Romînia Liberă, februarie 1955 (Anul 13, nr. 3211-3234)

1955-02-01 / nr. 3211

Proletari din toate ț­ările, un­iţi-ve ! URBANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ COMUNICATUL Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române cu privire la îndeplinirea planului de stat pe anul 1954 Interviul acordat de V. M. Molotov ziariştilor americani W. R. Hearst şi Kingsbury Smith In anu­l 1954 dezvoltarea industriei, agriculturii, transporturilor, lucrărilor ca­pitale, comerţului interior şi exterior, creşterea numărului muncitorilor şi func-Planul anual al producţiei globale pe anul 1954 a fost îndeplinit pe întreaga in­dustrie socialistă în proporţie de 100,2%. Ca urmare a sarcinilor trasate de Ho­­tărîrea plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953, oamenii muncii şi-au intensificat eforturile, reuşind să reducă tot mai multe mijloace de pro­­tcţie şi bunuri de larg consum. In industria grea, planul de stat anual a fost depăşit la construcţii metalice, in­stalaţii de foraj, motoare Diesel, armături şi fitinguri, energie electrică, motoare, ge­­neratori şi transformatori electrici, apa­rate de măsură şi control, aparate de pro­tecţie, buldozere, vagoneţi, frămîntătoare pentru fabrici de pîine, unele sortimente de benzină, petrol şi motorină, gaze li­chefiate. De asemenea, s-au produs peste plan utilaje agricole cu tracţiune meca­nică cum sunt: pluguri, cultivatoare, gra­pe, semănători de cereale precum şi grape cu tracţiune animală, secerători-legători, trio­are cilindrice, uruitoare manuale, greble, piese de schimb pentru maşini agricole, îngrăşăminte chimice pentr­u­­ agricultură, insecticide horticole, lacuri şi vopsele, anvelope auto-moto, geamuri trăse, hîrtie şi alte produse. La unele produse şi sortimente, planul n-a fost însă îndeplinit. Ministerul In­dustriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini n-a îndeplinit în întregime pla­nul la unele produse siderurgice, la unele tipuri de material rulant şi de maşini agri­cole . Ministerul Industriei Cărbunelui ia extracţia de cărbune brut; Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Elec­trotehnice la vagoane de tramvaie şi aparate electro-medicale; Ministerul In­dustriei Materialelor de Construcţie la producţia de ţigle, ciment, var gras, că­rămizi ; Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei la cherestea, furnire, placaje; Ministerul Industriei Chimice la produse sodice şi acid sulfuric. Nerealizarea integrală a planului la fontă şi oţel se datoreşte, în mare măsură, prelungirii reparaţiilor unor furnale şi cuptoare de oţel peste termenul planifi­cat, precum şi nerealizării depline a planu­lui de colectare a fierului vechi. Oamenii muncii din întreprinderile pro­ducătoare de bunuri de larg consum au depăşit prevederile planului anual la pîine, paste făinoase, uleiuri comestibile, slăni­nă, preparate şi conserve de darne şi peş­te, produse zaharoase, biscuiţi, marmela­dă, bere, băuturi din spirt rafinat, ţigări şi tutun, fire de bumbac, tricotaje de bum­bac, de lină şi mătase, ciorapi kapron, confecţii, încălţăminte din­­cauciuc, sobe de încălzit şi maşini de gătit, butelii şi plite de gătit pentru gaze de petrol li­chefiate, aparate de radio la baterie, me­dicamente şi alte bunuri de consum ce­rute de populaţie. ţionarilor şi a productivităţii muncii şi ri­dicarea nivelului de trai material şi cul­tural al oamenilor muncii, sunt caracteri­zate prin următoarele date: Pe ministere şi organizaţii economice centrale, planul anual al producţiei glo­bale a fost îndeplinit după cum urmează: Procentul îndeplinirii planului ____pe 1954 . Au fost îndeplinite sarcinile cantitative la producţia de ţesături de bumbac şi ţe­sături de lină, precum şi la unele produse alimentare. S-a