Romînia Liberă, aprilie 1957 (Anul 15, nr. 3882-3907)

1957-04-02 / nr. 3882

4 Ieri dimineaţa, în sala clubului întreprinderii I.D.E.B. din circum­scripţia Mărăşeşti, raionul Nicolae Bălcescu, a avut loc o adunare popu­lară,­ în cadrul căreia s-au întilnit ing. Larisa Maicu, deputat în Marea Adunare Naţională şi alegătorii săi. In clişeu: Un aspect de la adun­are. In medalion, ing. Larisa Maicu. Foto : CONSTANTINESCU Fiecare zi, cu viteza de lucru realizata la arături şi însămînţări! DE PE OGOARE! • Nu in toate comunele raionului­­Zeletin se foloseşte din plin timpul prielnic pentru executarea arăturilor, ins­amint­ărilor şi a altor lucrări agri­cole de primăvară. Astfel, în comunele Tăvădăreşti, IGlăvăneşti şi în satul Galbeni, nu s-a atins în ultimele zile nici 30 la sută din viteza zilnică normală. In ace­leaşi comune este neglijat grăpatul arăturilor şi semănăturilor de toamnă şi n-a fost temeinic organizată trata­rea seminţelor. • Anul acesta membrii gospodăriei agricole colective „6 Martie“ din co­muna Scorţaru Vechi, raionul Brăila, au hotărît să cultive un lot experi­mental de 100 hectare cu porumb du­blu hibrid. In cadrul primelor măsuri li s-au repartizat colectiviştilor seminţe de cea mai bună calitate şi îngrăşăminte chimice. Deoarece la executarea lu­crărilor se vor folosi numai mijloace mecanizate, S.M.T. Traian Sat a hotă­rît să pună la dispoziţia colectiviştilor din Scorţaru Vechi o brigadă înzes­trată cu tractoare bine puse la punct, cu maşini de împrăştiat îngrăşăminte, ierbicide, maşini de semănat, prăşitoa­­re mecanice, etc. • S.M.T. Făgăraş, Turnişor, Sibiu şi Recea din regiunea Stalin şi S.M.T. înot­eşti din regiunea Ploeşti, au a­­nunţat că au realizat pînă la 1 apri­lie întregul volum de lucrări prevăzut pentru această campanie. 19 In comuna Caşolţ din raionul Sibiu a luat fiinţă o nouă coo­perativă agricolă de producţie cu­rentă. In ea s-au înscris peste 20 de farmlii de ţărani muncitori, aducind cu ei o suprafaţă de 80 hectare teren arabil. O altă cooperativă agricolă de producţie — a şaptea din raionul Agnita — a fost inaugurată zilele tre­cute în satul Moartăş. In prezent numărul cooperativelor de producţie agricolă cu­rentă exis­tente în regiunea Stalin se ridică la 14.­­ In primăvara acestui an co­mitetele executive ale sfaturilor popu­lare din regiunea Oradea, sub condu­cerea organizaţiilor de partid, au luat o seamă de măsuri politico-organiza­­torice menite să contribue la creşterea sectorului socialist în agricultură. Primele roade ale acestei munci, n-au întîrziat să se arate. Astfel, pina în ziua de 28 martie s-au cooperativi­­zat în întregime următoarele comune: Vărşand, Pilu, Grăniceri, din raionul Criş, precum şi comuna Ţinea din raionul Salonta. Trroletan­t din toate ţările, uniti-vă! iminia libpra ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ fac poufuM ACTUALE Arăturile şi însăminţările de primăvară sînt lucrări a căror executare grabnică nu trebuie să sufere nici o întîrziere. Acesta este un lucru ce nu poate fi tă­găduit şi e tot atît de adevărat pentru nordul Moldovei sau Banat cît şi pentru Bărăgan sau cîmpia Ardealului. Necesitatea de a in­tensifica ritmul lucrărilor nu tre­buie să ducă însă la neglijarea unei cerinţe deosebit de impor­tante în asigurarea unor producţii ridicate. RESPECTAREA CONDI­ŢIILOR LOCALE ATIT DE DIFE­RENŢIATE NU NUMAI DE LA O REGIUNE LA ALTA DAR CHIAR DE LA O COMUNA LA ALTA, SAU DE LA TARLA LA TARLA. Nu trebuie să se uite în primul rînd faptul că iarna care a trecut a creat situa­ţii cu totul diferite dintr-o parte în alta a ţării: zăpăda căzu­tă cu mai