Romînia Liberă, august 1955 (Anul 13, nr. 3366-3390)

1955-08-02 / nr. 3366

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! mim­mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Industria lemnului trebuie să-şi lichideze rămlnerea in urmă ! Industria Lemnului, Hîrtiei şi Celulo­zei ocupă un loc important în ansam­blul industriei noastre socialiste. Lem­nul şi produsele din lemn sunt larg folo­site pentru dezvoltarea continuă a economiei naţionale. Aproape că nu există ramură industrială în care lemnul să nu aibă întrebuinţarea lui într-o mă­sură mai mare sau mai mică. Pentru a face faţă sarcinilor impor­tante legate de aprovizionarea marilor şantiere cu material de construcţii, a sectorului minier cu lemne de mină, a fa­bricilor de mobilă, etc, în anii puterii populare industria lemnului a fost înze­strată cu maşini şi utilaje de mare pro­ductivitate care fac munca colectivelor din acest sector mai spornică, mai uşoară. Mecanizarea lucrărilor de exploatare forestieră prin Introducerea tractoarelor, ferăstraielor electrice şi mecanice, fu­­nicularelor de corhănire şi troliilor a făcut ca în păduri condiţiile de muncă să se schimbe în mod radical. Altfel sunt astăzi şi condiţiile de viaţă ale munci­torilor forestieri. In locul bordeielor şi colibelor s-au construit cabane prevăzute cu toate cele necesare unor bune con­diţii de adăpost şi odihna, cantine, puncte sanitare şi ambulatorii pînă în cele mai îndepărtate exploatări, muncitorii au fost dotaţi cu echipament de protecţie, etc. La aceste manifestări ale grijii faţă de­­condiţiile lor de muncă şi de viaţă mun­citorii din sectorul forestier au răspuns prin munca lor entuziastă şi plină de a­­vînt patriotic, ceea ce a făcut să se obţi­nă realizări dintre cele mai frumoase în anii primului nostru cincinal. In sectorul Industriei Lemnului, Hîr­­tiei şi Celulozei mai persistă însă lipsuri serioase. Aşa cum subliniază recentul comunicat al Direcţiunii Centrale de Sta­tistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al R.P.R. acest sector al industriei a realizat planul pe cel de al doilea tri­mestru al acestui an în procent de numai 97,3 la sută. Intr-adevăr, Direcţia Generală a in­dustrializării lemnului din Ministerul In­dustriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei nu şi-a îndeplinit planul pe trimestrul II la producţia globală decît în proporţie de 91.7 la sută, iar la producţia marfă cu 89.8 la sută. Cauzele neîndeplinirii pla­nului se datoresc în mare parte deficien­ţelor care există în aprovizionarea cu ma­terie primă a fabricilor din partea între­prinderilor de exploatare a lemnului ce aparţin de acelaşi minister. Stocurile de buşteni existente la fabricile de cherestea la începutul fiecărei luni au fost cu mult mai mici faţă de posibilităţile de prelu­crare. Aprovizionarea fabricilor cu buşteni de fag pentru cherestea a avut un aspect şi mai negativ. In primele două luni ale trimestrului II, fabricile au fost lipsite de buşteni pentru ca în luna a treia să fie blocate cu material lemnos expediat în cantităţi mari de către trusturile de exploatare. In această situaţie au fost­ fa­­bricile trusturilor Sibiu, Lugoj, Piteşti si I.F.I.L. Arad. Este adevărat că anumite condiţii obiec­tive (inundaţii din cauza ploilor abun­dente din primăvara aceasta) au înrtunit nefavorabil îndeplinirea planului de ex­ploatare. Acest lucru nu scuză însă se­rioasele lipsuri manifestate. Se ştie că sporirea producţiei este strîns legată de folosirea raţională a tuturor mijloacelor mecanizate. Or, trusturile de exploatare Bacău şi Suceava, de exemplu, care nu şi-au îndeplinit planul decît în proporţie de 79,6 la sută şi respectiv 71,3 la sută S au aruncat toată răspunderea neîndepli­niriii