Romînia Liberă, octombrie 1954 (Anul 12, nr. 3108-3134)

1954-10-01 / nr. 3108

"Proletari din toate ţările, uniţi-văl, Urnim urnă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ MAREA SĂRBĂTOARE A POPORULUI CHINEZ ! Se împlinesc cinci ani de cînd revoluţia populară victorioasă, înfăptuită de poporul chinez sub conducerea gloriosului său Partid Comunist şi a preşedintelui Mao Tze-dun, a fost încununată cu proclama­rea Republicii Populare Chineze. Eveni­ment de o deosebită importanţă interna­ţională, crearea statului liber al poporului chinez a marcat în mod incontestabil în­ceputul unei noi ere în istoria Asiei şi a lumii întregi prin apariţia unei noi mari puteri care, alături de celelalte forţe iubi­toare de pace, apără interesele consolidă­rii păcii şi securităţii popoarelor. Deşi de la crearea R. P. Chineze n-au trecut decit cinci ani, timp atît de scurt în comparaţie cu istoria milenară a Chi­nei, în viaţa poporului chinez s-au întîm­p­lat transformări cu adevărat gigantice î­n cursul celor cinci ani care au trecut de la înfiinţarea R. P. Chineze a fost reali­zată istorica reformă agrară care a mar­cat lichidarea dominaţiei îndelungate a feudalismului, cauză principală a înapoie­rii şi a lipsei de drepturi din trecut a maselor largi ale poporului chinez. Ţără­nimea muncitoare, devenită stăpînă pe pămîntul ce-l munceşte, a şi păşit pe ca­lea cooperării socialiste. A fost realizată o unitate fără precedent a diferitelor naţio­nalităţi pe baza egalităţii în drepturi, a prieteniei şi a ajutorului reciproc. Ca ur­mare a importantelor reforme şi transfor­mări sociale, s-a dezvoltat în întreaga ţară un larg democratism. Poporul întreg, prin reprezentanţii săi aleşi în mod demo­cratic, participă pentru prima oară în istoria Chinei la conducerea statului său pular. Datorită nestăvilitului avînt reator al oamenilor muncii liberi, precum­­ ajutorului neprecupeţit al marii sale aliate Uniunea Sovietică şi colaborării cu celelalte ţări ale lagărului păcii, R. P. Chineză şi-a refăcut nu numai economia distrusă de un război îndelungat şi de stăpîniirea imperialiştilor străini şi a slu­gilor lor gomindaniste, dar a dobîndit suc­cese deosebite în construcţia economică şi culturală, încît a putut trece la construi­rea socialismului în întreaga ţară pe baza primului plan cincinal intrat în vigoare în anul 1953. Toate aceste uriaşe realizări ale unui popor eroic, stăpîn pe propria sa soartă, se oglindesc în Constituţia Republicii Populare Chineze, votată cu cîteva zile în urmă de către prima sesiune a Adunări reprezentanţilor populari din întreaga Chină, care consfinţeşte roadele îndelun­gatei lupte eroice a poporului chinez pen­tru independenţă naţională şi socialism. Importantele succese dobîndite de po­porul chinez pe tărîmul construcţiei paş- hice, precum şi politica dusă d­e guvernul său pentru consolidarea păcii în Asia şi lumea întreagă, i-au asigurat R. P. Chi­neze simpatia tuturor popoarelor iubitoare de pace şi i-au creat un uriaş prestigiu pe plan internaţional. Acesta este şi mo­tivul pentru care cercurile cele mai largi ale opiniei publice din toate ţările lumii, iau o atitudine tot mai hotărîtă pentru repunerea Chinei în drepturile sale legiti­me, a căror restabilire este împiedicată de forţele reacţiunii internaţionale în frunte cu cercurile guvernante din S.U.A. Nu­trind speranţa deşartă că roata istoriei poate fi întoarsă, că China cu uriaşele sale bogăţii materiale şi impunătoarele sale forţe umane ar putea fi transformată din nou într-o sursă de îmbogăţire a unui pumn de miliardari, cercurile diriguitoare din S.U.A. nu numai că împiedică resta­bilirea drepturilor