Romînia Liberă, septembrie 1954 (Anul 12, nr. 3082-3107)
1954-09-01 / nr. 3082
Proletari din toate țările, unifi-vii!. ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA O NOUĂ VICTORIE A FORŢELOR PĂCII Adunarea Naţională Franceză a respins tratatul „comunităţii defensive europene“. Această hotărîre a Franţei este cu atât mai semnificativă cu cît cercurile conducătoare din S.U.A. au exercitat presiuni brutale asupra acestei ţări, pentru a-i zmulge ratificarea tratatului C.D.E. Franţa a fost ameninţată cu re- presalii economice şi cu perspectivă că în cazul că ea va refuza să ratifice tratatul, Germaniei occidentale tot i se va da liber- tatea de a se reîmarma şi încă în condiţii mai favorabile. Lupta în jurul ratificării acestui tratat a ţinut încordată atenţia opinieipublice mondiale. Căci popoarele, interesate în continua destindere a situaţiei internaţionale, au identificat în constituirea C.D.E. un grav pericol de război. Presiunile americane nu numai că au eşuat, dar ele au stîrnit indignarea poporului francez a cărui luptă împotriva „comunităţii defensive europene“ s-a intensificat în aceste zile. Din toate colţurile ţării, sute de delegaţii au venit la Paris cerînd deputaţilor să împiedice prin votul lor reînvierea militarismului german. Şi de această voinţă a poporului francez a trebuit să ţină seama majoritatea deputaţilor, atunci cînd au respins ratificarea tratatului C.D.E. In fruntea luptei poporului francezi a stat din primul moment Partidul Comunist Francez care cu răbdare şi perseverenţă a lămurit masele asupra primejdiei „armatei europene“, care cu auior şi dîrzenie a luptat împotriva „comunităţii defensive europene“. In ajunul dezbaterilor dinAdunarea NaţionalăFranceză, un ziar american îndemna pe deputaţii francezi să ratifice tratatul C.D.E. căci in caz derespingere se vor bucura comuniştii. Dar alături de ei s-au bucurat din tot sufletul sute de milioane de oameni din toată lumea şi de toate credinţele politice, care-şi amintesc cu groază ,cum acum 15 ani forţele negre ale reacţiunii au dezlănţuit cel de al doilea război mondial. Votul Adunării Naţionale Franceze coincide cu împlinirea a 15 ani de cînd Hitler a declanşat cel de al doilea război mondial. Şi atunci ca şi acum cercurile imperialiste americane au hrănit cu miliarde de dolari industria de război germană, au ajutat la echiparea diviziilor germane în scopul de a le asmuţi împotriva Uniunii Sovietice. Popoarele Europei nu pot uita suferinţele îndurate de pe urma militarismului german. Adunarea Naţională Franceză n-a uitat nici ea că Franţa — înainte ca Germania să atace Uniunea Sovietică — a constituit o pradă uşoară pentru Wehrmacht şi că fără victoria de la Stalingrad nici Parisul n-ar fi fost eliberat. Nu întâmplător raportul comi-siei pentru afaceri externe a Adunării Naţionale Franceze pomenea că tratatul C.D.E. contravine tratatului de prietenie şi alianţă existent între Franţa şi U.R.S.S. Hotărîrea Franţei este o gravă înfrîngere a politicii agresive a imperialismului american. Această înfrîngere vine la scurtă distanţă după eşuarea încercărilor S.U A. de a continua războiul din Indochina şi după recentul refuz al principalelor state din sud-estul Asiei de a participa la proiectatul pact al Pacificului. Se conturează din ce în ce mai puternică tendinţa a numeroase ţări de a ieşi din oribita Statelor Unite,, de a duce o politică mai independentă. Politica agresivă a S.U A. tinde să creeze un vid în jurul Statelor Unite, fapt atât de evident încît Livingstone Merchant, adjunctul lui John Foster