multă a­­bundenţă în Ardeal şi în nordul Moldovei, precipitaţii puţine şi mai ales sînt în sudul ţării etc. Toate acestea au făcut ca solu­rile — şi aşa atît de diferite în ţara noastră — să se găsească acum în condiţii cu totul deose­bite în ceea ce priveşte cantita­tea de apă. Deosebirile au fost ac­centuate şi mai mult de vremea din ultimele zile: căldură mai ales în sudul ţării şi apoi vînt şi tem­peratură scăzută. Cu şi mai multă tărie apar aceste diferenţe acolo unde există şi diferenţe de re­lief : pe coaste solul se usucă mai uşor, în vale se menţine ume­zeala timp mai îndelungat etc. E LIMPEDE CĂ IN ASEMENEA CONDIŢII ÎNDRUMĂRILE DATE DE AGRONOMI NU POT FI ACE­LEAŞI PE TOT CUPRINSUL ŢĂ­RII, CI DIFERITE DE LA CAZ LA CAZ. De acest lucru trebuie să se ţină seama mai ales în executarea arăturilor a căror adîncime să fie astfel stabilită incit să nu iasă bolovani sau curele ci să se cree­ze un strat cât mai afinat şi mai uniform pentru ca seminţele să poată încolţi şi să se dezvolte în cele mai bune condiţii. Atenţie deosebită se cere mecanizatorilor din S.M.T., care de multe ori, în goana după hantri uită de necesi­tatea respectării calităţii arături­lor. Tot în funcţie de umiditatea din sol, de calitatea seminţei, de condiţiile de climă specifice locu­lui e necesar să se dea şi celelalte indi­caţii agrotehnice: e­­poca semănatului (mai ales la cultura porumbului), adîn­­cimea, cantitatea de sămînţă etc. îndru­marea agrotehnică diferenţiată nu trebuie să se rezume numai la arături şi însămînţări. De o ase­menea îndrumare e nevoie şi în lucrările pomicole, ca şi în cele viticole sau legumicole. O astfel de îndrumare agroteh­nică diferenţiată, sunt chemaţi să dea agronomii, atît cei de la gospodării colective şi puncte a­­gricole, cît şi cei din S.M.T. sau de la sfaturile populare. Stră­­duindu-se să cunoască cît mai bine caracteristicile locului unde muncesc, sfătuindu-se In această privinţă cu cei cu mai multă ex­perienţă şi cu fruntaşii satelor, el slnt datori să dea şl tn această primăvară un sprijin ctt mal con­cret ţăranilor muncitori. INDRUMARE AGROTEHNICA DIFERENTIATA cum e timpul şi cum se lucrează.. ZALĂU (de la corespondentul nos­tru). — In raionul Zalău timpul este prielnic însămînţărilor. Cu toate aces­tea, terminarea însămînţărilor cultu­rilor din urgenţa I este tărăgănată. Din planul însămînţărilor de primă­vară pe întregul raion nu s-a însă­mînţat pînă la 26 martie decît 9,9 la sută. In ce priveşte însămînţările din urgenţa I, care puteau fi termi­nate în majoritatea comunelor, ele n-au fost executate decît în proporţie de 44,4 la sută. Principala cauză a acestei stări de lucruri o constituie faptul că întreaga capacitate de­ lucru a atelajelor nu este folosită pe deplin. Din acest mo­tiv, viteza zilnică pe raion n-a fost atinsă­ nici într-o zi. In ultimele 5 zile, — perioadă în care se putea în­­sămînța zilnic aproape 780 hectare — s-a efectuat această lucrare numai pe 248 hectare. Se irjipun deci măsuri operative din partea comitetului executiv al sfatu­lui popular raional Zalău, în scopul lichidării tărăgănării însămînțărilor. In raionul Brăila Peste 300 ha. au fost redate agriculturii BRĂILA (de la corespondentul nos­tru). In lunca Siretului, ca şi pe ma­lul rîuluî Buzău, mai există o serie de terenuri pline de mărăcini şi căti­nă care nu sunt folosite. Ţăranii muncitori din partea locului nu stau însă nepăsători faţă de acea­stă situaţie. Ei duc o susţinută acţiu­ne pentru redarea în folosinţă a tere­nurilor care pot fi cultivate. Astfel, ţăranii muncitori din comuna Vădeni, participînd cu însufleţire la