Romînia Liberă, februarie 1955 (Anul 13, nr. 3211-3234)
1955-02-01 / nr. 3211
Proletari din toate țările, uniţi-ve ! URBANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ COMUNICATUL Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române cu privire la îndeplinirea planului de stat pe anul 1954 Interviul acordat de V. M. Molotov ziariştilor americani W. R. Hearst şi Kingsbury Smith In anul 1954 dezvoltarea industriei, agriculturii, transporturilor, lucrărilor capitale, comerţului interior şi exterior, creşterea numărului muncitorilor şi func-Planul anual al producţiei globale pe anul 1954 a fost îndeplinit pe întreaga industrie socialistă în proporţie de 100,2%. Ca urmare a sarcinilor trasate de Hotărîrea plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953, oamenii muncii şi-au intensificat eforturile, reuşind să reducă tot mai multe mijloace de protcţie şi bunuri de larg consum. In industria grea, planul de stat anual a fost depăşit la construcţii metalice, instalaţii de foraj, motoare Diesel, armături şi fitinguri, energie electrică, motoare, generatori şi transformatori electrici, aparate de măsură şi control, aparate de protecţie, buldozere, vagoneţi, frămîntătoare pentru fabrici de pîine, unele sortimente de benzină, petrol şi motorină, gaze lichefiate. De asemenea, s-au produs peste plan utilaje agricole cu tracţiune mecanică cum sunt: pluguri, cultivatoare, grape, semănători de cereale precum şi grape cu tracţiune animală, secerători-legători, trioare cilindrice, uruitoare manuale, greble, piese de schimb pentru maşini agricole, îngrăşăminte chimice pentru agricultură, insecticide horticole, lacuri şi vopsele, anvelope auto-moto, geamuri trăse, hîrtie şi alte produse. La unele produse şi sortimente, planul n-a fost însă îndeplinit. Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini n-a îndeplinit în întregime planul la unele produse siderurgice, la unele tipuri de material rulant şi de maşini agricole . Ministerul Industriei Cărbunelui ia extracţia de cărbune brut; Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice la vagoane de tramvaie şi aparate electro-medicale; Ministerul Industriei Materialelor de Construcţie la producţia de ţigle, ciment, var gras, cărămizi ; Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei la cherestea, furnire, placaje; Ministerul Industriei Chimice la produse sodice şi acid sulfuric. Nerealizarea integrală a planului la fontă şi oţel se datoreşte, în mare măsură, prelungirii reparaţiilor unor furnale şi cuptoare de oţel peste termenul planificat, precum şi nerealizării depline a planului de colectare a fierului vechi. Oamenii muncii din întreprinderile producătoare de bunuri de larg consum au depăşit prevederile planului anual la pîine, paste făinoase, uleiuri comestibile, slănină, preparate şi conserve de darne şi peşte, produse zaharoase, biscuiţi, marmeladă, bere, băuturi din spirt rafinat, ţigări şi tutun, fire de bumbac, tricotaje de bumbac, de lină şi mătase, ciorapi kapron, confecţii, încălţăminte dincauciuc, sobe de încălzit şi maşini de gătit, butelii şi plite de gătit pentru gaze de petrol lichefiate, aparate de radio la baterie, medicamente şi alte bunuri de consum cerute de populaţie. ţionarilor şi a productivităţii muncii şi ridicarea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii, sunt caracterizate prin următoarele date: Pe ministere şi organizaţii economice centrale, planul anual al producţiei globale a fost îndeplinit după cum urmează: Procentul îndeplinirii planului ____pe 1954 . Au fost îndeplinite sarcinile cantitative la producţia de ţesături de bumbac şi ţesături de lină, precum şi la unele produse alimentare. S-a continuat îmbunătăţirea calităţii