Romînia Liberă, iulie 1955 (Anul 13, nr. 3339-3365)

1955-07-22 / nr. 3357

t * TELEGRAME Tovarășului ALEXANDER ZAWADSKI Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone VARȘOVIA fftvarS.CUDPrllei,îl*Sârif,âtom­iJ,aniona,e 3 Republicii Populare Polone, vă rog să primi) tare tomMcté Sîîcffi“ PreZ'diU,Ui Mir,i Adunăr' Nati°'a'e a RePubUdi P°P` p0P°ruJui fr,ate p°lon. n*şi succese în munca sa paşnică pentru întărirea i propăşirea continuă a Republicii Populare Polone şi în lupta comună pentru întărire paca in lume. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului JOSEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu pilejul celei de a 11-a aniversări a eliberării Poloniei de sub jugul fascist, primiţi, tovarăşe Preşedinte, din partea guvernului Republicii Populare Romine cele mai călduroase felicitări. , Poporul român urează poporului frate polonez, noi victorii in opera­ de construire a socialismului, in întărirea şi înflorirea Poloniei democrat-populare şi in lupta comună pentru asigurarea păcii şi securităţii popoarelor, în fruntea căreia se află marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică. Trăiască prietenia frăţească dintre popoarele român şi polonez. GHEORGHE GHEORGHIIŢDEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului STANISLAW SKRZESZEWSKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu ocazia celei de a 11-a aniversări a eliberării Poloniei de către eroica Armată Sovietică, vă rog să primiţi, tovarăşe Ministru, sincere felicitări şi urări de noi succese în întărirea Poloniei democrat-populare şi în lupta comună pentru pace şi colaborare internațională. SIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române V Proletari din hale färile, unifi-vd I Marea sărbătoare a poporului polonez Astăzi se împlinesc unsprezece ani de­­ cinci Armata Sovietică împreună cu uni­­­­tăţil­e Armatei Poloneze au trecut la eli­berarea Poloniei de sub ocupaţia cotropi­torilor hitlerişti. In acea zi de iulie a a­­nului 1944, cînd o nouă pagina se des­chidea în istoria mult zbuciumatului po­por polonez, pe primul petec de păm­nt, eliberat, în oraşul Cheim, a fost lansat­­inflăcăratul Manifest al Comitetului Po­lon de Eliberare Naţională prin ale căr­ui cuvinte întregul popor era chemat la lupta pentru eliberarea ţării, pentru con­struirea unei Polonii libere şi indepen­dente. De atunci, ziua de 22 iulie este c­ea mai mare sărbătoare naţională a­­to­porului polonez — ziua renaşterii Polo­niei. Eliberarea Poloniei de către Armata Sovietică a dat posibilitate poporului po­lonez să devină stăpîn pe propria-i soartă şi să pornească la vindecarea cănilor lă­sate de război. Dînd dovadă de acelaşi eroism şi abnegaţie în lupta pentru re­construcţie, oamenii muncii din Polonia au desfăşurat, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, o muncă plină de avînt ale cărei rezultate pot fi văzute astăzi pe întreg cuprinsul ţării. Dintr-o ţară altădată înapoiată din punct de ve­dere economic, Polonia se transformă cu paşi repezi într-o mare putere industrială. După îndeplinirea­­cu succes a planului trienal care a adus o sporire a producţiei industriei grele şi uşoare cu 77 la sută faţă de nivelul antebelic, oamenii muncii din ţara prietenă au trecut la îndepli­nirea planului de şase ani (1950—1955). Realizările obţinute în cursul celor cinci ani şi jumătate care­­ s-au scurs de la în­ceperea lui dovedesc cu prisosinţă uriaşul avînt al economiei poloneze și în primul rînd al industriei ei grele. In această pe­rioadă de timp, au fost construite peste 11.000 obiective industriale printre cele mai mari numărîndu-se: prima parte a combinatului metalurgic „Lenin“ de la Nowa Huta, prima parte a uzinei meta­lurgice „Bierut“ de la Czestochowa, uzi­nele de aluminiu din Skawina şi Boles­­lawiec, uzinele de automobile din Varşo­via şi Lublin, uzinele de avioane şi multe altele. In prezent se apropie de sfîrşit lucrările pe 840 de şantiere de construcţii. Toate