Romînia Liberă, septembrie 1954 (Anul 12, nr. 3082-3107)

1954-09-01 / nr. 3082

Proletari din toate­ țările, unifi-vii!. ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA O NOUĂ VICTORIE A FORŢELOR PĂCII Adunarea Naţională Franceză a r­espins tratatul „comunităţii defensive europene“. Această hotărîre a Franţei este cu atât mai semnificativă cu cît cercurile conducătoare din S.U.A. au exercitat presiuni brutale asupra acestei ţări, pentru a-i zmulge ratificarea tratatului C.D.E. Franţa a fost ameninţată cu re-­­ presalii economice şi cu perspectivă că în cazul că ea va refuza­­ să ratifice tratatul, Germaniei occidentale tot i se va da liber-­ tatea de a se reîmarma şi încă în condiţii mai favorabile. Lupta în jurul ratificării acestui tratat a ţinut încordată a­­ten­ţia opiniei­­publice mondiale. Căci popoarele, interesate în continua destindere a situaţiei internaţionale, au identificat în constituirea C.D.E. un grav pericol de război. Presiunile americane nu numai că au eşuat, dar ele au stîrnit indignarea poporului fran­cez a cărui luptă împotriva „comunităţii defensive europene“ s-a intensificat în aceste zile. Din toate colţurile ţării, sute de delegaţii au venit la Paris cerînd deputaţilor să împiedice prin votul lor reînvie­rea militarismului german. Şi de ac­eastă voinţă a poporului­­ francez a trebuit să ţină seama majoritatea deputaţilor, atunci­ cînd au respins ratificarea tratatului C.D.E. In fruntea luptei poporului francezi a stat din primul moment Partidul Comunist Francez care cu răbdare şi perseverenţă a lămurit masele asupra primejdiei „armatei europene“, care cu auior şi dîrzenie a luptat împotriva­­ „comunităţii defensive eu­ropene“. In ajunul dezbaterilor din­­Adunarea Naţională­­Fran­ceză, un ziar american îndemna pe­ deputaţii francezi să rati­fice tratatul C.D.E. căci in caz de­­respingere se vor bucura comuniştii. Dar alături de ei s-au buc­­urat din tot sufletul sute de milioane de oameni din­ toată lumea şi de toate credinţele politice, care-şi amintesc cu groază ,cum acum 15 ani forţele negre ale reacţiunii au dezlănţuit cel­ de al doilea război mon­dial. Votul Adunării Naţionale Franceze coincide cu împlinirea a 15 ani de cînd Hitler a declanşat cel de al doilea război mon­dial. Şi atunci ca şi acum cercurile imperialiste americane au hrănit cu miliarde de dolari industria de război germană, au a­­jutat la echiparea diviziilor germane în scopul de a le asmuţi împotriva Uniunii Sovietice. Popoarele Europei nu pot uita su­ferinţele îndurate de pe urma militarismului german. Adunarea Naţională Franceză n-a uitat nici ea că Franţa — înainte ca Germania să atace Uniunea Sovietică — a constituit o pradă uşoară pentru Wehrmacht şi că fără victoria de la Stalingrad nici Parisul n-ar fi fost eliberat. Nu întâmplător raportul com­i-­­siei pentru afaceri externe a Ad­unării Naţionale Franceze pomenea că tratatul C.D.E. contravine tratatului de prietenie şi alianţă existent între Franţa şi U.R.S.S. Hotărîrea Franţei este o gravă înfrîngere a politicii ag­resi­­ve a imperialismului american. Această înfrîngere vine la scurtă distanţă după eşuarea încercărilor S.U­ A. de a continua războiul din Indochina şi după recentul refuz al principalelor state din sud-estul Asiei de a participa la proiectatul pact al Pacificului. Se conturează din ce în ce mai puternică tendinţa a numeroase ţă­ri de a ieşi din oribita Statelor Unite,, de a duce o politică mai independentă. Pol­itica agresivă a S.U­ A. tinde să creeze un vid în jurul Statel­or Unite, fapt atât de evi­dent încît Livingstone Merchant, adjunctul lui