produselor şi s-au fabricat multe sortimente noi de produse alimentare ca: lapte praf, conserve de carne, de peşte, de legume şi fructe, produse de panificaţie, produse zaharoase, sucuri de fructe şi altele. De asemenea, s-au produs noi sorturi şi modele de ţesături imprimate, de încălţăminte, de aparate electrocasnice şi articole de menaj şi de alte produse. Cu toate aceste realizări, unele ministere producătoare de bunuri de consum n-au îndeplinit planul de producţie la o serie de produse şi sortimente. Astfel, Ministerul Industriei Uşoare n-a îndeplinit planul la unele sortimente de ţesături de bumbac şi de mătase, la încălărnimie din piele; Ministerul Industriei Alimentare la peşte şi zahăr; întreprinderile industriale ale Uniunii centrale a cooperativelor de consum la produse lactate. In ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii, înfrumuseţarea coloritului, îmbogăţirea modelelor şi desenelor, mai sunt unele întreprinderi ale Ministerului Industriei Uşoare care au livrat produse necorespunzătoare ca : întreprinderea ,,8 Martie“ din Bucureşti — ţesături de mătase, întreprinderea „Industria Linii“ din Timişoara — ţesături de lină, întreprinderea „Ocsko Terezia“ din Timişoara — ciorapi de bumbac, întreprinderile „Flacăra Roşie“ din Bucureşti şi „8 Mai“ din Mediaş — încălţăminte de piele, întreprinderea „1 Mai“ din Oradea — articole de blănărie. Unele întreprinderi ale Ministerului Industriei Alimentare n-au acordat suficientă atenţie calităţii producţiei : trusturile de panificaţie din Oraşul Stalin şi Oradea, fabrica de pîine „Avram Iancu“Bucureşti, întreprinderea de paste făinoase „Steaua Roşie“-Slatina; întreprinderea ,,Victoria“-Oraşul Stalin la preparate de carne ; întreprinderile piscicole „Constanţa“ şi „Sulim“ la peşte sărat; întreprinderea „Flora“ la conserve de legume. De asemenea, unele unităţi ale Cooperaţiei meşteşugăreşti şi industriei locale au fabricat produse de calitate necorespunzătoare. Unele întreprinderi ale industriei locale din Capitală, din regiunile Stalin, Baia Mare, Regiunea Autonomă Maghiară, printr-o mai bună utilizare a resurselor locale, au sporit producţia şi au lărgit sortimentele bunurilor de larg consum, spre deosebire de alte întreprinderi din regiunile : Ploeşti, Hunedoara, Craiova, Bîrlad, Piteşti, unde comitetele executive ale sfaturilor populare n-au acordat toată atenţia folosirii resurselor locale, în vederea îndeplinirii sarcinilor de producţie. In ceea ce priveşte aprovizionarea întreprinderilor cu materii prime, materiale şi combustibil, cu toate îmbunătăţirile obţinute în semestrul II, n-au putut fi recuperate toate rămînerile în urmă cauzate de condiţiile atmosferice nefavorabile din trimestrul I 1954, care au împiedicat o desfăşurare normală a aprovizionării. In unele întreprinderi, livrările nu s-au efectuat la termenele şi în cantităţile contractate; încheierea contractelor între unii producători şi consumatori s-a făcut cu întârziere, iar unele ministere producătoare s-au autoaprovizionat în dauna consumatorilor contractanţi, creîndu-se greutăţi în buna desfăşurare a procesului de producţie. Procesul de aprovizionare a mai fost stingherit şi de faptul că unele întreprinderi ale Ministerului Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, Ministerului Industriei Lemnului, Hîrtiei si Celulozei, Ministerului Căilor Ferate şi-au creat stocuri supranormative, lipsind în felul acesta alte întreprinderi de unele materii prime si materiale necesare. Pe lingă greutăţile cauzate de nerespectarea planului de livrări şi a termenelor contractuale de către unii furnizori, unele întreprinderi ale Ministerelor Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice, Industriei