Romînia Liberă, aprilie 1957 (Anul 15, nr. 3882-3907)
1957-04-02 / nr. 3882
4 Ieri dimineaţa, în sala clubului întreprinderii I.D.E.B. din circumscripţia Mărăşeşti, raionul Nicolae Bălcescu, a avut loc o adunare populară, în cadrul căreia s-au întilnit ing. Larisa Maicu, deputat în Marea Adunare Naţională şi alegătorii săi. In clişeu: Un aspect de la adunare. In medalion, ing. Larisa Maicu. Foto : CONSTANTINESCU Fiecare zi, cu viteza de lucru realizata la arături şi însămînţări! DE PE OGOARE! • Nu in toate comunele raionuluiZeletin se foloseşte din plin timpul prielnic pentru executarea arăturilor, insamintărilor şi a altor lucrări agricole de primăvară. Astfel, în comunele Tăvădăreşti, IGlăvăneşti şi în satul Galbeni, nu s-a atins în ultimele zile nici 30 la sută din viteza zilnică normală. In aceleaşi comune este neglijat grăpatul arăturilor şi semănăturilor de toamnă şi n-a fost temeinic organizată tratarea seminţelor. • Anul acesta membrii gospodăriei agricole colective „6 Martie“ din comuna Scorţaru Vechi, raionul Brăila, au hotărît să cultive un lot experimental de 100 hectare cu porumb dublu hibrid. In cadrul primelor măsuri li s-au repartizat colectiviştilor seminţe de cea mai bună calitate şi îngrăşăminte chimice. Deoarece la executarea lucrărilor se vor folosi numai mijloace mecanizate, S.M.T. Traian Sat a hotărît să pună la dispoziţia colectiviştilor din Scorţaru Vechi o brigadă înzestrată cu tractoare bine puse la punct, cu maşini de împrăştiat îngrăşăminte, ierbicide, maşini de semănat, prăşitoare mecanice, etc. • S.M.T. Făgăraş, Turnişor, Sibiu şi Recea din regiunea Stalin şi S.M.T. înoteşti din regiunea Ploeşti, au anunţat că au realizat pînă la 1 aprilie întregul volum de lucrări prevăzut pentru această campanie. 19 In comuna Caşolţ din raionul Sibiu a luat fiinţă o nouă cooperativă agricolă de producţie curentă. In ea s-au înscris peste 20 de farmlii de ţărani muncitori, aducind cu ei o suprafaţă de 80 hectare teren arabil. O altă cooperativă agricolă de producţie — a şaptea din raionul Agnita — a fost inaugurată zilele trecute în satul Moartăş. In prezent numărul cooperativelor de producţie agricolă curentă existente în regiunea Stalin se ridică la 14. In primăvara acestui an comitetele executive ale sfaturilor populare din regiunea Oradea, sub conducerea organizaţiilor de partid, au luat o seamă de măsuri politico-organizatorice menite să contribue la creşterea sectorului socialist în agricultură. Primele roade ale acestei munci, n-au întîrziat să se arate. Astfel, pina în ziua de 28 martie s-au cooperativizat în întregime următoarele comune: Vărşand, Pilu, Grăniceri, din raionul Criş, precum şi comuna Ţinea din raionul Salonta. Trroletant din toate ţările, uniti-vă! iminia libpra ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ fac poufuM ACTUALE Arăturile şi însăminţările de primăvară sînt lucrări a căror executare grabnică nu trebuie să sufere nici o întîrziere. Acesta este un lucru ce nu poate fi tăgăduit şi e tot atît de adevărat pentru nordul Moldovei sau Banat cît şi pentru Bărăgan sau cîmpia Ardealului. Necesitatea de a intensifica ritmul lucrărilor nu trebuie să ducă însă la neglijarea unei cerinţe deosebit de importante în asigurarea unor producţii ridicate. RESPECTAREA CONDIŢIILOR LOCALE ATIT DE DIFERENŢIATE NU NUMAI DE LA O REGIUNE LA ALTA DAR CHIAR DE LA O COMUNA LA ALTA, SAU DE LA TARLA LA TARLA. Nu trebuie să se uite în primul rînd faptul că iarna care a trecut a creat situaţii cu totul diferite dintr-o parte în alta a ţării: zăpăda căzută cu mai