John Foster Dulles, recunoaşte cu amărăciune: „Cînd­ intri în­­tr-o alianţă cu cineva nu poţi să acţionezi exact în acelaşi fel în care ai acţiona dacă ţi-ai conduce propriile tale afaceri. Mai mult încă, cînd vorbim despre posibilitatea de, a ne bizui pe aliaţii noştri, nu înţelegem prin aceasta că avem vreo garan­ţie absolută că aceştia vor colabora cu noi în, toate împrejură­rile“. Dar ceea ce refuză să recunoască conducătorii S.U.A. este faptul că înfrîngerile suferite de politica­­externă a S.U.A. se datoresc tocmai ostilităţii popoarelor lumii, faţă de aşa zisa ,,politică de forţă“ a S.U.A., politică care tinde să aprindă un n­ou conflict mondial. Prăbuşirea planurilor cu privire la „comunitatea defensivă europeană“ nu înseamnă însă că cercurile­ conducătoare ame­ricane şi cei care le urmează au renunţat­­la ideea reînarmării Germaniei occidentale. Ei caută acum cu­ înfrigurare alte căi pentru a-şi atinge scopul. Agenţia Uni­ted­ Press anunţă că, „o­­ficialităţile americane începîmd de la preşedintele Eisenhower, secretarul de stat Dulles și ministrul apărării, Charles Wilson, s-au convins că măsurile de alternativă și a C.D.E. trebuie exa­minate fără o nouă amînare. Atitudinea guvernului porneşte de la premiza că Germania occidentală trebuie reînarmată... Congresul a şi alocat sume de ajutor militar pentru Germania şi se afirmă că echipamentul este stocat în S.U.A. şi Europa pentru eventuala sa folosire de către germani“. In acelaşi timp, cercurile agresive din S.U.A. îşî intensifică uneltirile războinice în Asia de sud-est şi de nord-est, propunîndu-şi să calce prevederile hotărîrilor de la Geneva privitoare la statele din Indochina, folosind­u-se de lamentabile marionete ca Li Sîn-Mam şi Cian Kai-şi. Prăbuşirea „comunităţii defensive europene“ readuce cu şi mai multă vigoare pe primul plan al atenţiei opiniei publice europene propunerile sovietice pentru rezolvarea securităţii co­lective, propuneri care ar rezolva totodată în mod paşnic şi democratic problema germană. Respingerea planurilor C.D.E. de către Adunarea Naţională Franceză arată şi mai clar că popoarele îşi dau seama că securitatea colectivă a Europei nu poate fi înfăptuită decît pe baza colaborării egale şi suverane a tuturor ţărilor Europei, aşa cum propune Uniunea Sovietică. Poporul român, care a sprijinit şi sprijină propunerile cu privire la securitatea colectivă, a urmărit cu interes şi simpa­tie lupta­­ poporului francez împotriva „comunităţii defensive europene". Poporul nostru este ferm hotărît să contribuie din toate puterile la lupta comună a popoarelor Europei pentru securitatea lor colectivă, împotriva renaşterii militarismului german. De aceea — alături de forţde păcii din întreaga ,lume — el se bucură din toată inima de succesul repurtat de bravul popor francez. După încetarea focului în Indochina, respingerea tratatului C.D.E. este a doua puternică lovitură pe care poporul francez o dă forţelor negre ale instigatorilor la un nou război. Această nouă victorie a forţelor păcii va fi un îndemn pen­tru popoare de a-şi continua lupta cu şi mai multă vigoare pentru a destrăma toate planurile celor ce uneltesc un nou război, pentru a asigura lumii o pace trainică. Faza finală a primului concurs republican al tinerilor actori Intre 3 şi 12 septembrie se va desfăşura în Capitală faza finală a primului concurs republican al tinerilor actori, regizori şi pictori scenografi. La această fază participă 126 de concurenţi de la 20 de teatre din Bucureşti şi din provincie. In cadrul concursului, participanţii vor prezenta fragmente din di­ferite lucrări