planului pe condiţiile obiective, fără să ia măsuri pentru folosirea întregii ca­pacităţi de producţie de care dispun. Cum poate fi calificată altfel decît nepăsare faţă de disciplina de plan nefolosirea ra­ţională a punctelor mecanizate, neutiliza­­rea mijloacelor de transport la capacita­tea lor maximă, în condiţiile nefavora­bile, neutilizarea mecanismelor de scoa­terea lemnului din pădure ? Vinovate de această situaţie s-au făcut şi direcţiile generale de exploatare din minister care nu au luat măsuri pentru folosirea de către trusturi a întregului fond repartizat pentru instalaţiile pasa­gere de scos­ apropiat. Aceasta a făcut ca o serie de instalaţii să nu fie puse în funcţie în perioadele cele mai favorabile pentru a avea suficiente stocuri de ma­terial lemnos la rampele de încărcare. Cu toată lipsa de materie primă ce s-a resimţit la începutul trimestrului, acolo unde a existat o preocupare din partea conducerilor trusturilor de industriali­zare a lemnului pentru îndeplinirea pla­nului, s-au obţinut totuşi realizări mul­ţumitoare. Un exemplu de acest fel ni-l oferă trustul Piteşti care, deşi a avut lipsă de materie primă la începutul trimestrului, şi-a organizat în aşa fel munca ca în ultima lună să-şi îndepli­nească planul în proporţie de 113,1 la sută. Nu în aceeaşi măsură s-a preocupat însă de realizarea planului conducerea trustului Piatra Neamţ. La un moment dat se impunea luarea de măsuri pen­tru a transfera muncitorii de la fabricile care aveau goluri în ce priveşte aprovi­zionarea cu materie primă la unităţile care dispuneau de materie primă sufi­cientă dar care totuşi, din cauza lipsei de braţe­­de muncă, nu îşi puteau realiza pla­nul. In această direcţie conducerea trus­tului a manifestat însă o condamnabilă nepăsare neluînd nici un fel de­ măsuri pentru repartizarea muncitorilor la fabri­cile din bazinul Tg. Neamţ, Tazlău şi Roz­­nov unde se simţea mare nevoie de mun­citori. Dezinteres faţă de realizarea pla­nului au manifestat şi conducerile trus­turilor Bacău, care şi-a realizat planul doar în procent de 75 la sută, Sighet, Cluj şi altele. Pentru recuperarea rămînerii în urmă din trimestrul II, conducerile trusturilor de exploatare şi industrializarea lemnu­lui au datoria să creeze toate condiţiile spre a asigura creşterea neîncetată a productivităţii muncii, cale sigură pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de pro­ducţie. Introducerea şi extinderea meto­delor înaintate de muncă, folosirea în­tregii capacităţi de producţie prin utili­zarea raţională şi la capacitatea lor ma­ximă a utilajelor mecanizate de exploa­tare­ şi prelucrare a lemnului, folosirea lucrărilor de mică mecanizare trebuie să stea permanent în centrul preocupărilor conducerilor trusturilor. In acelaşi timp conducerea Ministerului Industriei Lem­­nului, Hîrtiei şi Celulozei trebuie să ia măsuri practice, operative, pentru lichi­darea lipsurilor existente. Direcţiile ge­nerale din minister au datoria de a lupta ca fiecare întreprindere în parte să-şi realizeze planul la toţi indicii, de a stu­dia experienţa pozitivă a întreprinderilor fruntaşe şi a o transforma într-un bun al tuturor întreprinderilor. Desfăşurînd larg întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August, folosind mai bine capacitatea de producţie şi apli­­cînd pe scară largă metodele înaintate de muncă, colectivele din Industria Lemnu­lui, Hîrtiei şi Celulozei vor putea să realizeze planul pe anul în curs, ultimul an al cincinalului. Recepţie cu prilejul aniversarii Armatei Populare Chineze de Eliberare Cu ocazia aniversării a 28 de ani de la înfiinţarea Armatei Populare Chineze de eli­berare, la 1 august, locotenent colonel Mei Iunsie, ataşatul militar al R.P. Chineze