multă abundenţă în Ardeal şi în nordul Moldovei, precipitaţii puţine şi mai ales sînt în sudul ţării etc. Toate acestea au făcut ca solurile — şi aşa atît de diferite în ţara noastră — să se găsească acum în condiţii cu totul deosebite în ceea ce priveşte cantitatea de apă. Deosebirile au fost accentuate şi mai mult de vremea din ultimele zile: căldură mai ales în sudul ţării şi apoi vînt şi temperatură scăzută. Cu şi mai multă tărie apar aceste diferenţe acolo unde există şi diferenţe de relief : pe coaste solul se usucă mai uşor, în vale se menţine umezeala timp mai îndelungat etc. E LIMPEDE CĂ IN ASEMENEA CONDIŢII ÎNDRUMĂRILE DATE DE AGRONOMI NU POT FI ACELEAŞI PE TOT CUPRINSUL ŢĂRII, CI DIFERITE DE LA CAZ LA CAZ. De acest lucru trebuie să se ţină seama mai ales în executarea arăturilor a căror adîncime să fie astfel stabilită incit să nu iasă bolovani sau curele ci să se creeze un strat cât mai afinat şi mai uniform pentru ca seminţele să poată încolţi şi să se dezvolte în cele mai bune condiţii. Atenţie deosebită se cere mecanizatorilor din S.M.T., care de multe ori, în goana după hantri uită de necesitatea respectării calităţii arăturilor. Tot în funcţie de umiditatea din sol, de calitatea seminţei, de condiţiile de climă specifice locului e necesar să se dea şi celelalte indicaţii agrotehnice: epoca semănatului (mai ales la cultura porumbului), adîncimea, cantitatea de sămînţă etc. îndrumarea agrotehnică diferenţiată nu trebuie să se rezume numai la arături şi însămînţări. De o asemenea îndrumare e nevoie şi în lucrările pomicole, ca şi în cele viticole sau legumicole. O astfel de îndrumare agrotehnică diferenţiată, sunt chemaţi să dea agronomii, atît cei de la gospodării colective şi puncte agricole, cît şi cei din S.M.T. sau de la sfaturile populare. Străduindu-se să cunoască cît mai bine caracteristicile locului unde muncesc, sfătuindu-se In această privinţă cu cei cu mai multă experienţă şi cu fruntaşii satelor, el slnt datori să dea şl tn această primăvară un sprijin ctt mal concret ţăranilor muncitori. INDRUMARE AGROTEHNICA DIFERENTIATA cum e timpul şi cum se lucrează.. ZALĂU (de la corespondentul nostru). — In raionul Zalău timpul este prielnic însămînţărilor. Cu toate acestea, terminarea însămînţărilor culturilor din urgenţa I este tărăgănată. Din planul însămînţărilor de primăvară pe întregul raion nu s-a însămînţat pînă la 26 martie decît 9,9 la sută. In ce priveşte însămînţările din urgenţa I, care puteau fi terminate în majoritatea comunelor, ele n-au fost executate decît în proporţie de 44,4 la sută. Principala cauză a acestei stări de lucruri o constituie faptul că întreaga capacitate de lucru a atelajelor nu este folosită pe deplin. Din acest motiv, viteza zilnică pe raion n-a fost atinsă nici într-o zi. In ultimele 5 zile, — perioadă în care se putea însămînța zilnic aproape 780 hectare — s-a efectuat această lucrare numai pe 248 hectare. Se irjipun deci măsuri operative din partea comitetului executiv al sfatului popular raional Zalău, în scopul lichidării tărăgănării însămînțărilor. In raionul Brăila Peste 300 ha. au fost redate agriculturii BRĂILA (de la corespondentul nostru). In lunca Siretului, ca şi pe malul rîuluî Buzău, mai există o serie de terenuri pline de mărăcini şi cătină care nu sunt folosite. Ţăranii muncitori din partea locului nu stau însă nepăsători faţă de această situaţie. Ei duc o susţinută acţiune pentru redarea în folosinţă a terenurilor care pot fi cultivate. Astfel, ţăranii muncitori din comuna Vădeni, participînd cu însufleţire la acţiunea