continuat îmbunătăţirea calităţii produselor şi s-au fabricat multe sortimente noi de produse alimentare ca: lapte praf, conserve de carne, de peşte, de legume şi fructe, produse de panifica­ţie, produse zaharoase, sucuri de fructe şi altele. De asemenea, s-au produs noi sorturi şi modele de ţesături imprimate, de încălţăminte, de aparate electrocasnice şi articole de menaj şi de alte produse. Cu toate aceste realizări, unele minis­tere producătoare de bunuri de consum n-au îndeplinit planul de producţie la o serie de produse şi sortimente. Astfel, Ministerul Industriei Uşoare n-a înde­plinit planul la unele sortimente de ţesă­turi de bumbac şi de mătase, la încăl­­ărnimie din piele; Ministerul Industriei Alimentare la peşte şi zahăr; întreprin­derile industriale ale Uniunii centrale a cooperativelor de consum la produse lac­tate. In ceea ce priveşte îmbunătăţirea cali­tăţii, înfrumuseţarea coloritului, îmbogă­ţirea modelelor şi desenelor, mai sunt unele întreprinderi ale Ministerului In­dustriei Uşoare care au livrat produse necorespunzătoare ca : întreprinderea ,,8 Martie“ din Bucureşti — ţesături de mă­tase, întreprinderea „Industria Linii“ din Timişoara — ţesături de lină, întreprin­derea „Ocsko Terezia“ din Timişoara — ciorapi de bumbac, întreprinderile „Fla­căra Roşie“ din Bucureşti şi „8 Mai“ din Mediaş — încălţăminte de piele, între­prinderea „1 Mai“ din Oradea — articole de blănărie. Unele întreprinderi ale Ministerului In­dustriei Alimentare n-au acordat sufi­cientă atenţie calităţii producţiei : trus­turile de panificaţie din Oraşul Stalin şi Oradea, fabrica de pîine „Avram Iancu“­­Bucureşti, întreprinderea de paste făi­noase „Steaua Roşie“-Slatina; întreprin­derea ,,Victoria“-Oraşul Stalin la prepa­rate de carne ; întreprinderile piscicole „Constanţa“ şi „Sulim“ la peşte sărat; întreprinderea „Flora“ la conserve de le­gume. De asemenea, unele unităţi ale Coope­raţiei meşteşugăreşti şi industriei locale au fabricat produse de calitate necores­punzătoare. Unele întreprinderi ale industriei lo­cale din Capitală, din regiunile Stalin, Baia Mare, Regiunea Autonomă Maghia­ră, printr-o mai bună utilizare a resurselor locale, au sporit producţia şi au lărgit sortimentele bunurilor de larg consum, spre deosebire de alte întreprinderi din regiunile : Ploeşti, Hunedoara, Craiova, Bîrlad, Piteşti, unde comitetele executive ale sfaturilor populare n-au acordat toată atenţia folosirii resurselor locale, în ve­derea îndeplinirii sarcinilor de producţie. In ceea ce priveşte aprovizionarea în­treprinderilor cu materii prime, mate­riale şi combustibil, cu toate îmbunătăţi­rile obţinute în semestrul II, n-au putut fi recuperate toate rămînerile în urmă cauzate de condiţiile atmosferice nefavo­rabile din trimestrul I 1954, care au îm­piedicat o desfăşurare normală a aprovi­zionării. In unele întreprinderi, livrările nu s-au efectuat la termenele şi în cantităţile contractate; încheierea contractelor între unii producători şi consumatori s-a fă­cut cu întârziere, iar unele ministere producătoare s-au autoaprovizionat în dauna consumatorilor contractanţi, creîn­­du-se greutăţi în buna desfăşurare a pro­cesului de producţie. Procesul de aprovizionare a mai fost stingherit şi de faptul că unele întreprin­deri ale Ministerului Industriei Metalur­gice şi Construcţiilor de Maşini, Ministe­rului Industriei Lemnului, Hîrtiei si Celu­lozei, Ministerului Căilor Ferate şi-au creat stocuri supranormative, lipsind în fe­lul acesta alte întreprinderi de unele ma­terii prime si materiale necesare. Pe lingă greutăţile cauzate de neres­­pectarea planului de livrări şi a termene­lor contractuale de către unii furnizori, unele întreprinderi ale Ministerelor In­dustriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice, Industriei