti. In şcolile existente, pescarii îşi îmbogăţesc cunoştinţele profesionale prin însuşirea metodelor de lucru sovietice. Pentru pregătirea vaselor pescăreşti, în cadrul întreprinderii „Flota de larg“ s-au reparat şi revizuit pînă acum motoarele la mai multe pescadoare şi cutere din parcul întreprinderii. S-au evidenţiat mecanicii Mircea Popescu, Ion Niţă, Constantin Olteanu şi alţii, care îndrumaţi şi ajutaţi de tehnicieni ca Alexe Savlovschi şi Fiodor Sarăev îşi depăşesc planul de reparaţii cu 85 la sută. (Agerpres) Septembrie 1952. O zi molcomă de toamnă. Soarele își răsfrînge razele Mîndle în valurile Dunării. Pe ogoare oamenii adună recoltele. Intr-o astfel de zi membrii gospodăriei agricole colective „1 Mai“ din Maglavit, după ce s-au întors de la cîmp, au pornit spre sediul gospodăriei la adunarea generală. Printre altele trebuiau să hotărască și trimiterea unui colectivist la şcoala de brigadieri pentru specializare în cultura bumbacului. L-au ales atunci pe tînărul Florea Fintină. In prima clipă, — lui Florică, așa cum ii spun ai casei, i s-a părut că n-a auzit bine hotărîrea adunării generale. „De ce tocmai pe mine?“ Faţa arsă de soare a tînărului s-a împurpurat de emoţie. „Am să pot eu oare face faţă?... Dar am să mă străduiesc!“ A mulţumit tovarăşilor pentru încredere. Şi peste cîteva zile a plecat hotărît să nu-şi facă de rîs tovarăşii de muncă care l-au ales. Şcoala de brigadieri de la Poiana Atare şi-a deschis porţile. Au venit aci colectivişti din toate regiunile ipatriei. La început a mers mai greu. Florea Fîntînă îşi însuşea greu tot materialul prădat, de aici frămmtări, zbucium, nopţi nedormite. „N-am să pot“, îşi zicea uneori. Alteori se gîndea să plece de la şcoală, dar gîndul la colecticişti, la încrederea, pe care ei i-au arătat-o ii oprea şi-l îndîrjea. A continuat să se străduiască să înveţe şi încet încet, a devenit tot mai stăpîn pe materialul predat. A ajunsapoi fruntaş intre fruntaşii şcolii. Aşa au trecut lunile: una, două, cinci şi s-au terminat cursurile. 20 februarie 1953 Şedinţă festivă de închidere. Directorul citeşte numele şi mediile obţinute de fruntaşii şcolii. — Primul pe şcoală cu media 4,94 este... Florea Fintină... Un ropot de aplauze întimpină această anunțare. Stîngaci, intimidat de 0 asemenea manifestare, tînărul Fintină ia cuvintul. — Am izbutit să termin cursurile. In sufletul meu este mare bucurie. Cîteodată e greu să-ți spui bucuria. N-ai cuvinte. Mulțumesc partidului, tuturor celor care m-au ajutat... Am să muncesc, am să mă străduiesc să aplic întocmai cele învăţate aici, pentru cinstea şi creşterea colectivei noastre, îşi încheie el spusele. La muncă Sosit acasă, tînărul Florea Fintină devenit brigadier al gospodăriei a plecat să cerceteze ogoarele colectivei. La Măgura Mică, pămîntul nisipos începuse să se svînte. învăţăturacăpătată la şcoală i-a indicat că este momentul prielnic pentru grăparea ogorului şi pregătirea lui în vederea însămînţării bumbacului, cu toate că unii colectivişti mai bătrâni spuneau să se mai aştepte, că e prea devreme. Munca a început chiar a doua zi. Şi tînărul brigadier a avut dreptate ; învăţătura nu-i fusese degeaba, căci primăvara a sosit năvalnic. In gospodărie timpul de însăminţare a bumbacului a găsit totul pregătit ; în citeva zile cele 40 de hectare iparcelate pe echipe, aşa cum învăţase la şcoală, au fost însămînţate. Din tarla rămăseseră 2 hectare neînsămiînţate. Colectiviştii îl întrebau de zor. — Cu acelea ce facem? — Acolo? vom pune sămînţă larovizată. — larovizată ? ce-o mai fi şi aia, spuse ducîndu-şi mina la gură, Maria Zugravu. — E o metodă sovietică, am învăţat-o şi p-astea tot acolo la şcoală. Şi dueîndu-i în camera unde pusese bumbacul la iarovizat le arătă totul cu de-amănuntul. Peste 10 zile au fost însămînţate şicele 2 hectare. Ingrijindu-le aşa cum scria la carte, colectiviştii au obţinut la recoltare, de pe acest teren cu cîteva sute de kilograme de bumbac peste 1.000 kg. la hectarcît au recoltat din cultura mare. ★ Despre răsunetul