Chimice, Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei şi ale altor ministere, ca urmare a lipsurilor în organizarea procesului de producţie, au lucrat neritmic la un nivel mult scăzut în decada l-a faţă de decadele a II-a şi a IlI-a. In cursul anului 1954, cooperarea între întreprinderi a decurs în condiţiuni mai bune contribuind la folosirea mai justă a capacităţii maşinilor şi utilajelor speciale. Au existat totuşi deficienţe în respectarea planului de cooperare, creîndu-se greutăţi întreprinderilor în realizarea producţiei. Astfel, întreprinderea „Tudor Vladimirescu“ a primit cu întîrziere piesele de la întreprinderile „Mao Tze-dun“ şi „Armătura“, fabrica de rulmenţi din Moldova, inelele forjate de la uzina r.r. 3 ; întreprinderea „Electrotehnica“, garniturile de fontă de la întreprinderea „Neptun“. Comparativ cu anul 1953, producţia globală din anul 1954 a întregii industrii a crescut cu 6,6% din care producţia mijloacelor de producţie cu 3,9% şi producţia de bunuri de consum cu 10,5%. La principalele produse s-a atins următorul nivel: (Continuare in pag 2a) MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite interviul acordat la 29 ianuarie 1955 de V. M. Molotov ziariştilor americani W. R. Hearst şi Kingsbury Smith. Hearst a spus că se află pentru prima dată în Uniunea Sovietică, că este foarte mulţumit că are posibilitatea de a face această călătorie şi de a cunoaşte astfel ţara şi că pentru el a constituit o surpriză plăcută amabilitatea cu care oamenii sovietici îl întîmpină peste tot, pe el şi persoanele care-l însoţesc. Aceasta îl face să spere că relaţiile dintre Statele Unite şi Uniunea Sovietică se pot îmbunătăţi considerabil şi pot continua să se îmbunătăţească, ceea ce ar fi atît în interesul celor două ţări, cît şi în interesul lumii întregi. Molotov a făcut remarca că relaţiile actuale sovieto-americane sînt de aşa natură încît nu se poate să nu se dorească îmbunătăţirea lor. In ce priveşte atitudinea oamenilor sovietici faţă de americani, ea a fost întotdeauna amicală. Hearst a arătat că s-a convins de acest lucru. Hearst l-a rugat apoi pe V. M. Molotov să-i permită să pună unele întrebări privind situaţia internaţională actuală. Molotov a acceptat. Hearst a spus că situaţia care s-a creat în ultimul timp în Extremul Orient pare a fi cea mai importantă dintre problemele internaţionale actuale şi a întrebat dacă Molotov este de părere că situaţia în regiunea Formoze reprezintă o primejdie serioasă pentru pacea mondială. Molotov a răspuns că situaţia în regiunea insulei Taiwan (denumirea chineză a Formozei, folosită în Uniunea Sovietică), reţine, bineînţeles, şi trebuie să reţină atenţia deoarece ea creează o încordare în Extremul Orient şi are repercusiuni negative asupra întregii situaţii internaţionale, constituind o primejdie de încălcare a păcii, o primejdie de război. La aceasta, el, Molotov, nu poate să nu adauge că după părerea sa răspunderea pentru aceasta revine Statelor Unite ca urmare a faptului că ele se amestecă în treburile interne ale Chinei. Noi, a spus Molotov, considerăm Taiwanul ca parte integrantă a Chinei. Kingsbury Smith a spus că în această ordine de idei el ar voi să-i amintească lui Molotov recenta declaraţie făcută de Eden care a spus că China, ca atare, nu mai controlează de mulţi ani Formoza. „Pare-se, de aproximativ 100 de ani“, a adăugat Hearst. Molotov a răspuns că există declaraţia de la Cairo, semnată de S.U.A. şi Anglia, că există şi declaraţia de la Potsdam, semnată de asemenea de S.U.A. şi Anglia. In afară de aceasta, există acordul cu privire la capitularea Japoniei, semnat de S U.A., Anglia şi U.R.S.S. Potrivit tuturor acestor documente internaţionale fundamentale, Taiwanul este un