Chimice, Indus­triei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei şi ale altor ministere, ca urmare a lipsurilor în organizarea procesului de producţie, au lucrat neritmic la un nivel mult scăzut în decada l-a faţă de decadele a II-a şi a IlI-a. In cursul anului 1954, cooperarea între întreprinderi a decurs în condiţiuni mai bune contribuind la folosirea mai justă a capacităţii maşinilor şi utilajelor speciale. Au existat totuşi deficienţe în respectarea planului de cooperare, creîndu-se greutăţi întreprinderilor în realizarea producţiei. Astfel, întreprinderea „Tudor Vladimi­­rescu“ a primit cu întîrziere piesele de la întreprinderile „Mao Tze-dun“ şi „Ar­mătura“, fabrica de rulmenţi din Mol­dova, inelele forjate de la uzina r.r. 3 ; întreprinderea „Electrotehnica“, garnitu­rile de fontă de la întreprinderea „Neptun“. Comparativ cu anul 1953, producţia globală din anul­ 1954 a întregii industrii a crescut cu 6,6% din care producţia mij­loacelor de producţie cu 3,9% şi producţia de bunuri de consum cu 10,5%. La principalele produse s-a atins urmă­torul nivel: (Continuare in pag 2­a) MOSCOVA 31 (Agerpres)­. — TASS trans­mite interviul acordat la 29 ianuarie 1955 de V. M. Molotov ziariştilor americani W. R. Hearst şi Kingsbury Smith. Hearst a spus că se află pentru prima dată în Uniunea Sovietică, că este foarte mulţumit că are posibilitatea de a face a­­ceastă călătorie şi de a cunoaşte astfel ţara şi că pentru el a constituit o surpriză plă­cută amabilitatea cu care oamenii sovietici îl întîmpină peste tot, pe el şi persoanele care-l însoţesc. Aceasta îl face să spere că relaţiile dintre Statele Unite şi Uniunea So­vietică se pot îmbunătăţi considerabil şi pot continua să se îmbunătăţească, ceea ce ar fi atît în interesul celor două ţări, cît şi în interesul lumii întregi. Molotov a făcut remarca că relaţiile ac­tuale sovieto-americane sînt de aşa natură încît nu se poate să nu se dorească îmbună­tăţirea lor. In ce priveşte atitudinea oame­nilor sovietici faţă de americani, ea a fo­st întotdeauna amicală.­­ Hearst a arătat că s-a convins de acest lucru. Hearst l-a rugat apoi pe V. M. Molotov să-i permită să pună unele întrebări privind situaţia internaţională actuală. Molotov a acceptat. Hearst a spus că situaţia care s-a creat în ultimul timp în Extremul Orient pare a fi cea mai importantă dintre problemele inter­naţionale actuale şi a întrebat dacă Molotov este de părere că situaţia în regiunea For­­moze­ reprezintă o primejdie serioasă pentru pacea mondială. Molotov a răspuns că situaţia în regiunea insulei Taiwan (denumirea chineză a For­­mozei, folosită în Uniunea Sovietică), re­ţine, bineînţeles, şi trebuie să reţină atenţia deoarece ea creează o încordare în Extremul Orient şi are repercusiuni negative asupra întregii situaţii internaţionale, constituind o primejdie de încălcare a păcii, o primejdie de război. La aceasta, el, Molotov, nu poate să nu adauge că după părerea sa răspunde­rea pentru aceasta revine Statelor Unite ca urmare a faptului că ele se amestecă în tre­burile interne ale Chinei. Noi, a spus Molotov, considerăm Taiwanul ca parte integrantă a Chinei. Kingsbury Smith a spus că în această or­dine de idei el ar voi să-i amintească lui Molotov recenta declaraţie făcută de Eden care a spus că China, ca atare, nu mai con­trolează de mulţi ani Formoza. „Pare-se, de­ aproximativ 100 de ani“,­­ a adăugat Hearst. Molotov a răspuns că există declaraţia de la Cairo, semnată de S.U.A. şi Anglia, că există şi declaraţia de la Potsdam, semnată de asemenea de S.U.A. şi Anglia. In afară de aceasta, există acordul cu privire la ca­pitularea Japoniei, semnat de S U.A., Anglia şi U.R.S.S. Potrivit tuturor acestor documen­­­te internaţionale