Romînia Liberă, iulie 1955 (Anul 13, nr. 3339-3365)
1955-07-22 / nr. 3357
t * TELEGRAME Tovarășului ALEXANDER ZAWADSKI Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone VARȘOVIA fftvarS.CUDPrllei,îl*Sârif,âtomiJ,aniona,e 3 Republicii Populare Polone, vă rog să primi) tare tomMcté Sîîcffi“ PreZ'diU,Ui Mir,i Adunăr' Nati°'a'e a RePubUdi P°P` p0P°ruJui fr,ate p°lon. n*şi succese în munca sa paşnică pentru întărirea i propăşirea continuă a Republicii Populare Polone şi în lupta comună pentru întărire paca in lume. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului JOSEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu pilejul celei de a 11-a aniversări a eliberării Poloniei de sub jugul fascist, primiţi, tovarăşe Preşedinte, din partea guvernului Republicii Populare Romine cele mai călduroase felicitări. , Poporul român urează poporului frate polonez, noi victorii in opera de construire a socialismului, in întărirea şi înflorirea Poloniei democrat-populare şi in lupta comună pentru asigurarea păcii şi securităţii popoarelor, în fruntea căreia se află marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică. Trăiască prietenia frăţească dintre popoarele român şi polonez. GHEORGHE GHEORGHIIŢDEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului STANISLAW SKRZESZEWSKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu ocazia celei de a 11-a aniversări a eliberării Poloniei de către eroica Armată Sovietică, vă rog să primiţi, tovarăşe Ministru, sincere felicitări şi urări de noi succese în întărirea Poloniei democrat-populare şi în lupta comună pentru pace şi colaborare internațională. SIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române V Proletari din hale färile, unifi-vd I Marea sărbătoare a poporului polonez Astăzi se împlinesc unsprezece ani de cinci Armata Sovietică împreună cu unităţile Armatei Poloneze au trecut la eliberarea Poloniei de sub ocupaţia cotropitorilor hitlerişti. In acea zi de iulie a anului 1944, cînd o nouă pagina se deschidea în istoria mult zbuciumatului popor polonez, pe primul petec de pămnt, eliberat, în oraşul Cheim, a fost lansatinflăcăratul Manifest al Comitetului Polon de Eliberare Naţională prin ale cărui cuvinte întregul popor era chemat la lupta pentru eliberarea ţării, pentru construirea unei Polonii libere şi independente. De atunci, ziua de 22 iulie este cea mai mare sărbătoare naţională atoporului polonez — ziua renaşterii Poloniei. Eliberarea Poloniei de către Armata Sovietică a dat posibilitate poporului polonez să devină stăpîn pe propria-i soartă şi să pornească la vindecarea cănilor lăsate de război. Dînd dovadă de acelaşi eroism şi abnegaţie în lupta pentru reconstrucţie, oamenii muncii din Polonia au desfăşurat, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, o muncă plină de avînt ale cărei rezultate pot fi văzute astăzi pe întreg cuprinsul ţării. Dintr-o ţară altădată înapoiată din punct de vedere economic, Polonia se transformă cu paşi repezi într-o mare putere industrială. După îndeplinireacu succes a planului trienal care a adus o sporire a producţiei industriei grele şi uşoare cu 77 la sută faţă de nivelul antebelic, oamenii muncii din ţara prietenă au trecut la îndeplinirea planului de şase ani (1950—1955). Realizările obţinute în cursul celor cinci ani şi jumătate care s-au scurs de la începerea lui dovedesc cu prisosinţă uriaşul avînt al economiei poloneze și în primul rînd al industriei ei grele. In această perioadă de timp, au fost construite peste 11.000 obiective industriale printre cele mai mari numărîndu-se: prima parte a combinatului metalurgic „Lenin“ de la Nowa Huta, prima parte a uzinei metalurgice „Bierut“ de la Czestochowa, uzinele de aluminiu din Skawina şi Boleslawiec, uzinele de automobile din Varşovia şi Lublin, uzinele de avioane şi multe altele. In prezent se apropie de sfîrşit lucrările pe 840 de şantiere de construcţii. Toate aceste realizări