teritoriu chinez şi urmează a fi transferat Chinei. Aceasta şi-a găsit de asemenea confirmarea în declaraţia preşedintelui S.U.A. făcută ulterior, în 1950. Reiese astfel, a continuat Molotov, că în trecut această insulă a fost acaparată de Japonia, iar în prezent de cine? — de S.U.A. In felul acesta, la început o ţară a răpit Chinei un teritoriu naţional al ei, iar acum acest lucru l-a făcut o altă ţară. In ce priveşte declaraţia lui Eden, a spus Molotov, ea poate forma obiectul unei discuţii speciale. Kingsbury Smith a arătat că Molotov este cunoscut ca unul din cei mai mari realişti ai timpului nostru. El înţelege desigur că în condiţiile existente este puţin probabil ca S.U.A. să renunţe la apărarea Formozei, atît timp cît ele nu vor considera că pacea în Extremul Orient este asigurată. De aceea, apare ca posibil să se găsească o soluţie pentru problema ameninţării păcii, ca să spunem aşa, în limitele realităţii. In această ordine de idei, a spus Kingsbury Smith, Hearst ar vrea să mai pună o întrebare. Hearst a arătat că la conferinţa de la Geneva guvernul sovietic a depus eforturi încununate de succes pentru a preîntîmpina extinderea conflictului din Indochina. Se pune întrebarea dacă guvernul sovietic va fi gata să procedeze la fel în ce priveşte Formoza. Răspunzînd, Molotov a arătat că între problemele Indochinei şi Chinei există bineînţeles o mare deosebire. Intr-o singură privinţă atitudinea Uniunii Sovietice este identică atît în ce priveşte Indochina cît şi în ce priveşte China şi oricare altă regiune şi anume în aceea că Uniunea Sovietică este interesată în micşorarea încordării internaţionale. Uniunea Sovietică este gata să sprijine tot ce contribuie la micşorarea încordării internaţionale, tot ce contribuie efectiv la atingerea acestui scop. Dar este necesar ca măsurile propuse să fie într-adevăr îndreptate spre micşorarea încordării internationale. Or, amestecul unui stat în treburile altui stat nu poate contribui la atingerea acestui ţel. In legătură cu remarca referitoare la realism, el, Molotov, ar voi să adauge că, din punctul său de vedere, atitudinea realistă fată de China,de astăzi trebuie să fie alta decît aceea pe care erau obișnuite să o adopte în trecut unele state străine In prezent în China, întregul teritoriu chinez a fost unit sub conducerea guvernului central al Chinei, lucru care pînă mai ieri nu a existat. Poporul chinez își dă seama că e! a izbutit să facă aceasta numai cu mari greutăţi şi priveşte acest lucru ca o mare victorie naţională a sa. Smulgerea unei părţi sau a alteia din teritoriul Chinei este în aşa măsura contrară sentimentelor naţionale ale poporului chinez, incit stîrneşte din partea sa cel mai hotărît protest şi indignare. De aceea, dacă privim situaţia din punct de vedere realist, trebuie să spunem că China modernă este un stat care cere mai mult ca oricînd respectarea drepturilor şi intereselor sale naţionale. Numai datorită unei asemenea atitudini şi unei asemenea înţelegeri a lucrurilor, relaţiile cu China se vor dezvolta spre folosul ambelor părţi. In ce priveşte Uniunea Sovietică, ea îşi dezvoltă relaţiile cu China pe baza egalităţii în drepturi, a prieteniei şi a luării în considerare a intereselor reciproce, ceea ce da rezultate pozitive. Kingsbury a spus că atît el cît şi Hearst înţeleg poziţia sovietică în această chestiune. Totuşi, se pare că cea mai acută problemă este aceea de a se găsi o soluţie oarecare, fie ea şi vremelnică, de natură să împiedice ca primejdia să se extindă şi să se transforme într-o conflagraţie ce poate pune în primejdie pacea mondială. Molotov a răspuns că China nu ameninţă pe nimeni şi că ar fi bine dacă nimeni nu ar ameninţa-o nici pe ea. Acesta este lucrul