fundamentale, Taiwanul este un teritoriu chinez şi urmează a fi trans­ferat Chinei. Aceasta şi-a găsit de asemenea confirmarea în declaraţia preşedintelui S.U.A. făcută ulterior, în 1950. Reiese astfel, a continuat Molotov, că în trecut această in­sulă a fost acaparată de Japonia, iar în pre­zent de cine? — de S.U.A. In felul acesta, la început o ţară a răpit Chinei un teritoriu naţional al ei, iar acum acest lucru l-a făcut o altă ţară. In ce priveşte declaraţia lui Eden, a spus Molotov, ea poate forma obiectul unei discuţii speciale. Kingsbury Smith a arătat că Molotov este cunoscut ca unul din cei mai mari realişti ai timpului nostru. El înţelege desigur că în condiţiile existente este puţin probabil ca S.U.A. să renunţe la apărarea Formozei, atît timp cît ele nu vor considera că pacea în Extremul Orient este asigurată. De aceea, apare ca posibil să se găsească o soluţie pentru problema ameninţării păcii, ca să spunem aşa, în limitele realităţii. In această ordine de idei, a spus Kingsbury Smith, Hearst ar vrea să mai pună o întrebare. Hearst a arătat că la conferinţa de la Geneva guvernul sovietic a depus eforturi încununate de succes pentru a preîntîmpina extinderea conflictului din Indochina. Se pune întrebarea dacă guvernul sovietic va fi gata să procedeze la fel în ce priveşte Formoza. Răspunzînd, Molotov a arătat că între pro­blemele Indochinei şi Chinei există bineînţe­les o mare deosebire. Intr-o singură privin­ţă atitudinea Uniunii Sovietice este identi­că atît în ce priveşte Indochina cît şi în ce priveşte China şi oricare altă regiune şi a­­nume în aceea că Uniunea Sovietică este interesată în micşorarea încordării interna­ţionale. Uniunea Sovietică este gata să spri­jine tot ce contribuie la micşorarea încordă­rii internaţionale, tot ce contribuie efectiv la atingerea acestui scop. Dar este necesar ca măsurile propuse să fie într-adevăr în­dreptate spre micşorarea încordării interna­tionale. Or, amestecul unui stat în treburile altui stat nu poate contribui la atingerea acestui ţel. In legătură cu remarca referitoare la rea­lism, el, Molotov, ar voi să adauge că, din punctul său de vedere, atitudinea realistă fată de China,de astăzi trebuie să fie alta decît aceea pe care erau obișnuite să o a­dopte în trecut unele state străine In pre­zent în China, întregul teritoriu chinez a fost unit sub conducerea guvernului central al Chinei, lucru care pînă mai ieri nu a e­xistat. Poporul chinez își dă seama că e! a izbu­tit să facă aceasta numai cu mari greutăţi şi priveşte acest lucru ca o mare victorie na­ţională a sa. Smulgerea unei părţi sau a al­teia din teritoriul Chinei este în aşa măsura contrară sentimentelor naţionale ale poporu­lui chinez, incit stîrneşte din partea sa cel mai hotărît protest şi indignare. De aceea, dacă privim situaţia din punct de vedere realist, trebuie să spunem că China moder­nă este un stat care cere mai mult ca ori­­cînd respectarea drepturilor şi intereselor sale naţionale. Numai datorită unei asemenea a­­titudini şi unei asemenea înţelegeri a lucru­rilor, relaţiile cu China se vor dezvolta spre folosul ambelor părţi. In ce priveşte Uniunea Sovietică, ea îşi dezvoltă relaţiile cu China pe baza egalităţii în drepturi, a prieteniei şi a luării în considerare a intereselor recipro­ce, ceea ce da rezultate pozitive. Kingsbury a spus că atît el cît şi Hearst înţeleg poziţia sovietică în această chestiu­ne. Totuşi, se pare că cea mai acută pro­blemă este aceea de a se găsi o soluţie oa­recare, fie ea şi vremelnică, de natură să îm­piedice ca primejdia să se extindă şi să se transforme într-o conflagraţie ce poate pune în primejdie pacea mondială. Molotov a răspuns că China nu ameninţă pe nimeni şi că ar fi bine dacă nimeni nu ar ameninţa-o nici pe ea. Acesta