au făcut ca producţia industrială a Poloniei să crească într-un ritm nemaicunoscut, devenind astăzi a cincea ţară din Europa în ce priveşte volumul totalal producţiei. Prin munca milioanelor de constructori ai Poloniei populare, oraşele au fost reclădite din ruine şi cunosc o mare înflorire. Străvechea Varşovie distrusă de fascişti a renăscut mai frumoasă şi mai strălucitoare ca oricînd. In aceste zile sărbătoreşti populaţia ei ,a inaugurat măreţul Palat al Culturii şi Ştiinţei „I. V. Stalin“ măreţ dar al Uniunii Sovietice, dovadă a prieteniei şi dragostei popoarelor ei faţă de poporul polonez. In curînd capitala Poloniei va fi locul de întîlnire al tinerilor veniţi din toate colţurile lumii la Festivalul Mondial al Tineretului care vor putea să admire realizările muncii eroice a poporului polonez Odată cu puternicul avînt al industriei, cu schimbarea înfăţişării oraşelor, prefaceri mari au avut loc şi în viaţa satelor. Prin înlăturarea pentru totdeauna a exploatării feudale, ţăranul polonez s-a ridicat din întuneric şi mizerie păşind alături de clasa muncitoare spre o viaţă nouă şi îmbelşugată. Partidul Muncitoresc Unit Polonez a acordat şi acordă o deosebită grijă accelerării ritmului de dezvoltare a agriculturii. Datorită acestei griji, la sfirşitul anului 1954, agricultura dispunea de aproximativ 51.000 de tractoare. In aceiaşi vreme, în cele 9712 cooperative agricole de producţie lucrau peste 200.000 de familii ţărăneşti. Dezvoltarea pe care a luat-o economia Poloniei are ca rezultat o creştere permanenta a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor munci. Numai în cursul anului trecut, salariul real al muncitorilor şi funcţionarilor s-a mărit faţă de 1953 cu aproape 12 la sută, iar veniturile ţăranilor au crescut în medie cu 11 la sută. Poporul polonez care sărbătoreşte astăzi cea de-a 11-a aniversare a eliberării sale ştie că succesele obţinute de el într-un timp atât de scurt se datoresc eliberării sale de către Armata Sovietică, sprijinului permanent primit din partea marei sale prietene Uniunea Sovietică şi a colaborării frăţeşti cu celelalte ţări de democraţie populară. De aceea el preţuieşte în mod deosebit legăturile sale prieteneşti cu ţările lagărului socialist, fiind sigur că numai astfel va putea să continue cu succes munca sa constructivă şi să-şi asigure independenţa şi suveranitatea naţională. Din primele zile ale existenţei sale R. P. Polonă este un stat iubitor de pace, care a sprijinit şi sprijină orice acţiune menită să ducă la slăbirea încordării internaţionale şi la stabilirea unei păci trainice in lume. Poporul polonez,care a fost în repetate rînduri victima agresivităţii militarismului german ,se află în primele rînduri ale forţelor iubitoare de pace care luptă pentru o justă rezolvare a problemei germane, împotriva refacerii forţelor militariste din Germania occidentală, pentru crearea unei Germanii unite, democratice şi iubitoare de pace. El urmăreşte cu deosebit interes conferinţa de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri şi salută, ca şi poporul nostru, cu adâncă satisfacţie proiectul prezentat de delegaţia U.R.S.S. pentru un Tratat general european de securitate colectivă. Popoarele noastre văd în acest Tratat o garanţie sigură împotriva unei noi agresiuni în Europa, împotriva unui război pustiitor. Prin participarea sa la Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, încheiat în cursul acestui an la Varşovia, între cele opt ţări iubitoare de pace din Europa, R. P. Dolonă doreşte să se asigure împotriva atacului orcărui agresor. Totodată poporul polonez, alături de celelalte ţări ale lagărului socialist, desfăşoară mai departe aceiaşi luptă neobosită pentru Încheierea unui sistem european de securitate colectivă. Poporul nostru care este legat printr-o veche prietenie de poporul polonez, urmăreşte cu dragoste şi simpatie toate succesele obţinute de poporul prieten pe frontul