întreprinsă spre valorificarea terenurilor neproductive, au reuşit să redea agriculturii în cursul acestui an o suprafaţă de 24 de ha. Pe acest teren se vor cultiva încă din acest an zarzavaturi şi orez. La acţiuni asemănătoare au participat şi ţăranii muncitori din comunele Corbul Nou, Latinu, Maxineni, etc. In raionul Brăila au fost redate agriculturii în acest an peste 300 de hectare teren. , Chemarea sfatului popular raional Marghita, cu privire la desfăşurarea unei largi acţiuni pentru punerea în valoare a terenurilor neproductive a avut aici un puternic ecou. Sfaturile populare din acest raion sînt hotărîte să culeagă noi succese în această direcție. t e în cadrul unor adunări populare ale deputaţilor Marii Adunări Naţionale cu alegatorii lor Cetăţenii îşi exprimă deplina lor adeziune la politica internă şi externă a guvernului Numeroşi cetăţeni din Capitală au participat duminică la adunările populare în care au avut prilejul să asculte cuvintul deputaţilor Marii Adunări Naţionale. După relatările deputaţilor in legătură cu lucrările recentei sesiuni a Marii Adunări Naţionale, la care au luat parte, cetăţenii şi-au exprimat adeziunea la programul de măsuri al guvernului nostru prezentat în DECLARAŢIA TOVARĂŞULUI CHIVU STOICA, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ASUPRA POLITICII INTERNE ŞI EXTERNE A GUVERNULUI REPUBLICII POPULARE ROMÂNE, program al bunăstării poporului, al înfloririi patriei noastre. Totodată, în cuvintul lor, alegătorii au arătat dorinţa de a sprijini politica dusă de partid şi guvern, de a contribui la realizarea măsurilor preconizate. „Să sprijinim din toate puterile politica partidului şi guvernului" Sala căminului cultural din comuna Chitila era supraaglomerată duminică după amiază. Cetăţenii cartierelor Rudeni, Catanei, Gheorghiu Dej şi Traian din comuna Chitila, ca şi cei din Mogoşoaia, veniseră cu mult înainte de începerea adunării populare, dornici să afle de la deputatul lor în Marea Adunare Naţională, tov. Ştefan Lungu, amănunte cu privire la dezbaterile sesiunii celei de-a treia legislaturi. Deputatul Ştefan Lungu a vorbit despre problemele de vitală importanţăpentru noul avînt al economiei naţionale, dezbătute în sesiune şi despre declaraţia cu privire la politica internă şi externă a guvernului, prezentată de tov. Chivu Stoica. In încheiere, tov. Ştefan Lungu a chemat cetăţenii din circumscripţia sa electorală, ca prin activitatea lor creatoare, prin lupta dirză pentru traducerea în viaţă a prevederilor programului guvernului, să-şi dea contribuţia la locul lor de muncă şi în activitatea obştească, la făurirea socialismului. Numeroşi participanţi la această adunare populară, au luat cuvintul, exprimîndu-şi ataşamentul faţă de partid şi guvern, încrederea lor deplină in politica internă şi externă a statului nostru. ..Ţara noastră este o mare gospodărie printre ai cărei membri, cu drepturi şi datorii egale, suntem şi noi, cei de faţă — a spus printre altele, muncitorul Stancu Gh. Stoian de la fabrica de zahăr Chitila. Pentru buna aplicare a hotărîrilor Marii Adunări Naţionale, pentru prosperarea şi înflorirea marii noastre gospodării, trebuie să fim în primul rînd buni gospodari la locul nostru de muncă. Să păzim şi să economisim deci materia primă şi materialele, bun al poporului, să lucrăm mai cu spor şi să reducem preţul de cost al produselor". — „Ne-a impresionat în mod deosebit declaraţia cu privire la politica internă şi externă a guvernului nostru — a spus pensionarul Alexandru Grigoraş. Fără munca şi stăruinţa noastră a tuturora, nu