în Republică Populară Romina a oferit o recep­ţie la restaurantul „Pescăruş“. La recepţie au luat parte tovarăşii : dr. Petru Groza, Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Al. Moghioroş, Chivu Stoica, D. Coliu, gene­­­ral locotenent Al. Drăghici, I. Fazekas, gene­ral locotenent L. Sălăjean, M. Dalea, A. Bunaciu, Gh. Saf­er, Gh. Diaconescu, M. Su-‘­der, I. Dumitru, Alexa Augustin, C. Matees­­cu, Gr. Preoteasa, Ana Tom­a, general loco­tenent Gh... Piritilie, general maior C. Manes­­cu, general , locotenent I. Tutoveanu, M. Ma­cavei, general locotenent M. Haupt, contra­amiral Mihai Nicolae, general maior C. San­­dru, colonel Ion Gheorghe, personalităţi ofi­ciale, oameni ai ştiinţei şi artei, generali şi ofiţeri superiori ai forţelor armate ale R.P.R., reprezentanţi ai presei române şi străine. A fost de faţă M. B. Mitin, membru al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Din partea chineză au participat pe Bo­­mian ambasadorul R. P. Chineze la București și membri ai ambasadei. Au luat parte: Den Eva, ambasadorul R.P.D. Coreene, W. Eggerath, ambasadorul R.D. Germane, J. Sedivy, ambasadorul R. Ceho­slovace, M. Lako, ambasadorul R.P. Albania, J. Izydorczyk, ambasadorul R.P. Polone, Zev Argaman, însărcinatul cu afaceri al Israelu­lui, A. K. Wright, însărcinatul cu afaceri ad interim al Danemarcei, P. S. Deduskin, în­sărcinatul cu afaceri ad interim al U.R.S.S., H. C. Hainworth, însărcinatul cu afaceri ad interim al Marii Britanii, Marcel Luy, însăr­cinatul cu afaceri ad interim al Elveţiei, Mi­­lutin Popovic, însărcinatul cu afaceri ad in­terim al R.P.F. Iugoslavia, Imre Juhász, în­sărcinatul cu afaceri ad interim al­­R.P. Un­gare, Groupe Capitain J. S. Kennedy, ataşat al aerului al Marii Britanii, locotenent colonel Milan Minie, ataşat militar al R.P.F. Iugo­slavia, colonel V. I. Perepeliţa, ataşat mili­tar ad interim al U.R.S.S., căpitan de rangul I Branco Andric, ataşat militar adjunct al R.P.F. Iugoslavia şi alţi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. (Agerpres) Cu privire la relaţiile dintre R.P.R. şi Franţa Ministerul Afacerilor Externe al R.P.R. a trimis presei comunicatul comun al guvernului român şi guvernului francez: „Guvernul Republicii Populare Romine şi guvernul francez au ajuns la un acord satis­făcător asupra unor chestiuni interesînd cele două ţări. In dorinţi de a întări relaţiile între cele două ţări, cele două guvern» au căzut de a­­cord să dezvolt» schimburile culturale Intre Republica Populară Romînă şi Franţa. Guvernul francez a hotărît să anuleze la data de 1 august 1955 decretul din 18 iunie 1955 care prevede interzicerea in mod pro­vizoriu a exportului de mărfuri franceze cu destinația Republica Populari Romînă*. _ Anul XIII Nr. 3366 4 pagini 20 bani Marți 2 august 1955 Oameni ai muncii de pe ogoare! Folosiţi chib­zuit fiecare zi bună de lucru ! Nu lăsaţi nici un snop pe cîmp, transportaţi toate grînele strînse la ariile de treier! Treieraţi organizaţi în cete, după rînduiala sta­bilită ! Munciţi în aşa fel în­cît toate batozele să meargă din plin! Nu lăsaţi să se piardă nici un bob! SPRE NOI SUCCESE IN INDUSTRIE ŞI AGRICULTURA 6.500.000 lei acumulări peste plan Colectivele întreprinderilor din regiunea Craiova au realizat pînă acum acumulări so­cialiste peste plan în valoare de aproape 6.500.000 lei. Cu aceste acumulări se pot confecţiona 2.000 de grape cu colţi, 100 de greble mecanice, 200 de maşini pentru îm­prăştiat îngrăşăminte, 31 de transformatori de 1.000 kwa, 27 de motoare electrice de 130 kw., 25 de electrocare şi 502 semănători de cereale. Succese însemnate în ridicarea rentabili­tăţii întreprinderilor a obţinut colectivul fa­bricii „Electroputere“ care a realizat în nu­mai 45 de zile