Romînia Liberă, august 1955 (Anul 13, nr. 3366-3390)
1955-08-02 / nr. 3366
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! mimmm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Industria lemnului trebuie să-şi lichideze rămlnerea in urmă ! Industria Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei ocupă un loc important în ansamblul industriei noastre socialiste. Lemnul şi produsele din lemn sunt larg folosite pentru dezvoltarea continuă a economiei naţionale. Aproape că nu există ramură industrială în care lemnul să nu aibă întrebuinţarea lui într-o măsură mai mare sau mai mică. Pentru a face faţă sarcinilor importante legate de aprovizionarea marilor şantiere cu material de construcţii, a sectorului minier cu lemne de mină, a fabricilor de mobilă, etc, în anii puterii populare industria lemnului a fost înzestrată cu maşini şi utilaje de mare productivitate care fac munca colectivelor din acest sector mai spornică, mai uşoară. Mecanizarea lucrărilor de exploatare forestieră prin Introducerea tractoarelor, ferăstraielor electrice şi mecanice, funicularelor de corhănire şi troliilor a făcut ca în păduri condiţiile de muncă să se schimbe în mod radical. Altfel sunt astăzi şi condiţiile de viaţă ale muncitorilor forestieri. In locul bordeielor şi colibelor s-au construit cabane prevăzute cu toate cele necesare unor bune condiţii de adăpost şi odihna, cantine, puncte sanitare şi ambulatorii pînă în cele mai îndepărtate exploatări, muncitorii au fost dotaţi cu echipament de protecţie, etc. La aceste manifestări ale grijii faţă decondiţiile lor de muncă şi de viaţă muncitorii din sectorul forestier au răspuns prin munca lor entuziastă şi plină de avînt patriotic, ceea ce a făcut să se obţină realizări dintre cele mai frumoase în anii primului nostru cincinal. In sectorul Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei mai persistă însă lipsuri serioase. Aşa cum subliniază recentul comunicat al Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al R.P.R. acest sector al industriei a realizat planul pe cel de al doilea trimestru al acestui an în procent de numai 97,3 la sută. Intr-adevăr, Direcţia Generală a industrializării lemnului din Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei nu şi-a îndeplinit planul pe trimestrul II la producţia globală decît în proporţie de 91.7 la sută, iar la producţia marfă cu 89.8 la sută. Cauzele neîndeplinirii planului se datoresc în mare parte deficienţelor care există în aprovizionarea cu materie primă a fabricilor din partea întreprinderilor de exploatare a lemnului ce aparţin de acelaşi minister. Stocurile de buşteni existente la fabricile de cherestea la începutul fiecărei luni au fost cu mult mai mici faţă de posibilităţile de prelucrare. Aprovizionarea fabricilor cu buşteni de fag pentru cherestea a avut un aspect şi mai negativ. In primele două luni ale trimestrului II, fabricile au fost lipsite de buşteni pentru ca în luna a treia să fie blocate cu material lemnos expediat în cantităţi mari de către trusturile de exploatare. In această situaţie au fost fabricile trusturilor Sibiu, Lugoj, Piteşti si I.F.I.L. Arad. Este adevărat că anumite condiţii obiective (inundaţii din cauza ploilor abundente din primăvara aceasta) au înrtunit nefavorabil îndeplinirea planului de exploatare. Acest lucru nu scuză însă serioasele lipsuri manifestate. Se ştie că sporirea producţiei este strîns legată de folosirea raţională a tuturor mijloacelor mecanizate. Or, trusturile de exploatare Bacău şi Suceava, de exemplu, care nu şi-au îndeplinit planul decît în proporţie de 79,6 la sută şi respectiv 71,3 la sută S au aruncat toată răspunderea neîndepliniriii planului pe