cel mai necesar pentru întărirea păcii şi stabilirea unor relaţii normale în regiunea Taiwanului. Hearst a întrebat: Dacă guvernul american va folosi bunele sale oficii pentru a sfătui pe prietenii săi chinezi, adică pe Cian Kai-şi, să caute o reglementare paşnică, va fi oare guvernul sovietic dispus să procedeze la fel faţă de aliaţi săi chinezi în scopul de a preîntîmpina o extindere a conflagraţiei? Molotov a răspuns că Hearst ar trebui să înţeleagă faptul că guvernul R.P. Chineze şi aşa-numitul guvern al lui Cian Kai-şi nu sunt părţi egale. Guvernul R.P. Chineze are tot temeiul să ceară restabilirea drepturilor sale legitime în privinţa Taiwanului. Iar „guvernul“ lui Cian Kai şi, respins de poporul chinez, trebuie să se care în altă parte şi să nu strice relaţiile între state, aşa cum o face în prezent, rămînînd cu ajutorul S.U.A acolo unde nu ar trebui să fie. Tot ce contribuie la rezolvarea acestei probleme va găsi sprijin din partea guvernului sovietic. Noi credem, a continuat Molotov, că ar fi în interesul S.U.A. însele să contribuie la restabilirea unei situaţii normale în regiunea Taiwanului şi a Extremului Orient în ansamblu, ţinînd seama de situaţia reală a lucrurilor şi de schimbările istorice care au survenit în dezvoltarea Chinei şi a Extremului Orient în întregul său. Kingsbury Smith a întrebat care va fi atitiudinea guvernului sovietic faţă de posiblitatea obţinerii uneiîncetări temporare a focului, de exemplu pe timp de o lună, pentru a face cu putinţă retragerea trupelor lui Cian Kai şi din unele insule aşezate îngă litoralul Chinei (Dacon) şi pentru a evita pierderi grele, posibile de ambele părţi în cazul cînd s-ar face încercarea de a se lua toate aceste insule cu forţa. Acest lucru poate contribui de asemenea la preintîmpinarea primejdiei de extindere a conflictului, posibilă in condiţiile actuale. Kingsbury Smith a adăugat că aceasta ar trebui considerat ca o măsură temporară şi poate ca primul pas spre o eventuală reglementare a întregii probleme în cazul cînd nu ar fi posibil să se obţină în prezent o încetare permanentă a focului între forţele armate ale celor două părţi. Molotov a arătat că poate răspunde la aceasta pe scurt: Dacă Cian Kai şi va voi să-şi retragă trupele de pe oricare din insule este puţin probabil că cineva îl va împiedica să facă aceasta. Kingsbury Smith a întrebat dacă aceasta înseamnă că în cazul cînd Cian Kai-şi va hotărî să-şi retragă trupele, trupele chineze de pe continent tiu-1 vor ataca în decursul operaţiei de retragere a trupelor şi nu vor ataca nici vasele care ar putea fi folosite pentru a înlesni această operaţie de retragere. Molotov a răspuns că nu este împuternicit să vorbească în numele guvernului Republicii Populare Chineze și că această întrebare trebuie adresată guvernului chinez. Kingsbury Smith a întrebat dacă guvernul sovietic va fi dispus să adreseze această întrebare guvernului R.P. Chineze pe numele S.U.A. Molotov, la rîndul său, a întrebat: „Ne roagă oare guvernul S.U.A. să facem acest lucru ?* Hearst a spus că de legătură cu remarca lui Molotov că nu este împuternicit să vorbească în numele guvernului chinez de pe continent, el, Hearst, ar voi să arate că nici el şi nici Kingsbury Smith nu acţionează şi nu fac propuneri în numele lui Cian Kai şi sau în numele guvernului S.U.A. In continuare, Hearst a arătat că el şi Kingsbury au pus toate întrebările care ii interesează în legătură cu Extremul Orient şi ii mulţumesc lui Molotov pentru răspunsurile sale. Hearst l-a rugat apoi pe Molotov să-i permită să pună unele întrebări referitoare la probleme europene. Molotov a acceptat. Hearst a arătat că la mesajul de Anul Nou adresat poporului american şi transmis prin agenţia