dramatice şi piese în întregime. Concursul republican al tinerilor actori, regizori şi scenografi se va desfăşura în diferite săli de spectacole din Capitală. (Agerpres) ÎN SPRIJINUL RIDICĂRII NIVELULUI AGRICULTURII NOASTRE Sporirea producţiei agricole, ridicarea nivelului agriculturii noastre, nu se pot realiza fără asigurarea unor cadre de spe­cialişti. Proiectul directivelor Congresului al 11-lea al Partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani pre­vede pe această linie măsuri pentru îmbunătăţirea învăţămîn­­tului agricol superior, mediu şi profesional, pentru folosirea justă a cadrelor de specialişti, pentru crearea condiţiilor nece­sare organizării unor cursuri speciale pentru directori şi meca­nici şefi din S.M.T., cadre de conducere din gospodării agricole de stat şi colective, brigadieri din toate specialităţile. Proiectul de directive cere de asemenea oamenilor de ştiinţă să-şi pună întreaga lor putere creatoare, cercetările lor, în sluj­ba realizării măreţelor sarcini ce decurg din directivele de dez­voltare a agriculturii. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale oamenilor de ştiinţă, proiectul de directive cu privire la dezvoltarea agriculturii prevede lărgirea reţelei de staţiuni experimentale, organizarea unui nou Institut precum şi alcătuirea proiectului de statut şi a planului de organizare a Academiei de Ştiinţe Agricole. In clişee, stînga : Elevii şcolii medii agricole din Trifeşti- Roman la o oră de practică în laboratorul de chimie. Dreapta : Una din preocupările de seamă ale oamenilor de ştiinţă de la Institutul de Cercetări Agronomice din Bucureşti este crearea unor soiuri noi de plante. Intr-una din serele Institutului, tov. ing. M. Doucet, laureat al Premiului de Stat, cercetează dezvol­tarea unor plante textile care vor fi introduse peste cîtva timp în cultura mare Foto: NICU VASILE Sate electrificate DEVA. — Acum cîteva seri, în casele ţăranilor muncitori şi pe uliţele din satul Hon­­doll, raionul Ifia, s-a aprins lumina strălucitoare a becu­lui electric. In regiune, satul Hondol nu este primul sat electri­ficat. Din anul 1945 şi pînă acum, 67 de sate din regiu­nea Hunedoara au fost elec­trificate. Anul acesta, în a­­fară de satul Hondol, au mai fost electrificate satele Geoa­­giu-Băi, Şibot şi Pricaz din raionul Orăştie, iar în cu­­rînd, în casele ţăranilor mun­citori şi pe uliţele satelor Lungina, raionul Haţeg şi Lunca, raionul Brad, vor lu­mina becuri electrice. Un nou tip de frigorifer La uzinele „Balanţa“ Sibiu a început din vara acestui an fabricarea în serie a unui nou produs şi anume frigoriferul cu absorbţie acţionat cu ara­gaz. Atrăgător ca aspect şi de­osebit de practic frigoriferul cu absorbţie prezintă faţă de vechile tipuri de frigorifere a­­vantaje de seamă. Folosirea lui este de ase­menea economicoasă. O bute­lie de aragaz poate servi timp de 24—25 zile. Anul XII Nr. 3082 4 pagini 20 bani Miercuri 1 septembrie 1954 Realizări la transportul materialului lemnos BACAU (de la corespondentul nos­tru). — In cursul acestui an depozi­tele din oraşul Bacău au fost apro­vizionate în mod continuu cu lemne de foc. Această situaţie se datoreşte grijii comitetelor executive raional şi comunale care au luat la timp mă­surile necesare privind organizarea şi mobilizarea cărăuşilor din comu­nele raionului, repartizarea planuri­lor şi a obligaţiilor de transport precum şi achitarea sumelor ce se cuveneau cărăuşilor pentru trans­porturile efectuate. Datorită acestor măsuri planul trimestrial de transport al materia­lului lemnos pe întreg raionul Ba­cău a fost realizat