condiţiile obiective, fără să ia măsuri pentru folosirea întregii capacităţi de producţie de care dispun. Cum poate fi calificată altfel decît nepăsare faţă de disciplina de plan nefolosirea raţională a punctelor mecanizate, neutilizarea mijloacelor de transport la capacitatea lor maximă, în condiţiile nefavorabile, neutilizarea mecanismelor de scoaterea lemnului din pădure ? Vinovate de această situaţie s-au făcut şi direcţiile generale de exploatare din minister care nu au luat măsuri pentru folosirea de către trusturi a întregului fond repartizat pentru instalaţiile pasagere de scos apropiat. Aceasta a făcut ca o serie de instalaţii să nu fie puse în funcţie în perioadele cele mai favorabile pentru a avea suficiente stocuri de material lemnos la rampele de încărcare. Cu toată lipsa de materie primă ce s-a resimţit la începutul trimestrului, acolo unde a existat o preocupare din partea conducerilor trusturilor de industrializare a lemnului pentru îndeplinirea planului, s-au obţinut totuşi realizări mulţumitoare. Un exemplu de acest fel ni-l oferă trustul Piteşti care, deşi a avut lipsă de materie primă la începutul trimestrului, şi-a organizat în aşa fel munca ca în ultima lună să-şi îndeplinească planul în proporţie de 113,1 la sută. Nu în aceeaşi măsură s-a preocupat însă de realizarea planului conducerea trustului Piatra Neamţ. La un moment dat se impunea luarea de măsuri pentru a transfera muncitorii de la fabricile care aveau goluri în ce priveşte aprovizionarea cu materie primă la unităţile care dispuneau de materie primă suficientă dar care totuşi, din cauza lipsei de braţede muncă, nu îşi puteau realiza planul. In această direcţie conducerea trustului a manifestat însă o condamnabilă nepăsare neluînd nici un fel de măsuri pentru repartizarea muncitorilor la fabricile din bazinul Tg. Neamţ, Tazlău şi Roznov unde se simţea mare nevoie de muncitori. Dezinteres faţă de realizarea planului au manifestat şi conducerile trusturilor Bacău, care şi-a realizat planul doar în procent de 75 la sută, Sighet, Cluj şi altele. Pentru recuperarea rămînerii în urmă din trimestrul II, conducerile trusturilor de exploatare şi industrializarea lemnului au datoria să creeze toate condiţiile spre a asigura creşterea neîncetată a productivităţii muncii, cale sigură pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie. Introducerea şi extinderea metodelor înaintate de muncă, folosirea întregii capacităţi de producţie prin utilizarea raţională şi la capacitatea lor maximă a utilajelor mecanizate de exploatare şi prelucrare a lemnului, folosirea lucrărilor de mică mecanizare trebuie să stea permanent în centrul preocupărilor conducerilor trusturilor. In acelaşi timp conducerea Ministerului Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei trebuie să ia măsuri practice, operative, pentru lichidarea lipsurilor existente. Direcţiile generale din minister au datoria de a lupta ca fiecare întreprindere în parte să-şi realizeze planul la toţi indicii, de a studia experienţa pozitivă a întreprinderilor fruntaşe şi a o transforma într-un bun al tuturor întreprinderilor. Desfăşurînd larg întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August, folosind mai bine capacitatea de producţie şi aplicînd pe scară largă metodele înaintate de muncă, colectivele din Industria Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei vor putea să realizeze planul pe anul în curs, ultimul an al cincinalului. Recepţie cu prilejul aniversarii Armatei Populare Chineze de Eliberare Cu ocazia aniversării a 28 de ani de la înfiinţarea Armatei Populare Chineze de eliberare, la 1 august, locotenent colonel Mei Iunsie, ataşatul militar al R.P. Chineze