se pot aduce la îndeplinire măsurile, hotăririle Marii Adunări Naţionale. Să avem încredere în aceste hotărîri, să sprijinim din toate puterile politica partidului şi guvernului nostru, politică ce constituie în fond cauza noastră, a întregului popor." Unii participanţi au ridicat şi probleme de interes local, cum ar fi electrificarea şi radioficarea comunei, asfaltarea unor străzi, etc. Adunarea populară, care a constituit o adevărată demonstraţie a adeziunii cetăţenilor la politica statului nostru, s-a încheiat cu un frumos program artistic. (Continuare In pag. 2-a) L Marele miting de la Plovdiv închinat prieteniei frăţeşti romino-bulgare 111 GOV' bucurăm din inimă de marile 1 uau * * şi incontestabilele succese ale poporului romín nu nUrnDRUIN nri* Ţările noastre sunt legate printr-o Ull. uncUnumU-U£J , strtnsă şi indisolubilă prietenie ANTON însoţind delegaţia romină in vizită prin Bulgaria Prin telefon de la trimisul nostru special Tratativele dintre delegaţiile guvernamentale şi de partid ale R.P.R. şi Republicii Populare Bulgaria se apropie de sftrşit. De la începutul tratativelor şi pînă astă-seară — la ora cinci transmit aceste rinduri — s-a lucrat cu multă intensitate pentru soluţionarea problemelor aduse în discuţie. Cu toate că încă nu a fost dat publicităţii comunicatul final pe baza căruia să se poată trage unele concluzii, totuşi se poate afirma cu certitudine că aceste tratative se vor încheia cu succes, îndreptăţind speranţele oamenilor muncii din cele două ţări vecine şi prietene care le urmăresc cu interes. Intîlnirile dintre personalităţile vieţii politice ale celor două ţări, cuvântările rostite cu acest prilej, atmosfera de profundă cordialitate existentă aici, sunt premize sigure în măsură să dovedească marea importanţă a tratativelor care se vor încheia curând. Ieri dimineaţa (adică duminică) tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi Petre Borilă au făcut o vizită la centralele electrice de pe Valea Ischerului. Această vale, sălbatică altădată, capătă un aspect din ce In ce mai civilizat Pentru uşurarea comunicaţiei se construieşte pe aici o şosea din piatră cubică care merge pînă la „Barajul Stalin". Apele acestui riu au fost domolite. Intr-un lac se formează un lac de acumulare pe o suprafaţă de II km.p. Apa lui poate alimenta cu apă cele două hidrocentrale de 24.000 kw. şi 26.000 kw. timp de doi ani chiar dacă nu ar cădea nici un strop de ploaie. Barajul este înalt şi solid înfipt cu unul din capete in corpul de granit al unui munte. Centralele de pe Ischer alimentează cu energie electrică orașul Sofia. Apele scăpate din turbine vor fi folosite la irigări. Centralele construite in Bulgaria, numai In anul 1951 au o putere de patru ori mai mare decit ■'a tuturor centralelor electrice construite in vechea Bulgarie de la 1877 și pină la eliberare. Cu realizările Bulgariei am luat un contact direct şi nu după amiaza aceleiaşi zile, cind delegaţia noastră a vizitat noul centru al oraşului Sofia şi noile cartiere muncitoreşti. Astăzi dimineaţă delegaţia noastră însoţită de tov. Anton Iugov, de tov. Dimo Dicev şi Iordan Stepanov, a avut in programul său vizitarea Plovdivului, oraş ce are peste 200.000 locuitori, important centru industrial şi comercial. Plovdivul este cunoscut în lume prin tirgul internaţional care se organizează aici in fiecare an şi unde a participat de multe ori şi ţara noastră. Drumul pînă la Plovdiv este meritător atît prin cadrul natural prin care il străbaţi cit şi aşezările omeneşti intilnite In cale pe şoseaua lungă de 150 