construcţiei socialiste şi al apărării păcii. Această prietenie a căpătat o bază trainică odată cu eliberarea ţărilor noastre de către Armata Sovietică şi cu venirea la cîrma lor a adevăraţilor reprezentanţi ai celor două popoare. Ea este pecetluită prin Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat între R. P. Romînă şi R. P. Polonă, vie mărturie a dorinţei de a colabora şi de a se ajuta reciproc în munca şi lupta lor comună. Cu prilejul marii sărbători a poporului polonez, poporul nostru îi urează din toată inima noi și însemnate succese în lupta sa pentru clădirea Poloniei noi și apărarea păcii. GENEVA 21 (Ageijpres) — TASS transmite: PROIECTUL DELEGAŢIE! U. R. S. $» TRATATUL GENERAL EUROPEAN DE SECURITATE COLECTIVĂ IN EUROPA In scopul asigurării păcii şi securităţii şi al preintimpinării unei agresiuni împotriva oricărui stat din Europa, In scopul întăririi colaborării internaţionale in conformitate cu principiile respectării independenţei şi suveranităţii statelor, şi al neamestecului in treburile lor interne* In dorinţa de a obţine eforturi unite din partea tuturor statelor europene în vederea asigurării securităţii colective în dislaţia in locul creării unor grupări ale unor state europene împotriva altor state europene,grupări care provoacă înrăutăţiri şi fricţiuni în relaţiile între ţări şi care accentuează ■neîncrederea reciprocă. Avînd în vedere că crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa ar contribui la rezolvarea grabnică a problemei germane pe calea unificării Germaniei pe baze paşnice şi democratice. Statele europene, călăuzindu-se, după ţelurile şi principiile Cartei O.N.U., încheie un tratat general european de securitate colectivă în Europa pe următoarele baze: 1. Participanţi la tratat pot fi toate statele europene, indiferent de orinduirea lor socială, precum şi Statele Unite ale Americii, dacă recunosc ţelurile şi îşi asumă obligaţiile prevăzute de tratat. Pină la crearea unui stat german unit, paşnic şi democratic, Republica Democrată Germană şi Republica Federală Germană pot fi participanţi cu drepturi egale la tratat. Se are in vedere că după unificarea Germaniei statul german unit poate fi participant la tratat pe bazele generale. încheierea tratatului de securitate colectivă in Europa nu afectează competenţa celor patru puteri — U.R.S-S., S.U.A., Anglia şi Franţa — In problema germană, care urmează să fie reglementată conform celor stabilite anterior de cele patru puteri. 2. Statele participante la tratat se obligă să se abţină de la orice agresiune a unuia împotriva altuia, să se abţină de asemenea in relaţiile lor internaţionale de la ameninţarea cu forţa sau de la folosirea ei şi, în conformitate cu Carta O.N.U., să rezolve toate litigiile care se pot ivi între ele prin mijloace paşnice, în aşa fel incit să nu pună în primejdie pacea internaţională şi securitatea in Europa. 3. Statele participante la tratat se vor consulta intre ele ori de cite ori, după părerea oricăruia dintre ele, se va ivi ameninţarea unei agresiuni armate in Europa împotriva unuia sau a cîtorva dintre statele participante la tratat, în scopul luării de măsuri eficace pentru înlăturarea unei asemenea ameninţări şi pentru menţinerea securităţii in Europa. 4. Agresiunea armată în Europa Împotriva unuia sau a cîtorva state participante la tratat din partea oricărui stat sau grup de state va fi considerată o agresiune împotriva tuturor participanților la tratat. In cazul unei asemenea agresiuni, fiecare participant la tratat, exercitîndu-și dreptul de apărare individuală sau colectivă, va acorda ajutor statului sau statelor care au fost victime ale unei asemenea agresiuni, cu toate mijloacele care îi sunt accesibile, inclusiv folosirea forţei armate, în scopul restabilirii şi menţinerii păcii internaţionale şi a securităţii în Europa. 