Romînia Liberă, martie 1954 (Anul 12, nr. 2927-2952)

1954-03-02 / nr. 2927

Pag. 2-a Din activ­it­at­e­a sfaturilor populare ZI DE PRIMIRE LA PREȘEDINTELE COMITETULUI EXECUTIV Ion Oprea, muncitor la fabrica de ciment „Victoria socialismului“ și Alexandru Perji, muncitor la baza de autotransporturi Turda, sunt prieteni buni. Se cunosc de multă vre­me, mai cu seamă că locuiesc în aceeaşi casă. Amîndoi sînt căsătoriţi, amîndoi au cîte un urmaş. Seara, cînd se întorc acasă, cei doi vecini şi prieteni stau îndelung la sfat, împărtăşindu-şi veşti, discutînd lucruri felurite din munca şi viaţa lor. De la o vreme, Ion şi Alexandru poartă mai mult discuţia asupra casei lor, care a devenit neimcăpătoare. Hotărit lucru, trebuie căutată o nouă locuinţă. Acum, acasă nu-i decît Oprea. întors de la lucru, el priveşte îngîndurat pe fereastră. II aşteaptă pe Perji, plecat la secţia de gos­podărie locativă. Cînd se întoarce Perji îl informează : — Zice să mai aşteptăm, că ni se va rezolva cererea. Eu cred însă că-i mai bine să mergem la sfat. Astăzi după amiază, între orele 5 şi 8, primeşte tov. Nicolae Lebacs, preşedintele comitetului executiv orăşenesc. Ion Oprea încuviinţează din cap, după care îşi imbracă paltonul şi porneşte, ală­turi de vecinul său, spre stat. In drum, in­­truiesc unele locuinţe individuale, ridicate cu împrumuturi acordate de stat îin condiţii deosebit de avantajoase. Cele mai arătoase sunt locuinţele de pe strada Punţii, construite de curînd. In apartamente noi, frumoase, luminoase, trăiesc acum familiile muncitori­lor Iosif Csegezi, Alexandru Lazăr, Mihai Pononiu­ şi ale altor muncitori şi tehnicieni. Alexandru Perji spune­— Ce zici, Ioane, mindre case, nu ? La fel ne vom face și noi, cînd ni se vor aproba cererile. Pînă atunci însă, pînă ne vom dura locuinţele, să ne putem muta familiile în­­tr-o casă mai încăpătoare! Curînd cei doi vecini ajung la sfat. Clă­direa sfatului popular orăşenesc se află chiar în centrul oraşului, pe strada Repu­blicii. Scări largi, de piatră albă, duc spre etajul I, unde se află biroul preşedintelui comitetului executiv Afişe mari, scrise citeţ, indică zilele şi orele de­­primire a cetăţeni­lor, la diferiţi membri ai comitetului execu­tiv. Alături de Oprea şi Perji, urcă cu încre­dere scările sfatului popular şi alţi cetăţeni. Majoritatea vin cu probleme care n-au căpă­tat î­ncă rezolvare la diferite secţii ale comitetului executiv. Acum, ei ţin să vorbească cu preşedintele comitetului exe­cutiv. Deşi de puţină vreme preşedinte, fos­tul­ cazangiu de la Atelierele C.F.R. „16 Fe­bruarie“ din Cluj a reuşit să-şi câştige încrederea şi simpatia cetăţenilor din oraşul Turda. In biroul preşedintelui intră acum cei doi locatari de pe strada Iorga, Ion Oprea şi Alexandru Perji. Cu un gest prietenos, tov. Nicolae Lebacs îi invită să-şi spună deschis pă­sul. Primirea călduroasă şi binevoitoare, risipeşte urmele de sfială de pe chipurile ce­tăţenilor, care-şi s­pun cu încredere necazul lor. Preşedintele îi ascultă cu atenţie pînă la capăt, notîmdu-şi în carnet problema ex­pusă. La plecare, el strînge cu căldură mina celor doi cetăţeni, spunîndu-le: — Nădăjduiesc că se va rezolva. Voi trece chiar mîine, împreună cu tov. Giurgiu, şeful secţiei de gospodărie locativă, pe la locu­inţa d-voastră, ca să văd care-i situaţia. Iar pe dvs., vă rog să veniţi după rezultat peste trei zile, adică vineri după amiază, între orele 5 şi 8, cînd sînt fixate orele de pri­mire a cetăţenilor. Oamenii pleacă mulţumiţi, cu un zîmbet de încredere înflorit în colţul gurii. După ei, intră în birou! preşedintelui alţi cetăţeni, primiţi la fel de prietenos, de binevoitor. — Să vă spun pe faţă, tovarăşe preşe­dinte, aşa cum este situaţia — i se adre­sează muncitorul Nicolae Copil. Sîntem şapte muncitori de la noi, de la uzine, cărora ni s-a aprobat construirea de locuinţe individuale, însă pînă acum n-avem repartizat© parcelele de tere­n. Nu ştiu ce fac unii tehnicieni de aci, că tot ne tărăgănează. Şi noi vrem, din toată inima, să înce­pem construcţia caselor. Preşedintele cheamă de îndată în birou pe şeful s­ce­iei de gospodărie comunală şi in­dustrie locală şi pe tehnicianul răspunzător de problema parcelelor. Consultîn­d împreună tabelul cu suprafeţele de teren disponibil, tot