aceste realizări au făcut ca pro­ducţia industrială a Poloniei să crească într-un ritm nemaicunoscut, devenind astăzi a cincea ţară din Europa în ce priveşte volumul total­­al producţiei. Prin munca milioanelor de constructori ai Poloniei populare, oraşele au fost re­clădite din ruine şi cunosc o mare înflo­rire. Străvechea Varşovie distrusă de fascişti a renăscut mai frumoasă şi mai strălucitoare ca oricînd. In aceste zile sărbătoreşti populaţia ei ,a inaugurat măreţul Palat al Culturii şi Ştiinţei „I. V. Stalin“ măreţ dar al Uniunii So­vietice, dovadă a prieteniei şi dragostei popoarelor ei faţă de poporul polonez. In curînd capitala Poloniei va fi locul de în­­tîlnire al tinerilor veniţi din toate colţu­rile lumii la Festivalul Mondial al Tine­retului care vor putea să admire realiză­rile muncii eroice a poporului polonez Odată cu puternicul avînt al industriei, cu schimbarea înfăţişării oraşelor, prefa­ceri mari au avut loc şi în viaţa satelor. Prin înlăturarea pentru totdeauna a ex­ploatării feudale, ţăranul polonez s-a ri­dicat din întuneric şi mizerie păşind ală­turi­­ de clasa muncitoare spre o viaţă nouă şi îmbelşugată. Partidul Muncito­resc Unit Polonez a acordat şi acordă o deosebită grijă accelerării ritmului de dezvoltare a agriculturii. Datorită acestei griji, la sfirşitul anului 1954, agricultura dispunea de aproximativ 51.000 de trac­toare. In aceiaşi vreme, în cele 9712 cooperative agricole de producţie lucrau peste 200.000 de familii ţărăneşti. Dezvoltarea pe care a luat-o economia Poloniei are ca rezultat o creştere perma­nenta a nivelului de trai material şi cul­tural al oamenilor munci. Numai în cursul anului trecut, salariul real al mun­citorilor şi funcţionarilor s-a mărit faţă de 1953 cu aproape 12 la sută, iar veni­turile ţăranilor au crescut în medie cu 11 la sută. Poporul polonez care sărbătoreşte as­tăzi cea de-a 11-a aniversare a eliberării sale ştie că succesele obţinute de el în­tr-un timp at­ât de scurt se datoresc elibe­rării sale de către Armata Sovietică, spri­jinului permanent primit din partea marei sale prietene Uniunea Sovietică şi a co­la­­borării frăţeşti cu celelalte ţări de democra­ţie populară. De aceea el preţuieşte în mod deosebit legăturile sale prieteneşti cu ţările lagărului socialist, fiind sigur că numai astfel va putea să continue cu suc­ces munca sa constructivă şi să-şi asigure independenţa şi suveranitatea naţională. Din primele zile ale existenţei sale R. P. Polonă este un stat iubitor de pace, care a sprijinit şi sprijină orice acţiune menită să ducă la slăbirea încordării in­ternaţionale şi la stabilirea unei păci trai­nice in lume. Poporul polonez,­care a fost în repetate rînduri victima agresivităţii militarismului german ,se află în primele rînduri ale forţelor iubitoare de pace care luptă pentru o justă rezolvare a problemei germane, împotriva refacerii forţelor mili­tariste din Germania occidentală, pentru crearea unei Germanii unite, democratice şi iubitoare de pace. El urmăreşte cu de­osebit interes conferinţa de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri şi salută, ca şi poporul nostru, cu adâncă satisfacţie proiectul prezentat de delega­ţia U.R.S.S. pentru un Tratat general eu­ropean de securitate colectivă. Popoarele noastre văd în acest Tratat o garanţie si­gură împotriva unei noi agresiuni în Eu­ropa, împotriva unui război pustiitor. Prin participarea sa la Tratatul de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mutuală, în­cheiat în cursul acestui an la Varşovia, între cele opt ţări iubitoare de pace din Europa, R. P. Dolonă doreşte să se asi­gure împotriva atacului orcărui agresor. Totodată poporul polonez, alături de celelalte ţări ale lagărului socialist, des­făşoară mai departe aceiaşi luptă neobosită pentru Încheierea unui sistem european de securitate colectivă. Poporul nostru care este legat printr-o veche prietenie de poporul polonez, urmă­reşte cu dragoste şi simpatie toate succe­sele