în Republică Populară Romina a oferit o recepţie la restaurantul „Pescăruş“. La recepţie au luat parte tovarăşii : dr. Petru Groza, Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Al. Moghioroş, Chivu Stoica, D. Coliu, general locotenent Al. Drăghici, I. Fazekas, general locotenent L. Sălăjean, M. Dalea, A. Bunaciu, Gh. Safer, Gh. Diaconescu, M. Su-‘der, I. Dumitru, Alexa Augustin, C. Mateescu, Gr. Preoteasa, Ana Toma, general locotenent Gh... Piritilie, general maior C. Manescu, general , locotenent I. Tutoveanu, M. Macavei, general locotenent M. Haupt, contraamiral Mihai Nicolae, general maior C. Sandru, colonel Ion Gheorghe, personalităţi oficiale, oameni ai ştiinţei şi artei, generali şi ofiţeri superiori ai forţelor armate ale R.P.R., reprezentanţi ai presei române şi străine. A fost de faţă M. B. Mitin, membru al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Din partea chineză au participat pe Bomian ambasadorul R. P. Chineze la București și membri ai ambasadei. Au luat parte: Den Eva, ambasadorul R.P.D. Coreene, W. Eggerath, ambasadorul R.D. Germane, J. Sedivy, ambasadorul R. Cehoslovace, M. Lako, ambasadorul R.P. Albania, J. Izydorczyk, ambasadorul R.P. Polone, Zev Argaman, însărcinatul cu afaceri al Israelului, A. K. Wright, însărcinatul cu afaceri ad interim al Danemarcei, P. S. Deduskin, însărcinatul cu afaceri ad interim al U.R.S.S., H. C. Hainworth, însărcinatul cu afaceri ad interim al Marii Britanii, Marcel Luy, însărcinatul cu afaceri ad interim al Elveţiei, Milutin Popovic, însărcinatul cu afaceri ad interim al R.P.F. Iugoslavia, Imre Juhász, însărcinatul cu afaceri ad interim alR.P. Ungare, Groupe Capitain J. S. Kennedy, ataşat al aerului al Marii Britanii, locotenent colonel Milan Minie, ataşat militar al R.P.F. Iugoslavia, colonel V. I. Perepeliţa, ataşat militar ad interim al U.R.S.S., căpitan de rangul I Branco Andric, ataşat militar adjunct al R.P.F. Iugoslavia şi alţi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. (Agerpres) Cu privire la relaţiile dintre R.P.R. şi Franţa Ministerul Afacerilor Externe al R.P.R. a trimis presei comunicatul comun al guvernului român şi guvernului francez: „Guvernul Republicii Populare Romine şi guvernul francez au ajuns la un acord satisfăcător asupra unor chestiuni interesînd cele două ţări. In dorinţi de a întări relaţiile între cele două ţări, cele două guvern» au căzut de acord să dezvolt» schimburile culturale Intre Republica Populară Romînă şi Franţa. Guvernul francez a hotărît să anuleze la data de 1 august 1955 decretul din 18 iunie 1955 care prevede interzicerea in mod provizoriu a exportului de mărfuri franceze cu destinația Republica Populari Romînă*. _ Anul XIII Nr. 3366 4 pagini 20 bani Marți 2 august 1955 Oameni ai muncii de pe ogoare! Folosiţi chibzuit fiecare zi bună de lucru ! Nu lăsaţi nici un snop pe cîmp, transportaţi toate grînele strînse la ariile de treier! Treieraţi organizaţi în cete, după rînduiala stabilită ! Munciţi în aşa fel încît toate batozele să meargă din plin! Nu lăsaţi să se piardă nici un bob! SPRE NOI SUCCESE IN INDUSTRIE ŞI AGRICULTURA 6.500.000 lei acumulări peste plan Colectivele întreprinderilor din regiunea Craiova au realizat pînă acum acumulări socialiste peste plan în valoare de aproape 6.500.000 lei. Cu aceste acumulări se pot confecţiona 2.000 de grape cu colţi, 100 de greble mecanice, 200 de maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte, 31 de transformatori de 1.000 kwa, 27 de motoare electrice de 130 kw., 25 de electrocare şi 502 semănători de cereale. Succese însemnate în ridicarea rentabilităţii întreprinderilor a obţinut colectivul fabricii „Electroputere“ care a realizat în numai 