km. ce leagă capitala Bulgariei de acest oraş. O bună bucată mergem printre munţi. Pe alocuri ei se retrag lăsind loc unei cimpii pe care prietenii bulgari o cultivă cu multă chibzuială. Pretutindeni am văzut şanţuri pentru irigaţii, pretutindeni am văzut răsadniţe pentru plante timpurii. In drum, delegaţia noastră s-a oprit în oraşul Pazarnic. Ea a fost salutată de Liubin Lucov, preşedintele comitetului orăşenesc al Frontului Patriei. Din partea delegaţiei a vorbit tov. Petre Borilă, care a mulţumit pentru ospitaliera primire. La ciţiva kilometri de Pazargic, coloana s-a oprit. Delegaţia noastră s-a îndreptat către răsadniţa gospodăriei agricole colective de muncă „Dimiter Caraimanov” din satul Malo Konave. Colectiviştii erau oarecum stingheriţi deoarece nu erau pregătiţi pentru aşa o vizită. Membrii delegaţiei noastre au mers la ei, le-au strîns mina plină încă de pămintul răsadniţei. In plin timp, întreaga asistenţă s-a fotografiat. Desigur că această intilnire va rămine multă vreme in amintirea colectiviştilor bulgari. In jurul orei 11:30 am intrat in Plovdiv. Vremea era superbă. Caişii şi piersicii înfloriţi dădeau oraşului un colorit aparte. In piaţa centrală a oraşului a avut loc ceremonialul trecerii in revistă a gărzii de onoare. A urmat apoi un grandios miting. Nu aş putea aprecia cam cită lume a participat, intrucit piaţa, parcul din faţă, întinsa stradă Vasil Kolarov era înţesată de oameni. După ce N. Babangiev, preşedintele sfatului popular al oraşului a rostit cuvintul de deschidere, tovarăşii Anton Iugov şi Gh. Gheorghiu- Dej au rostit cuvintări care au fost întrerupte deseori de aplauze puternice. La prinz, în restaurantul marelui hotel internaţional, preşedintele sfatului popular al oraşului a oferit în cinstea oaspeţilor un dineu. Citeva ceasuri, delegaţia noastră in frutite cu tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej a fost găzduită de colectiviştii din comunele Părveneţ şi Peruştiţa, ambele specializate in cultura zarzavaturilor timpurii, al viţei de vie şi ale culturii pomilor. Cele două gospodării au fost înfiinţate in anul 1948, prima având 2.117 membri, ceea ce reprezintă 98 la sută din totalul locuitorilor comunei iar a doua 1.192. Este greu de redat chiar şi in linii sumare rezultatele frumoase ce le-au înregistrat colectiviştii. Aş vrea doar să arăt că de la gospodăria colectivă de muncă din Părveneţ, anul trecut s-au expediat 4.500.000 kg. de roşii şi că la hectar recolta pe alocuri era de 80.000 kg. roşii. Pentru locuitorii celor două comune sosirea solilor poporului român a fost prilej de mare bucurie. Nu exagerez dacă spun că întreaga populaţie a acestor comune s-a aflat în faţa clădirilor sfaturilor populare participînd la miting. Lă Părveneţ delegaţia noastră a fost salutată de Iordan Dacev, secretarul organizaţiei comunale de partid, Natca Ţveticeva, preşedintele sfatului popular şi Todor Cordovschi, preşedintele gospodăriei agricole colective. A mulţumit pentru urările făcute din partea delegaţiei tovarăşul Grigore Preoteasa. Timp de o oră am vizitat citeva secţii ale gospodăriei, unde membrii delegaţiei noastre au cerut ample explicaţii în legătură cu realizările obţinute. La Peruştita in întimpinarea oaspeţilor au ieşit flăcăi şi fete îmbrăcaţi în costume naţionale, purtind pe braţe tăvi încărcate cu mere şi struguri. Aici a vorbit tov. Gh. Bonev, secretarul organizaţiei comunale de partid. Din partea delegaţiei a luat cuvintul tov. Gh. Gaston Marin. Oaspeţii au vizitat muzeul luptei revoluţionare. Printre cei prezenţi am cunoscut şi o