obţinute de poporul prieten pe fron­tul construcţiei socialiste şi al apărării păcii. Această prietenie a căpătat o bază trainică odată cu eliberarea ţărilor noas­tre de către Armata Sovietică şi cu ve­nirea la cîrma lor a adevăraţilor repre­zentanţi ai celor două popoare. Ea este pecetluită prin Tratatul de prietenie, co­laborare şi asistenţă mutuală încheiat în­tre R. P. Romînă şi R. P. Polonă, vie măr­turie a dorinţei de a colabora şi de a se ajuta reciproc în munca şi lupta lor co­mună. Cu prilejul marii sărbători a poporului polonez, poporul nostru îi urează din toată inima noi și însemnate succese în lupta­­ sa pentru clădirea Poloniei noi și apăra­rea păcii. GENEVA 21 (Ageijpres) — TASS transmite: PROIECTUL DELEGAŢIE! U. R. S. $» TRATATUL GENERAL EUROPEAN DE SECURITATE COLECTIVĂ IN EUROPA In scopul asigurării păcii şi securităţii şi al preintimpinării unei agresiuni împo­triva oricărui stat din Europa, In scopul întăririi colaborării internaţio­­­nale in conformitate cu principiile respec­tării independenţei şi suveranităţii statelor, şi al neamestecului in treburile lor interne* In dorinţa de a obţine eforturi unite d­in partea tuturor statelor europene în vederea asigurării securităţii colective în dislaţia in locul creării unor grupări ale unor state europene împotriva altor state europene,­­gru­pări care provoacă înrăutăţiri şi fricţiuni în relaţiile între ţări şi care accentuează ■neîn­crederea reciprocă. Avînd în ved­ere că crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa ar contri­bui la rezolvarea grabnică a problemei ger­mane pe calea unificării Germaniei pe baze paşnice şi democratice. Statele europene, călăuzindu-se, după ţe­lurile şi principiile Cartei O.N.U., încheie un tratat general european de securitate co­lectivă în Europa pe următoarele baze: 1. Participanţi la tratat pot fi toate sta­tele europene, indiferent de orinduirea lor socială, precum şi Statele Unite ale Americii, dacă recunosc ţelurile şi îşi asumă obliga­ţiile prevăzute de tratat. Pină la crearea unui stat german unit, paşnic şi democra­tic, Republica Democrată Germană şi Re­publica Federală Germană pot fi participanţi cu drepturi egale la tratat. Se are in vedere că după unificarea Germaniei statul german unit poate fi participant la tratat pe bazele generale. încheierea tratatului de securitate colec­tivă in Europa nu afectează competenţa celor patru puteri — U.R.S-S., S.U.A., Anglia şi Franţa — In problema germană, care urmează să fie reglementată conform celor stabilite anterior de cele patru puteri. 2. Statele participante la tratat se obligă să se abţină de la orice agresiune a unuia împotriva altuia, să se abţină de asemenea in relaţiile lor internaţionale de la amenin­ţarea cu forţa sau de la folosirea ei şi, în conformitate cu Carta O.N.U., să rezolve toate litigiile care se pot ivi între ele prin mijloace paşnice, în aşa fel incit să nu pună în primejdie pacea internaţională şi securitatea in Europa. 3. Statele participante la tratat se vor consulta intre ele ori de cite ori, după pă­rerea oricăruia dintre ele, se va ivi amenin­ţarea unei agresiuni armate in Europa îm­potriva unuia sau a cîtorva dintre statele participante la tratat, în scopul luării de măsuri eficace pentru înlăturarea unei ase­menea ameninţări şi pentru menţinerea securităţii in Europa. 4. Agresiunea armată în Europa Împotri­va unuia sau a cîtorva state participante la tratat din partea oricărui stat sau grup de state va fi considerată o agresiune îm­potriva tuturor participanților la tratat. In cazul unei asemenea agresiuni, fiecare par­ticipant la tratat, exercitîndu-și dreptul de apărare individuală sau colectivă, va acor­da ajutor statului sau statelor care au fost victime ale unei asemenea agresiuni, cu toate mijloacele care îi sunt accesibile, inclu­siv folosirea forţei armate, în scopul resta­bilirii şi menţinerii păcii internaţionale şi a securităţii în Europa. 