preşedinte Lebacs dispune ca muncitorilor Ni­colae Copil şi Nicolae Giurgiu, să li se acorde pe str. Victoriei un teren de 800 metri pă­traţi, pe care cei doi solicitanţi să-şi ridice — conform dorinţei lor — cîte o casă. Terenuri similare sunt atribuite şi altor muncitori în cartierul Oprişani, pe str. Fi­­lipescu şi pe str. Şuluţiu. Oamenii mai ridică însă şi alte probleme. Bunăoară, Emil O­ancă, muncitor la fabrica „Sticla“, cere să i se aprobe instalarea ga­zului metan în locuinţa sa, din str. Izvor nr. 5. Acelaşi lucru îl cer şi muncitorul Adal­bert Sölön, din str. Potaisa 13, asesorul popular Ion Moldovan, din str. Gh. Lazăr 31, tehnicianul Veselan Vodă, din str. Andrei Mureşan 42. Preşedintele comitetului execu­tiv orăşenesc aprobă de îndată cererile, fi­indcă există posibilităţi pentru extinderea reţelei de gaz me­tan. Numai anul trecut, în oraşul Turda s-au efectuat 186 noi instalări de gaz metan, iar anul acesta s-au făcut instalaţii de gaz şi în strada Punţii. Ca să poată răspunde lui Ion Cheşan, muncitor la fabrica „Sticla" — care cere să i se instaleze un difuzor în locuinţa lui din str. Negru Vodă — tov. preşedinte Le­bacs cere informaţii de la şeful secţiei cul­turale. — Cîte difuzoare avem în oraş, tovarăşe Baciu ? — Pînă la 1 ianuarie 1954, aveam 932 Acum avem 1522 de difuzoare. — Dar cerem­ noi, cîte sînt ? mai întreabă preşedintele. — Vreo 300 depuse, răspunse şeful secţiei culturale. Verbal însă, am­ auzit că s-au in­teresat pentru instalarea de difuzoare mai mulţi cetăţeni. După un răstimp, preşedintele recomandă ca şi petiţionarul Ion Gheşan să fie în evidenţa staţiei locale de radio-amplificare, ca unul care s-a prezentat cu cerere scrisă imediat ce va sosi un nou stoc de difuzoare, va răsuna muzica şi în casa muncitorului sticlar. Ultimele care intră în birou, sînt două fe­mei. Prima este Estera Rozas, care solicită punerea în drepturi la pens­ie. Verificîndu-i actele, preşedintele constată că cererea de pensionare este îndreptăţită. Bucuroasă, bă­­trîna, se îndreaptă spre secţia de prevederi sociale pentru efectuarea formelor. Cealaltă femeia — Ana Kolosvari — nu cere nimic. En^vine cu propunerea de a se deschide un centru de pîine în cartierul Luterniştei, ab­solut necesar pentru cetăţenii de aici. Imediat după primirea cetăţenilor şi în ziua următoare, preşedintele comitetului exe­cutiv îşi revizuieşte agenda cu însemnări, se sfătuieşte cu vicepreşedintele Vasile Neagu şi cu secretarul Iuliu Puia, cerce­tează la secţii, la întreprinderile locale care depind de stat, pe teren, problemele ridicate de cetăţeni. Atenţia cea mai mare este acordată tra­ducerii în viaţă a sarcinilor izvorîte din Hotărîrea plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953, ridicării nivelului material şi cultural al oamenilor muncii. Sprijinirea construirii de noi locuinţe indi­viduale, extinderea reţelei de gaz metan, de apă şi electricitate, îmbunătăţirea aprovizio­nării oamenilor muncii, intensificarea acti­vităţii culturale,, iată principalele preocupări care se găsesc în cererile şi propunerile fă­cute de cetăţeni, în orele de primire la membrii comitetului executiv. Pe baza cererilor şi propunerilor cetăţeni­lor, s-au putut lua o serie de măsuri însem­nate. Astfel, s-a introdus gazul metan la grădiniţa de copii din cartierul Frăgănişte, s-au înlocuit becurile arse de pe str. St. O. Iosif,­ s-a reparat conducta de apă pe stră­zile Simion Bărnuţiu, Ştefan Gheorghiu şi Hotarului. Totodată, s-au luat măsuri pen­tru repararea podeţului de pe str. Mircea Vodă, pentru efectuarea de trotuare pe str Barbu Lăutaru, pentru deschiderea morii din cartierul Oprişani şi pentru alte diferite lucrări de interes obştesc. In ce priveşte acordarea de parcele pen­tru locuinţe individuale, dacă anul trecut s-au acordat 88 de parcele pentru 176 de familii dornice să-şi ridice case noi, anul acesta numărul parcelelor va fi mult sporit. Pe baza cererilor primite de la cetăţeni, pre­şedintele se interesează personal de repar­tizarea parcelelor, în special în locurile unde există conducte de gaz metan, apă, lumină electrică. Sunt cercetate la faţa locului şi unele lo­cuinţe necorespunzătoare, arătate în cere­rile cetăţenlor. Constatînd justeţea cazuri­lor, preşedintele comitetului executiv dis­pune