este lu­crul cel mai necesar pentru întărirea păcii şi stabilirea unor relaţii normale în regiu­nea Taiwanului. Hearst a întrebat: Dacă guvernul american va folosi bunele sale oficii pentru a sfătui pe prietenii săi chinezi, adică pe Cian Kai-şi, să caute o reglementare paşnică, va fi oare guvernul sovietic dispus să procedeze la fel faţă de aliaţ­i săi chinezi în scopul de a preîntîmpina o extindere a conflagraţiei? Molotov a răspuns că Hearst ar trebui­ să înţeleagă faptul că guvernul R.P. Chineze şi aşa-numitul guvern al lui Cian Kai-şi nu sunt părţi egale. Guvernul R.P. Chineze are tot temeiul să ceară restabilirea drepturilor sale legitime în privinţa Taiwanului. Iar „gu­vernul“ lui Cian Kai­ şi, respins de poporul chinez, trebuie să se care în altă parte şi să nu strice relaţiile între state, aşa cum o face în prezent, rămînînd cu ajutorul S.U.A acolo unde nu ar trebui să fie. Tot ce con­tribuie la rezolvarea acestei probleme va găsi sprijin din partea­ guvernului sovietic. Noi credem, a continuat Molotov, că ar fi în interesul S.U.A. însele să contribuie la restabilirea unei situaţii normale în regiu­nea Taiwanului şi a Extremului Orient în an­samblu, ţinînd seama de situaţia reală a lu­crurilor şi de schimbările istorice care au survenit în dezvoltarea Chinei şi a Extremu­lui Orient în întregul său. Kingsbury Smith a întrebat care va fi a­­titiudinea guvernului sovietic faţă de posib­­litatea obţinerii unei­­încetări temporare a focului, de exemplu pe timp de o lună, pen­tru a face cu putinţă retragerea trupelor lui Cian Kai­ şi din unele insule aşezate îngă li­toralul Chinei (Dacon) şi pentru a evita pierderi grele, posibile de ambele părţi în cazul cînd s-ar face încercarea de a se lua toate aceste insule cu forţa. Acest lucru poate contribui de asemenea la preintîmpinarea primejdiei de extindere a conflictului, posibilă in condiţiile actuale. Kingsbury Smith a adăugat că aceasta ar trebui considerat ca o măsură temporară şi poate ca primul pas spre o eventuală regle­mentare a­ întregii probleme în cazul cînd nu ar fi posibil să se obţină în prezent o încetare permanentă a focului între forţele armate ale celor două părţi. Molotov a arătat că poate răspunde la a­­ceasta pe scurt: Dacă Cian Kai­ şi va voi să-şi retragă trupele de pe oricare din insule este puţin probabil că cineva îl va îm­piedica să facă aceasta. Kingsbury Smith a întrebat dacă aceasta înseamnă că în cazul cînd Cian Kai-şi va hotărî să-şi retragă trupele, trupele chineze de pe continent tiu-1 vor ataca în decursul o­­peraţiei de retragere a trupelor şi n­u vor a­­taca nici vasele care ar putea fi folosite pentru a înlesni această operaţie de retra­gere. Molotov a răspuns că nu este împuternicit să vorbească în numele guvernului Repu­blicii Populare Chineze și că această între­bare trebuie adresată guvernului chinez. Kingsbury Smith a întrebat dacă guvernul sovietic va fi dispus să adreseze această în­trebare guvernului R.P. Chineze pe numele S.U.A. Molotov, la rîndul său, a întrebat: „Ne roagă oare guvernul S.U.A. să facem acest lucru ?* Hearst a spus că de legătură cu remarca lui Molotov că nu este împuternicit să vor­bească în numele guvernului chinez de pe continent, el, Hearst, ar voi să arate că nici el şi nici Kingsbury Smith nu acţionează şi nu fac propuneri în numele lui Cian Kai­ şi sau în numele guvernului S.U.A. In continuare, Hearst a arătat că el şi Kingsbury au pus toate întrebările care ii interesează în legătură cu Extremul Orient şi ii mulţumesc l­ui Molotov pentru răspun­surile sale. Hearst l-a rugat apoi pe Molotov să-i permită să pună unele întrebări refe­ritoare la probleme europene. Moloto­v a acceptat. Hearst a arătat că la mesajul de Anul Nou adresat poporului american şi transmis prin