5. Statele participante la tratat se obligă ca în cel mai scurt termen să discute şi să stabilească un comun procedura conform căreia se va acorda ajutorul, inclusiv aju­torul militar, de către statele participante la tratat, în cazul când în Europa s-ar crea o situaţie care ar cere eforturi colective pen­tru restabilirea și menţinerea păcii în Eu­ropa. 6. Statele participante la tratat vor tri­mite neîntîrziat Consiliului de Securitate al O.N.U., in conformitate cu prevederile Car­tei Organizaţiei Naţiunilor Unite, o infor­mare cu privire la acţiunile întreprinse sau proiectate în cadrul exercitării dreptului la autoapărare sau în scopul menţinerii păcii şi securităţii în Europa. 7. Statele participante la tratat se obligă să nu participe la nici un fel de coaliţii, sau alianţe şi să nu încheie nici un fel de acorduri ale căror ţeluri sunt în contradic­ţie cu ţehirile tratatului d­e securitate co­lectivă in Europa. 8. Statele participante la tratat îşi asumă obligaţia de a contribui la o largă colabo­rare economică şi culturală între ele, pre­cum şi cu alte state prin dezvoltarea co­­merţu­ri şi a altor legături economice, prin lărgirea legăturilor culturale pe o bază care să excludă orice discriminare şi orice res­tricţii împiedicînd o asemenea colaborare. 9. In scopul realizării consultărilor pre­văzute de tratat între statele participante la tratat şi pentru examinarea problemelor care se ivesc în legătură cu sarcina asigu­rării securităţii în Europa, se prevăd : a) Conferinţe periodice şi, în cazurile ne­cesare, conferinţe speciale, la care fiecare stat va fi reprezentat printr-un membru al guvernului sau printr-un alt reprezentant numit în mod special. b) Crearea unui comitet politic consulta­tiv permanent care va avea obligaţia să elaboreze recomandările corespunzătoare către guvernele statelor participante la tratat. c) Crearea unui organ militar consulta­tiv, ale cărui împuterniciri urmează să fie precizate ulterior. 19. Recunoscînd răspunderea deosebită pentru menţinerea păcii şi a securităţii in­ternaţionale care revine statelor membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al O.N.U., statele participante la tratat vor invita guvernul Republicii Populare Chineze să-şi trimită reprezentanţi în calitate de ob­servatori în organele create in conformitate cu tratatul. 11. Prezentul tratat nu micşorează cu nimic forţa obligaţiilor cuprinse în tratatele şi acordurile internaţionale dintre ţările eu­ropene ale căror principii şi ţeluri sînt în conformitate cu principiile şi titlurile prezen­tului tratat. 12. Statele participante la tratat convin ca in decursul primei perioade (2-3 ani) de aplicare a măsurilor in vederea creării unui sistem de securitate colectivă In Europa in baza prezentului tratat, să nu fie eliberate de obligaţiile asumate de ele în baza trata­telor şi acordurilor existente. Totodată, statele participante la tratate şi acorduri care prevăd obligaţii militare, se vor abţine de la folosirea forţei armate şi vor rezolva toate litigiile care se pot ivi intre ele prin mijloace paşnice. De aseme­nea, între participanţii la tratatele şi acor­durile corespunzătoare vor avea loc consul­tări în căzul cînd intre fie se vor ivi diver­genţe sau litigii care ar putea crea o ame­ninţare pentru menţinerea păcii în Europa. 13. Pînă la realizarea acordului cu privire la reducerea armamentelor şi interzicerea armei atomice şi la retragerea trupelor străine de pe teritoriile ţărilor europene, statele participante la tratat s­e obligă să nu întreprindă nici un fel de noi măsuri în­dreptate spre sporirea forţelor lor armate pe teritoriile altor state ale Europei, înfăp­tuite pe baza tratatelor şi acordurilor în­cheiate anterior de către ele. 14. Statele participante la tratat sunt de acord ca la expirarea termenului asupra că­ruia s-a căzut de acord, din momentul in­trării in vigoare a prezentului tratat, trata­tul de la Varsovia din 14 mai 1955, acordu­rile de la Paris din 23 octombrie 1954 și tratatul nord-atlantic din 4 aprilie 1949 să-și piardă valabilitatea. 