45 de zile economii în valoare de 150.000 lei şi cel al uzinei ,,7 Noiembrie“ care a dat pînă acum acumulări socialiste peste plan în valoare de peste 100.000 lei. Rezultate bune au obţinut şi muncitorii întreprinderii textile „Independenţa“, fabricii de ţigarete din Tg. Jiu, fabricilor de confecţii „Tudor Vladimirescu“ şi „I. C. Frimu“ etc. Şantierele de construcţii oferă largi posibilităţi de sporire a acumulărilor socialiste. Pe şantierele de la Podari, Tg. Jiu, Schitul Goleşti, pe cel de la Institutul Agronomic, de la blocurile muncitoreşti din Craiova, se încearcă noi posibilităţi de înlocuire a materiei prime scumpe. S-a găsit, şi este folosită la toate lucrările, soluţia de înlocuire a pastei de var la mortarul de zidărie, cu argilă. Folosind acest procedeu, preţul de cost al lucrărilor de zidărie a scăzut cu 40 la sută. De la începutul anului constructorii de pe şantierele amintite au economisit 40 vagoane de ciment, 120.000 de cărămizi, carton asfaltat şi alte materiale de construcţie. Acum, constructorii cântă noi surse de venituri pentru a realiza pînă la 23 August angajamentul de a da statului, peste plan, acumulări socialiste în valoare de 600.000 lei. (Agerpres) LA COLECTIVIȘTII DIN SF. GHEORGHE In Regiunea Autonomă Maghiară, urinele s-au copt mai tîrziu. Deîndată însă ce au dat în pligă, oamenii munci de pe ogoare au pornit să strîngă spicele galbene, pline de boabe. In clişeu : Pe ogoarele gospodărie colective din Sf. Gheorghe, secerătorile-legături trimise de S.A.T. Sf. Gheorghe string spicele de griu. Snopii sînt adunaţi unul cite unul. In curînd vor fi transportaţi la aria de treier. Foto • NICU VASILE In întreprinderile clujene CLUJ (de la corespondentul nostru). —* Avîntate în întrecerea socialistă, colectivele mai multor întreprinderi clujene traduc în viaţă angajamentul luat, dind peste plan îndemnate acumulări. La uzinele „Tehnofrig“, de ,pildă, pe primele două decade ale lunii iulie planul global a fost îndeplinit in proporţie de 102 la sută. Prin aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice, prin folosirea raţională a materiilor prime şi prin reducerea consumurilor specifice, au fost realizate de la 1—20 iulie economii in valoare de 120.000 lei. Rezultate de seamă au obţinut şi muncitorii din cadrul întreprinderii locale industriale Cluj. Ei şi-au realizat planul pe luna iulie cu 13 zile înainte de termen, iar In ce priveşte economiile, în primele două decade ale lunii trecute cifra lor s-a ridicat la 60.000 lei. Bună parte din economii se datoresc aplicării unor măsuri tehnico-organizatorice. Printre acestea se numără și construirea unei benzi rulante pentru transportul cărămizilor arse din cuptor. In urma acestei măsuri a fost sporită productivitatea muncii. Dintre întreprinderile din cuprinsul regiunii Cluj cele mai de seama acumulări socialiste peste plan au fost realizate la uzinele „Industria Stemei" din Cîmpia Turzii. In primele două decade ale lunii iulie, la secţia oţelărie, la laminorul 1, la secţia cabluri şi la zincator, acumulările socialiste peste plan s-au ridicat la 523.003 lei, în urma reducerii consumurilor specifice de materiale şi materii prime. La obţinerea acestei realizări o contribuţie de seamă a adus echipa condusă de laminatoristul Gheorghe Busuioc, care a dobîndit o economie de 55.000 lei şi echipa condusă de Ioan David de la secţia cabluri care a realizat o economie de 35 018 lei, însemnate economii de piele ORADEA (de la corespondentul nostru).