5. Statele participante la tratat se obligă ca în cel mai scurt termen să discute şi să stabilească un comun procedura conform căreia se va acorda ajutorul, inclusiv ajutorul militar, de către statele participante la tratat, în cazul când în Europa s-ar crea o situaţie care ar cere eforturi colective pentru restabilirea și menţinerea păcii în Europa. 6. Statele participante la tratat vor trimite neîntîrziat Consiliului de Securitate al O.N.U., in conformitate cu prevederile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, o informare cu privire la acţiunile întreprinse sau proiectate în cadrul exercitării dreptului la autoapărare sau în scopul menţinerii păcii şi securităţii în Europa. 7. Statele participante la tratat se obligă să nu participe la nici un fel de coaliţii, sau alianţe şi să nu încheie nici un fel de acorduri ale căror ţeluri sunt în contradicţie cu ţehirile tratatului de securitate colectivă in Europa. 8. Statele participante la tratat îşi asumă obligaţia de a contribui la o largă colaborare economică şi culturală între ele, precum şi cu alte state prin dezvoltarea comerţuri şi a altor legături economice, prin lărgirea legăturilor culturale pe o bază care să excludă orice discriminare şi orice restricţii împiedicînd o asemenea colaborare. 9. In scopul realizării consultărilor prevăzute de tratat între statele participante la tratat şi pentru examinarea problemelor care se ivesc în legătură cu sarcina asigurării securităţii în Europa, se prevăd : a) Conferinţe periodice şi, în cazurile necesare, conferinţe speciale, la care fiecare stat va fi reprezentat printr-un membru al guvernului sau printr-un alt reprezentant numit în mod special. b) Crearea unui comitet politic consultativ permanent care va avea obligaţia să elaboreze recomandările corespunzătoare către guvernele statelor participante la tratat. c) Crearea unui organ militar consultativ, ale cărui împuterniciri urmează să fie precizate ulterior. 19. Recunoscînd răspunderea deosebită pentru menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale care revine statelor membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al O.N.U., statele participante la tratat vor invita guvernul Republicii Populare Chineze să-şi trimită reprezentanţi în calitate de observatori în organele create in conformitate cu tratatul. 11. Prezentul tratat nu micşorează cu nimic forţa obligaţiilor cuprinse în tratatele şi acordurile internaţionale dintre ţările europene ale căror principii şi ţeluri sînt în conformitate cu principiile şi titlurile prezentului tratat. 12. Statele participante la tratat convin ca in decursul primei perioade (2-3 ani) de aplicare a măsurilor in vederea creării unui sistem de securitate colectivă In Europa in baza prezentului tratat, să nu fie eliberate de obligaţiile asumate de ele în baza tratatelor şi acordurilor existente. Totodată, statele participante la tratate şi acorduri care prevăd obligaţii militare, se vor abţine de la folosirea forţei armate şi vor rezolva toate litigiile care se pot ivi intre ele prin mijloace paşnice. De asemenea, între participanţii la tratatele şi acordurile corespunzătoare vor avea loc consultări în căzul cînd intre fie se vor ivi divergenţe sau litigii care ar putea crea o ameninţare pentru menţinerea păcii în Europa. 13. Pînă la realizarea acordului cu privire la reducerea armamentelor şi interzicerea armei atomice şi la retragerea trupelor străine de pe teritoriile ţărilor europene, statele participante la tratat se obligă să nu întreprindă nici un fel de noi măsuri îndreptate spre sporirea forţelor lor armate pe teritoriile altor state ale Europei, înfăptuite pe baza tratatelor şi acordurilor încheiate anterior de către ele. 14. Statele participante la tratat sunt de acord ca la expirarea termenului asupra căruia s-a căzut de acord, din momentul intrării in vigoare a prezentului tratat, tratatul de la Varsovia din 14 mai 1955, acordurile de la Paris din 23 octombrie 1954 și tratatul nord-atlantic din 4 aprilie 1949 să-și piardă valabilitatea. 