15. Termenul de valabilitate a prezentului tratat este az 50 de ani. (Principiile fundamentale) I­ II Nici o zi pierdută la strîngerea recoltei! Producţii bogate PLOEŞTI. — Lanuri mănoase de grîu şi porumb acoperă ogoarele raionului Urziceni din regiunea Ploeşti. De multă vreme, pe cîmpurile acestea aparţinînd Bărăganului nu s-a revărsat atîta rod ca în acest an. După calculele prealabile, anul acesta pro­ducţia medie de grîu la hectar în sectorul gospodăriilor individuale va fi mai mare cu 200—300 kg. decit cea din anul trecut. In gospodăriile colective şi întovărăşirile agri­cole se prevede o recoltă de 1600—1700 kg. la ha., iar în gospodăriile de stat producţia medie va fi cuprinsă între 2000—3000 kg. la ha. Ploile au întîrziat în ultima vreme strîn­­sul recoltei. Totuşi seceratul şi treierişul se desfăşoară acum cu spor în întreg raionul. Lanurile de grîu sînt împînzite de com­bine, secerători şi de cosaşi, care folosesc fiecare zi de muncă pentru strîngerea la timp a recoltei. Pină acum s-a recoltat pes­te 50 la sută din întreaga suprafaţă culti­vată cu grîu şi orz. Procentul acesta situea­ză raionul Urziceni in fruntea celorlalte ra­ioane din regiunea Ploeşti. In comuna Roşiori recoltarea griului s-a terminat, iar în comunele Coşereni, Dridu, Borăneşti, Bărcăneşti se apropie de sfîrşit. Peste două zile, în raionul Urziceni va în­cepe treierişul pe toate cele 151 de arii. La cele 7 arii electrificate se va treiera şi în timpul nopţii. Un ajutor preţios îl dau 22 de combine care lucrează în cuprinsul raio­nului. (Agerpres) Nu am pămînt mult. Cele cîteva pogoane le lucrez insă aşa cum trebuie şi ele îmi răsplătesc munca. Anul acesta, bunăoară, am semănat un pogon de grîu. Ingrijindu-l aşa cum m-au învăţat tehnicienii agronomi, griul a crescut înalt şi frumos. Din expe­rienţa altora, am invăţat că pentru ca să mă pot bucura de rodul muncii mele, trebuie să asigur recoltatul la vreme şi în bune con­­diţiuni, evitînd astfel orice pierdere şi risipă. Iată de ce am avut grije să secer îndată ce griul a dat în pîrgă. Dacă altă dată, după seceriş, obişnuiam să las multă vreme griul pe cimp, întîmplindu-se să se scuture sau să încolţească din cauza pieilor, anul acesta indată după seceriş am şi transportat cele 6 clăi pe arie aşa că am putut fi printre primii care au dat snopii la batoză. De pe pogonul meu am obţinut 1.076 kg. de grîu, ceea ce înseamnă o producţie de 2.152 kg. la ha. Sunt mulţumit de recolta obţinută şi cred că puţini din sat vor reuşi să mă în­treacă. Prima mea grijă după ce mi-am văzut griul in saci a fost­­sa mă achit de obliga­ţiile către stat. De aceea, îndată ce am treie­rat, am pornit in primul convoi spre baza de recepţie Băileşti şi mă simt mîndru că am fost primul din comună care mi-am achi­tat obligaţiile către stat. Am predat cele 55 kg. de grîu ce-mi reveneau drept cotă şi 75 de kg. uiumul pentru batoză, plecind acasă cu 946 kg., destul pentru a-mi acoperi ne­voile de consum ale familiei mele şi chiar să mai şi valorific. Acum voi avea grijă să ai de îndată mi­riştea căci aşa am făcut şi anul trecut şi văd că nu am greşit. Vreau să-mi menţin şi mai departe locul de fruntaş pe care l-am cîştigat prin munca de zi cu zi. ION N. CIOACA ţăran muncitor din comuna Galicel Mare, raionul Băileşti Cuvîntul fruntaşilor Vreau să-mi menţin şi mai departe Jocul de fruntaş ★ ★ ★ g**>©oooo©oooooo©o©oococooe©oeoöecM3©o* PREDAREA COTELOR, 0 DATORIE PATRIOTICA Ţăranii muncitori din raionul Mihăieşti ştiu că dacă acum pot obţine recolte mari pe ogoarele lor aceasta se datoreşte sprijinului per­manent al statului. De aceea, oda­tă cu treierişul ei se grăbesc să-şi achite datoriile faţă de stat. Aşa fac şi ţăranii muncitori Constan­tin D. Iordache şi Ion C. Vlad, din comuna Cornetu, care înainte de a-şi aduce acasă griul treierat, predau întreaga cotă pe care o da­torează statului. Foto: NICU VASILE