bătrină in virstă de 74 de ani pe numele ei Ceresa Ivanovna Pampova. Ea este una dintre femeile care au cărat cu spatele arme şi muniţii in munţi dindu-le soţilor lor care erau partizani în revoluţia din 1923, întoarsă in Plovdiv, delegaţia noastră guvernamentală şi de partid a putut admira de pe Colina Libertăţii panorama oraşului care este tăiată de fluviul Mariţa. De sus, unde se înalţă o uriaşă statuie a ostaşilor sovietici, am privit celelalte coline departe pe creste, admirînd geometria oraşului, aşezarea sa de un pitoresc remarcabil. Cine a cunoscut oraşul Povdiv pleacă cu o impresie care se incrustează puternic în mintea şi inima sa. Vechiul oraş■ Filipopole, aşezat In jurul celor şapte coline este un adevărat album pe care nu poţi să-l frunzăreşti in treacăt. Este oraşul in plină dezvoltare care cere să te opreşti mai îndelung in faţa fiecărei file. CONST. SIRBU Sofia, 1 aprilie 1957 P. S. —» înainte cu citeva minute de terminarea acestor rinduri, am putut citi in ziarul ,,Vecerni Novini" o ştire importantă. Miine seară la ora 18, in piaţa ,N Septembrie" populaţia oraşului Sofia a fost chemată să participe la un miting organizat in cinstea delegaţiei noastre . Vizita delegaţiei guvernamentale si de partid a R.P. Romíne la preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Gheorghi Damianov. Foto I .AGERPRES In pag. a 3-a: Cuvîntările rostite de ANTON IUGOV și GH. GHEORGHIU-DEJ Veşti de la Combinatul siderurgic din Hunedoara Laminatorii şi-au depăşit angajamentul luat în cinstea zilei de 1 Mai! HUNEDOARA. ■— Laminatorii Combinatului siderurgic din Hunedoara care au chemat la întrecere socialistă pe toţi laminatorii din ţară, şi-au realizat în ziua de 31 martie angajamentul luat de a da pînă la 1 Mai peste plan 2.000 tone de laminate. Realizarea angajamentului cu o lună de zile înainte de termen se datorește aplicării unor măsuri tehnico-organizatorice propuse de laminatori, fapt care a dus la mărirea indicelui de productivitate a laminoarelor cu 7,18 la sută faţă de cel planificat. In cadrul unui miting care a avut loc luni dimineaţa laminatorii s-au angajat să dea patriei peste plan pînă la 1 Mai încă 1.000 tone laminate de bună calitate. f A intrat în funcţiune secţia de sulfat de amoniu de pe lingă uzina cocso-chimica HUNEDOARA . La Combinatul siderurgic din Hunedoara a intrat în funcţiune secţia de sulfat de amoniu de pe lingă uzina cocso-chimică. Aceasta este prima secţie din ţara noastră care va produce sulfat de amoniu din gaz de cocs. In dimineaţa zilei de 31 martie s-au făcut ultimele verificări ale instalaţiilor şi au fost puse la punct aparatele de măsură şi control. Apoi, circuitul gazului de pe conducta principală a fost trecut în aparatele de captare a amoniacului din care se produce sulfat de amoniu ce se va utiliza la producerea îngrăşămintelor chimice pentru agricultură şi în industria chimică la fabricarea sodei amoniacale. Acum, se fac pregătiri intense pentru ca în zilele următoare să intre în funcţiune şi secţia de captare abenzenului. Benzenul va fi captat sub formă brută şi va fi livrat uzinei cocso-chimice pentru prelucrare. Din benzen se vor scoate benzen pur, xilol, taluol, solvenţi care au întrebuinţare in industria farmaceutică şi chimică. Intrarea in funcţiune a secţiilor chimice din cadrul Combinatului siderurgic din Hunedoara constituie un factor important, deoarece prin obţinerea unor produse chimice din gaz de cocs, care pînă acum se pierdeau odată cu arderea acestuia, se vor asigura însemnate cantităţi de materii prime pentru industria chimică.