repartizarea locatarilor în alte lo­cuinţe. Ion Oprea şi Alexandru Perji, loca­tari din str. Iorga 31, au primit astfel case corespunzătoare în str. Republicii 26. In acelaşi loc au primit aprobare de mutare şi muncitoarele Nastasia Covaci şi Paladia Popa, din str. Gh. Lazăr. După amiază, înaintea orelor de primire a cetăţenilor, tov. preşedinte Lebacs se sfătuieşte cu vicepreşedintele şi cu secre­tarul comitetului executiv orăşenesc asupra felului cum au căpătat rezolvare cererile şi propunerile cetăţenilor. El s© interesează şi de activitatea­ biroului de primire a reclama­­ţiilor şi sezisărilor oamenilor muncii, con­dus de tov. Alexandru Mureşan. — Eu cred, tovarăşe Neagu — spune pre­şedintele Lebacs, adresîndu-se vicepreşedin­­telui comitetului executiv — că unele cereri ar putea fi rezolvate direct la secţii. Bună­oară, cererea de difuzor a tov. Gheşan putea fi rezolvată fie de secţia locală de radio-am­plificare, fie prin secţia culturală. Dacă s-ar fi procedat aşa nici cetăţeanul n-ar fi trebuit să aştepte să vorbească cu mine, nici eu n-aş fi pierdut vreme cu un lucru care nu cade di­rect in­competenţa mea pentru rezolvare. Cred că ar trebui să ne gîndim la aceste lu­cruri, pentru ca să nu se mai repete. Vicepreşedintele se declară de acord cu aceasta, dind şi el cîteva exemple asemănă­toare. După un timp de discuţie, preşedin­tele mai adaugă : — Nici noi nu ne facem în întregime da­toria. Sînt cazuri cînd lipsim de la comitetul executiv în timpul orelor de primire a cetă­ţenilor, preferind să vorbim cu ei în alte ore şi încu­rcîndu-ne astfel programul de lucru Trebuie să respectăm cu stricteţe zi­lele cînd primeşte preşedintele, vicepreşedin­tele sau secretarul, pentru ca cetăţenii să ştie precis ziua şi ora cînd pot vorbi cu to­varăşul din comitetul executiv, care răspunde direct de problemele ce-l interesează. Se face ora 17. Începe primirea cetăţeni­lor. Printre primii sosesc Ion Oprea­ ş­i Alexandru Perji. Surîzîndu-se din prag, pre­şedintele comitetului executiv le spune : — Cererea dvs. a fost rezolvată. De mîine, vă puteţi muta în str. Republicii 26. MIRCEA SCRIPCA corespondentul „Rominiei liberei d in regiunea Cluj Romínia libera Să grăbim pregătirea S. M. T. pentru campania agricolă de primăvară In lupta pe care o desfăşoară întregul po­por muncitor din ţara noastră sub conduce­rea partidului pentru sporirea producţiei a­­gricole, mecanizarea lucrărilor ocupă un loc de importanţă deosebită Staţiunile de ma­şini şi tractoare constituie principalul mij­loc de introdu­ere a tehnicii înaintate în agricultură şi cel mai însemnat ajutor dat ţărănimii muncitoare de către statul demo­crat-popular pentru executarea la timp şi în bune condiţii agrotehnice a lucrărilor agricole. In campania agricolă de primăvară — de reuşita căreia depinde recolta anului 1954 —staţiunile de maşini şi tractoare au sarcini dintre cele mai importante. Datorită dezvol­tării industriei constructoare de maşini, sta­ţiunile de maşini şi tractoare vor intra în această campanie mai bine utilate şi cu po­sibilităţi sporite de lucru. Faţă de anul tre­cut v­or lucra în primavara aceasta cu 12 la sută mai multe tractoare, cu 38 la sută mai multe semănători, cu 20 la sută mai multe cultivatoare. Astfel, staţiunile de maşini şi tractoare vor putea executa un volum mai mare de lucrări. Condiţiile specifice acestei campanii şi anume faptul că intr-un timp scurt va trebui executat un mare volum de lucrări im­pun folosirea întregii capacităţi de produc­ţie a tractoarelor şi maşinilor SMT. Nece­sitatea folosirii integrale a parcului de ma­şini şi tractoare este mai mare dacă ţinem seamă că — aşa cum arată Comunicatul asu­pra îndeplinirii planului de stat pe 1953 ,— planul­ arătur­or de toamnă n-a fost în în­tregime realizat, iar acum, în primăvară, lu­crările vor începe mai tîrziu ca în alţi ani din c­auza zăpezii abundente. Pentru ca în campania de primăvară, în­tregul potenţial de lucru al staţiunilor de maşini să fie folosit efectiv, este necesară o temeinică pregătire pentru lucru a staţiuni­lor de maşini şi tractoare. Principalele sar­cini pentru o bună pregătire a campaniei de primăvară în SMT, sunt repararea maşinilor şi tractoarelor, asigurarea terenurilor de lu­cru prin contractări cu gospodăriile de