ocoooooooooooűoooooűoooafiocooaooooí» 8 <l;aeaeoeaeaeaoaeae«Bac©eaeaeoc3©ae«e9e©eaeo®seoooca©3coe©osoooooootX'9ooo3oocc»oooooooooocoo«cioooooo3oooooooocooooooocooooooooc93oooooocociXooooteQocooocc50c«oo<x>cioooooocoooooo«5 Anul XIII. Nr. 3357 — 4 pagini 20 bani Vineri 22 iulie 1955 ■rte r ------------------------------——------------------------—7--------------Ţ Oameni ai muncii de pe ogoare ! Nu precupeţiţi nici un efort pentru strîngerea întregii recolte pe care aţi d­obindit-o ! Lucraţi cu toata priceperea pen­tru a termina treierişul în cel mai scurt timp ! Dez­miriştiţi ogoarele odată cu seca­­şul şi nu uitaţi nici una din lucrările agricole din aceasta perioadă! Ţineţi seama că de munca voastră depinde plinea întregului popor ! Folosesc timpul prielnic BACAU (de la corespondentul nostru).— Vremea nefavorabilă a făcut ca secerişul să întîrzie şi în comunele raionului Bacău. Cu toate­ acestea, colectiviştii, ţăranii munci­tori întovărăşiţi şi cu gospodării individuale au folosit zilele bune de lucru obţinînd unele realizări frumoase. Ei au secerat pes­te 76 la sută din culturile de orz de toam­nă. Fruntaşi pe raion sunt colectiviştii din Roşiori şi Bereşti-Bistriţa şi ţăranii munci­tori din comunele Gloduri, Horgeşti, Plo­­pana, Părincea, Răcătău şi Roşiori, care au terminat de secerat întreaga suprafață cu orz de toamnă. Constituirea Asociaţiei pentru Naţiunile Unite Miercuri după amiază a avut loc în aula Bibliotecii centrale universitare, Adunarea generală de constituire a Asociaţiei pentru Naţiunile Unite. Au luat parte academicieni, oameni de ştiinţă, artă şi literatură, repre­zentanţi ai organizaţiilor obşteşti, jurişti, re­prezentanţi ai cultelor, ziarişti, oameni ai muncii din întreprinderile Capitalei. Adunarea a fost deschisă de Stelien Ni­­ţulescu, preşedintele Asociaţiei Juriştilor din R.P.R. Prof. univ. Mihail Ghelmegeanu a dat citire proiectului de statut al Asociaţiei. Au mai luat cuvîntul acad. Mihai Beniuc, C. Paraschivescu-Bălăceanu, vicepreşedinte al Asociaţiei Juriştilor din R.P.R., general lo­cotenent în rezervă Radu Rusescu, prof. Jean Livescu, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza" din Iaşi, prof. Al. Domşa, rectorul Institutului Politehnic din Cluj, arh. Octav Doicescu, Anton Papp, preşedintele Cole­giului avocaţilor din Tg. Mureş, Eugen Arpu, preşedintele Colegiului avocaţilor din Oraşul Stalin, preot Al. Ionescu şi alţii, care şi-au exprimat adeziunea la principiile şi ţelurile înscrise în proiectul de statut al Asociaţiei. Cei prezenţi au aprobat în unanimitate proiectul de statut. Adunarea generală a ales apoi Comitetul executiv al Asociaţiei pentru Naţiunile Unite. Preşedinte al Comitetului a fost ales Stelian Niţulescu, vicepreşedinţi, acad. Mi­hail Raiea şi Eduard Mezincescu, secretar B. Bereanu, iar trezorier Gh. Savin. Adunarea a hotărît în unanimitate afilie­rea Asociaţiei la Federaţia Mondială a Aso­ciaţiilor pentru Naţiunile Unite. (Agerpres) * Recepţia de la Legaţia Belgiei din Bucureşti La 21 iulie a.c., Joseph de Bruyn, însărci­natul cu Afaceri al Belgiei, a oferit o recep­ţie cu prilejul sărbătorii naţionale, Ziua in­dependenţei. La recepţie au participat : 1. Chişinevschi, prim vicepreşedinte al Consiliului de mi­niştri, general de armată E. Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, ministrul forţelor armate, S. Bughici, mi­nistrul Afacerilor Externe, Constanţa Cră­ciun, ministrul Culturii, A. Bunaciu, secre­tarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, M. Popescu, ministrul Comerţului Exterior, P. Constantinescu-Iaşi, ministrul Cultelor, VoLpea Marinescu, ministrul Sănătăţii, M. Oprişan, ministrul Comerţului Interior, M. Roşianu, preşedintele Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, funcţionari superiori de la Ministerul Afa­cerilor Externe şi Ministerul Comerţului Exterior. La recepţie au participat de asemenea numeroşi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă cordiala. (Agerpres).

Next