succeselor obţinute de colectivişti ne povesteşte cu mîndrie Florea Fintină. ...Rezultatele obţinute de noi au îndemnat pe ţăranii cu gospodării individuale din sat să se gîndească tot mai serios la creşterea recoltei şi în gospodăriile lor. încet, încet au început să vină pe la noi să se intereseze despre felul cum muncim. Primăvara trecută bunăoară, către sfîrşitul însămînţării bumbacului, unchiul meu Constantin Fintină, care nu-i colectivist, a venit într-o seară la mine. Şi ce credeţi? M-a rugat să-i dau o semănătoare din cele luate de gospodărie de la centrul de închiriere a maşinilor şi uneltelor al cooperativei. Nu-i cunoşteam gîndul şi nu pricepeam de loc de ce vrea una din semănătorile de la gospodărie. De aceea i-am şi zis: Du-te şi ia de la cooperativă că-s la fel de aleade le-am luat noi. — Aş lua eu dar... să vezi; ale voastre sînt aşa cum spune la carte şi eu aş vrea să însămînţez ca şi voi. Peste cîteva zile m-am trezit cu vecinul Vasile Ţuică. — Florea — îmi spune el — eu mă gîndesc să întorcmîine arătura care-am făcut-o mai înprimăvară. Ce zici e bine pentru bomba? I-am arătat că regulile agrotehnice prevăd ca înainte de însămînțare arătura trebuie să fie cultivată și nicidecum întoarsă. ...Și tot la fiecare lucrare pe care noi o facem în gospodarie, vin tot maimulţi ţărani individuali să se sfătuiască cu noi. In toamnă, vecinii mei se mlndreau cu recoltelepe care le obţinuseră, care erau cît p-aci să le ajungă pe ale noastre... ★ Gospodăria agricolă colectivă „1 Mai‘‘ a reuşit să fie exemplu pentru ţărănimeamuncitoare. După împărţirea roadelor 17 ţărani din comună au făcut cereri să fie primiţi în colectivă. La aceasta a contribuit şi brigadierul Fîntînă, munca lui făcută cu tragere de inimă, cu pricepere şi ştiinţă de carte. Acasă la brigadier — Bucuroşi de oaspeţi? — Da, cum să nu. In prag ne intîmpină cu zîmbetu! pe buze o femeie care ne deschide larg ușa. Era mama brigadierului. — Poftiţi, poftiți. Pe băiat îl căutați, nu ? S-a dus tocmai să îngrijească de scroafă. Zilele trecute ea a făcut 12 purcel. După cîteva minute, tn casă intră un tînăr brunet, cu ochii vioi, plini de viață, îmbrăcat într-un cojocel scurt. Să aibă cel mult 23—21 de ani. Privind prin casă, ochii ni se opresc asupra aparatului de radio, mare, modern, aşezaţi pe masă. — Vă uitaţi la aparat? ne întreabă brigadierul. Şi tot el continuă. L-am cumpărat acum de curînd, din banii primiţi de la colectivă la sfîrşitul anului, l-am cumpărat odată cu mobila, cu godinul, bocancii şi multe alte lucruri necesare pentru noi şi casă. Vedeţi, tovarăşi, vreau ca în vara aceasta să duşumesc toate odăile casei, să-mi fac sobă de teracotă, să-mi cumpăr acordeon şi... poate motocicletă... Mă luai cu vorba şi mai să uit. Aş vrea să spun un lucru pe care-1 socot interesant. In vara trecută, cu ajutorul tehnicianului de la raion, Ion Urziceanu, am pornit să facem polenizarea artificială a bumbacului. E o poveste întreagă, bună de dat la gazetă. S-o luăm de la început însă. Am repartizat 50 de arii din tarlaua de bumbac pentru această treabă. Polenizarea artificială este o treabă migăloasă. Trebuie să strîngi în eprubetă polenul fir cu fir. Acestlucru cerea oameni pricepuţi şi cumultă răbdare. începutul a fost greu, dar încet, încet am biruit greutăţile. La cules am obţinut 400 kg. bumbac. E sămânţă pentru anul acesta, sol mai bun, cu fibră lungă. De ce v-am povestit toate acestea? Fiindcă treaba asta grea pe care am rezolvat-o In partem-a frămlntat O vară Întreagă. Mi-a arătat că trebuie să învăţ mereu, că nu ştiu totul. V-aş spune, dar să n-o daţila gazetă. Acum mă pregătesc ca de la toamnă să urmez cursurile prin corespondenţă, pentru specializarea în cultura bumbacului şi poate... pe mai departe să învăţ şi ingineria. * Am plecat din casa colectivistului Fîntînă, convinşi că dorinţa de a ajunge Inginer şi-o va realiza. * Am părăsit comuna Maglavit de cîtva timp. Gîndul nostru stăruie însă asupra celor discutate cu brigadierul fruntaş la planurile lui, la munca, la sprijinul