ser- Ing. Gh. Crista şi locţiitor al mmnistrului agriculturii şi silviculturii vite şi pregătirea pentru lucru a brigăzlor de tractoare şi a mecanizatorilor. Experienţa campaniilor agricole din anii trecuţi a arătat că executarea la timp a lu­crărilor agricole mecanizate depinde în cea mai mare măsură de felul cum se revizuiesc şi se repară tractoarele, maşinile agricole şi mijloacele de transport. Unele S.M.T. ca cele din regiunea Stalin, din Miercurea Ciu­c, Sf. Gheorghe (Regiunea Autonomă, Maghia­ră) şi Rovine (regiunea Arad) au obţinut succese deosebite in desfăşurarea reparaţii­lor. Aprovizionîndu-se din timp cu piese de schimb şi materialele necesare, recondiţio­­nînd în atelierele proprii o mare parte din piesele de schimb uzate şi folosind metode înaintate de muncă în atelier, aceste sta­ţiuni au reuşit să termine complet repara­rea tractoarelor şi maşinilor. In staţiunile de maşini din regiunea Oradea s-a executat pînă la 25 februarie peste 90 la sută din volumul reparaţiilor. In munca de reparaţii, staţiunile de ma­şini şi tractoare primesc un însemnat ajutor din partea unităţilor industriale. Volumul de reparaţii depăşind capacitatea de lucru a SMT şi centrelor mecanice, o parte din mo­toare şi tractoare sunt reparate de către uni­tăţi industriale. In numeroase întreprinderi industriale muncitorii şi tehnicienii au do­­bîndit realizări însemnate în producerea pie­selor de schimb pentru tractoare şi maşini agricole; el luptă pentru a înfăptui cit mai curînd angajamentele luate. Cu toate succesele realizate, într-o serie de regiuni — cum sunt Bîrlad, Piteşti, Bucureşti, Constanţa, Ploeşti, — există o serioasă ră­­mînere în urmă în executarea reparaţiilor. In staţiuni ca cele din Teiu din Vale şi Greci, regiunea Piteşti, Criveşti, reginea Bîrlad, Titu-Fusea, regiunea Bucureşti, s-au executat pînă acum doar un număr neînsemnat de re­paraţii. Acest ritm încet în pregătirea pentru lucru a parcului de tractoare se datoreşte de­sigur şi lipsei unor piese de schimb care nu au fost livrate în cantităţi suficiente de o parte dintre uzinele producătoare şi de unele centre mecanice înzăpezirii drumurilor care a împiedicat în ultima vreme aprovizionarea cu piese, condiţiilor grele de lucru din acea­stă iarnă Intr-o serie de staţiuni din regiu­nea­­Constanţa s-a întîrziat mult trimiterea în unităţile Industriale, şi centrele mecanice a motoarelor ce trebuie reparate, ca şi a piese­lor şi organelor ce trebuie recondiţionate. Dar lipsurile cele mai serioase sunt cele le­gate de însăşi organizarea muncii în S.M.T. Organizarea necorespunzătoare a muncii în ateliere — pe lingă nerealizarea la timp a pla­nului — a dus la apariţia unor lipsuri în ceea ce priveşte calitatea reparaţiilor efectu­ate. La S.M T. Buda din regiunea Ploeşti, di­rectorul Dumitru Jugănaru şi mecanicul şef Miloiu Mihalcea nu au organizat echipele de reparaţii în atelier. In această staţiune tiu se controlează calitatea reparaţiilor pe faze de lucru. De aceea la controlul făcut s-au găsit la motoarele date ca reparate, pis­toane şi cămăşi cilindri pline cu pămînt. Uti­lajele noi ce trebuiau montate în atelier, cum sunt strunguri şi bancuri de rodaj, nu au fost montate, deşi staţiunea a avut materia­lele necesare pentru Instalarea lor. Iată de ce la S.M.T. Buda reparaţiile se fac încet, fără a se respecta cerinţele calitative. Intensificarea ritmului de reparaţii cere îmbunătăţirea imediată a organizării muncii în atelierele S.M.T. Paralel cu măsurile de organizare a reparaţiilor, conducerile S.M.T .trebuie să folosească posibilităţile proprii de recondiţionare şi producere a pieselor de schimb. Este necesar să se introducă mai multă operativitate atât în transportarea pie­selor de schimb livrate de industrie, cît şi a motoarelor şi pieselor de schumb reparate şi recondiţionate în centrele mecanice şi In­dustrie. Cu prilejul recepţionării tractoarelor şi ma­şinilor reparate e necesar să se acorde cea m­ai mare atenţie verificării temeinice a ca­lităţii reparaţiilor. In fiecare regiune comi­tetele executive ale sfaturilor populare trebuie să organizeze comisii compuse din tehnicieni mecanici din cadrul serviciilor regionale S.M.T. şi ale unităţilor industriale din re­giune, care să controleze pe teren modul cum se face recepţia tractoarelor reparate. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare au posibilitatea să dea un ajutor de seamă pentru grăbirea mersului reparaţiilor în SMT, sprijinind munca conducerilor SMT spre a asigura condiţii mai bune de lucru în ateliere, ca şi pentru asigurarea mij­loacelor de transport a motoarelor şi pie­selor de schimb. Serviciilor regionale S.M.T. din cadrul sfa­turilor populare regionale le revin sarcina de a veghea ca să nu se creeze î­n staţiuni stocuri supranormative de anumite piese de schimb care sunt necesare altor staţiuni din regiune şi să facă o justă distribuire a stocu­rilor de piese existente între toate S.M.T. De asemenea, prin serviciile regionale SMT, comitetele executive ale sfaturilor populare au sarcina să organizeze deplasarea meca­nicilor de la unităţile fruntaşe, cînd s-au terminat reparaţiile la staţiunile care au ne­voie de ajutorul lor.­ ­ încheierea din vreme a contractelor de lu­crări ce urmează a fi executate de S.M.T. la gospodăriile colective, întovărăşiri agricole şi gospodării individuale — este sarcina de a cărei îndeplinire depinde folosirea cu mare randament a parcului de tractoare şi maşini agricole. Contractul constituie principala cale de legătură între S.M.T. și gospodăriile a­­gricole unde lucrează. Prin mijlocirea contrac­tului se stabilesc nu numai lucrările mecani­zate ce urmează a fi executate de S.M.T., ci întregul ajutor agrotehnic și organizato­ric ce trebuie să-l dea agronomii din SMT ţărănimii muncitoare, măsurile agrotehnice pe care aceasta le va aplica în vederea ob­ţinerii unei recolte bogate. Iată de ce încheierea de la începutul anu­lui a contractelor de lucrări mecanizate cu gospodăriile colective, întovărăşirile agricole şi ţăranii muncitori cu gospodării individu­ale, are o mare însemnătate pentru buna or­ganizare a producţiei în gospodăriile deser­vite, pentru utilizarea completă a parcului de tractoare şi maşini agricole din S.M.T. Potrivit sarcinilor stabilite de Plenara lărgită a C.C. al P­M.R. din 19—20 august 1953, staţiunile de maşini şi tractoare lărgesc ajutorul dat gospodăriilor individuale ale ţă­rănimii muncitoare. Executând lucrări me­canizate în aceste gospodării, S.M.T. spriji­nă efectiv ţărănimea muncitoare în lupta pentru obţinerea de recolte bogate. Ţăranii muncitori cu gospodării individuale pot fo­losi în condiţii avantajoase tractoarele şi maşinile statului, plătind lucrările făcute din recolta pe care o vor obţine pe terenul lucrat de S.M.T. Multe unităţi S.ALT. au folosit tim­pul de iarnă pentru a strînge legăturile cu gospodăriile deservite, încheind contractele de lucru. Bunăoară, S.M.T. Pociul Nou din regiunea Timişoara a încheiat, din vreme contracte de lucru cu gospodăriile deservite potrivit capacităţii parcului său de tractoare şi maşini agricole. Conducerea acestui SMT se preocupă să încheie contractul nu numai pentru arături ci pentru cît mai multe munci agricole, urmărind astfel să mecanizeze ciclul complet de lucrări. Așa s-a contractat ca la cele 14 gospodării colective deservite să fie executate lucrări de arătură pe 1.670 hectare, cultivat­e — pe 3.627 hectare, semănat — pe 2.215 hectare, prăşitul mecanic—­pe 1380 hec­tare, etc. In felul acesta mecanizatorii de la Peciul Nou vor sprijini gospodăriile colective eliberînd un mare număr de braţe de muncă la lucrările de anat, cultivat, semănat, prăşit, mergînd pe linia mecanizării complexe a lu­crărilor în vederea ridicării producţiei la hec­tar. Există însă staţiuni care au întîrziat în­cheierea contractelor de lucru cu gospodă­riile deservite. Pînă în primele zile ale lunii februarie, conducerile S.M.T. Feteşti şi Si­­bioara din regiunea Constanţa, Obîrşia şi Laloş, regiunea Craiova ca şi unele sta­ţiuni din regiunea Galaţi, nu au contrac­tat nici cu gospodăriile colective lucrările ce trebuie să le execute în anul 1954. Alte staţiuni ca Sicula, regiunea Arad, Episcopia Bihorului, regiunea Oradea, etc., au încheiat contracte mai ales pentru arături, neglijând celelalte lucrări pe care le pot executa cu ma­şinile ce le au în dotarea lor : cultivat, se­mănat, prăşit, neasigurînd astfel o folosire completă a parcului de maşini. Acţiunea de încheiere a contractelor de lucru trebuie să fie intensificată de către staţiunile de maşini. In timpul cel mai scurt trebuie încheiate de fiecare SMT, cu gos­podăriile colective, întovărăşirile agricole şi gospodăriile individuale ale ţăranilor mun­citori şi cu sfaturile populare pentru iz­lazurile comunale, contracte de lucrări care să acopere întreaga capacitate de lucru a tractoarelor şi maşinilor pe care le au la dispoziţie. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare din comunele care se găsesc în raza de acţiune a S.M.T. au sarcina de a crea condiţiile pentru folosirea cu cel mai mare randament a maşinilor şi tractoarelor statu­lui. Sprijinind pe delegaţii trimişi în comună de­ SMT, sfatul popular comunal are datoria să popularizeze cît mai larg condiţiile de lucru ale SMT şi să grupeze cererile de lucru ale ţărănimii muncitoare după veci­nătăţi, pe anumite tarlale ale comunei, aşa incit înaintea începerii campaniei să poa­tă fi bine stabilit itinerariul de lucru al brigăzilor de tractoare. Calitatea lucrărilor hotărăşte în mare mă­sură producţia la hectar. De aceea, cu pri­lejul încheierii contractului trebuie să se prevadă în el indicii calitativi ai lucrărilor ce urmează a fi executate cum ar fi spre exemplu adîncimea și termenul în care ur­mează să fie terminată lucrarea potrivit e­­pocilor optime de lucru stabilite pentru ra­ionul respectiv. Semnînd contractul de lu­crări, fiecare țăran muncitor are dreptul de a pretinde ca lucrările executate de SMT să fie de calitate şi executate la termenul sta­bilit în contract. Contractul dă dreptul fie­cărei gospodării să ceară ca lucrările ne­corespunzătoare, de slabă calitate, să fie refăcute pe socoteala SMT, fără nici o obli­gaţie în plus pentru gospodăria respectivă. ★ Odată cu repararea şi revizuirea maşini­lor, astfel ca ele să funcţioneze neîntrerupt, odată cu încheierea contractelor cu gospodă­riile deservite, pentru reuşita campaniei de primăvară, în S.M.T. mai rămîne de rezolvat o problemă. Este vorba de pregătirea pen­tru lucru a brigăzilor de tractoare. In staţi­unile de maşini şi tractoare fruntaşe,, men­ţinerea neschimbată a compoziţiei brigăzilor şi permanentizarea lor la aceleaşi gospodă­rii, pe aceleaşi terenuri unde au lucrat şi, în campaniile trecute, a devenit o nor­mă obligatorie. In scopul întăririi răs­punderii îrn muncă a muncitorilor din bri­gada de tractoare, pentru îngrijirea tractoa­relor încredinţate şi pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii lucrărilor efectuate, a­­ceastă măsură trebuie generalizată în toate staţiunile de maşini. Luptînd pentru a întări cît mai mult brigada de tractoare ca Unita­te de producţie de bază din S.M.T., e re­ Se măresc suprafeţele cultivate cu cartofi CRAIOVA (de la subredacţia noastră).­­ Pentru a îmbunătăţi condiţiile de apro­vizionare a populaţiei cu cartofi, comitetul executiv al sfatului popular al regiunii Cra­­ioiva, a luat măsuri de mărire a suprafeţelor cultiate. Printre altele au fost organizate stw^t emeinice asupra posibilităţilor şi con­­diţîe­i pe care le oferă regiunea în vederea extinderii acestei culturi. In acest scop, din iniţiativa comitetului regional de partid a avut loc de curînd o consfătuire la care au participat activişti de prSrtid şi de stat, Ingineri şi tehnicieni, agro­nomi, colectivişti şi muncitori din­ gospodă­riile agricole de stat, oameni de ştiinţă de la Institutul Agronomic Craiova, etc. Cu acest prilej, au fost prezentate mai multe referate cu privire la cultura cartofu­lui, insistîndu-se asupra plantărilor de vară şi asupra iarovizării cartofului, ca metode principale de ridicare a producţiilor de car­tofi, mai ales în regiunea de stepă. Pentru ca anul acesta să se asigure re­colte cit mai mari de cartofi, încă de pe acum s-au luat măsuri de identificare a te­renurilor şi fixare a zonelor favorabile cul­turii cartofului. In acelaşi timp se duce o intensă muncă politică în rîndul ţăranilor muncitori, organizîndu-se consfătuiri împre­ună cu specialiştii şi cultivatorii pentru ex­tinderea celor mai bune metode care să a­­sigure creşterea producţiei de cartofi. Pe drumul lichidării noşilinţei de carte PITEŞTI (de la subredacţia noastră). Re­gimul burghezo-moşieresc a ţinut masele muncitoare în sărăcie şi în bezna neştiinţei de carte. Anual rămîneau în afara şcolii mai mult de 35 la sută din