Romînia Liberă, aprilie 1957 (Anul 15, nr. 3882-3907)

1957-04-02 / nr. 3882

Pag. 2-0 Din activitatea IT.WAVSVSW.SW.WWA­.VWW.'.VVVi sfaturilor populare In oraşele regiunii Ploeşti a început „Luna curăţeniei" întreprinderile din localităţile respec­tive şi cu sprijinul larg al cetăţenilor, vor organiza mari acţiuni in vederea amenajării parcurilor, p­­mlării de pomi şi flori, pentru curăţarea străzi­lor, păstrarea igienei în localurile pu­blice, transportul gunoiului in afara oraşelor, repararea băilor publice, etc. Cetăţenii, antrenaţi de deputaţi, participă cu însufleţire la aceste ac­ţiuni­ executive orăşeneşti, in colaborare cu Activitatea secţiilor de valorificare PLOEŞTI (de la corespondentul nostru).­­ Ieri, în oraşele Ploeşti, Buzău, Rm. Sărat, Câmpina, Tirgo­­vişte, Sinaia, precum şi d­in toate ce­lelalte oraşe din regiunea Ploeşti, s-a inaugurat „Luna curăţeniei", organi­zată din iniţiativa comitetului execu­tiv regional. In cadrul acestei ,J­urti", comitetele TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). — Comitetul executiv al sfa­tului popular al Regiunii Autonome Maghiare a luat o serie de măsuri menite să îmbunătăţească aprovizio­narea populaţiei cu carne. Astfel, la raioane au fost instruiţi activiştii secţiilor de valorificare, pre­cum şi preşedinţii comitetelor executi­ve ale sfaturilor populare comunale în ce priveşte munca de con­tractări şi achiziţii; membrii co­mitetului executiv regional au pre­CLUJ (de la corespondentul nostru) In urma aplicării hotărîrilor plena­rei C.C. al P.M.R. d­in decembrie 1956 au fost trecute în subordinea comitetului executiv al sfatului popular regional Cluj o serie de uni­tăți sanitare. Este vorba în primul rînd de Oficiul Farmaceutic Regional „Centrofarm“. Prin trecerea farma­ciilor în administrarea sfaturilor populare se asigură o mai bună re­partizare a localurilor de farmacii, o mai bună întreţinere a acestor lo­caluri, ca şi o mai raţională distri­buire a medicamentelor. Tot în administrarea sfaturilor populare a mai fost trecut laborato­­rul regional pentru controlul medi­camentelor, precum şi preventoriul studenţesc din oraşul Cluj. Un aport însemnat în acţiunea de bună întreţinere a reţelei sanitare o constituie măsura luată recent ca veniturile obţinute din taxele de spi­cal recent la raioane, în vede­rea unei mai bune îndrumări a acti­vităţii comitetelor executive raionale şi comunale, precum şi a secţiilor de valorificare, în această problemă, secţia culturală regională a primit sar­cina de a elabora şi edita o broşură, din care ţăranii muncitori să poată afla, prin exemple concrete, avantaje­le contractărilor şi valorificării produ­selor agricole la cooperative şi între­prinderile comerciale de stat. ralizate să rămînă în întregime la dispoziţia unităţilor care se încasea­ză. * PITEŞTI (de la corespondentul no­stru). In scopul asigurării unei mai bune asistenţe medicale a oamenilor muncii de la sate, comitetul executiv regional Piteşti a luat hotărirea de a înfiinţa unităţi sanitare şi în satele care sunt mai departe de centrele me­dicale. Astfel au fost înfiinţate cen­tre sanitare rurale în comunele : Că­­lineşti, Racoviţa, Dragodana, Greci, Suseni şi altele, în total 15 noi cen­tre sanitare rurale. Totodată, alte 4 circumscripţii