legitime ale Chinei, ci pregătesc făţiş o agresiune împotriva R.P. Chineze. Aceasta este cauza pentru care Washingtonul a dezlănţuit războiul împotriva R.P.D. Coreene, pentru acest motiv S.U.A. au încercat să extindă con­flictul din Indochina şi s-au opus cu atîta încăpăţînare încetării războiului indroch­i­­nez. Tot pentru acest scop S.U.A. au în­jghebat pactul agresiv al Asiei de sud-est şi organizează împotriva R. P. Chineze tot soiul de provocări, începînd cu insti­tuirea embargoului împotriva Chinei de­­mocrat-populare şi terminînd cu iniţierea şi sprijinirea acţiunilor agresive ale ban­dei d­anbaisiste din Taiwan împotriva Chi­nei continentale. Sfîrşitul lipsit de glorie al agresiunii americane în Coreea, acordul de la Geneva care a pus capăt războiului murdar din Vietnam, sunt evenimente deo­sebit de importante pentru soarta păcii la a căror realizare a contribuit în mod efec­tiv R. P. Chineză. Aceste fapte, precum și multe altele, au confirmat din nou în chip strălucit că odată cu apariţia R. P. Chineze, soarta Asiei, unde s-au petrecut adînci schimbări în ultimii ani, nu va mai putea fi hotărîtă fără să se ţină seama de R. P. Chineză. Fără participarea marelui popor chinez nu poate fi concepută astăzi rezolvarea problemelor internaţionale de care depinde pacea nu numai în Asia, ci şi în întreaga lume. Poporul chinez este ferm hotărît să eli­bereze Taiwanul, străvechi pămînt chine­zesc şi să lichideze astfel focarul de agre­siune întreţinut de cercurile conducătoare americane în această parte a lumii. El e hotărît să apere cu toate forţele sale pa­cea Asiei şi a lumii întregi. Pentru acest motiv R. P. Chineză întăreşte legăturile sale d­e prietenie cu popoarele Asiei, pe baza principiilor respectării reciproce a integrităţii teritoriale, a suveranităţii, a neagresiunii, a neamestecului în afacerile interne, a egalităţii şi avantajului reci­proc, legături care au şi fost stabilite cu India şi Birmania. In acelaşi timp, R. P. Chineză întăreşte relaţiile sale de tip nou cu ţările lagărului socialismului în frunte cu Uniunea Sovie­tică. Marea prietenie dintre popoarele so­vietic şi chinez constituie cea mai sigură chezăşie a propăşirii­ statului liber al Chi­nei populare şi în acelaşi timp un reazim de nădejde împotriva primejdiei unei noi agresiuni, un puternic reazim al păcii în Extremul Orient şi în întreaga lume, împreună cu întregul lagăr al păcii şi democraţiei, poporul român sărbătoreşte astăzi, alături de poporul liber al marii Chine, glorioasa aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze. In măreţele realizări dobîndite de poporul chinez în construcţia noii sale vieţi, în lupta sa aprigă împotriva forţelor războiului, po­porul nostru salută uriaşa contribuţie a Chinei populare la cauza comună a întă­ririi lagărului socialist, a apărării şi con­solidării păcii din lumea întreagă. Cu prilejul celei de a cincia aniversări a existenţei marelui stat liber al poporu­lui chinez, poporul nostru urează marii sale prietene, Chinei populare, noi și strălucite succese pe drumul măreţ al fe­ricirii, bunăstării şi păcii. _co­ m In pag. 3-a: Adunarea festivă închinată celei de a 5-a aniversări a pro­cl­a­mări­i R. P. Chineze ★ Cuvîntarea tov. I. Cuuisinevschi -k Cuvîntarea ambasadorului R. P. Chineze, Van Iu - pin O nouă ediţie a lucrării „Cu privire la practică” de Mao Tze-dun In Editura de Stat pentru Literatură Po­litică a apărut a doua ediţie a lucrării „Cu privire la practică" de Mao Tze-dun. Deschiderea bazarului Cărţii Chineze Vineri, 1 octombrie 1954, cu prilejul celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze şi în cadrul săptămînii culturii