pînă la 24 au­gust cu o depăşire de 24 la sută. Comunele Buhoc­u, Traian, Şerbeşti şi Odobeşti au realizat pînă la 24 august planul trimestrial al trans­portului lemnelor de foc în procent de 200-360 la sută. Centre pentru prepararea conservelor de legume Comitetele executive ale sfaturilor populare din Capitală au luat mă­suri ca şi î­n acest an să funcţio­neze în cartierele muncitoreşti nu­meroase centre de preparare a con­servelor. La aceste centre, mp şi mii de gospodine vor putea veni să-şi prepare bulion pentru iarnă, sa conserve în borcane mazăre, vi­nete, fasole. Gospodinele vor avea la dispoziţie cazane mari pentru fiert bulionul, polonice, oale, stre­curători, diferite vase, precum şi îndrumarea tehnică. In unele raioane din Capitală, au început să funcţioneze primele cen­tre. In raionul 1 Mai, la centrul de conservare aflat în strada Neceta­rei nr. 9, gospodinele au preparat în primele zile 300 kg. bulion. In raionul Tudor Vladimirescu au în­ceput să funcţioneze primele două centre din străzile Tomis şi DriStor. • Multe din gospodine îşi pregătesc conservele din legumele culese de pe loturile individuale pe care le-au îngrijit în cursul verii. Au început însămînţările de toamnă IAŞI.­­ Terminînd recoltatul şi treierişul, muncitorii de la gospo­dăria agricolă de stat „Steaua ro­şie" din comuna Pojoreni, raionul Huşi, au început muncile de pregă­tire a campaniei agricole de vară. Acum, tractoarele, bine puse la punct, brăzdează adine ogoarele gospodăriei pentru însămînţări. Odată cu executarea acestor lucrări o parte din muncitorii au început în­­săm­înțările de toamnă. Brigada de cîmp condusă de­ Ion Pîrvan a se­mănat în prima z­ 10 ha. cu­ secară. » ------------------- LA MOSCOVA IN PREAJMA NOULUI AN Universitatea de Stat M. V. Lomonosov din Moscova, cea mai veche universitate rusească, va sărbători anul viitor 200 de ani de la înfiinţare. Acum un an, cînd s-a mutat in noua clă­dire de pe colinele lui Lenin, uriaşa con­strucţie ridicată de poporul sovietic pen­tru tineret, Universitatea din Moscova s-a născut incă odată. Anul universitar începe pentru a doua oară in noua clă­dire. Sarcina noas­tră este să asigu­răm un nivel inait pregătirii cadrelor şi lucrărilor ştiinţifice. In această direcţie noi ducem o muncă neobosită. Au fost revizuite planurile de studiu, s-a redus numărul orelor de curs obligatorii, ce­ea ce va lăsa stu­denţilor mai mult timp pentru studiu. De asemenea s-au întocmit programe amănunţite pentru practica în labora­toare. Anul acesta admi­terea noilor studen­ţi s-a desfăşurat cu deosebit succes. In total, numărul stu­denţilor nou admişi la această universi­tate este de peste 3.300 iar împreună cu cei care urmează prin corespondenţă, cifra ajunge pînă la aproape 5.000 de oa­meni. In total, nu­mărul studenţilor de la Universita-Grigori Vovcenko prorectorul Universităţii de Stat M. V. Lomonosov din Moscova cea din Moscova va fi in 1954—1955 de 16.500 reprezentind 57 de naţionalităţi, împreună cu studenţii ce vor urma cursu­rile prin corespondenţă, numărul studenţi­lor se va ridica la 21.000. La Univer­sitatea din Moscova învaţă împreună cu studenţii sovietici şi tineri din ţările de democraţie popu­lară. In prezent la Uni­versitatea din Mos­cova învaţă aproape 1.500 de aspiranţi. Anul acesta vor fi primiţi 500 de aspi­ranţi noi la toate specialităţile exis­tente in Universi­tate. UNIVERSITAR Universitatea din Moscova are profesori de înaltă calificare. Aici lucrează 2.300 de profesori şi colaboratori ştiinţifici. Printre ei sunt 30 de academicieni, 59 membri co­respondenţi ai Academiei de