Dulles, recunoaşte cu amărăciune: „Cînd intri într-o alianţă cu cineva nu poţi să acţionezi exact în acelaşi fel în care ai acţiona dacă ţi-ai conduce propriile tale afaceri. Mai mult încă, cînd vorbim despre posibilitatea de, a ne bizui pe aliaţii noştri, nu înţelegem prin aceasta că avem vreo garanţie absolută că aceştia vor colabora cu noi în, toate împrejurările“. Dar ceea ce refuză să recunoască conducătorii S.U.A. este faptul că înfrîngerile suferite de politicaexternă a S.U.A. se datoresc tocmai ostilităţii popoarelor lumii, faţă de aşa zisa ,,politică de forţă“ a S.U.A., politică care tinde să aprindă un nou conflict mondial. Prăbuşirea planurilor cu privire la „comunitatea defensivă europeană“ nu înseamnă însă că cercurile conducătoare americane şi cei care le urmează au renunţatla ideea reînarmării Germaniei occidentale. Ei caută acum cu înfrigurare alte căi pentru a-şi atinge scopul. Agenţia United Press anunţă că, „oficialităţile americane începîmd de la preşedintele Eisenhower, secretarul de stat Dulles și ministrul apărării, Charles Wilson, s-au convins că măsurile de alternativă și a C.D.E. trebuie examinate fără o nouă amînare. Atitudinea guvernului porneşte de la premiza că Germania occidentală trebuie reînarmată... Congresul a şi alocat sume de ajutor militar pentru Germania şi se afirmă că echipamentul este stocat în S.U.A. şi Europa pentru eventuala sa folosire de către germani“. In acelaşi timp, cercurile agresive din S.U.A. îşî intensifică uneltirile războinice în Asia de sud-est şi de nord-est, propunîndu-şi să calce prevederile hotărîrilor de la Geneva privitoare la statele din Indochina, folosindu-se de lamentabile marionete ca Li Sîn-Mam şi Cian Kai-şi. Prăbuşirea „comunităţii defensive europene“ readuce cu şi mai multă vigoare pe primul plan al atenţiei opiniei publice europene propunerile sovietice pentru rezolvarea securităţii colective, propuneri care ar rezolva totodată în mod paşnic şi democratic problema germană. Respingerea planurilor C.D.E. de către Adunarea Naţională Franceză arată şi mai clar că popoarele îşi dau seama că securitatea colectivă a Europei nu poate fi înfăptuită decît pe baza colaborării egale şi suverane a tuturor ţărilor Europei, aşa cum propune Uniunea Sovietică. Poporul român, care a sprijinit şi sprijină propunerile cu privire la securitatea colectivă, a urmărit cu interes şi simpatie lupta poporului francez împotriva „comunităţii defensive europene". Poporul nostru este ferm hotărît să contribuie din toate puterile la lupta comună a popoarelor Europei pentru securitatea lor colectivă, împotriva renaşterii militarismului german. De aceea — alături de forţde păcii din întreaga ,lume — el se bucură din toată inima de succesul repurtat de bravul popor francez. După încetarea focului în Indochina, respingerea tratatului C.D.E. este a doua puternică lovitură pe care poporul francez o dă forţelor negre ale instigatorilor la un nou război. Această nouă victorie a forţelor păcii va fi un îndemn pentru popoare de a-şi continua lupta cu şi mai multă vigoare pentru a destrăma toate planurile celor ce uneltesc un nou război, pentru a asigura lumii o pace trainică. Faza finală a primului concurs republican al tinerilor actori Intre 3 şi 12 septembrie se va desfăşura în Capitală faza finală a primului concurs republican al tinerilor actori, regizori şi pictori scenografi. La această fază participă 126 de concurenţi de la 20 de teatre din Bucureşti şi din provincie. In cadrul concursului, participanţii vor prezenta fragmente din diferite lucrări