chineze, are loc La Librăria Noas­tră nr. 1, din Calea Victoriei nr. 43—45, la ora 18, deschiderea festivă a bazarului Cărții Chineze. „Festivalul Filmului Chinez” In cadrul „Festivalului Filmului Chinez", organizat cu prilejul împlinirii a 5 ani de la proclamarea R. P. Chineze, la cinemato­graful „Patria“ a fost prezentat joi seara filmul artistic „Scrisoarea cifrată“. Filmul a fost primit cu căldură de spectatori. (Agerpres) Vizita Ansamblului de cîntece şi dansuri al Armatei Populare Chineze de Eliberare la Uzinele „Mao Tze-dun“ Joi dimineaţă, membri ai Ansamblului de cîntece şi dansuri al Armatei Populare Chi­neze de Eliberare, în frunte cu generalul Cen I, au vizitat Uzinele „Mao Tze-dun" din Capitală. După ce au vizitat uzinele, în cadrul unui miting, oaspeţii au primit ca amintire din partea muncitorilor Uzinelor „Mao Tze-dun“, macheta unui cazan de înaltă tensiune, lu­crare distinsă cu Premiul de Stat. A urmat un program artistic prezen­tat de solii artei chineze, care a fost în­delung aplaudat de cei prezenţi. (Agerpres) NOI PĂMÎNTURI PENTRU AGRICULTURĂ Intre Dunăre şi braţul Borcea, de la Că­lăraşi şi până la Hîrşova, pe o distanţă de ,102 km., se întind două Insule de pămînt în­tinse pe o suprafaţă totală de peste 81.000 de hectare. Aceste pămînturi bogate au fost lăsate de regimul burghezo-moşieresc pradă apelor Dunării care în revărsarea lor distru­geau întinderi mari de fineţe şi plantaţii. Unii cercetători de atunci lămureau în lucră­rile lor că bălţile Dunării sunt nişte terenuri inundabile, bune în unii ani numai pentru pescuit şi vînătoare. Aceste idei au fost spulberate în ultimii ani când s-a dovedit că bălţile Dunării sunt de o rodnicie rară. Producţiile agricole mari ce se pot obţine aici, precum şi culturile va­riate, accesibile condiţiilor de climă şi sol din baltă, au făcut ca în ultimii ani să se înceapă lucrări de îmbunătăţiri şi ameliora­­ţiuni agro-silvice ca îndiguiri, desecări, cana­lizări, defrişări, irigări, desţeleniri, amena­jări şi haltele. Primele măsurători ale supra­feţelor din balta Dunării au început în anul 1949 cu scopul de a se face din ele tarlale care să dea rod. Iarba şi mărăcinii care în­treceau înălţimea omului, tufele uriaşe de vetrice, moţul curcanului, cătină, tătăiş şi altele, îngreuiau mult munca, aşa incit teh­nicienii au fost nevoiţi să execute măsurăto­rile călări pe cai. Au fost aduse apoi pUter­­nice tractoare sovietic© de tip „Stalineţ“ care au tras brazde adinei în imensa insulă din­tre Dunăre şi Borcea, dind agriculturii mari suprafeţe de părint. O privelişte deosebită Mulţi dintre cei ce călătoresc astăzi cu trenul de la Bucureşti la Constanţa pot ve­dea între Borcea şi Cernavodă păşuni întinse pe care mii de vite îşi găsesc hrana, grădini de legume, lanuri imense de porumb sau ară­turi. Autocamioane, căruţe sau alte mijloa­ce de locomoţie, transportă zilnic pe drumuri amenajate de curînd, material© de construc­ţie sau hrană pentru cei ce muncesc în ţuică. Pe aici se află terenurile gospodăriei agricole de stat din Feteşti, una din cele mai mari gospodării din balta Dunării, care se întinde pe o suprafaţă mai mare de 23.000 ha. Locuitorii de pe malurile Dunării şi Borcii vorbesc cu multă însufleţire despr© realizările de seamă ale acestei gospodării. Grădina de legume a gospodăriei, care are o suprafaţă de 250 de hectare, livrează pie­ţelor oraşelor zeci de vagoane de legume. Anul acesta, de pildă, de pe­­ste 35 ha. cul­tivate cu roşii au luat drumul oraşelor peste 100 vagoane de roşii, iar de pe cele 65 ha. însămînţate cu varză de toamnă se vor re­colta mai mult de 180 de vagoane de varză. Frumoase sînt