agenţia americană de televiziune, primul ministru G. M. Malenkov a spus că princi­pala cauză a încordării în relaţiile dintre S.U.A. şi U.R.S.S. o constituie crearea unei reţele de baze militare americane în jurul Uniunii Sovietice şi a statelor legate de ea în scopul realizării unor progrese pe cafea spre dezarmare prin reducerea treptată a forţelor armate, precum şi în scopul creării unei situaţii favorabile în vederea coexisten­ţei, va fi oare guvernul sovietic dispus ca încă înainte de încheierea tratatului de pace cu Austria să lichideze bazele sale militare şi aeriene în zona sa de ocupaţie din Aus­tria, cu condiţia ca puterile occidentale să procedeze la fel la zonele lor? Hearst a rugat să se ţină seama că pune şi această întrebare ca ziarist. Molotov a răspuns că ac­ este vorba două întrebări. Prima se referă la Austria, iar a doua se referă la bazele militare ame­ricane create in jurul Uniunii Sovietice. I­­n ce priveşte problema austriacă, el, Mor Iotov, crede că punctul de vedere al Uniun­i Sovietice este destul de bine cunoscut lui Hearst. In ce priveşte însă problema bazelor mi­litare americane din jurul Uniunii Sovietice şi al ţâi­lor de democraţie populară, aceasta este într-adevăr o problemă care aduce com­-*­plicaţii în întreaga situaţie internaţională, deoarece aceste baze dovedesc că una din părţi şi anume S.U.A. se situează pe o p­ozi­ţie neamicală faţă de Uniunea Sovietică şi, creind aceste baze în apropierea graniţelor Uniunii Sovietice, ameninţă Uniunea Soviet­­ică. Această situaţie nu poate contribui nici la micşorarea încordării în relaţ­iile interna­ţionale şi nici la înlesnirea rezolvării problem­­ei reducerii armamentelor, lucru în care sunt interesate cercurile largi din toata ţările. Se înţelege că problema bazelor mi­­­itare americane din apropierea graniţelor­ Uniunii Sovietice este una din acele pro­­­bleme care împiedică reglementarea a n­u-i­meroase alte probleme şi nu numai a pro­­­blemei austriace, deoarece crearea acestor, baze dovedeşte că în timp ce Uniunea So­vietică tinde spre îmbunătăţirea relaţiilor cu S.U.A., din partea S.U.A. se observă p ten­dinţa contrarie. Kingsbury Smith a spus că el şi Hearst nu pot, bineînţeles, să fie de acord cu efiM mafia că acţiunile S.U.A. în problema ba­zelor ar constitui un act inamical. Acesta acţiuni se explică prin considerente de securitate şi prin dorinţa de a asigura pacea. Totuşi, el, Kingsbury Smith, crede că dacă s-ar începe cu lichidarea bazelor din Austria care este situată în apropierea Uniunii So­­vietice, cu timpul s-ar putea extinde şi a­­supra altor regiuni,­­ Hearst a făcut remarca că începutul tre-' buie făcut undeva. Molotov a întrebat pe Hearst care este părerea sa în legătură cu posibilitatea de a se începe cu o singură re-' giune şi de a se extinde apoi şi mai departe lichidarea bazelor militare. Cum îşi închi­­puie el posibilitatea de a se începe cu Aus­tria şi de a se continua lichidarea bazelor în alte regiuni ? Kingsbury Smith a spus că aceasta ar putea avea un efect molipsitor. Molotov, la rîndul său, a spus că dacă s-ar porni numai de la această speranţă este puţin probabil ca aceasta să fie suficient. Hearst a arătat că dacă americanii și oa­­menii sovietici s-ar cunoaște mai bine reci­proc, aceasta ar fi de mare folos. In orice caz, Statele Unite n­u au întreprins nici­odată, în întreaga lor istorie nici un fel de războaie ofensive. Hobest a repetat din nou că începutul trebuie totuşi făcut undeva. Molotov a răspuns că în apropierea S.U.A. nu există nici baze militare sovietice, nici alte baze sovietice. In ce priveşte însă S.U.A., reiese că pentru securitatea lor ele trebuie să aibă baze, de exemplu în Norvegia, situa­tă la graniţa cu Uniunea Sovietică, în Tur­cia, care şi ea se