Ştiinţe din U.R.S.S., 436 doctori şi 846 candidaţi în ştiinţe. Oamenii de ştiinţă ai universităţii contri­buie prin cercetările lor la dezvoltarea continuă a industriei şi agriculturii. Co­lectivul Universităţii acordă o atenţie deo­sebită problemelor agriculturii , care se află în momentul de faţă în centrul atenţiei poporului sovietic. Se efectuează lucrări care contribuie la mărirea fertilităţii solu­lui, la valorificarea pămînturilor inunda­bile, se cercetează solul regiunilor cu pă­­mint inţelenit. In fiecare an Universitatea organizează un concurs pentru cele mai bune lucrări ştiinţifice ale studenţilor. Anul acesta s-au acordat premii următorilor studenţi: A. Ilina, studentă la facultatea de geografie, pentru lucrarea „Programul hărţii com­plexe a colhozului ,,Kalinin“, şi L. Pajtinov, student la facultatea de filozofie pen­tru lucrarea „Manuscrisele economico­filozofice ale lui Marx“. In afară de aceasta au fost evi­denţiate 38 de lu­crări ale studenţilor de la diferite fa­cultăţi. In noul an de in­­văţămtnt In faţa co­lectivului Universi­tăţii din Moscova stau sarcini de mare răspundere, a căror rezolvare va duce la ridicarea conti­nuă a nivelului pre­gătirii noilor cadre de tineri specialişti. Colectivul Univer­sităţii din Moscova începe noul an uni­versitar cu hotărîrea de a depune toate eforturile pentru în­deplinirea datoriei sale faţă de patrie. Wmfmt­­ .. m’ifm ■■ jm­­-'V ■‹ ‚■■‹•, ■. «tot** f ? a » i ■: ' - , t ** " * * I * ...' " i ? % M 'M­f * :?;i! ‚: :i: m N:î; I > < mg ţi ' y í N NUMĂRUL DE AZI G. PAHOMOV : Din experienţa sovietelor: Deputatul sovietului raional, Fedor Gri­­batiov ! (Pag. 2-a) Cetăţenii despre deputaţii lor:­­ Exemplul deputatului : Nu răspunde încrederii noastre (pag. 2-a) ■ GEORGE MUNTEANU : Recenzie : „Poezia maghiară contemporană“ (pag. 2-a) SANDU MANEA: Foileton: Dacă I.T.B. nu vrea... (pag. 2-a) Sporirea producţiei agricole, sarcină d­e seamă pentru oamenii muncii de pe ogoare­ • Ing. GRIGORE CHIŞLEANU : Să re­dăm agriculturii cît mai multe te­­renuri ! • GHEORGHE CREŢU : Puterea agro­tehnicei • IFTIMIE C. PAMPARAU : Primim un nou ajutor (pag. 3-a) ■ Respingerea de către Franţa a „comuni­tăţii defensive eteropane", o însemnată vic­torie a forţelor păcii ! (pag. 4-a) Pentru unitatea Germaniei!, împotriva po­liticii lui Adenauer! (pag. 4-a) Prin autoimpunere CÎMPULUNG MOLDOVE­NESC (de la corespondentul nostru).— In comuna Sadova din raionul Cîmpulung Mol­dovenesc a fost ridicată prin autoimpunere o nou­ă clădire: şcoala elementară de 7 ani. Tot prin autoimpu­nere ţă­ranii muncitori au introdus şi lumina electrică în comună. Cetăţenii din alte comune şi sate, de pildă cei din Va­tra Moldoviţei şi Vama şi-au construit cămine culturale. Cei din Vama şi-au elec­trificat şi comuna, iar cei din Pojorîta au construit o baie comunală. In raionul Cîmpulung Mol­dovenesc numai de la înce­putul acestui an au fost rea­lizate prin autoimpunere, 39 de lucrări importante de in­teres obştesc. Premieră la teatrul de vară din Arad ARAD (de la coresponden­tul nostru).­­ Recent a avut loc pe scena Teatrului de vară din Arad premiera ope­retei „Vânzătorul de păsări". Pregătită cu stăruinţă de ar­tiştii de la Teatrul de Stat, spectacolul a fost urmărit cu­­viu interes de numeroşi spec­tatori şi s-a bucurat de un deosebit succes. începe un nou an şcolar Astăzi începe un nou an şcolar. In şcolile, institutele şi uni­versităţile patriei noastre, sute de mii de elevi şi studenţi vor păşi pe porţile larg deschise cu dorinţa fierbinte de a-şi însuşi minunatele comori ale ştiinţei şi culturii. Unii dintre ei frea­mătă