acum zilele în balta Du­nării. Dimineaţa, cînd soarele trimite spre pămînt primele sale raze, turmele de oi se îndreaptă alene către păşunile întinse, iar vacile de lapte cu viţeii după ele se hră­nesc cu iarbă grasă care în baltă sa găseşte din abundenţă. Fiecare trecător rămine uimit de atenţia deosebită cu care sunt îngrijite vitele gospodăriei. Cele 23.000 de oi sunt numai din rasa tigaie cu cele trei varietăţi, oală, bucătaie şi ruginie, iar cele 150 vaci de lapte aparţin raselor sură şi roşie de ste­pă. Gospodăria mai are 1.600 porci, 260 cai, noi de muncă, 300 familii de albine şi peste 4.000 raţe şi gîşte de rasă. Gospodăria dis­pune de 7.662 ha. păşune naturală, 200 ha. lucernă, care se recoltează de trei ori pe an, 600 ha. conveet verde şi altele. Sunt cunos­cute acum de toţi muncitorii gospodăriei re­zultatele frumoase obţinute de ciobanii bri­gadieri Gogu Grădescu, Stroe Strîmbeanu, Ioan David, Radu Vasile, Gheorghe Costea şi alţii. Terenuri care altădată fuseseră pradă ape­lor Borcii şi Dunării revărsate, dau acum recolte deosebit de mari. In anii aceştia, la gospodăria de stat din Feteşti s-au obţinut la hectar peste 3.000 kg. grîu, 3.500 kg. orz, peste 3.000 kg. porumb, mai mult de trei va­goane sfeclă de zahăr, peste 4.500 kg. lucer­na, aproape două vagoane cartofi, etc. Pentru lucrarea pămîntului, gospodăria dis­pune de puternice tractoare KD 35, HTZ, „Stalineţ", IAR, precum şi 10 combine auto­propulsate, şase combine pentru recoltatul sfeclei de zahăr, două cositori autopropulsa­te, două maşini pentru strînsul finului în căpiţe, patru maşini de împrăştiat îngrăşă­minte, două aparate mecanice de stropit im­­potriva dăunătorilor şi altele. Bătălia pentru terenuri cultivabile Nesfîrşite sînt terenurile gospodăriei agri­cole de stat din Feteşti. Dar ele vor deveni în curînd şi mai întinse. Peste puţin timp, pe o suprafaţă de 2.000 ha., unde acum stat bălţi, terenuri accidentate şi stufăriş, vor lu­cra opt puternice tractoare de tip „Stalineț" deprinse să domesticească pămînturile săl­batice. Aici, în baltă, vor apare noi diguri care vor stăvili furia apelor de primăvară, pe o lungime de 40 km. încă 500 ha. din te­renurile defrișate vor începe să producă grîu, alt© 1.000 ha. scoase de sub apă vor fi cultivate cu porumb, 50 ha. vor mări supra­faţa grădinii de legume, iar 25 ha. vor com­pleta tarlalele de cartofi care obişnuit în a­­ceastă gospodărie se plantează în culturi duble. Noile terenuri ce vor fi redate agriculturii vor permite gospodăriei să-şi organizeze în aşa fel păşunile ca în anii viitori şeptemu­ să crească simţitor. Gospodăria va avea po­sibilitatea să-şi sporească efectivul de ani­male cu încă 8.000 de oi, 100 vaci din rasa roşie de stepă, 450 scroafe din rasa manga­liţa, 4.000 raţe şi gîşte, 120 familii de albine şi altele. Totodată, se va planta, pentru pri­ma dată în aceste locuri, viţă de vie pe 62 ha., iar livezile de pomi fructiferi vor fi mă­rite cu încă 50 hectare. Pretutindeni în această insulă dintre Du­năre si Borcea s-a pornit bătălia pentru noi pămînturi. Acesta este răspunsul pe care muncitorii gospodăriilor de stat din această parte a țării l­ dau chemării lansare de partid prin proiectul de Directive al Congre­sului al II-lea al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani. GH. MANAILESCU Anul XII Nr. 3108 4 pagini 20 bani Vineri 1 octombrie 1954 Salut fierbinte marelui popor chinez care lupta cu succes sub conducerea Partidului Comunist pentru dezvoltarea şi întărirea orînduirii democrat-populare în China, pentru menţinerea păcii în Asia şi în întreaga lume l A 5-a aniversare a R. P. Chineze Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de