pe care l-a primit şi-l va primi din partea regimului nostru, ca să si le realizeze. ŞT. CEPOIU “ şi C. AZOIŢII corespondentul „Romîniei libertin regiunea Craiova BRIGADIERUL GOSPODĂRIEI COLECTIVE Corespondenta din gospodăria colectiva „1 Mai“ din comuna Maglavit, raionul Calafat Media 4,94.... Anul XII-Nr. 2927 4 pagini 20 bani Marți 2 martie 1954 IN NUMĂRUL DE AZI Ing. GH. CRISTALI: Să grăbim pregătirea S.M.T. pentru campania agricolă de primăvară. (pag- 2-a) MIRCEA SCRIPCA : Din activitatea sfaturilor populare: Zi de primire la președintele comitetului executiv. (pag. 2-a) DAN BIȚICA : Foileton: 1200 cereri. (pag. 2-a) C. GHEORGHIU: Spre o mai largă folosire a rezervelor interne ale producţiei. (Pag. 3-a) — Evenimentele din Egipt. (pag. 3-a) Conferinţa pan-americană sub semnul contradicţiilor dintre S. U. A. şi ţările Americii Latine. (pag. 3-a) — A. SOLOMON: Divergenţe In sinul partidului laburist. (pag. 4-a) — Al VI-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. (pag. 4-a) — Situaţia din Siria. (pag. 4-a) — Nehru a respins oferta S.U.A. de a acorda ajutor militar Indiei. (pag. 4-a) In vederea celii de-al lll-Iea concurs artistic de amatori ORADEA. — Echipele artistice de amatori din cadrul căminelor culturale din raionul Aleşd se pregătesc intens pentru cel de-al III-lea concurs pe ţară. Cele 30 echipe de dansuri din raion vor interpreta, în pitoreştile costume romîneşti şi maghiare, 16 jocuri specifice regiunii, ca: „Bătuta ca la Măgeşi“, „Mărunţica“, „Cearaaş“, etc. In acelaşi timp, 19 echipe de cor repetă numeroase cîntece romîneşti, sovietice şi maghiare. Echipa de cor a căminului cultural din satul Măgeşi, alcătuită din 52 de ţărani muncitori tineri şi vîrstnici, a înscris în repertoriul său 7 cîntece, printre care „Pe al păcii stindard“, „Tractoriştii“, cîntecul sovietic „Nadia, Nadiuşca“ şi altele. Şi în satul Telechiu se fac pregătiri în cinstea celui de-al IlI-lea concurs. Cei 43 de membri ai echipei de cor au învăţat 6 cîntece noi. De asemenea, la concurs vor participa şi 35 de solişti din acest raion. Unul dintre aceştia, solistul Venter Nicole, ţăran muncitor din satul Peştiş, este bine cunoscut în întregul raion pentru măiestria cu care interpretează din frunză sau pieptene cîntece populare. Şi cele 19 echipe de teatru ale căminelor culturale se pregătesc pentru concurs. Artiştii amatori repetă 9 piese dintre cele mai cunoscute la sate cum sunt: „Referentul principal“, „Sărbătoarea recoltei“, „Cuscrii Gherghinii“, „Holabda“ şi altele. (Agerpres). . Şcoală de economii ORAŞUL STALIN (de la subredacţia noastră). Cu cîteva luni în urmă, constructorii de tractoare din oraşul nostru au pornit la aplicarea unei noi metode sovietice: şcoala de economii. Această metodă a fost aplicată pentru prima oară la uzinele de automobile .„Molotov“ din oraşul Gorki. Văzînd importanţa deosebită pe care o prezintă această şcoală în lupta pentru reducerea preţului de cost al produselor, muncitorii de la fabrica „Textila Roşie“ s-au hotărît să introducă şi în întreprinderea lor preţioasa iniţiativă. Prima şcoală de economii a luat fiinţă în cadrul secţiei de tricotat, fiind urmată de zeci de textiliste. Lecţiile la această şcoală, predate de tehnicieni şi ingineri ai întreprinderii, cuprind o serie de probleme legate de lupta pentru economii. Cele însuşite sunt apoi puse în practică. De felul cum se aplică în practică cunoştinţele însuşite se preocupă tehnicienii şi inginerii întreprinderii care dau indicaţii practice la locul de producţie. De la înfiinţarea şcolii de economii şi pînă în prezent textilistele au obţinut realizări îmbucurătoare. Pe întreaga secţie de tricotat -procentul de deşeuri a fost redus cu 60 la sută. In acelaşi timp s-au redus la zero deşeurile de la capetele de fire. Realizările textilistelor din secţia de tricotat au mobilizat şi pe muncitoarele din celelalte secţii ale întreprinderii care s-au hotărît să introducă și ele această metodă pentru a contribui din plin la reducerea prețului de cost al produselor.