de emoţia primului an de şcoală sau a primului an de universitate, începe un nou an şcolar, un nou an de instruire, de educare, de pregătire. Tinerii studioşi ai patriei noastre se bucură de o grijă deo­sebită din partea partidului şi guvernului. Au dispărut pentru totdeauna acele vremuri cînd lipsa de şcoli, taxele împovără­toare, scumpetea manualelor şi rechizitelor şcolare, constituiau piedici de netrecut pentru zeci de mii de copii ai muncitorilor şi ţăranilor muncitori. Statul nostru democrat-popular a luat an de an măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale necesare desfăşurării procesului de învăţământ Reforma învăţămîntului, înfăptuită în anul 1948, a deschis larg porţile şcolilor pentru fiii oamenilor muncii. Şcoala, din­­tr-un privilegiu al claselor avute, a devenit un bun al maselor. Reţeaua şcolară s-a dezvoltat an de an, s-au creat şcoli ele­mentare în sate ş­i cătune îndepărtate, în cartierele mărginaşe ale oraşelor, în centrele muncitoreşti. Grija pentru tineretul studios al ţării noastre, permanenta preocupare pentru conti­nua înflorire a învăţământului nostru se reflectă puternic şi în hotărârile plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din august 1953, care prevăd construirea de noi localuri de şcoli, internate şi cămine pentru elevi şi studenţi, reducerea taxelor şcolare, etc. măsuri care în mare parte au şi fost traduse în viaţă. In noul an şcolar vor intra în funcţiune peste 500 de clase noi, numeroase internate, cămine şi cantine, vor fi puse la dispoziţia cadrelor didactice noi locuinţe. Pe lîngă unităţile şco­­lare construite din fond centralizat vor mai intra în funcţiune peste 1.680 săli de clasă construite prin autoimpunere. Pentru pregătirea cît mai bună a elevilor şcolilor elementare şi medii sunt prevăzute peste 10 milioane manuale, iar pentru studenţi peste 550 de titluri de manuale şi cursuri. S-au editat de ase­menea zeci de mii de cărţi de literatură şi îndrumări metodice pentru cadrele didactice. Pentru legarea cunoştinţelor teoretice ale elevilor şi studenţilor de practică, şcolile şi instituţiile de învăţămînt superior sunt înzestrate cu laboratoare, material di­dactic, biblioteci. Noul an de învăţămînt a fost întîmpinat de majoritatea şco­lilor, institutelor şi universităţilor cu temeinice pregătiri, care să asigure buna desfăşurare a procesului de învăţămînt, încă din lunile iunie şi iulie, comitetele executive ale sfaturilor popu­lare, împreună cu secţiile de învăţămînt şi conducerile şcolilor, conducerile institutelor şi universităţilor, s-au preocupat de ter­minarea construcţiilor şcolare, de înfăptuirea reparaţiilor ne­cesare, de revizuirea instalaţiilor sanitare şi electrice, de repa­rarea şi completarea mobilierului, a materialului didactic, de asigurarea combustibilului, de organizarea internatelor, că­­minelor şi cantinelor şi aprovizionarea lor. In pregătirea noului an şcolar, la consfătuirile raionale şi regionale ale cadrelor didactice ca şi în şedinţele de analiză a muncii în instituţiile de învăţămînt superior, au fost scoase la iveală o serie de lipsuri ce au existat în activitatea şcolară de anul trecut, stabilindu-se totodată căile pentru înlăturarea acestora. Experienţa acumulată a fost folosită pentru ca munca în şcoli, institute şi universităţi să se desfăşoare mai bine, să fie mai rodnică. Succesele şi realizările dobîndite trebuie consolidate şi duse mai departe. E necesar de aceea ca acolo unde mai există unele rămîneri în urmă, acolo unde mai sînt unele lipsuri, să se in­tervină cu hotărîre pentru lichidarea lor. Ministerul