acţiunea întreprinsă spre valorificarea tere­nurilor neproductive, au reuşit să re­dea agriculturii în cursul acestui an o suprafaţă de 24 de ha. Pe acest teren se vor cultiva încă din acest an zarzavaturi şi orez. La acţiuni asemănătoare au parti­cipat şi ţăranii muncitori din comu­nele Corbul Nou, Latinu, Maxineni, etc. In raionul Brăila au fost redate agriculturii în acest an peste 300 de hectare teren. , Chemarea sfatului popular raional Marghita, cu privire la desfăşurarea unei largi acţiuni pentru punerea în valoare a terenurilor neproductive a avut aici un puternic ecou. Sfaturile populare din acest raion sînt hotă­­rîte să culeagă noi succese în această direcție. t­ e în cadrul unor adunări populare ale deputaţilor Marii Adunări Naţionale cu alegatorii lor Cetăţenii îşi exprimă deplina lor adeziune la politica internă şi externă a guvernului Numeroşi cetăţeni din Capitală au participat duminică la adună­rile populare în care au avut prilejul să asculte cuvintul deputaţilor Marii Adunări Naţionale. După relatările deputaţilor in legătură cu lucrările recentei se­siuni a Marii Adunări Naţionale, la care au luat parte, cetăţenii şi-au exprimat adeziunea la programul de măsuri al guvernului nostru prezentat în DECLARAŢIA TOVARĂŞULUI CHIVU STOI­CA, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ASUPRA PO­LITICII INTERNE ŞI EXTERNE A GUVERNULUI REPUBLICII POPULARE ROMÂNE, program al bunăstării poporului, al înflo­ririi patriei noastre. Totodată, în cuvintul lor, alegătorii au arătat dorinţa de a spri­jini politica dusă de partid şi guvern, de a contribui la realiza­rea măsurilor preconizate. „Să sprijinim din toate puterile politica partidului şi guvernului" Sala căminului cultural din comuna Chitila era supraaglomerată duminică după amiază. Cetăţenii cartierelor Ru­­deni, Catanei, Gheorghiu Dej şi Tra­ian din comuna Chitila, ca şi cei din Mogoşoaia, veniseră cu mult înainte de începerea adunării populare, dor­nici să afle de la deputatul lor în Marea Adunare Naţională, tov. Şte­fan Lungu, amănunte cu privire la dezbaterile sesiunii celei de-a treia le­gislaturi. Deputatul Ştefan Lungu a vorbit despre problemele de vitală importanţă­­pentru noul avînt al economiei naţio­nale, dezbătute în sesiune şi despre declaraţia cu privire la politica inter­nă şi externă a guvernului, prezenta­tă de tov. Chivu Stoica. In încheiere, tov. Ştefan Lungu a chemat cetăţenii din circumscripţia sa electorală, ca prin activitatea lor crea­toare, prin lupta dirză pentru tradu­cerea în viaţă a prevederilor progra­mului guvernului, să-şi dea contribu­ţia la locul lor de muncă şi în acti­vitatea obştească, la făurirea socia­lismului. Numeroşi participanţi la această a­­dunare populară, au luat cuvintul, ex­­primîndu-şi ataşamentul faţă de par­tid şi guvern, încrederea lor deplină in politica internă şi externă a statu­lui nostru.­­ ..Ţara noastră este o mare gos­podărie printre ai cărei membri, cu drepturi şi datorii egale, suntem­ şi noi, cei de faţă — a spus printre al­tele, muncitorul Stancu Gh. Stoian de la fabrica de zahăr Chitila. Pentru buna aplicare a hotărîrilor Marii Adu­nări Naţionale, pentru prosperarea şi înflorirea marii noastre gospodării, trebuie să fim în primul rînd buni gospodari la locul nostru de muncă. Să păzim şi să economisim deci ma­teria primă şi materialele, bun al po­porului, să lucrăm mai cu spor şi să reducem preţul de cost al produselor". — „Ne-a impresionat în mod deo­sebit declaraţia cu privire la politica internă şi externă a guvernului nostru — a spus pensionarul Alexandru Gri­­goraş. Fără munca şi stăruinţa noas­tră