economii în valoare de 150.000 lei şi cel al uzinei ,,7 Noiembrie“ care a dat pînă acum acumulări socialiste peste plan în valoare de peste 100.000 lei. Rezultate bune au obţinut şi muncitorii în­treprinderii textile „Independenţa“, fabricii de ţigarete din Tg. Jiu, fabricilor de con­fecţii „Tudor Vladimirescu“ şi „I. C. Frimu“ etc. Şantierele de construcţii oferă largi posi­bilităţi de sporire a acumulărilor socialiste. Pe şantierele de la Podari, Tg. Jiu, Schitul Goleşti, pe cel de la Institutul Agronomic, de la blocurile muncitoreşti din Craiova, se în­cearcă noi posibilităţi de înlocuire a materiei prime scumpe. S-a găsit, şi este folosită la toate lucrările, soluţia de înlocuire a pastei de var la mortarul de zidărie, cu argilă. Folosind acest procedeu, preţul de cost al lucrărilor de zidărie a scăzut cu 40 la sută. De la începutul anului constructorii de pe şantierele amintite au economisit 40 vagoane de ciment, 120.000 de cărămizi, carton asfal­tat şi alte materiale de construcţie. Acum, constructorii cântă noi surse de venituri pen­tru a realiza pînă la 23 August angajamen­tul de a da statului, peste plan, acumulări socialiste în valoare de 600.000 lei. (Agerpres) LA COLECTIVIȘTII DIN SF. GHEORGHE In Regiunea Autonomă Maghiară, urinele s-au copt mai tîrziu. Deîndată însă ce au dat în pligă, oamenii mun­ci de pe ogoare au pornit să strîngă spi­cele galbene, pline de boabe. In clişeu : Pe ogoarele gospodă­rie colective din Sf. Gheorghe, secerăto­­rile-legături trimise de S.A­.T. Sf. Gheorghe string spicele de griu. Snopii sînt adu­naţi unul cite unul. In curînd vor fi transportaţi la aria de treier. Foto • NICU VASILE In întreprinderile clujene CLUJ (de la corespondentul nostru). —* Avîntate în întrecerea socialistă, colectivele mai multor întreprinderi clujene traduc în viaţă angajamentul luat, dind peste plan în­demnate acumulări. La uzinele „Tehnofrig“, de ,pi­ldă, pe primele două decade ale lunii iulie planul global a fost îndeplinit in pro­­porţie de 102 la sută. Prin aplicarea măsu­rilor tehnico-organizatorice, prin folosirea raţională a materiilor prime şi prin redu­cerea consumurilor specifice, au fost reali­zate de la 1—20 iulie economii in valoare de 120.000 lei. Rezultate de seamă au obţinut şi mun­­citorii din cadrul întreprinderii locale in­dustriale Cluj. Ei şi-au realizat planul pe luna iulie cu 13 zile înainte de termen, iar In ce priveşte economiile, în primele două decade ale lunii trecute cifra lor s-a ridicat la 60.000 lei. Bună parte din economii se datoresc aplicării unor măsuri teh­nico-orga­­nizatorice. Printre acestea se numără și construirea unei benzi rulante pentru trans­portul cărămizilor arse din cuptor. In urma acestei măsuri a fost sporită productivitatea muncii. Dintre întreprinderile din cuprinsul re­giunii Cluj cele mai de seama acumulări socialiste peste plan au fost realizate la uzinele „Industria Stemei" din Cîmpia Turzii. In primele două decade ale lunii iulie, la secţia oţelărie, la laminorul 1, la secţia cabluri şi la zincator, acumulările so­cialiste peste plan s-au ridicat la 523.003 lei, în urma reducerii consumurilor speci­fice de materiale şi materii prime. La obţi­nerea acestei realizări o contribuţie de sea­mă a adus echipa condusă de laminatoristul Gheorghe Busuioc, care a dobîndit o economie de 55.000 lei şi echipa condusă de Ioan David de la secţia cabluri care a realizat o economie de 35 018 lei, însemnate economii de piele ORADEA (de la corespondentul nostru).