15. Termenul de valabilitate a prezentului tratat este az 50 de ani. (Principiile fundamentale) I II Nici o zi pierdută la strîngerea recoltei! Producţii bogate PLOEŞTI. — Lanuri mănoase de grîu şi porumb acoperă ogoarele raionului Urziceni din regiunea Ploeşti. De multă vreme, pe cîmpurile acestea aparţinînd Bărăganului nu s-a revărsat atîta rod ca în acest an. După calculele prealabile, anul acesta producţia medie de grîu la hectar în sectorul gospodăriilor individuale va fi mai mare cu 200—300 kg. decit cea din anul trecut. In gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole se prevede o recoltă de 1600—1700 kg. la ha., iar în gospodăriile de stat producţia medie va fi cuprinsă între 2000—3000 kg. la ha. Ploile au întîrziat în ultima vreme strînsul recoltei. Totuşi seceratul şi treierişul se desfăşoară acum cu spor în întreg raionul. Lanurile de grîu sînt împînzite de combine, secerători şi de cosaşi, care folosesc fiecare zi de muncă pentru strîngerea la timp a recoltei. Pină acum s-a recoltat peste 50 la sută din întreaga suprafaţă cultivată cu grîu şi orz. Procentul acesta situează raionul Urziceni in fruntea celorlalte raioane din regiunea Ploeşti. In comuna Roşiori recoltarea griului s-a terminat, iar în comunele Coşereni, Dridu, Borăneşti, Bărcăneşti se apropie de sfîrşit. Peste două zile, în raionul Urziceni va începe treierişul pe toate cele 151 de arii. La cele 7 arii electrificate se va treiera şi în timpul nopţii. Un ajutor preţios îl dau 22 de combine care lucrează în cuprinsul raionului. (Agerpres) Nu am pămînt mult. Cele cîteva pogoane le lucrez insă aşa cum trebuie şi ele îmi răsplătesc munca. Anul acesta, bunăoară, am semănat un pogon de grîu. Ingrijindu-l aşa cum m-au învăţat tehnicienii agronomi, griul a crescut înalt şi frumos. Din experienţa altora, am invăţat că pentru ca să mă pot bucura de rodul muncii mele, trebuie să asigur recoltatul la vreme şi în bune condiţiuni, evitînd astfel orice pierdere şi risipă. Iată de ce am avut grije să secer îndată ce griul a dat în pîrgă. Dacă altă dată, după seceriş, obişnuiam să las multă vreme griul pe cimp, întîmplindu-se să se scuture sau să încolţească din cauza pieilor, anul acesta indată după seceriş am şi transportat cele 6 clăi pe arie aşa că am putut fi printre primii care au dat snopii la batoză. De pe pogonul meu am obţinut 1.076 kg. de grîu, ceea ce înseamnă o producţie de 2.152 kg. la ha. Sunt mulţumit de recolta obţinută şi cred că puţini din sat vor reuşi să mă întreacă. Prima mea grijă după ce mi-am văzut griul in saci a fostsa mă achit de obligaţiile către stat. De aceea, îndată ce am treierat, am pornit in primul convoi spre baza de recepţie Băileşti şi mă simt mîndru că am fost primul din comună care mi-am achitat obligaţiile către stat. Am predat cele 55 kg. de grîu ce-mi reveneau drept cotă şi 75 de kg. uiumul pentru batoză, plecind acasă cu 946 kg., destul pentru a-mi acoperi nevoile de consum ale familiei mele şi chiar să mai şi valorific. Acum voi avea grijă să ai de îndată miriştea căci aşa am făcut şi anul trecut şi văd că nu am greşit. Vreau să-mi menţin şi mai departe locul de fruntaş pe care l-am cîştigat prin munca de zi cu zi. ION N. CIOACA ţăran muncitor din comuna Galicel Mare, raionul Băileşti Cuvîntul fruntaşilor Vreau să-mi menţin şi mai departe Jocul de fruntaş ★ ★ ★ g**>©oooo©oooooo©o©oococooe©oeoöecM3©o* PREDAREA COTELOR, 0 DATORIE PATRIOTICA Ţăranii muncitori din raionul Mihăieşti ştiu că dacă acum pot obţine recolte mari pe ogoarele lor aceasta se datoreşte sprijinului permanent al statului. De aceea, odată cu treierişul ei se grăbesc să-şi achite datoriile faţă de stat. Aşa fac şi ţăranii muncitori Constantin D. Iordache şi Ion C. Vlad, din comuna Cornetu, care înainte de a-şi aduce acasă griul treierat, predau întreaga cotă pe care o datorează statului. Foto: NICU VASILE ocoooooooooooűoooooűoooafiocooaooooí» 8 <l;aeaeoeaeaeaoaeae«Bac©eaeaeoc3©ae«e9e©eaeo®seoooca©3coe©osoooooootX'9ooo3oocc»oooooooooocoo«cioooooo3oooooooocooooooocooooooooc93oooooocociXooooteQocooocc50c«oo<x>cioooooocoooooo«5 Anul XIII. Nr. 3357 — 4 pagini 20 bani Vineri 22 iulie 1955 ■rte r ------------------------------——------------------------—7--------------Ţ Oameni ai muncii de pe ogoare ! Nu precupeţiţi nici un efort pentru strîngerea întregii recolte pe care aţi dobindit-o ! Lucraţi cu toata priceperea pentru a termina treierişul în cel mai scurt timp ! Dezmiriştiţi ogoarele odată cu secaşul şi nu uitaţi nici una din lucrările agricole din aceasta perioadă! Ţineţi seama că de munca voastră depinde plinea întregului popor ! Folosesc timpul prielnic BACAU (de la corespondentul nostru).— Vremea nefavorabilă a făcut ca secerişul să întîrzie şi în comunele raionului Bacău. Cu toate acestea, colectiviştii, ţăranii muncitori întovărăşiţi şi cu gospodării individuale au folosit zilele bune de lucru obţinînd unele realizări frumoase. Ei au secerat peste 76 la sută din culturile de orz de toamnă. Fruntaşi pe raion sunt colectiviştii din Roşiori şi Bereşti-Bistriţa şi ţăranii muncitori din comunele Gloduri, Horgeşti, Plopana, Părincea, Răcătău şi Roşiori, care au terminat de secerat întreaga suprafață cu orz de toamnă. Constituirea Asociaţiei pentru Naţiunile Unite Miercuri după amiază a avut loc în aula Bibliotecii centrale universitare, Adunarea generală de constituire a Asociaţiei pentru Naţiunile Unite. Au luat parte academicieni, oameni de ştiinţă, artă şi literatură, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, jurişti, reprezentanţi ai cultelor, ziarişti, oameni ai muncii din întreprinderile Capitalei. Adunarea a fost deschisă de Stelien Niţulescu, preşedintele Asociaţiei Juriştilor din R.P.R. Prof. univ. Mihail Ghelmegeanu a dat citire proiectului de statut al Asociaţiei. Au mai luat cuvîntul acad. Mihai Beniuc, C. Paraschivescu-Bălăceanu, vicepreşedinte al Asociaţiei Juriştilor din R.P.R., general locotenent în rezervă Radu Rusescu, prof. Jean Livescu, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza" din Iaşi, prof. Al. Domşa, rectorul Institutului Politehnic din Cluj, arh. Octav Doicescu, Anton Papp, preşedintele Colegiului avocaţilor din Tg. Mureş, Eugen Arpu, preşedintele Colegiului avocaţilor din Oraşul Stalin, preot Al. Ionescu şi alţii, care şi-au exprimat adeziunea la principiile şi ţelurile înscrise în proiectul de statut al Asociaţiei. Cei prezenţi au aprobat în unanimitate proiectul de statut. Adunarea generală a ales apoi Comitetul executiv al Asociaţiei pentru Naţiunile Unite. Preşedinte al Comitetului a fost ales Stelian Niţulescu, vicepreşedinţi, acad. Mihail Raiea şi Eduard Mezincescu, secretar B. Bereanu, iar trezorier Gh. Savin. Adunarea a hotărît în unanimitate afilierea Asociaţiei la Federaţia Mondială a Asociaţiilor pentru Naţiunile Unite. (Agerpres) * Recepţia de la Legaţia Belgiei din Bucureşti La 21 iulie a.c., Joseph de Bruyn, însărcinatul cu Afaceri al Belgiei, a oferit o recepţie cu prilejul sărbătorii naţionale, Ziua independenţei. La recepţie au participat : 1. Chişinevschi, prim vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, general de armată E. Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, ministrul forţelor armate, S. Bughici, ministrul Afacerilor Externe, Constanţa Crăciun, ministrul Culturii, A. Bunaciu, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, M. Popescu, ministrul Comerţului Exterior, P. Constantinescu-Iaşi, ministrul Cultelor, VoLpea Marinescu, ministrul Sănătăţii, M. Oprişan, ministrul Comerţului Interior, M. Roşianu, preşedintele Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, funcţionari superiori de la Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Comerţului Exterior. La recepţie au participat de asemenea numeroşi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă cordiala. (Agerpres).