dramatice şi piese în întregime. Concursul republican al tinerilor actori, regizori şi scenografi se va desfăşura în diferite săli de spectacole din Capitală. (Agerpres) ÎN SPRIJINUL RIDICĂRII NIVELULUI AGRICULTURII NOASTRE Sporirea producţiei agricole, ridicarea nivelului agriculturii noastre, nu se pot realiza fără asigurarea unor cadre de specialişti. Proiectul directivelor Congresului al 11-lea al Partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani prevede pe această linie măsuri pentru îmbunătăţirea învăţămîntului agricol superior, mediu şi profesional, pentru folosirea justă a cadrelor de specialişti, pentru crearea condiţiilor necesare organizării unor cursuri speciale pentru directori şi mecanici şefi din S.M.T., cadre de conducere din gospodării agricole de stat şi colective, brigadieri din toate specialităţile. Proiectul de directive cere de asemenea oamenilor de ştiinţă să-şi pună întreaga lor putere creatoare, cercetările lor, în slujba realizării măreţelor sarcini ce decurg din directivele de dezvoltare a agriculturii. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale oamenilor de ştiinţă, proiectul de directive cu privire la dezvoltarea agriculturii prevede lărgirea reţelei de staţiuni experimentale, organizarea unui nou Institut precum şi alcătuirea proiectului de statut şi a planului de organizare a Academiei de Ştiinţe Agricole. In clişee, stînga : Elevii şcolii medii agricole din Trifeşti- Roman la o oră de practică în laboratorul de chimie. Dreapta : Una din preocupările de seamă ale oamenilor de ştiinţă de la Institutul de Cercetări Agronomice din Bucureşti este crearea unor soiuri noi de plante. Intr-una din serele Institutului, tov. ing. M. Doucet, laureat al Premiului de Stat, cercetează dezvoltarea unor plante textile care vor fi introduse peste cîtva timp în cultura mare Foto: NICU VASILE Sate electrificate DEVA. — Acum cîteva seri, în casele ţăranilor muncitori şi pe uliţele din satul Hondoll, raionul Ifia, s-a aprins lumina strălucitoare a becului electric. In regiune, satul Hondol nu este primul sat electrificat. Din anul 1945 şi pînă acum, 67 de sate din regiunea Hunedoara au fost electrificate. Anul acesta, în afară de satul Hondol, au mai fost electrificate satele Geoagiu-Băi, Şibot şi Pricaz din raionul Orăştie, iar în curînd, în casele ţăranilor muncitori şi pe uliţele satelor Lungina, raionul Haţeg şi Lunca, raionul Brad, vor lumina becuri electrice. Un nou tip de frigorifer La uzinele „Balanţa“ Sibiu a început din vara acestui an fabricarea în serie a unui nou produs şi anume frigoriferul cu absorbţie acţionat cu aragaz. Atrăgător ca aspect şi deosebit de practic frigoriferul cu absorbţie prezintă faţă de vechile tipuri de frigorifere avantaje de seamă. Folosirea lui este de asemenea economicoasă. O butelie de aragaz poate servi timp de 24—25 zile. Anul XII Nr. 3082 4 pagini 20 bani Miercuri 1 septembrie 1954 Realizări la transportul materialului lemnos BACAU (de la corespondentul nostru). — In cursul acestui an depozitele din oraşul Bacău au fost aprovizionate în mod continuu cu lemne de foc. Această situaţie se datoreşte grijii comitetelor executive raional şi comunale care au luat la timp măsurile necesare privind organizarea şi mobilizarea cărăuşilor din comunele raionului, repartizarea planurilor şi a obligaţiilor de transport precum şi achitarea sumelor ce se cuveneau cărăuşilor pentru transporturile efectuate. Datorită acestor măsuri planul trimestrial de transport al materialului lemnos pe întreg raionul Bacău a fost realizat pînă la 