americană de televiziune, primul ministru G. M. Malenkov a spus că principala cauză a încordării în relaţiile dintre S.U.A. şi U.R.S.S. o constituie crearea unei reţele de baze militare americane în jurul Uniunii Sovietice şi a statelor legate de ea în scopul realizării unor progrese pe cafea spre dezarmare prin reducerea treptată a forţelor armate, precum şi în scopul creării unei situaţii favorabile în vederea coexistenţei, va fi oare guvernul sovietic dispus ca încă înainte de încheierea tratatului de pace cu Austria să lichideze bazele sale militare şi aeriene în zona sa de ocupaţie din Austria, cu condiţia ca puterile occidentale să procedeze la fel la zonele lor? Hearst a rugat să se ţină seama că pune şi această întrebare ca ziarist. Molotov a răspuns că ac este vorba două întrebări. Prima se referă la Austria, iar a doua se referă la bazele militare americane create in jurul Uniunii Sovietice. In ce priveşte problema austriacă, el, Mor Iotov, crede că punctul de vedere al Uniuni Sovietice este destul de bine cunoscut lui Hearst. In ce priveşte însă problema bazelor militare americane din jurul Uniunii Sovietice şi al ţâilor de democraţie populară, aceasta este într-adevăr o problemă care aduce com-*plicaţii în întreaga situaţie internaţională, deoarece aceste baze dovedesc că una din părţi şi anume S.U.A. se situează pe o poziţie neamicală faţă de Uniunea Sovietică şi, creind aceste baze în apropierea graniţelor Uniunii Sovietice, ameninţă Uniunea Sovietică. Această situaţie nu poate contribui nici la micşorarea încordării în relaţiile internaţionale şi nici la înlesnirea rezolvării problemei reducerii armamentelor, lucru în care sunt interesate cercurile largi din toata ţările. Se înţelege că problema bazelor miitare americane din apropierea graniţelor Uniunii Sovietice este una din acele probleme care împiedică reglementarea a nu-imeroase alte probleme şi nu numai a problemei austriace, deoarece crearea acestor, baze dovedeşte că în timp ce Uniunea Sovietică tinde spre îmbunătăţirea relaţiilor cu S.U.A., din partea S.U.A. se observă p tendinţa contrarie. Kingsbury Smith a spus că el şi Hearst nu pot, bineînţeles, să fie de acord cu efiM mafia că acţiunile S.U.A. în problema bazelor ar constitui un act inamical. Acesta acţiuni se explică prin considerente de securitate şi prin dorinţa de a asigura pacea. Totuşi, el, Kingsbury Smith, crede că dacă s-ar începe cu lichidarea bazelor din Austria care este situată în apropierea Uniunii Sovietice, cu timpul s-ar putea extinde şi asupra altor regiuni, Hearst a făcut remarca că începutul tre-' buie făcut undeva. Molotov a întrebat pe Hearst care este părerea sa în legătură cu posibilitatea de a se începe cu o singură re-' giune şi de a se extinde apoi şi mai departe lichidarea bazelor militare. Cum îşi închipuie el posibilitatea de a se începe cu Austria şi de a se continua lichidarea bazelor în alte regiuni ? Kingsbury Smith a spus că aceasta ar putea avea un efect molipsitor. Molotov, la rîndul său, a spus că dacă s-ar porni numai de la această speranţă este puţin probabil ca aceasta să fie suficient. Hearst a arătat că dacă americanii și oamenii sovietici s-ar cunoaște mai bine reciproc, aceasta ar fi de mare folos. In orice caz, Statele Unite nu au întreprins niciodată, în întreaga lor istorie nici un fel de războaie ofensive. Hobest a repetat din nou că începutul trebuie totuşi făcut undeva. Molotov a răspuns că în apropierea S.U.A. nu există nici baze militare sovietice, nici alte baze sovietice. In ce priveşte însă S.U.A., reiese că pentru securitatea lor ele trebuie să aibă baze, de exemplu în Norvegia, situată la graniţa cu Uniunea Sovietică, în Turcia, care şi ea se învecinează cu