învecinează cu U.R.S.S. şi chiar î­n Pakistan, fără a mai vorbi de alte regiuni ale Europei şi Asiei. Rezultă de ase­menea că şi Taiwanul este necesar pentru asi­gurarea securităţii S.U.A. Dacă ar fi să în­ţelegem într-un sens atît de larg securita­tea S.U.A., s-ar putea merge pînă la a sus­ţine că pentru securitatea lor, S.U.A. au ne­voie de baze în toate statele. Este puţin pro­babil ca asemenea planuri să se bucure de simpatia şi înţelegerea altor popoare care ştiu ce înseamnă suveranitatea, independenţa, drepturile şi interesele naţionale. Molotov a adăugat că în Uniunea Sovie­tică există ferma convingere că prin toate aceste baze, S.U.A. nu pot obţine nimic bun nici din punctul de vedere al propriilor lor interese şi nici din punctul de vedere al in­tereselor păcii. Dar care om nepărtinitor ar putea să fie de acord că crearea de baze militare în numeroase ţări şi tocmai în a­­propierea graniţelor unui alt stat, ar fi în interesul securităţii S.U.A. ? El, Molotov, crede că asemenea oameni naivi nu există. Toate acestea nu se pot explica prin inte­resele securităţii S.U.A., deoarece nimeni nu ameninţa securitatea lor, iar în ce priveşte Uniunea Sovietică, ea nu ameninţă în gene­re pe nimeni, nici o ţară. Uniunea Sovieti­că este destul de ocupată cu propriile sale probleme interne, şi este bineînţeles intere­sată în asigurarea păcii aşa cum sunt şi alte, popoare. In ce priveşte insă afirmaţia că crearea de baze militare americane nu ar dovedi o atitudine neamicală faţă de U.R.S.S., la a­­ceasta se pot spune următoarele : la îmbu­nătăţirea relaţiilor între ţările noastre ar pu­tea contribui în mare măsură lichidarea a­­cestor baze şi trecerea la situaţia care exis­tă în mod obişnuit între state ce întreţin in­tre ele relaţii normale. Kingsbury Smith a spus că el şi Hearst ar putea da ample explicaţii motivelor pentru care guvernul şi poporul S­U­A consideră că crearea de baze militare americane cores­punde intereselor securităţii lor şi cauzei păcii mondiale. Dar atît p! cît şi Hearst se tem că dacă vor porni pe această cale, se vor po­meni­­antrenaţi într-o dispută dialectică cu Molotov în care sînt siguri că nu i-ar putea face faţă. In afară de aceasta, întrucît ei au răpit pînă acum mai mult decît suficient din timpul lui Molotov, îi cer scuze şi îl roa­­gă să primească mulţumirile lor pentru timpul şi atenţia acordată. In încheiere, Hearst a mulţumit lui Molo­tov pentru primire şi pentru faptul că Mo­lotov a dăruit atît de mult din timpul său pentru a răspunde la întrebările sale. —— 1 I. îndeplinirea planului şi creşterea producţiei industriale Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini 96,4 Ministerul Industriei Petrolului 99,6 Ministerul Industriei Cărbunelui 102,4 Ministerul Energiei Electrice şi Indu­striei Electrotehnice 99,5 Ministerul Industriei Chimice 102,3 Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei 102,6 Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii 87,3 Ministerul Industriei Uşoare 99,4 Ministerul Industriei Alimentare _ 100,7 întreprinderile Industriei Locale și Gospodăriei Comunale 100,9 întreprinderile Industriale ale Ministerului Căilor Eterate 111,7 întreprinderile Industriale ale Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene .. 