24 august cu o depăşire de 24 la sută. Comunele Buhocu, Traian, Şerbeşti şi Odobeşti au realizat pînă la 24 august planul trimestrial al transportului lemnelor de foc în procent de 200-360 la sută. Centre pentru prepararea conservelor de legume Comitetele executive ale sfaturilor populare din Capitală au luat măsuri ca şi în acest an să funcţioneze în cartierele muncitoreşti numeroase centre de preparare a conservelor. La aceste centre, mp şi mii de gospodine vor putea veni să-şi prepare bulion pentru iarnă, sa conserve în borcane mazăre, vinete, fasole. Gospodinele vor avea la dispoziţie cazane mari pentru fiert bulionul, polonice, oale, strecurători, diferite vase, precum şi îndrumarea tehnică. In unele raioane din Capitală, au început să funcţioneze primele centre. In raionul 1 Mai, la centrul de conservare aflat în strada Necetarei nr. 9, gospodinele au preparat în primele zile 300 kg. bulion. In raionul Tudor Vladimirescu au început să funcţioneze primele două centre din străzile Tomis şi DriStor. • Multe din gospodine îşi pregătesc conservele din legumele culese de pe loturile individuale pe care le-au îngrijit în cursul verii. Au început însămînţările de toamnă IAŞI. Terminînd recoltatul şi treierişul, muncitorii de la gospodăria agricolă de stat „Steaua roşie" din comuna Pojoreni, raionul Huşi, au început muncile de pregătire a campaniei agricole de vară. Acum, tractoarele, bine puse la punct, brăzdează adine ogoarele gospodăriei pentru însămînţări. Odată cu executarea acestor lucrări o parte din muncitorii au început însămînțările de toamnă. Brigada de cîmp condusă de Ion Pîrvan a semănat în prima z 10 ha. cu secară. » ------------------- LA MOSCOVA IN PREAJMA NOULUI AN Universitatea de Stat M. V. Lomonosov din Moscova, cea mai veche universitate rusească, va sărbători anul viitor 200 de ani de la înfiinţare. Acum un an, cînd s-a mutat in noua clădire de pe colinele lui Lenin, uriaşa construcţie ridicată de poporul sovietic pentru tineret, Universitatea din Moscova s-a născut incă odată. Anul universitar începe pentru a doua oară in noua clădire. Sarcina noastră este să asigurăm un nivel inait pregătirii cadrelor şi lucrărilor ştiinţifice. In această direcţie noi ducem o muncă neobosită. Au fost revizuite planurile de studiu, s-a redus numărul orelor de curs obligatorii, ceea ce va lăsa studenţilor mai mult timp pentru studiu. De asemenea s-au întocmit programe amănunţite pentru practica în laboratoare. Anul acesta admiterea noilor studenţi s-a desfăşurat cu deosebit succes. In total, numărul studenţilor nou admişi la această universitate este de peste 3.300 iar împreună cu cei care urmează prin corespondenţă, cifra ajunge pînă la aproape 5.000 de oameni. In total, numărul studenţilor de la Universita-Grigori Vovcenko prorectorul Universităţii de Stat M. V. Lomonosov din Moscova cea din Moscova va fi in 1954—1955 de 16.500 reprezentind 57 de naţionalităţi, împreună cu studenţii ce vor urma cursurile prin corespondenţă, numărul studenţilor se va ridica la 21.000. La Universitatea din Moscova învaţă împreună cu studenţii sovietici şi tineri din ţările de democraţie populară. In prezent la Universitatea din Moscova învaţă aproape 1.500 de aspiranţi. Anul acesta vor fi primiţi 500 de aspiranţi noi la toate specialităţile existente in Universitate. UNIVERSITAR Universitatea din Moscova are profesori de înaltă calificare. Aici lucrează 2.300 de profesori şi colaboratori ştiinţifici. Printre ei sunt 30 de academicieni, 59 membri corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe din U.R.S.S., 436 doctori şi 846 candidaţi în ştiinţe. Oamenii de ştiinţă ai universităţii contribuie prin cercetările lor la dezvoltarea continuă a industriei şi agriculturii. Colectivul Universităţii acordă o atenţie deosebită problemelor agriculturii , care se află în momentul de faţă în centrul atenţiei poporului sovietic. Se efectuează lucrări care contribuie la mărirea fertilităţii solului, la valorificarea pămînturilor inundabile, se cercetează solul regiunilor cu pămint inţelenit. In fiecare an Universitatea organizează un concurs pentru cele mai bune lucrări ştiinţifice ale studenţilor. Anul acesta s-au acordat premii următorilor studenţi: A. Ilina, studentă la facultatea de geografie, pentru lucrarea „Programul hărţii complexe a colhozului ,,Kalinin“, şi L. Pajtinov, student la facultatea de filozofie pentru lucrarea „Manuscrisele economicofilozofice ale lui Marx“. In afară de aceasta au fost evidenţiate 38 de lucrări ale studenţilor de la diferite facultăţi. In noul an de invăţămtnt In faţa colectivului Universităţii din Moscova stau sarcini de mare răspundere, a căror rezolvare va duce la ridicarea continuă a nivelului pregătirii noilor cadre de tineri specialişti. Colectivul Universităţii din Moscova începe noul an universitar cu hotărîrea de a depune toate eforturile pentru îndeplinirea datoriei sale faţă de patrie. Wmfmt .. m’ifm ■■ jm-'V ■‹ ‚■■‹•, ■. «tot** f ? a » i ■: ' - , t ** " * * I * ...' " i ? % M 'Mf * :?;i! ‚: :i: m N:î; I > < mg ţi ' y í N NUMĂRUL DE AZI G. PAHOMOV : Din experienţa sovietelor: Deputatul sovietului raional, Fedor Gribatiov ! (Pag. 2-a) Cetăţenii despre deputaţii lor: Exemplul deputatului : Nu răspunde încrederii noastre (pag. 2-a) ■ GEORGE MUNTEANU : Recenzie : „Poezia maghiară contemporană“ (pag. 2-a) SANDU MANEA: Foileton: Dacă I.T.B. nu vrea... (pag. 2-a) Sporirea producţiei agricole, sarcină de seamă pentru oamenii muncii de pe ogoare • Ing. GRIGORE CHIŞLEANU : Să redăm agriculturii cît mai multe terenuri ! • GHEORGHE CREŢU : Puterea agrotehnicei • IFTIMIE C. PAMPARAU : Primim un nou ajutor (pag. 3-a) ■ Respingerea de către Franţa a „comunităţii defensive eteropane", o însemnată victorie a forţelor păcii ! (pag. 4-a) Pentru unitatea Germaniei!, împotriva politicii lui Adenauer! (pag. 4-a) Prin autoimpunere CÎMPULUNG MOLDOVENESC (de la corespondentul nostru).— In comuna Sadova din raionul Cîmpulung Moldovenesc a fost ridicată prin autoimpunere o nouă clădire: şcoala elementară de 7 ani. Tot prin autoimpunere ţăranii muncitori au introdus şi lumina electrică în comună. Cetăţenii din alte comune şi sate, de pildă cei din Vatra Moldoviţei şi Vama şi-au construit cămine culturale. Cei din Vama şi-au electrificat şi comuna, iar cei din Pojorîta au construit o baie comunală. In raionul Cîmpulung Moldovenesc numai de la începutul acestui an au fost realizate prin autoimpunere, 39 de lucrări importante de interes obştesc. Premieră la teatrul de vară din Arad ARAD (de la corespondentul nostru). Recent a avut loc pe scena Teatrului de vară din Arad premiera operetei „Vânzătorul de păsări". Pregătită cu stăruinţă de artiştii de la Teatrul de Stat, spectacolul a fost urmărit cuviu interes de numeroşi spectatori şi s-a bucurat de un deosebit succes. începe un nou an şcolar Astăzi începe un nou an şcolar. In şcolile, institutele şi universităţile patriei noastre, sute de mii de elevi şi studenţi vor păşi pe porţile larg deschise cu dorinţa fierbinte de a-şi însuşi minunatele comori ale ştiinţei şi culturii. Unii dintre ei freamătă de emoţia primului