— Lupta pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August, cunoaşte la fabrica de încălţăminte „Solidaritatea“ din oraşul Oradea o tot mai vie desfăşurare. Sub chemarea „Să dăm patriei tot mai multe acumulări socialiste peste plan“, colectivul acestei întreprinderi, fruntaşă pe ramură, obţine zilnic noi şi valoroase succese. Acordînd o atenţie cu totul deosebită acţiunii iniţiată în scopul realizării a cu mai multe economii de materii prime şi materiale, colectivul fabricii a reuşit, printre altele, ca între 1—23 iulie să economsească o cantitate de piele din care s-a putut confecţiona un număr de 2.860 perechi pantofi. Printre zecile de muncitori care şi-au dat contribuţia la realizarea acestui preţios succes se numără şi membrii brigăzii de tineret condusă de Ludovic Asztalos, care în cursul acestei luni, prin economisirea unei cânntăţi de piele echivalentă cu un număr de aproape 600 perechi de pantofi, a reușit să se situeze în fruntea tuturor brigăzilor care participă la întrecere. Realizările textiliştilor ARAD (de la corespondentul nostru). — Desfăşurînd larg întrecerea socialistă în cinsteai zilei de 23 August, pentru a da produse de calitate şi cu mai multe acumulări socialiste peste plan, muncitorii şi tehnicienii de la fabrica Teba din Arad obţinzi de zi noi succese. In primele 25 de zile ale lunii trecute sectorul ţesături a dat 21.700 m.p. ţesături peste pian, iar secţia filatură ai produs 5054 kg. fire peste prevederile planului. Muncitoarele Florica Porcaru, de la filatură, Maria Diaconu, Maria Biazovici de la bobinaj, depăşesc zilnic norma cu peste 15 la sută. Realizări bune in cadrul întrecerii au obţinut de asemenea ţesătoarele Tătulescu Maria, Irina Pall, Floarea Mihai şi altele. La secţia de valorificări a deşeurilor s-au dat în cursul lunii trecute 1311 confecţii pentru copii peste plan. Angajamentele muncitorilor de la gospodăria de stat Variaş ARAD (de la corespondentul nostru). — In urma iniţiativei pornită de un grup de întreprinderi agricole de stat din regiunea Craiova, de a da patriei cu mai multe produse animale şi vegetale peste pian, muncitorii şi tehnicienii de la gospodăria de stat din Variaş — regiunea Arad — şi-au luat angajamentul să sporească anul acesta producţia agricolă. Ei şi-au propus să termine pînă la 23 August campania agricolă de vară şi să execute fiecare lucrare cu minimum de cheltuieli. Anul acesta sînt hotărîţi ca printr-o muncă susţinută să dea peste pian 73.000 kg. leguminoase boabe, 60 000 kg. legume şi zarzavaturi, 97.000 kg. seminţe de legume şi plante tehnice, 240.000 kg. fin şi trifoi, 1184 produşi animali şi 2056 kg. miere de albine. Odată cu înfăptuirea acestor angajamente, colectivi, de muncă şi-a propus să îmbunătăţească munca şi să realizeze economii de piese de schimb şi materiale în valoare de 366.330 lei, economii la cheltuieli administrative în valoare de 33 608 lei şi economii de carburanţi în valoare de 20.000 lei. Alte angajamente ale muncitorilor se referă la executarea exemplară a muncilor agricole de toamnă. Recoltă bogată de grîu GALAŢI (de la corespondentul nostru). Membrii gospodăriei agricole colective „I. C. Frimu“ din comuna Mircea Vodă, raionul Filimon Sîrbu, au dat o mare atenţie îngrijirii semănăturilor cu grîu. In primăvară, la recomandarea agronomilor, colectiviştii au grăpat întreaga suprafaţă. Griul a fost de asemenea plivit ori de cîte ori apăreau buruienile. Colectiviştii au ieşit primii şi la recoltat. De pe cele 15 ha. grîu recoltate cu combina, ei au obţinut în medie cîte 2300 kg. Pentru a asigura recolte bogate în anul viitor, colectiviştii din Mircea Vodă au dezmiriştit întreaga suprafaţă de teren de pe care au recoltat păioasele. Deschiderea celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor PACE ŞI PRIETENIE Simbolici la „Casa Presei" am primit Invitaţia pentru festivitatea deschiderii celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia. Nu mied mi-a fost mirarea, cind in locul unui bilet obişnuit, am primit o cravată albă, de forma aceleia pioniereşti; pe cravată cu litere albastre era imprimată emblema Varşoviei, a Festivalului şi rtr. 30. Am aflat că această neobişnuită invitaţie arăta prin culoare şi număr, locul pe care trebuia să-l ocupi în tribună. Pentru moment, mărturisesc, am socotit-o o ciudăţenie, dar ulterior, în timpul festivităţii de pe stadionul „Cea de a 10-a aniversare", i-am înţeles rostul. Fiecare sector al stadionului avea altă culoare de cravată: unele roşii, altele galbene, albastre, albe. Privind lumea din tribune — cei 75.000 de spectatori — puteai admira alternanţa şi jocul culorilor, decor admirabil, la înfăptuirea căruia fiecare dintre noi participam fără să ne dăm seama. Mai tîrziu, în timpul defilării delegaţilor, cravatele erau fluturate cu entuziasm şi din toate tribunele izbucneau spontan culorile crude ca nişte fişii de lac trase peste tribune. De altfel, acel joc al culorilor putea fi admirat ieri in toată Varşovia de la orele primului, pînă noaptea tîrziu, adică de atunci cînd au început să se încoloneze delegaţiile spre uriaşa Piaţă Stalin din faţa Palatului Culturii şi Ştiinţei pină la încheierea manifestaţiilor de pe stadion. Pentru a avea o imagine mai clară, inchipuiţi-vă o piaţă de vreo 10 ori mai largă decît Piaţa Stalin din Bucureşti. Aici s-au adunat tineri veniţi din toate ţările lumii, mii şi mii de băieţi şi fete îmbrăcaţi în porturile lor populare, partiad steagurile popoarelor lor. Slovacii în haine ca acelea ale eroilor bine cunoscutului film „Capete de clini", japonezii în chimonouri de toate nuanţele, olandeze cu fustele înflorate, unguroaice cu ciuboţele roşii, tineri sovietici in minunatele lor costume. In jurul pieţii, pe treptele Palatului Culturii şi Ştiinţei, pe trotuare, zeci de mii de varşovieni şi varşovience priveau cu aceeaşi ‘emoţie, cu care priveam şi noi acum doi ard, această imagine însufleţită, pitorească, plină de viaţă şi putere, a tineretului lumii Triiregi. Peste culorile strălucitoare intr-o zi însorită de vară, răsunau cintece şi chemări. Sub veghea săgeţii de aur a Palatului Culturii — rod al prieteniei veşnice intre poporul polonez şi popoarele sovietice — solii tineri, veniţi din toate ţările lumii să-şi dea mîinile, salutau la rindul lor Varşovia, oraşul erau şi zecile de mii de varşovieni. Oamenii se salutau tn toate limbile pământului. Fiecare In limba lui, rostea vorbele dragi tuturor acelora, veniţi şi în această vară la Festival: „Pace şi prieteniei, cîţiva rosteau cu vădit accent străin „Pace şi prietenie" în romineşte. M-am apropiat de ei curios. Alte cuvinte nu ştiau, doar acestea două li se întipăriseră in minte de acum doi ani din Bucureşti. Acum vor învăţa încă două: Pokoj, Prztjjazn", ceea ce înseamnă în limba polonă „Pace şi prietenie", cuvinte pe care le adresau tuturor celor aşezaţi in Piaţa Stalin, in faţa Palatului Culturii şi Ştiinţei, celor înşiraţi de-a lungul aleii Ieruzalimscaia, pe tot parcursul, celor doi kilometri pe care delegaţii i-au străbătut prin inima Varşoviei, din faţa Palatului Culturii şi Ştiinţei pină la stadionul „Cea de a 10 aniversare". * In noua şi minunata construcţie a Varşoviei, la ceasurile 4 a început defilarea delegaţilor, In ordinea alfabetică poloneză. Prin faţa tribunelor trec tineri din toate colţurile lumii, tineri care, au venit să mărturisească în faţa lumii întregi puterea popoarelor şi dorinţa lor nezdruncinată de pace. Fiecare delegaţie s-a străduit să exprime această năzuinţă, prin chemări simple sau prin manifestări ale dragostei de viaţă. Delegaţia japoneză poartă o Inscripţie „Niciodată o nouă Hiroşima", pe placarda tineretului italian „V. V. PACE!" adică VIVAT LA PACE! (Trăiască pacea!), delegaţia Bulgariei purta un uriaş buchet de flori, din care se răspundea, spre tribune, parfum de trandafiri. O surpriză a pregătit şi delegaţia noastră, care purta un uriaş balon alb. In faţa tribunelor, în timp ce echipe de tineri in mîndrul nostru port de la ţară jucau o bătută, balonul alb şi-a luat zborul, ducind in sus spre cerul albastru, inovaţiile mulţimii, un steag alb cu insigna Festivalului. Lin ropot de aplauze intim pină intrarea pe stadion a tinerilor germani, care duminică dimineaţă au hotărit să se unească intr-o singură delegaţie, manifestind astfel voinţa lor de luptă comună pentru o Germanie unită. Urale nesfirşite intimpina delegaţia Uniunii Sovietice. O aplaudă zeci de mii de oameni din tribune, o aplaudă şi aclamă mii de tineri din toată lumea, grupaţi in centrul stadionului. Entuziasmul creşte neîncetat, incit, odată ajunşi în faţa tribunelor, tinerii sovietici nu mai pot trece înainte. Aici ii întimpină delegaţia Statelor Unite. Tinerii se îmbrăţişează, steagurile ţărilor lor se alătură. în picioare 75.000 de oameni aplaudă, zeci de mii de glasuri rostesc cuvinte care reprezintă entuziasmul popoarelor, „Pace şi prietenie". Este gindul tuturora, gindul pe care in numele F.M.T.D. îl expricită in cuvintarea de deschidere Bruno Bernini, este şi gindul poporului polonez, aşa cum a arătat in cuvîntarea sa de salut ]. Chankiewicz, şeful guvernului polonez. Peste stadion zboară sute şi sute de porumbei, mesageri ai păcii. Filfîirea aripilor lor poartă parcă spre lumea întreagă vestea că aici la Varşovia zeci şi zeci de mii de oameni se nulnesc, împlinind astfel năzuinţele tineretului din întreaga lume. Porumbeii, care şi-au fluturat aripile deasupra stadionului, din Varşovia nu vor ajunge in Vietnam sau In Columbia, dar solia păcii, trimisă de tinerii veniţi la cel de al V-lea Festival, va ajunge cu siguranţă nu numai in Vietnam şi in Columbia, ci în lumea întreagă, va pătrunde in sufletele tinerilor de pretutindeni, in sufletul fiecărui om cinstit... • Abea conteneşte zborul porumbeilor şi pe cer plesnesc ciudate proectile: fiecare din ele, explodînd deasupra stadionului, slbozeşte cite o paraşută ce poartă steagul uneia din ţările participante la Festival. Pe cerul albastru se leagănă cele peste o sută de steaguri, purtate uşor de vini deasupra mulţimii. Surpriza nu durează mult; abea îşi termină zborul ultima paraşută şi pe stadion pătrund cintecele echipelor de jocuri poloneze, selecţionate la concursul pe ţară in cinstea Festivalului. Vreme de două ceasuri durează dansurile care prezintă înaintea noastră zeci şi zeci de costume, zeci şi zeci de dansuri populare din ţara care găzduieşte cel de al V-lea Festival. Intrarea coboară treptat şi nu îngăduie începerea demonstraţiilor sportive, care sunt amânate pe luni. Dar nici o delegaţie — odată sfirşite manifestaţiile de pe stadionul „Cea de a 10-a aniversare", — nu s-a dus să aştepte ziuarmătoare in cantonament. Pe toate străzile, în deosebi in faţa Palatului Culturii, — care, luminat de reflectoare, a strălucit toată noaptea deasupra întregii Varşovii — au continuat cintecele şi damurile. Ziua de luni, 1 august, cea de a doua zi a Festivalului a găsit Varşovia trezită din zori de tinerii care, neobosiţi, işi căutau prietenii din ajun, căutau să lege noi prietenii, mărturisind din plin dorinţa tuturora de a transforma cel de al V-lea Festival într-o puternică manifestaţie menită să slujească cauzei păcii şi prieteniei intre popoare. VIRGIL DANCIULESCU Varșovia 31 iulie 1955 Prin telefon de la trimisul nostru s? / tit-r’-'. S L4- v|