— Lupta pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August, cunoaşte la fabrica de încălţăminte „Solidaritatea“ din oraşul Oradea o tot mai vie desfăşu­rare. Sub chemarea „Să­ dăm patriei tot mai multe acumulări socialiste peste plan“, co­lectivul acestei întreprinderi, fruntaşă pe ramură, obţine zilnic noi şi valoroase suc­cese. Acordînd o atenţie cu totul deosebită acţiunii iniţiată în scopul realizării a cu­ mai multe economii de materii prime şi materiale, colectivul fabricii a reuşit, prin­tre altele, ca între 1—23 iulie să econom­­­sească o cantitate de piele din care s-a pu­tut confecţiona un număr de 2.860 perechi pantofi. Printre zecile de muncitori care şi-au dat contribuţia la realizarea acestui preţios suc­ces se numără şi membrii brigăzii de tineret condusă de Ludovic Asztalos, care în cursul acestei luni, prin economisirea unei cânnt­ăţi de piele echivalentă cu un număr de aproape 600 perechi de pantofi, a reușit să se si­tueze în fruntea tuturor brigăzilor care par­ticipă la întrecere. Realizările textiliştilor ARAD (de la corespondentul nostru). — Desfăşurînd larg întrecerea socialistă în cinsteai zilei de 23 August, pentru a da produse de calitate şi cu­ mai multe acumu­lări socialiste peste plan, muncitorii şi teh­nicienii de la fabrica Teba din Arad obţin­­zi de zi noi succese. In primele 25 de zile ale lunii trecute sectorul ţesături a dat 21.700 m.p. ţesături peste pian, iar secţia filatură ai produs 5054 kg. fire peste preve­derile planului. Muncitoarele Florica Porcaru, de la fila­tură, Maria Diaconu, Maria Biazovici de la bobinaj, depăşesc zilnic norma cu peste 15 la sută. Realizări bune in cadrul întrecerii au ob­ţinut de asemenea ţesătoarele Tătulescu Maria, Irina Pall, Floarea Mihai şi altele. La secţia de valorificări a deşeurilor s-au dat în cursul lunii trecute 1311 confecţii pentru copii peste plan. Angajamentele muncitorilor de la gospodăria de stat Variaş ARAD (de la corespon­dentul nostru). — In urma iniţiativei pornită de un grup de întreprinderi agricole de stat din regiunea Craiova, de a da patriei cu­ mai multe produse animale şi vegetale peste pian, muncitorii şi teh­nicienii de la gospodăria de stat din Variaş — regiunea Arad — şi-au luat angaja­mentul să sporească anul a­­cesta producţia agricolă. Ei şi-au propus să termine pînă la 23 August campania agri­colă de vară şi să execute fiecare lucrare cu minimum de cheltuieli. Anul acesta sînt hotărîţi ca printr-o muncă susţinută să dea peste pian 73.000 kg. le­guminoase boabe, 60 000 kg. legume şi zarzavaturi, 97.000 kg. seminţe de legume şi plante tehnice, 240.000 kg. fin şi trifoi, 1184 produşi ani­mali şi 2056 kg. miere de al­bine. Odată cu înfăptuirea a­cestor angajamente, colecti­vi,­ de muncă şi-a propus să îmbunătăţească munca şi să realizeze economii de piese de schimb şi materiale în va­loare de 366.330 lei, economii la cheltuieli administrative în valoare de 33­ 608 lei şi e­­conomii de carburanţi în va­loare de 20.000 lei. Alte an­gajamente ale muncitorilor se referă la executarea exem­plară a muncilor agricole de toamnă. Recoltă bogată de grîu GALAŢI (de la corespon­dentul nostru).­­ Membrii gospodăriei agricole colective „I. C. Frimu“ din comuna Mircea Vodă, raionul Filimon Sîrbu, au dat o mare atenţie îngrijirii semănăturilor cu grîu. In primăvară, la reco­mandarea agronomilor, colec­­tiviştii au grăpat întreaga suprafaţă. Griul a fost de a­­sem­enea plivit ori de cîte ori apăreau buruienile. Colecti­viştii au ieşit primii şi la re­coltat. De pe cele 15 ha. grîu recoltate cu combina, ei au obţinut în medie cîte 2300 kg. Pentru a asigura recolte bogate în anul viitor, colec­tiviştii din Mircea Vodă au dezmiriştit întreaga suprafa­ţă de teren de pe care au re­coltat păioasele. Deschiderea celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor PACE ŞI PRIETENIE Simbolici la „Casa Presei" am primit Invitaţia pentru festivitatea deschiderii celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia. Nu