an de şcoală sau a primului an de universitate, începe un nou an şcolar, un nou an de instruire, de educare, de pregătire. Tinerii studioşi ai patriei noastre se bucură de o grijă deosebită din partea partidului şi guvernului. Au dispărut pentru totdeauna acele vremuri cînd lipsa de şcoli, taxele împovărătoare, scumpetea manualelor şi rechizitelor şcolare, constituiau piedici de netrecut pentru zeci de mii de copii ai muncitorilor şi ţăranilor muncitori. Statul nostru democrat-popular a luat an de an măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale necesare desfăşurării procesului de învăţământ Reforma învăţămîntului, înfăptuită în anul 1948, a deschis larg porţile şcolilor pentru fiii oamenilor muncii. Şcoala, dintr-un privilegiu al claselor avute, a devenit un bun al maselor. Reţeaua şcolară s-a dezvoltat an de an, s-au creat şcoli elementare în sate şi cătune îndepărtate, în cartierele mărginaşe ale oraşelor, în centrele muncitoreşti. Grija pentru tineretul studios al ţării noastre, permanenta preocupare pentru continua înflorire a învăţământului nostru se reflectă puternic şi în hotărârile plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din august 1953, care prevăd construirea de noi localuri de şcoli, internate şi cămine pentru elevi şi studenţi, reducerea taxelor şcolare, etc. măsuri care în mare parte au şi fost traduse în viaţă. In noul an şcolar vor intra în funcţiune peste 500 de clase noi, numeroase internate, cămine şi cantine, vor fi puse la dispoziţia cadrelor didactice noi locuinţe. Pe lîngă unităţile şcolare construite din fond centralizat vor mai intra în funcţiune peste 1.680 săli de clasă construite prin autoimpunere. Pentru pregătirea cît mai bună a elevilor şcolilor elementare şi medii sunt prevăzute peste 10 milioane manuale, iar pentru studenţi peste 550 de titluri de manuale şi cursuri. S-au editat de asemenea zeci de mii de cărţi de literatură şi îndrumări metodice pentru cadrele didactice. Pentru legarea cunoştinţelor teoretice ale elevilor şi studenţilor de practică, şcolile şi instituţiile de învăţămînt superior sunt înzestrate cu laboratoare, material didactic, biblioteci. Noul an de învăţămînt a fost întîmpinat de majoritatea şcolilor, institutelor şi universităţilor cu temeinice pregătiri, care să asigure buna desfăşurare a procesului de învăţămînt, încă din lunile iunie şi iulie, comitetele executive ale sfaturilor populare, împreună cu secţiile de învăţămînt şi conducerile şcolilor, conducerile institutelor şi universităţilor, s-au preocupat de terminarea construcţiilor şcolare, de înfăptuirea reparaţiilor necesare, de revizuirea instalaţiilor sanitare şi electrice, de repararea şi completarea mobilierului, a materialului didactic, de asigurarea combustibilului, de organizarea internatelor, căminelor şi cantinelor şi aprovizionarea lor. In pregătirea noului an şcolar, la consfătuirile raionale şi regionale ale cadrelor didactice ca şi în şedinţele de analiză a muncii în instituţiile de învăţămînt superior, au fost scoase la iveală o serie de lipsuri ce au existat în activitatea şcolară de anul trecut, stabilindu-se totodată căile pentru înlăturarea acestora. Experienţa acumulată a fost folosită pentru ca munca în şcoli, institute şi universităţi să se desfăşoare mai bine, să fie mai rodnică. Succesele şi realizările dobîndite trebuie consolidate şi duse mai departe. E necesar de aceea ca acolo unde mai există unele rămîneri în urmă, acolo unde mai sînt unele lipsuri, să se intervină cu hotărîre pentru lichidarea lor. Ministerul învăţămîntului