U.R.S.S. şi chiar în Pakistan, fără a mai vorbi de alte regiuni ale Europei şi Asiei. Rezultă de asemenea că şi Taiwanul este necesar pentru asigurarea securităţii S.U.A. Dacă ar fi să înţelegem într-un sens atît de larg securitatea S.U.A., s-ar putea merge pînă la a susţine că pentru securitatea lor, S.U.A. au nevoie de baze în toate statele. Este puţin probabil ca asemenea planuri să se bucure de simpatia şi înţelegerea altor popoare care ştiu ce înseamnă suveranitatea, independenţa, drepturile şi interesele naţionale. Molotov a adăugat că în Uniunea Sovietică există ferma convingere că prin toate aceste baze, S.U.A. nu pot obţine nimic bun nici din punctul de vedere al propriilor lor interese şi nici din punctul de vedere al intereselor păcii. Dar care om nepărtinitor ar putea să fie de acord că crearea de baze militare în numeroase ţări şi tocmai în apropierea graniţelor unui alt stat, ar fi în interesul securităţii S.U.A. ? El, Molotov, crede că asemenea oameni naivi nu există. Toate acestea nu se pot explica prin interesele securităţii S.U.A., deoarece nimeni nu ameninţa securitatea lor, iar în ce priveşte Uniunea Sovietică, ea nu ameninţă în genere pe nimeni, nici o ţară. Uniunea Sovietică este destul de ocupată cu propriile sale probleme interne, şi este bineînţeles interesată în asigurarea păcii aşa cum sunt şi alte, popoare. In ce priveşte insă afirmaţia că crearea de baze militare americane nu ar dovedi o atitudine neamicală faţă de U.R.S.S., la aceasta se pot spune următoarele : la îmbunătăţirea relaţiilor între ţările noastre ar putea contribui în mare măsură lichidarea acestor baze şi trecerea la situaţia care există în mod obişnuit între state ce întreţin intre ele relaţii normale. Kingsbury Smith a spus că el şi Hearst ar putea da ample explicaţii motivelor pentru care guvernul şi poporul SUA consideră că crearea de baze militare americane corespunde intereselor securităţii lor şi cauzei păcii mondiale. Dar atît p! cît şi Hearst se tem că dacă vor porni pe această cale, se vor pomeniantrenaţi într-o dispută dialectică cu Molotov în care sînt siguri că nu i-ar putea face faţă. In afară de aceasta, întrucît ei au răpit pînă acum mai mult decît suficient din timpul lui Molotov, îi cer scuze şi îl roagă să primească mulţumirile lor pentru timpul şi atenţia acordată. In încheiere, Hearst a mulţumit lui Molotov pentru primire şi pentru faptul că Molotov a dăruit atît de mult din timpul său pentru a răspunde la întrebările sale. —— 1 I. îndeplinirea planului şi creşterea producţiei industriale Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini 96,4 Ministerul Industriei Petrolului 99,6 Ministerul Industriei Cărbunelui 102,4 Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice 99,5 Ministerul Industriei Chimice 102,3 Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei 102,6 Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii 87,3 Ministerul Industriei Uşoare 99,4 Ministerul Industriei Alimentare _ 100,7 întreprinderile Industriei Locale și Gospodăriei Comunale 100,9 întreprinderile Industriale ale Ministerului Căilor Eterate 111,7 întreprinderile Industriale ale Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene .. 