a tuturora, nu se pot aduce la în­deplinire măsurile, hotăririle Marii A­­dunări Naţionale. Să avem încredere în aceste hotărîri, să sprijinim din toate puterile politica partidului şi guvernului nostru, politică ce consti­tuie în fond cauza noastră, a între­gului popor." Unii participanţi au ridicat şi pro­bleme de interes local, cum ar fi elec­trificarea şi radioficarea comunei, as­faltarea unor străzi, etc. Adunarea populară, care a consti­tuit o adevărată demonstraţie a ade­ziunii cetăţenilor la politica statului nostru, s-a încheiat cu un frumos pro­gram artistic. (Continuare In pag. 2-a) L Marele miting de la Plovdiv închinat prieteniei frăţeşti romino-bulgare 111 GO­V' bucurăm din inimă de marile 1 uau * * şi incontestabilele succese ale poporului romín nu nUrnDRUIN­ nri* Ţările noastre sunt legate printr-o Ull. uncUnumU-U£J , strtnsă şi indisolubilă prietenie ANTON însoţind delegaţia romină in vizită prin Bulgaria Prin telefon de la trimisul nostru special Tratativele dintre delegaţiile guver­namentale şi de partid ale R.P.R. şi Republicii Populare Bulgaria se apropie de sftrşit. De la începutul tratativelor şi pînă astă-seară — la ora cinci transmit aceste rinduri — s-a lucrat cu multă intensitate pentru soluţiona­rea problemelor aduse în discuţie. Cu toate că încă nu a fost dat pu­blicităţii comunicatul final pe baza căruia să se poată trage unele con­cluzii, totuşi se poate afirma cu cer­titudine că aceste tratative se vor în­cheia cu succes, îndreptăţind speran­ţele oamenilor muncii din cele două ţări vecine şi prietene care le urmă­resc cu interes. Intîlnirile dintre personalităţile vieţii politice ale celor două ţări, cuvântă­­rile rostite cu acest prilej, atmosfera de profundă cordialitate existentă aici, sunt premize sigure în măsură să do­vedească marea importanţă a tratati­velor care se vor încheia curând. Ieri dimineaţa (adică duminică) to­varăşii Gh. Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi Petre Borilă au făcut o vi­zită la centralele electrice de pe Valea Ischerului. Această vale, sălbatică altădată, capătă un aspect din ce In ce mai civilizat Pentru uşurarea comunicaţiei se construieşte pe aici o şosea din piatră cubică care merge pînă la „Barajul Stalin". Apele aces­tui riu au fost domolite. Intr-un lac se formează un lac de acumulare pe o suprafaţă de II km.p. Apa lui poate alimenta cu apă cele două hidrocen­trale de 24.000 kw. şi 26.000 kw. timp de doi ani chiar dacă nu ar cădea nici un strop de ploaie. Barajul este înalt şi solid înfipt cu unul din capete in corpul de granit al unui munte. Centralele de pe Ischer alimentează cu energie electrică orașul Sofia. Apele scăpate din turbine vor fi folosite la irigări. Centralele construite in Bulgaria, numai In anul 1951 au o putere de patru ori mai mare decit ■'a tuturor centralelor electrice construite in ve­chea Bulgarie de la 1877 și pină la eliberare. Cu realizările Bulgariei am luat un contact direct şi nu după amiaza ace­leiaşi zile, cind delegaţia noastră a vizitat noul centru al oraşului Sofia şi noile cartiere muncitoreşti. Astăzi dimineaţă delegaţia noastră însoţită de tov. Anton Iugov, de tov. Dimo Dicev şi Iordan Stepanov, a avut in programul său vizitarea Plov­­divului, oraş ce are peste 200.000 lo­cuitori, important centru industrial şi comercial. Plovdivul este cunoscut în lume prin tirgul internaţional care se organizează aici in fiecare an şi unde a participat de multe ori şi ţara noastră. Drumul pînă la Plovdiv este m­eri­­tător atît prin cadrul natural prin care il străbaţi cit şi aşezările ome­neşti intilnite In cale pe şoseaua