numărul total al copiilor de vîrstă şcolară, cei mai mulţi fii de munci­tori şi ţărani muncitori. In comunele din re­giunea Piteşti erau peste 200.000 de analfa­beţi. In anii puterii populare numărul aces­tora a început să descrească. In 1953 n-au mai rămas in toată regiunea nici 30.000 neştiutori de carte. In urma acţiunilor organizate de sfaturile populare, cu sprijinul comisiilor perma­nente şi al comisiilor de Femei, precum şi datorită muncii pline de avînt desfăşurată de cadrele didactice din raioanele Băbeni Bistriţa, Vedea şi Slatina, s-a reuşit ca frecvenţa neştiutorilor de carte la cursurile de alfabetizare organizate în satele acestor raioane să fie tot timpul de 100%­. Pînă a­­cum, în numeroase sate din aceste raioane, ca de exemplu Capul Dealului, Tătărani, Rotăreşti, Deluren­i, Peretu, Dăeşti, Urşi şi altele, n-a mai rămas nici ur­ neştiutor de carte necuprins în cursurile de alfabetizare. ------------­ Premiera operet­a „Culegâtori de stele“ Mîine, va avea loc pe scena Teatrului de Operetă din Capitală premiera operetei ro­­mîneşti „Culegătorii de stele“, pe muzică de Florin Comişel, după libretul lui Paul Mi­hail Ionescu şi Bogdan Căuş. Acţiunea acestei operete în trei acte se pe­trece pe şantierul de construcţie al unei ter­­mo-centrale. Rolurile principale sunt inter­­pretate de artiştii: Petre Valentin, Geta Mara, Bimbo Mărculescu, Cela Tănăsescu, Viorel Chirideanu, Nae Roman şi alţii. Di­recţia muzicală aparţine lui Liviu Cava­ssi, iar direcţia de scenă lui N. Kirițescu. Bale­tul este condus de maestra de balet Elena Penescu. Mărfi 2 martie 1954 — Nr. 2927 mssassaamem&wr. fo i I e ton 1.200 cereri Cum Intri In curtea sfatului popular re­gional Ploeşti, atenţia îţi este atrasă de o firmă mare, pe care se află scris : „Biroul pentru rezolvarea ‘reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii". Fără să vrei îţi apare imaginea a zeci de activişti ai­­sfatului popular. Intrînd, impresia îţi este întărită de masa plină de reviste aşezate peste pînza roşie din anbcam­eră, de feţele şi zîmbetele celor cu care vorbeşti, de bunăvoinţa lor, de încrederea pe care ţi-o inspiră. Intr-o seară, după ce funcţionarii au ple­cat, în birou s-a petrecut o scenă ciudată. Hîrtiile din dosare şi din sertare au început să foşnească, să scîrţîie, chiar să vorbească. — Nu mai pot! Nu mai pot să stau aşa, simt că în­nebunesc, spunea revoltată însemnarea de la nr. 91 din dosarul 7. Auzi dumneata ! De la 24 iunie ,1953 stau, stau şi aştept să se rezolve sezisarea din Buzău. Şi doc­torii aceştia de la secţia sa­nitară ! Of! of, numai cu ei să nu ai de-a face. M-au ui­tat cu totul. Nu ştiu ce să mai cred. Celelalte însemnări, cereri, dosare, registre, au ciulit urechile. . — Ce vorbeşti dumneata ? sări însemnarea nr. 390. As­cultă povestea mea şi ai să vezi cum rezolvă tovarăşii de la secţia sanitară a sfatului popular regional cererile oamenilor muncii. Am venit aici la 11 decembrie 1953, dună un drum pe l­a Bucureşti. Un cetăţean, Pa­­nait Ştefan, reclama că la un dispensar din Ploeşti, asistenţa medicală se face defectuos Cu un număr de înregistrare în spinare şi cu o rezoluţie, am plecat spre sediul secţiei. Dr. Popovici s-a uitat la mine plictisit şi oarecum indignat, spunîndu-şi: — Ah, o sezis­are. Cineva s-a mai găsit să reclame că merge prost dispensaru'. Nu-i ceva nou. Cu­nosc situaţia. Să mai aştepte. N-am ce să-i fac! Şi timpul trecea... La 2 februarie cererea se afla rezolvată, după un stagiu de două săptămâni la dacti­lografă, deoarece dr. Popo­vici fiind plecat pe teren n-a fost cine să-şi pună semnătura. Să fim puţin indiscreţi şi să ne aruncăm ochii pe răspunsul citat. Cuvinte care se gă­sesc oriunde : „Am fost, am cercetat, se vor lu­a măsuri de îndreptare... Sezisarea este justă". Just este altceva. La dispensarul respectiv care nu este mai departe cu 700—800 metri de secţie, sunt încă foarte mulţi... bacili. Aci întîlneşti bacilii nepăsării, al favoritismului, al birocratismului.. Ei zac in cerneala căli­mărilor, pătrund prin geamul opac al apara­tului de raze X, se caţără unii deasupra al­tora, prin fişele si dosarele dispensarului... Dar să ascultăm mai departe. — Voi vă plingeți că nu vă rezolvă sau vă­­rezolvă prost, strigară în cor mai multe însemnări. Dar cererile