103,1 întreprinderile Industriale ale Ministerului Construcţiilor 97,5 întreprinderile Industriale ale Ministerului Culturii 106,0 Uniunea centrală a cooperativelor meşteşugăreşti 110,8 1954 în % Energie electrică faţă de 1953 108,2 Cărbune brut 101,0 Ţiţei extras 107,5 Gaz metan 104,4 Petrol Iampant 108,1 Gaze lichefiate 123.4 Minereuri de mangari 151.6 Minereuri cuprifere 123,9 Fontă 94,8 Oţel 87,5 Cazane ori aburi Industriale tip locomobilă 124,3 Locomotive cu aburi pentru ecartament normal 162,5 Strunguri 102,2 Rulmenţi 132,7 Hîrtie 103,9 îngrășăminte chimice pentru agricultură 299,2 Coloranţi organici 110,1 Anvelope auto-moto 126,1 Geamuri trase 116.9 Carne 115,3 Uleiuri comestibile 135,1 Slănină crudă 140,7 Preparate de carne 138,8 Conserve de carne 150,9 Peşte 111,6 Nota de protest adresată de Legaţia R. P. R. la Paris Ministerului Afacerilor Externe al Franţei Ministrul R.P.R. la Paris, Ion Drînceanu, a transmis la 31 ianuarie a.c. Ministerului Afacerilor Externe al Franţei o Notă cu următorul conţinut: „După cum este cunoscut, un ansamblu de cîntece şi dansuri din Republica Populară Romînă, la invitaţia Agenţiei literare şi artistice pariziene, a prezentat la Paris cu începere de la 11 ianuarie o serie de spectacole prin care se făceau cunoscute publicului francez creaţiile artistice ale poporului romîn. Aceste spectacole s-au bucurat de o primire călduroasă din partea celor mai largi cercuri ale opiniei publice franceze, fiind apreciate ca o importantă contribuţie la întărirea relaţiilor de prietenie dintre popoarele român şi francez. Desfăşurarea normală a turneului ansamblului a fost însă de la început împiedicată de provocări ale unor elemente notorii fasciste, membre ale fostei organizaţii naziste „Garda de fier“, provocări care au mers pînă acolo încît au pus în primejdie viaţa şi libertatea membrilor ansamblului. Cu toate că aceste acţiuni ca şi organizatorii lor sînt bine cunoscuţi autorităţilor franceze, aşa după cum au recunoscut înşişi reprezentanţii acestor autorităţi, în cursul unor întrevederi cu membrii Legaţiei, totuşi, poliţia franceză a tolerat această activitate provocatoare, neluînd măsuri pentru încetarea ei. Legaţia a făcut repetate demersuri la Ministerul Afacerilor Externe, care-şi dăduse consimţămîntul la venirea ansamblului în Franţa, atrăgîndu-i atenţia asupra seriozităţii situaţiei create. Cu toate aceste demersuri, autorităţile franceze, ignorînd normele elementare ale relaţiilor internaţionale şi regulile de ospitalitate faţă de un grup de artişti străini veniţi în scopuri culturale, au continuat să aibă o atitudine binevoitoare şi chiar protectoare, faţă de noi acţiuni provocatoare ale elementelor fasciste. Avînd în vedere cele de mai sus, Legaţia aduce la cunoştinţa Ministerului de Externe francez că Guvernul român a dispus, în semn de protest, suspendarea turneului în Franţa a ansamblului romînesc de cîntece şi dansuri. Totodată Legaţia, conform instrucţiunilor guvernului, atrage atenţia Ministerului Afacerilor Externe francez că întreaga răspundere pentru securitatea personală a membrilor ansamblului pentru timpul cît aceştia se mai găsesc pe teritoriul francez revine în întregime autorităţilor franceze“. Riposta publicului francez faţă de o nouă încercare provocatoare a elementelor fasciste la Paris PARIS 31 (Agerpres) — In seara zilei de legionari a încercat să tulbure buna desfă- evacuat din sală, iar spectacolul a continuat 28 ianuarie, în timp ce în marea sală Empire din Paris, plină pînă la refuz, se desfăşura spectacolul ansamblului de cîntece şi dansuri populare româneşti, un grup de zece în mod normal. Spectatorii francezi au făcut o caldă manifestaţie de simpatie ansamblului romînesc. „(Agerpres) şurare a spectacolului. Publicul francez a reacţionat plin de indignare împotriva provocărilor josnice ale huliganilor. Grupul de provocatori a fost --------------------------------------- Anul XIII Nr. 3211 4 pagini 20 bani ““1 Marți 1 februarie 1955 Să apărăm activ cauza păcii, întărind semnăturile pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii prin sporirea eforturilor în munca pentru înflorirea scumpei noastre patrii! (Din Chemarea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R.)