lun­gă de 150 km. ce leagă capitala Bul­gariei de acest oraş. O bună bucată mergem printre munţi. Pe alocuri ei se retrag lăsind loc unei cimpii pe care prietenii bulgari o cultivă cu multă chibzuială. Pretutindeni am văzut şanţuri pentru irigaţii, pretutin­deni am văzut răsadniţe pentru plante timpurii. In drum, delegaţia noastră s-a oprit în oraşul Pa­­zarnic. Ea a fost salutată de Liu­­bin Lucov, preşedintele comitetului orăşenesc al Frontului Patriei. Din partea delegaţiei a vorbit tov. Petre Borilă, care a mulţumit pentru ospi­taliera primire. La ciţiva kilometri de Pazargic, coloana s-a oprit. Delegaţia noastră s-a îndreptat către răsadniţa gospodăriei agricole colective de mun­că „Dimiter Caraimanov” din satul Malo Konave. Colectiviştii erau oare­cum stingheriţi deoarece nu erau pre­gătiţi pentru aşa o vizită. Membrii de­legaţiei noastre au mers la ei, le-au strîns mina plină încă de pămintul răsadniţei. In plin timp, întreaga asistenţă s-a fotografiat. Desigur că această intilnire va rămine multă vreme in amintirea colectiviştilor bul­gari. In jurul orei 11:30 am intrat in Plov­div. Vremea era superbă. Caişii şi piersicii înfloriţi dădeau oraşului un colorit aparte. In piaţa centrală a ora­şului a avut loc ceremonialul trecerii in revistă a gărzii de onoare. A urmat apoi un grandios miting. Nu aş putea aprecia cam cită lume a participat, intrucit piaţa, parcul din faţă, întinsa stradă Vasil Kolarov era înţesată de oameni. După ce N. Bab­angiev, pre­şedintele sfatului popular al oraşului a rostit cuvintul de deschidere, tova­răşii Anton Iugov şi Gh. Gheorghiu- Dej au rostit cuvintări care au fost întrerupte deseori de aplauze puter­nice. La prinz, în restaurantul marelui hotel internaţional, preşedintele sfa­tului popular al oraşului a oferit în cinstea oaspeţilor un dineu. Citeva ceasuri, delegaţia noastră in frutite cu tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej a fost găzduită de colectiviştii din comunele Părveneţ şi Peruştiţa, am­bele specializate in cultura zarzavatu­rilor timpurii, al viţei de vie şi ale culturii pomilor. Cele două gospodării au fost înfiinţate in anul 1948, prima având 2.117 membri, ceea ce reprezintă 98 la sută din totalul locuitorilor co­munei iar a doua 1.192. Este greu de redat chiar şi in linii sumare rezulta­tele frumoase ce le-au înregistrat co­lectiviştii. Aş vrea doar să arăt că de la gospodăria colectivă de muncă din Părveneţ, anul trecut s-au expediat 4.500.000 kg. de roşii şi că la­ hectar recolta pe alocuri era de 80.000 kg. roşii. Pentru locuitorii celor două comune sosirea solilor poporului român a fost prilej de mare bucurie. Nu exagerez dacă spun că întreaga populaţie a acestor comune s-a aflat în faţa clă­dirilor sfaturilor populare participînd la miting. Lă Părveneţ delegaţia noa­stră a fost salutată de Iordan Dacev, secretarul organizaţiei comunale de partid, Natca Ţveticeva, preşedintele sfatului popular şi Todor Cordovschi, preşedintele gospodăriei agricole co­lective. A mulţumit pentru urările fă­cute din partea delegaţiei tovarăşul Grigore Preoteasa. Timp de o oră am vizitat citeva secţii ale gospodăriei, unde membrii delegaţiei noastre au cerut ample explicaţii în legătură cu realizările obţinute. La Peruştita in întimpinarea oaspeţilor au ieşit flă­căi şi fete îmbrăcaţi în costume na­ţionale, purtind pe braţe tăvi încăr­cate cu mere şi struguri. Aici a vor­bit tov. Gh. Bonev, secretarul organi­zaţiei comunale de partid. Din par­tea delegaţiei a luat cuvintul tov. Gh. Gaston Marin. Oaspeţii au vizitat muzeul luptei revoluţionare. Printre cei prezenţi am cunoscut