a cincia aniversări a proclamării Republi­cii Populare Chineze, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române vă transmite: Tovarăşe Preşedinte, cele mai calde felicitări. Poporul român salută cu un sentiment de adîncă bucurie mă­reţele victorii obţinute de poporul chinez şi ii urează succes deplin în lupta sa pentru pace, democraţie şi socialism. PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMINE Tovarăşului CIU EN-LAT Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin Cu ocazia celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă rog Tovarăşe Premier să primiţi din partea guvernului Republicii Populare Romíne, a poporului romín şi a mea personal cele mai călduroase felicitări pentru Dv. Consiliul de Stat al Republicii Populare Chineze şi marele popor chinez. Poporul romín urează din toată inima marelui popor chinez noi şi măreţe succese în opera de dezvoltare a Republicii Popu­lare Chineze, în lupta pentru apărarea păcii în lumea întreagă, GH. GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat şi Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze Cu ocazia celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă transmit cele mai sincere felicitări. Poporul român urează poporului chinez noi succese în opera Pekin măreață de construire a socialismului, noi succese în lupta pentru apărarea păcii. SIMION BOGHICI Ministrul Afacerilor Externe a­ Republicii Populare Románe In întîmpinarea Congresului partidului şi a zilei de 7 Noiembrie Oamenii muncii din industrie şi agricultură înscriu noi victorii Pregătiri pentru iarnă GALAŢI — Dornici să contri­buie la o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii cu legume şi fructe, salariaţii organizaţiei co­merciale „Aprozar" din Galaţi, u­­nitate fruntaşă pe ţară, muncesc pentru îndeplinirea angajamente­lor luate in cinstea celui de al II- lea Congres al partidului şi a zilei de 7 Noiembrie. O atenţie deosebită se acordă pregătirilor pentru aproviziona­rea de iarnă a oamenilor muncii. Au fost produse 24 tone de bulion, 2 tone şi jumătate conserve de fasole, au fost conservate 11 tone de frunză de viţă, au fost uscate 3 tone de ciuperci şi s-a început pregătirea murăturilor. In acest an se vor pregăti 180 diferite tone de murături. Au fost de asemenea amenajate, pînă acum, silozurile necesare pentru aprovizionarea de iarnă a populaţiei cu cartofi, var­ză, ceapă şi alte legume. (Agerpres) Sortimente introduse în fabricaţie CRAIOVA.­­ In timpul care a trecut de la luarea angajamentelor, colectivul de muncă al uzinei­­,7 Noiembrie“ a reuşit să realizeze în proporţie de­ peste 50 la sută ma­joritatea obiectivelor propuse în cadrul întrecerii. Astfel, pînă acum muncitorii uzinei au dat peste plan 260 grape cu colţi şi 10 piese de balotat fin, îndeplinind şi­ chiar depăşind planul de producţie pe întregul an la piesele de schimb pentru agricultură, ei au realizat totodată primul lot experimental de 50 tăvăluge dinţate care fac parte din noile sortimente introduse de curînd în fabricaţie. (Agerpres) Cuvîntul sulamiiştilor CLUJ. — Din anul 1949, cînd şo­ferul Ion Năsăudean de la auto­baza IRTA din Cluj a realizat pen­tru prima dată, în ţar­a noastră, du­pă exemplul conducătorilor auto sovietici, un parcurs de 100.000 km. fără reparaţii generale, mişcarea sulamiiştilor a luat la această în­treprindere o dezvoltare din ce în ce mai mare. In prezent IRTA Cluj numără 60 de conducători auto care au parcurs peste 100.000 km, fără nici o reparaţie şi 12 conducători auto antrenaţi în mişcarea treisula­­miistă. In cinstea Congresului partidu­lui, şoferii de la IRTA Cluj