103,1 întreprinderile Industriale ale Ministerului Construcţiilor 97,5 întreprinderile Industriale ale Ministerului Culturii 106,0 Uniunea centrală a cooperativelor meşteşugăreşti 110,8 1954 în % Energie electrică faţă de 1953 108,2 Cărbune brut 101,0 Ţiţei extras 107,5 Gaz metan 104,4 Petrol Iampant 108,1 Gaze lichefiate 123.4 Minereuri de mangari 151.6 Minereuri cuprifere 123,9 Fontă 94,8 Oţel 87,5 Cazane ori aburi Industriale tip locomobilă 124,3 Locomotive cu aburi pentru ecartament normal 162,5 Strunguri 102,2 Rulmenţi 132,7 Hîrtie 103,9 îngrășăminte chimice pentru agricultură 299,2 Coloranţi organici 110,1 Anvelope auto-moto 126,1 Geamuri trase 116.9 Carne 115,3 Uleiuri comestibile 135,1 Slănină crudă 140,7 Preparate de carne 138,8 Conserve de carne 150,9 Peşte 111,6 Nota de protest adresată de Legaţia R. P. R. la Paris Ministerului Afacerilor Externe al Franţei Ministrul R.P.R. la Paris, Ion Drîn­­ceanu, a transmis la 31 ianuarie a.c. Ministerului Afacerilor Externe al Franţei o Notă cu următorul conţinut: „După cum este cunoscut, un ansamblu de cîntece şi dansuri din Republica Populară Romînă, la invitaţia Agenţiei literare şi artistice pariziene, a prezentat la Paris cu începere de la 11 ianuarie o serie de spectacole prin care se făceau cunoscute publicului francez creaţiile artistice ale poporului rom­în. Aceste spectacole s-au bucurat de o pri­mire călduroasă din partea celor mai largi cercuri ale opiniei publice franceze, fiind apreciate ca o importantă contribuţie la întărirea relaţiilor de prietenie dintre po­poarele român şi francez. Desfăşurarea normală a turneului ansamblului a fost însă de la început îm­piedicată de provocări ale unor elemente notorii fasciste, membre ale fostei organi­zaţii naziste „Garda de fier“, provocări care au mers pînă acolo încît au pus în primejdie viaţa şi libertatea membrilor ansamblului. Cu toate că aceste acţiuni ca şi organi­zatorii lor sînt bine cunoscuţi autorităţi­lor franceze,­ aşa după cum au recunoscut înşişi reprezentanţii acestor autorităţi, în cursul unor întrevederi cu membrii Lega­ţiei, totuşi, poliţia franceză a tolerat a­­ceastă activitate provocatoare, neluînd măsuri pentru încetarea ei. Legaţia a făcut repetate demersuri la Ministerul Afacerilor Externe, care-şi dăduse consimţămîntul la venirea ansam­blului în Franţa, atrăgîndu-i atenţia asu­pra seriozităţii situaţiei create. Cu toate aceste demersuri, autorităţile franceze, ignorînd normele elementare ale relaţiilor internaţionale şi regulile de ospi­talitate faţă de un grup de artişti străini veniţi în scopuri culturale, au continuat să aibă o atitudine binevoitoare şi chiar protectoare, faţă de noi acţiuni provoca­toare ale elementelor fasciste. Avînd în vedere cele de mai sus, Legaţia aduce la cunoştinţa Ministerului de Externe francez că Guvernul român a dispus, în semn de protest, suspendarea turneului în Franţa a­ ansamblului romî­­nesc de cîntece şi dansuri. Totodată Legaţia, conform instrucţiuni­lor guvernului, atrage atenţia Ministerului Afacerilor Externe francez că întreaga răs­pundere pentru securitatea personală a membrilor ansamblului pentru timpul cît­ aceştia se mai găsesc pe teritoriul francez revine în întregime autorităţilor franceze“. Riposta publicului francez faţă de o nouă încercare provocatoare a elementelor fasciste la Paris PARIS 31 (Agerpres) — In seara zilei de legionari a încercat să tulbure buna desfă- evacuat din sală, iar spectacolul a continuat 28 ianuarie, în timp ce în marea sală Empire din Paris, plină pînă la refuz, se des­făşura spectacolul ansamblului de cîntece şi dansuri populare româneşti, un grup de zece în mod normal. Spectatorii francezi au făcut o caldă manifestaţie de simpatie ansamblului romînesc.­­ „(Agerpres) şurare a spectacolului. Publicul francez a reacţionat plin de indignare împotriva provocărilor josnice ale huliganilor. Grupul de provocatori a fost ---------------------------------------­ Anul XIII Nr. 3211 4 pagini 20 bani ““1 Marți 1 februarie 1955 Să apărăm activ cauza păcii, întărind semnă­turile pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii prin sporirea eforturilor în munca pentru înflorirea scumpei noastre patrii! (Din Chemarea Comitetului Permanent­­ pentru Apărarea Păcii din R.P.R.)

Next