învăţămîntului şi Editura de Stat Didactică şi Pedagogică trebuie să urgenteze editarea întregului tiraj de manuale şi cursuri, iar Centrul de Librării şi Difuzarea Cărţii să asigure difuzarea lor rapidă şi în bune condiţiuni, pentru a nu stânjeni desfăşurarea cursurilor. Sarcini deosebit de importante revin comitetelor executive ale sfaturilor populare şi secţiilor de învăţămînt. Ele trebuie să se preocupe cu răspundere de îndeplinirea planului de şcola­rizare, de conţinutul şi calitatea învăţămîntului, de asigurarea bazelor lui materiale. Pentru întărirea reţelei cadrelor didactice, pentru asigurarea unei mai bune desfăşurări a procesului de învăţămînt au fost repartizaţi în învăţămintul elementar, mediu şi superior peste 5000 de noi învăţători şi educatori, care au plecat în diferite oraşe şi sate din ţară. Sfaturile populare au datoria să urmă­rească în mod perseverent realizarea prevederilor Hotărîrii par­tidului şi guvernului din august 1951 cu privire la măsurile de îmbunătăţire a condiţiilor de trai şi de muncă ale cadrelor di­dactice din învăţăminte­ elementar şi mediu. Profesorii şi învăţătorii au datoria să răspundă cu cinste nobilei misiuni ce le este încredinţată, să lupte pentru îmbu­nătăţirea calităţii învăţămîntului şi a muncii de educaţie în şcoli, institute şi universităţi. Avînd în faţă luminosul exemplu al şcolii sovietice, cadrele didactice trebuie să înarmeze tânăra generaţie cu cunoştinţe temeinice, să cultive în rîndurile tine­retului sentimentul dragostei faţă de patrie şi popor, să crească cetăţeni culţi şi instruiţi, însufleţiţi de măreaţa cauză a păcii şi a construirii socialismului. Elevii şi studenţii care se bucură de grija şi sprijinul sta­tului, de dragostea întregului popor, au datoria de onoare să înveţe cu hărnicie şi dîrzenie, să păstreze cu stricteţe disciplina şcolară, să respecte pe profesori şi învăţători, să lupte pentru a obţine succese tot mai bune la învăţătură, să cucerească ceta­tea ştiinţei şi culturii. In noul an şcolar care începe astăzi, urăm spor la muncă profesorilor, învăţătorilor şi tineretului studios din patria noastră ! Rechizite pentru elevi şi studenți Pentru a asigura tineretului studios din ţara noastră articolele ne­cesare desfăşurării unui învăţămînt rodnic, muncitorii din unele în­treprinderi ale Ministerului Industriei Uşoare şi Ministerului Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei s-au îngrijit din vreme ca în librărie să se găsească în cantităţi suficiente creioane, caiete, peniţe, cretă, ghiozdane, călimări, etc. In ultimele două luni muncitorii fabricii „Flamura Roşie“ din Sibiu, de exemplu, au produs 4.000.000 peniţe de diferite tipuri, 80.000 de compase şcolare cu ghiară, 225.000 de blocuri pentru desen, 50.000 de călimări etanşate din bachelită, precum şi un mare număr de creioane mecanice şi stilouri, iar cei de la fabrica „Steaua Roşie“ din Rîşnov au fabricat în acest timp 37.400 de penare şi 800.000 de crete şcolare. De asemenea, muncitorii din întreprinderile acestor ministere au pro­dus 613 tone de caiete şcolare şi peste 39.800 de ghiozdane. In trimestrul III al acestui an, în întreprinderile Ministerului In­dustriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei se vor produce cu 144.000 mai multe creioane de culori diferite şi cu 141.400 mai mulţi dubli decimetri, echere, tauri şi linii decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Tot pentru şcolari anul acesta se vor produce de 3 ori mai multe penare, de 2 ori mai multe călimări din bachelită şi cu 15.000 mai multe ghioz­dane decît în anul trecut. (Agerpres)

Next