mied mi-a fost mirarea, cind in locul unui bilet obişnuit, am primit o cravată albă, de forma aceleia pionie­reşti; pe cravată cu litere albastre era imprimată emblema Varşoviei, a Festi­valului şi rtr. 30. Am aflat că această neobişnuită invitaţie arăta prin culoare şi număr, locul pe care trebuia să-l ocupi în tribună. Pentru moment, mărturisesc, am socotit-o o ciudăţenie, dar ulterior, în timpul festivităţii de pe stadionul „Cea de a 10-a aniversare", i-am înţeles rostul. Fiecare sector al stadionului avea altă culoare de cravată: unele roşii, altele galbene, albastre, albe. Privind lumea din tribune — cei 75.000 de spectatori — puteai admira alternanţa şi jocul cu­lorilor, decor admirabil, la înfăptuirea căruia fiecare dintre noi participam fără să ne dăm seama. Mai tîrziu, în timpul defilării delegaţilor, cravatele erau flu­turate cu entuziasm şi din toate tribu­nele izbucneau spontan culorile crude ca nişte fişii de lac trase peste tribune. De altfel, acel joc al culorilor putea fi admirat ieri in toată Varşovia de la orele primului, pînă noaptea tîrziu, adică de atunci cînd au început să se încoloneze delegaţiile spre uriaşa Piaţă Stalin din faţa Palatului Culturii şi Ştiin­ţei pină la încheierea manifestaţiilor de pe stadion. Pentru a avea o imagine mai clară, in­­chipuiţi-vă o piaţă de vreo 10 ori mai largă decît Piaţa Stalin din Bucureşti. Aici s-au adunat tineri veniţi din toate ţările lumii, mii şi mii de băieţi şi fete îmbrăcaţi în porturile lor populare, par­tiad steagurile popoarelor lor. Slovacii în haine ca acelea ale eroilor bine cu­noscutului film „Capete de clini", japo­nezii în chimonouri de toate nuanţele, olandeze cu fustele înflorate, unguroaice cu ciuboţele roşii, tineri sovietici in mi­nunatele lor costume. In jurul pieţii, pe treptele Palatului Culturii şi Ştiinţei, pe trotuare, zeci de mii de varşovieni şi varşovience priveau cu aceeaşi ‘emoţie, cu care priveam şi noi acum doi ard, a­­ceastă imagine însufleţită, pitorească, plină de viaţă şi putere, a tineretului lumii Trii­regi. Peste culorile stră­lucitoare intr-o zi în­sorită de vară, răsu­nau cintece şi chemări. Sub veghea să­geţii de aur a Palatului Culturii — rod al prieteniei veşnice intre poporul polo­nez şi popoarele sovietice — solii tineri, veniţi din toate ţările lumii să-şi dea mîinile, salutau la rindul lor Varşovia, oraşul erau şi zecile de mii de varşo­­vieni. Oamenii se salutau tn toate limbile pământului. Fiecare In limba lui, rostea vorbele dragi tuturor ace­lora, veniţi şi în această vară la­­ Festival: „Pace şi prieteniei, cîţiva rosteau cu vădit accent străin „Pace şi prietenie" în ro­­mineşte. M-am apropiat de ei curios. Alte cuvinte nu ştiau, doar acestea două li se întipăriseră in minte de a­­cum doi ani din Bucureşti. Acum vor învăţa încă două: Pokoj, Prztjjazn", ceea ce înseamnă în limba polonă „Pace şi prietenie", cu­vinte pe care le adresau tuturor celor aşezaţi in Piaţa Stalin, in faţa Palatu­lui Culturii şi Ştiinţei, celor înşiraţi de-a lungul aleii Ieruzalimscai­a, pe tot par­cursul, celor doi kilometri pe care dele­gaţii i-au străbătut prin inima Varşoviei, din faţa Palatului Culturii şi Ştiinţei pină la stadionul „Cea de a 10 aniver­sare". * In noua şi minunata construcţie a Var­şoviei, la ceasurile 4 a început defilarea delegaţilor, In ordinea alfabetică poloneză. Prin faţa tribunelor trec tineri din toate colţurile lumii, tineri care, au venit să mărturisească în faţa lumii întregi puterea popoarelor şi dorinţa lor nezdrun­cinată de pace. Fiecare delegaţie s-a străduit să exprime această năzuinţă, prin chemări simple sau prin manifestări ale dragostei de viaţă. Delegaţia japo­neză poartă o Ins­cripţie „Niciodată