şi Editura de Stat Didactică şi Pedagogică trebuie să urgenteze editarea întregului tiraj de manuale şi cursuri, iar Centrul de Librării şi Difuzarea Cărţii să asigure difuzarea lor rapidă şi în bune condiţiuni, pentru a nu stânjeni desfăşurarea cursurilor. Sarcini deosebit de importante revin comitetelor executive ale sfaturilor populare şi secţiilor de învăţămînt. Ele trebuie să se preocupe cu răspundere de îndeplinirea planului de şcolarizare, de conţinutul şi calitatea învăţămîntului, de asigurarea bazelor lui materiale. Pentru întărirea reţelei cadrelor didactice, pentru asigurarea unei mai bune desfăşurări a procesului de învăţămînt au fost repartizaţi în învăţămintul elementar, mediu şi superior peste 5000 de noi învăţători şi educatori, care au plecat în diferite oraşe şi sate din ţară. Sfaturile populare au datoria să urmărească în mod perseverent realizarea prevederilor Hotărîrii partidului şi guvernului din august 1951 cu privire la măsurile de îmbunătăţire a condiţiilor de trai şi de muncă ale cadrelor didactice din învăţăminte elementar şi mediu. Profesorii şi învăţătorii au datoria să răspundă cu cinste nobilei misiuni ce le este încredinţată, să lupte pentru îmbunătăţirea calităţii învăţămîntului şi a muncii de educaţie în şcoli, institute şi universităţi. Avînd în faţă luminosul exemplu al şcolii sovietice, cadrele didactice trebuie să înarmeze tânăra generaţie cu cunoştinţe temeinice, să cultive în rîndurile tineretului sentimentul dragostei faţă de patrie şi popor, să crească cetăţeni culţi şi instruiţi, însufleţiţi de măreaţa cauză a păcii şi a construirii socialismului. Elevii şi studenţii care se bucură de grija şi sprijinul statului, de dragostea întregului popor, au datoria de onoare să înveţe cu hărnicie şi dîrzenie, să păstreze cu stricteţe disciplina şcolară, să respecte pe profesori şi învăţători, să lupte pentru a obţine succese tot mai bune la învăţătură, să cucerească cetatea ştiinţei şi culturii. In noul an şcolar care începe astăzi, urăm spor la muncă profesorilor, învăţătorilor şi tineretului studios din patria noastră ! Rechizite pentru elevi şi studenți Pentru a asigura tineretului studios din ţara noastră articolele necesare desfăşurării unui învăţămînt rodnic, muncitorii din unele întreprinderi ale Ministerului Industriei Uşoare şi Ministerului Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei s-au îngrijit din vreme ca în librărie să se găsească în cantităţi suficiente creioane, caiete, peniţe, cretă, ghiozdane, călimări, etc. In ultimele două luni muncitorii fabricii „Flamura Roşie“ din Sibiu, de exemplu, au produs 4.000.000 peniţe de diferite tipuri, 80.000 de compase şcolare cu ghiară, 225.000 de blocuri pentru desen, 50.000 de călimări etanşate din bachelită, precum şi un mare număr de creioane mecanice şi stilouri, iar cei de la fabrica „Steaua Roşie“ din Rîşnov au fabricat în acest timp 37.400 de penare şi 800.000 de crete şcolare. De asemenea, muncitorii din întreprinderile acestor ministere au produs 613 tone de caiete şcolare şi peste 39.800 de ghiozdane. In trimestrul III al acestui an, în întreprinderile Ministerului Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei se vor produce cu 144.000 mai multe creioane de culori diferite şi cu 141.400 mai mulţi dubli decimetri, echere, tauri şi linii decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Tot pentru şcolari anul acesta se vor produce de 3 ori mai multe penare, de 2 ori mai multe călimări din bachelită şi cu 15.000 mai multe ghiozdane decît în anul trecut. (Agerpres)