şi-au depăşit planul pe primele două de­cade ale lunii septembrie cu 28 la sută. Totodată ei au obţinut fru­moase realizări în lupta pentru e­­conomii. Astfel şoferul salamiist Mihai Avram a făcut îr­ această perioadă economii în valoare de 30.023 lei din suma prevăzută pen­tru reparaţii, iar la cauciucuri în valoare de 8000 lei. Pentru rea­lizările obţinute, şoferi ca Mihai Avram, Andrei Pop, Nicolae Nar­­ton şi alţii au fost premiaţi zilele acestea. (Agerpres) „Luna inovatorilor” La uzinele textile „7 Noiembrie“ din Capitală, ca şi la alte întreprinderi textile din ţară, pe tot parcursul procesului teh­nologic, muncitorii caută şi găsesc noi căi de îmbunătăţire a muncii, dezvoltînd necontenit mişcarea inovatorilor. In prima fază a producţiei, la baraj, unde bumbacul brut este dărăcit, tehnicianul Constantin Zorici a propus de cu­rînd trecerea curentului de relee automate de la 380 volţi la 24 volţi. Inovaţia, prezentată de cîteva zile şi pusă în studiu, va reduce numărul de deranjamente, va asigura condiţii mai bune de protecţia muncii şi va îngădui să se efectueze în­­tr-un timp mai scurt o serie de reparaţii. La laminoare, unde banda (începutul de fir) este egalizată, meşterii aveau înainte mult de furcă cu prilejul reparaţiilor, cînd erau nevoiţi să oprească maşina chiar şi cite o jumătate de oră. Datorită inovaţiei pe care a realizat-o Florian Opres­­cu, s-au schimbat unele dispozitive şi reparaţiile curente se execută într-un timp de cîteva ori mai scurt. Intre cele 80 de propuneri de inovaţii prezentate în acest an de muncitorii şi tehnicienii uzinelor textile „7 Noiembrie“ din care s-au acceptat şi aplicat pînă acum 45 , se află numeroase inovaţii care privesc munca la ring, în ateliere şi în alte secţii. Inovaţiile aplicate au adus anul acesta econo­mii de 138.000 lei, ele fiind răsplătite cu premii în valoare de 19.800 lei. Acum, în cadrul întrecerii socialiste în cinstea Congresului partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, colectivul de inovaţii al uzinei a organizat de la 15 septembrie la 15 octombrie o „lună a inovatorilor“ Popularizată prin afişe, staţia de ra­­dioficare şi de către tehnicieni, „luna inovatorilor“ se dove­deşte a fi un stimulent puternic pentru intensificarea activi­tăţii inovatorilor. In prima decadă a „lunii inovatorilor“ s-au primit 15 propuneri de inovaţii, între care unele sunt deosebit de preţioase. La 20 octombrie va fi organizată „ziua inovatorilor“, cu care prilej vor fi premiaţi, într-un ca­dru festiv, muncitorii şi tehnicienii ale căror propuneri de inovaţii au fost acceptate. întovărăşirea „Cel de al Il-lea Congres al partidului“ DEVA (de la corespondentul nostru). — Ţăranii muncitori Ne­­culae Ciucudeanu, Teodor Oarga şi Maria Catargiu din comuna Oarda de Jos, raionul Alba, au desfăşurat o intensă muncă poli­tică de masă pentru a convinge cu­ mai mulţi gospodari din comu­nă să înjghebe o întovărăşire. Datorită muncii lor şi sprijinului comitetului executiv, un număr de 17 familii de ţărani muncitori cu gospodării mici şi mijlocii din co­muna Oarda de Jos şi-au unit o­­goarele într-o întovărăşire.­­Cu ocazia inaugurării întovărăşi­rii, ei au hotărît s-o numească „Cel de al II-lea Congres al parti­dului“. Comună fruntaşă pe raion TG. MUREŞ. — Să fie vreo zece zile de cînd, la căminul cultural al comunei Corneşti, s-a ţinut o adu­nare Sătenii au dezbătut atunci, pînă seara tirziu, proiectul de Di­rective cu privire la dezvoltarea a­­griculturii în Următorii 2-3 ani. Cu acest prilej, ţăranul muncitor Ene Nagy s-a angajat să termine lu­crările agricole de toamnă în timpul cel mai scurt. Asemenea angajamente şi-au luat şi Pavay Lorencz, György Kustar şi alţi ţă­rani muncitori La propunerea mul­tora din cei care au participat la adunare, au pornit întreceri patrio­tice, care au cuprins repede tot sa­tul. Prin rezultatele obţinute la lu­crările agricole de toamnă, comuna Corneşti a devenit fruntaşă pe raion. (Agerpres) 100 de hectare desţelenite PITEŞTI (de la corespondentul nostru).