o nouă Hiroşima", pe placarda tineretului italian „V. V. PACE!" adică VIVAT LA PACE! (Trăiască pac­ea!), delegaţia Bulga­riei purta un uriaş buchet de flori, din care se răspundea, spre tribune, parfum de trandafiri. O surpriză a pregătit şi delegaţia noastră, care purta un uriaş balon alb. In faţa tribunelor, în timp ce echipe de tineri in mîndrul nostru port de la ţară jucau o bătută, balonul alb şi-a luat zborul, ducind in sus spre cerul albastru, in­ovaţiile mulţimii, un steag alb cu insigna Festivalului. Lin ropot de aplauze intim pi­nă intrarea pe stadion a tine­rilor germani, care dumini­că dimineaţă au hotărit să se unească intr-o singură delegaţie, manifestind ast­fel voinţa lor de luptă co­mună pentru o Germanie unită. Urale nes­fir­şite intim­pi­na delegaţia Uniunii Sovie­tice. O aplaudă zeci de mii de oameni din tribune, o aplaudă şi aclamă mii de tineri din toată lumea, grupaţi in centrul stadionului. Entuzias­mul creşte neîncetat, incit, odată ajunşi în faţa tribunelor, tinerii sovietici nu mai pot trece înainte. Aici ii întimpină delegaţia Statelor Unite. Tinerii se îm­brăţişează, steagurile ţărilor lor se ală­tură. în picioare 75.000 de oameni aplaudă, zeci de mii de glasuri rostesc cuvinte care reprezintă entuziasmul popoarelor, „Pace şi prietenie". Este gindul tuturora, gindul pe care in numele F.M.T.D. îl expricită in cuvin­­tarea de deschidere Bruno Bernini, este şi gindul poporului polonez, aşa cum a arătat in cuvîntarea sa de salut ]. Ch­­­ankiewicz, şeful guvernului polonez. Peste stadion zboară sute şi sute de porumb­ei, mesageri ai păcii. Filfîirea aripilor lor poartă parcă spre lumea în­treagă vestea că aici la Varşovia zeci şi zeci de mii de oameni se­ nu­lnesc, îm­plinind astfel năzuinţele tineretului din întreaga lume. Porumbeii, care şi-au flu­turat aripile deasupra stadionului, din Varşovia nu vor ajunge in Vietnam sau In Columbia, dar solia păcii, trimisă de tinerii veniţi la cel de al V-lea Festival, va ajunge cu siguranţă nu numai in Vietnam şi in Columbia, ci în lum­ea în­treagă, va pătrunde in sufletele tineri­lor de pretutindeni, in sufletul fiecărui om cinstit... •­ Abea conteneşte zborul porumbeilor şi pe cer plesnesc ciudate proectile: fiecare din ele, explodînd deasupra stadionului, slbozeşte cite o paraşută ce poartă steagul uneia din ţările participante la Festival. Pe cerul albastru se leagănă cele peste o sută de steaguri, purtate uşor de vini deasupra mulţimii. Surpriza nu durează mult; abea îşi termină zborul ultima paraşută şi pe stadion pătrund cintecele echipelor de jocuri poloneze, selecţionate la concursul pe ţară in cinstea Festivalului. Vreme de două ceasuri durează dansurile care pre­zintă înaintea noastră zeci şi zeci de costume, zeci şi zeci de dansuri populare din ţara care găzduieşte cel de al V-lea Festival. Int­rarea coboară treptat şi nu îngă­duie începerea demonstraţiilor sportive, care sunt amânate pe luni. Dar nici o delegaţie — odată s­fir­şi­te manifesta­ţiile de pe stadionul „Cea de a 10-a ani­versare", — nu s-a dus să aştepte ziua­rmătoare in cantonament. Pe toate străzile, în deosebi in faţa Palatului Culturii, — care, luminat de reflectoare, a strălucit toată noaptea deasupra în­tregii Varşovii — au continuat cintecele şi damurile. Ziua de luni, 1 august, cea de a doua zi a Festivalului a găsit Varşovia tre­zită din zori de tinerii care, neobosiţi, işi căutau prietenii din ajun, căutau să lege noi prietenii, mărturisind din plin dorinţa tuturora de a transforma cel de al V-lea Festival într-o puternică ma­nifestaţie menită să slujească cauzei păcii şi prieteniei intre popoare. VIRGIL DANCIULESCU Varșovia 31 iulie 1955 Prin telefon de la trimisul nostru s? / tit-r’-'. S L4- v|

Next