noastre? Ele nu mai există de mult! — Cum nu mai există, se poate ? făcu ci­neva cu naivitate. — Așa, foarte bine. Iată eu, cererea nr. 46 din 18 mai... și eu, cererea nr. 112 din 6 iulie... şi eu, de la nr. 1464 din 11 august... şi eu... şi eu... şi eu... Noi astea toate cite ne vedeţi am­ venit din diferite colţuri ale re­giunii. Doctorii s-au uitat chiorîş la noi şi au spus: Popovici : — Merg pe teren. Ionescu: — N-am timp. Lipianu: — Ce-s eu? birocrat? Apoi ne-au făcut cîte o... Injecţie cu... gumă arabică şi ne-au aruncat prin­ diferite dosare, prin diferite sertare, prin diferite serviete ori dulapuri, şi noi am rămas orfane. Şi în timpul acesta zeci de oameni aşteaptă un răspuns care nu vine. Ei ce ziceţi? Deodată sună telefonul. In palma recepto­rului se auzi vocea tovarăşei Maria de la centrală. — Alo, alo, biroul pentru rezolvarea re­­clamaţiunilor ? Vorbiţi cu comuna Gherăseni. — Alo, aici biroul. Cine e acolo? — O însemnare a unei cereri. Vorbesc dintr-un registru de la sfatul popular co­munal. Un ţăran muncitor sezisa sfatul popular re­gional că unii chiaburi nu şi-au predat încă cotele, deşi au posibilităţi, că... — Surato, îi­ răspunse un registru proaspăt deschis la cifra 7, îți cunosc povestea. Iată ce este : hîrtia a plecat la sfatu' popular comuna! Pogoanele. Sună dumneata acolo după răspuns — Păi bine, e cam multi­şor de atunci și chiaburii îşi rid de noi. — Ştiu, ştiu. Vezi de stană tare, tare de tot că tova­răşii de-acolo au urechile jf "^l cam înfundate la asemenea Tovarăşa de la centrală a întrerupt convorbirea, fiindcă pe fir a intrat Fienh — Vorbiţi cu Fienîii Fienii aveţi Ploeştii. Vorbiţi vă rog. — Cine eşti dumneata? — Eu ? Cum, nu aţi auzit încă de mine ? Cererea nr. 10.216 din 30 aprilie 1953 Cere­rea lui Ion Ungureanu care a fost trimisă spre rezolvare la sfatul popular raional Pucioasa, de aici la comuna Fie­ni, de aici într-un dulap unde m-au îngropat cu alte zeci şi zeci de hîrtii, nişte birocraţi. Ce să fac, da­ţi-mi un sfat! — Sfat? Strigă şi tu la tovarăşii de la sfatul po­pular comunal. Zbate-te, foieşte-te, scrîşneşte, dă la o parte dosarele, praful de pe ele, ia de guler pe birocraţi şi arată-li tuturor... Discuţiile au continuat. Mereu alte şi alte însemnări care în registre stau nedescărcate ca dovadă a nepăsării, s-au prins, au acuzat. Ele aşteaptă răspunsuri de departe, de la Rîmnicu Sărat, de la Buzău, de la Pogoa­nele, ori mai aproape, de la sfatul popular orăşenesc, ori secţiile regionale sunt multe la număr. Peste 1.200. Cereri înşiruite prin rafturile a zeci şi zeci de birouri. Cereri care aşteaptă. ■k Zorile au luminat iarăşi zările. Ceasul de deasupra sfatului popular, ne­clintit, drămueşte şi el vremea. A început o nouă zi de muncă. Salariaţii­ sfatului popular regional Ploeşti se aşează la birouri. Sute de chei pătrund şi deschid sertare, dulapuri, safe-uri. Mii de birul apar pe birouri, sunt cercetate, capătă noi referate şi pornesc pe alte drumuri. Dar 1.200 cereri aşteaptă. Şi odată cu ele şi cei 1.200 semnatari. DAN DITICA corespondentul „Rominiei libere" in regiunea Ploesti / sezisări... Noi realizări culturale O statistică întocmită nu de mult de bi­blioteca centrală a sfatului popular al Capi­talei, a stabilit că numărul cărţilor citite în medie de un cititor, a crescut cu 7 în anul 1953, faţă de 1952. Alte statistici de acest fel vorbesc despre succesele repurtate în domeniul culturii de masă. Sînt azi peste 90 de unităţi culturale, bi­blioteci populare, cămine, muzee, care des­făşoară o intensă şi variată muncă de cul­turalizare în rîndurile oamenilor muncii din Capitală. Neîncetat altele noi iau fiinţă. Cu ajutorul acestora se răspîndesc în masele largi comorile culturii noi, se fac cunoscute noile realizări ale literaturii şi ştiinţei din ţara noastră şi de peste hotare. La 6 martie se va deschide prin grija sec­ţiei culturale a sfatului popular al Capi­talei, muzeul memorial „Gh. Marinescu“. Muzeul conţine lucrări, fotografii şi diferite alte documente care vorbesc despre viaţa profesorului dr. neurolog Marinescu, despre contribuţia sa însemnată la dezvoltarea ştiin­ţei neurologiei în ţara noastră. In cursul a­­cestui an se va deschide de asemenea casa memorială „Dr. V. Babeş“, precum şi cea a pictorului Luchian.

Next