şi o bătrină in virstă de 74 de ani pe numele ei Ce­­resa Ivanovna Pampova. Ea este una dintre femeile care au cărat cu spatele arme şi muniţii in munţi dindu-le so­ţilor lor care erau partizani în revolu­ţia din 1923, întoarsă in Plovdiv, delegaţia noa­stră guvernamentală şi de partid a putut admira de pe Colina Libertăţii panorama oraşului care este tăiată de fluviul Mariţa. De sus, unde se înalţă o uriaşă statuie a ostaşilor sovietici, am privit celelalte coline departe pe creste, admirînd geometria oraşului, aşezarea sa de un pitoresc remarcabil. Cine a cunoscut oraşul Povdiv plea­că cu o impresie care se incrustează puternic în mintea şi inima sa. Ve­chiul oraş■ Filipopole, aşezat In jurul celor şapte coline este un adevărat album pe care nu poţi să-l frunzăreşti in treacăt. Este oraşul in plină dez­voltare care cere să te opreşti mai în­delung in faţa fiecărei file. CONST. SIRBU Sofia, 1 aprilie 1957 P. S. —» înainte cu citeva minute de terminarea acestor rinduri, am putut citi in ziarul ,,Vecerni Novini" o ştire importantă. Miine seară la ora 18, in piaţa ,N Septembrie" populaţia oraşului Sofia a fost chemată să participe la un mi­ting organizat in cinstea delegaţiei noastre . Vizita delegaţiei guvernamentale si de partid a R.P. Romíne la preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Gheorghi Damianov. Foto I .AGERPRES In pag. a 3-a: Cuvîntările rostite de ANTON IUGOV și GH. GHEORGHIU-DEJ Veşti de la Combinatul siderurgic din Hunedoara Laminatorii şi-au depăşit angajamentul luat în cinstea zilei de 1 Mai! HUNEDOARA. ■— Laminatorii Combinatului siderurgic din Hune­doara care au chemat la întrecere socialistă pe toţi laminatorii din ţară, şi-au realizat în ziua de 31 martie angajamentul luat de a da pînă la 1 Mai peste plan 2.000 tone de laminate. Realizarea angajamentu­lui cu o lună de zile înainte de ter­men se datorește aplicării unor mă­suri tehnico-organizatorice propuse de laminatori, fapt care a dus la mărirea indicelui de productivitate a laminoarelor cu 7,18 la sută faţă de cel planificat. In cadrul unui miting care a avut loc luni dimineaţa laminatorii s-au angajat să dea patriei peste plan pînă la 1 Mai încă 1.000 tone lami­nate de bună calitate. f A intrat în funcţiune secţia de sulfat de amoniu de pe lingă uzina cocso-chimica HUNEDOARA . La Combinatul siderurgic din Hunedoara a intrat în funcţiune secţia de sulfat de amoniu de pe lingă uzina cocso-chimică. A­­ceasta este prima secţie din ţara noastră care va produce sulfat de amo­niu din gaz de cocs. In dimineaţa zilei de 31 martie s-au făcut ultimele verificări ale instalaţiilor şi au fost puse la punct aparatele de măsură şi control. Apoi, circuitul gazului de pe conducta principală a fost trecut în aparatele de captare a amoniacului din care se produce sulfat de amoniu ce se va utiliza la producerea îngrăşămintelor chimice pentru agricul­tură şi în industria chimică la fabricarea sodei amoniacale. Acum, se fac pregătiri intense pentru ca în zilele următoare să intre în funcţiune şi secţia de captare a­­benzenului. Benzenul va fi captat sub formă brută şi va fi livrat uzinei cocso-chimice pentru prelucrare. Din benzen se vor scoate benzen pur, xilol, taluol, solvenţi care au întrebu­inţare in industria farmaceutică şi chimică. Intrarea in funcţiune a secţiilor chimice din cadrul Combinatului side­rurgic din Hunedoara constituie un factor important, deoarece prin ob­ţinerea unor produse chimice din gaz de cocs, care pînă acum se pier­deau odată cu arderea acestuia, se vor asigura însemnate cantităţi de­ materii prime pentru industria chimică.

Next