­­ In vederea îndeplini­rii prevederilor proiectului de Di­rective al Congresului al II-lea al partidului cu privire la dezvol­tarea agriculturii în următorii 2-3 ani, ţăranii muncitori din comunele Broşteni, Urlueni, Mozăceni, Su­seni, etc., din raionul Costeşti, sub îndrumarea organizaţiilor de bază şi cu sprijinul organelor locale de stat, au trecut la punerea în va­loare a rezervelor de terenuri, care vor fi redate producţiei Încă din acest an Analizînd posibilităţile pentru redarea acestor terenuri agricultu­rii, ţăranii muncitori din raionul Costeşti au desţelenit pînă acum peste 20 ha şi au desfundat o su­prafaţă de mai bine de 41 ha. pen­tru plantaţii noi de vii. Asemenea lor, ţăranii muncitori din raioanele Găeşti şi Piteşti au început, zilele trecute, desţelenirea primelor hectare identificate, cei din raionul Horezu au desţelenit o suprafaţă de 10 ha. în păşuni şi fineţe naturale cu producţii foarte scăzute, iar pe alte 8 ha. au făcut desfundarea terenului pentru plan­taţii noi de vii. Ţăranii muncitori din regiunea Piteşti au desţelenit pînă acum peste 100 ha. Varietăţi noi de pomi în regiunea Timişoara TIMIŞOARA (d­e la corespondentul nostru). — In anii vii­tori sectorul pomicol din regiunea Timişoara va cunoaşte o mare dezvoltare. Pînă în 1957, gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective şi ţăranii muncitori cu gospo­dării individuale vor planta peste 1.100.000 pomi, 46 ha. cu arbuşti fructiferi şi 132 ha. cu căpşuni. In scopul producerii materialului săditor, adaptat la con­diţiile de climă şi sol ale fiecărei zone naturale din regiune, s-au înfiinţat pepiniere la Domaşnea (raionul Almaş) Lugoj, Caransebeş, Moldova Nouă, Oraviţa, Banloc (raionul Deta”) şi Jimbolia (raionul Timişoara) In pepiniera de la Banloc, bunăoară, care va fi mărită de la 80 ha. la 160 ha., se vor înmulţi: varietăţile merilor de vară, aie perilor, prunilor, cai­­şilor, piersicilor, vişinilor şi gutuiului, pentru plantarea di­gurilor,şi a terenurilor mlăştinoase­ din sudul regiunii. De asemenea, la pepiniera înfiinţată în Moldova Nouă vor fi crescute specii de castani comestibili, migdali dulci şi smo­chini, a căror creştere şi dezvoltare este favorizată de clima și solul, acestor raioane. ­ Prin hidromecanizare La cariera de calcar a fabricii de ciment „Ideal“ de la Cer­navodă se simţea de multă vreme nevoia de a se deschide noi fronturi masive de săpături. La dealul unde se făcea exploatarea, calcarul era acoperit pe o mare întindere de un strat de argilă gros de 15 m. Săparea manuală a acestei mari cantităţi de pămînt — de care era condiţionată extra­gerea calcarului — decurgea greoi, într-un ritm nesatisfă­­cător Un grup de studenţi de­ la Institutul Politehnic din Bucu­reşti, care au făcut practică la această fabrică, au propus ca săparea pămîntului să se facă cu ajutorul metodei sovietice de hidromecanizare. In acest sens ei au făcut şi proiectele după care un grup de specialişti de la­ întreprinderea nr. 1 de la Cernavodă a Trustului de Construcţii Hidrotehnice a executat lucrările de montaj a instalaţiilor. In prima lună în care s-a început escavarea pămîntului cu ajutorul apei sub presiune s-a dizlocat o cantitate de pămînt mai mare decit ar fi putut săpa 100 oameni într-un an de zile.

Next