sanitare rurale, unde era nevoie au fost încadrate cu cîte 2 medici, iar în comunele Cetăţeni, raionul Muscel, şi Crîmpoaia, raionul Drăgăneşti-Olt, a luat fiinţă cite un spital de circumscripţie rurală cu ci­te 30 de paturi. Unităţi sanitare trecute în administraţia sfaturilor populare Prind viaţă propunerile cetăţenilor CONSTANŢA (de la coresponden­tul nostru). În cadrul întîlnirilor pe care cetăţenii din regiunea Constan­ţa le au cu deputaţii lor fac nume­roase propuneri privind gospodări­rea şi înfrumuseţarea oraşelor şi comunelor lor. Multe din aceste pro­puneri sunt deja traduse în viaţă. Bunăoară, uzinele electrice din Babadag şi Bâneasa nu puteau face faţă sarcinii de iluminare a localită­ţilor respective datorită grupurilor e­­lectrogene insuficiente pe care le aveau. In prezent aceste două uzine electrice, ca urmare a propunerilor făcute de cetăţeni şi a măsurilor luate de sfaturile populare, au fost dotate cu grupuri electrogene noi care pot satisface în bune condiţi­­uni cerinţele. Alte propuneri înfăptuite privesc electrificarea satului Tortoman, ra­ionul Medgidia, a satului Amzacea şi comunei Negreşti din raionul Ne­gru Vodă şi a satului Mila 23 din raionul Tulcea. In raionul Hîrşova, de pildă, au început lucrările la ce­le 2 cămine culturale propuse de ce­tăţenii din comunele Crucea şi Vadu Oii, iar în comuna M. Kogălniceanu din raionul Tulcea, cetăţenii au în­ceput prin muncă voluntară constru­­irea localului şcolii elementare de 7 ani. Importante realizări s-au obţinut şi în ceea ce priveşte pietruirea şi pavarea străzilor şi drumurilor, pre­cum şi plantarea de pomi. Numai în raionul Medgidia de pildă, au fost cărate circa 2500 tone de piatră pe şosele, s-a executat pavarea cu pia­tră brută a 150 m.p., s-au executat 200 m. l. de beton, iar pe străzi au fost plantaţi peste 700 de pomi. Tot ca urmare a propunerilor făcute de cetăţeni a fost reparată haia comu­nală şi uzina electrică din Feteşti, care au stat foarte mult timp în­chise. Atribuirea de­numiri unor şcoli In baza unui Decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Ministerul Invâţămintului şi Culturii a dispus să se atribuie unor şcoli denumiri după numele unor înaintaşi progresişti şi ai unor scriitori ai poporului nostru. Astfel, şcoala medie nr. 5 din Iaşi va purta denumirea de „Şcoala medie nr . Vie Pintilie" ; şcoala medie nr. 2 din Craiova va purta denumirea de „Şcoala medie nr. 2 Fraţii Buzeşti"; şcoala medie nr. 3 din Timişoara va purta denumirea de „Şcoala medie nr. 3 Eftimie Murgu" ; şcoala medie nr. 1 din Arad va purta denumirea de „Şcoala medie nr. 1 Ion Slavici“; şcoala medie nr. 1 din Cluj se va numi „Şcoala medie nr. 1 Ady En­dre"; şcoala medie nr. 2 din Cluj se va numi „Şcoala medie nr. 2 Geor­ge Coşbuc" ; şcoala medie nr. 19 din Bucureşti va purta numele ,,Şcoala mediei nr. 19 Ion Creangă"; şcoala medie nr. 1 din Călărași va purta numele „Școala medie nr. 1 Nicolae Bălcescu". 0 nouă fabrică de mezeluri la Sighişoara SIGHIŞOARA (de la coresponden­tul nostru) .­­ Spre magazinele „Ali­mentara“ din oraşul Sighişoara au plecat zilele acestea primele cantităţi de mezeluri produse de noua fabrică de mezeluri a întreprinderii econo­mice raionale care a intrat de curînd în funcțiune. Fabrica este înzestrată cu utilaj pentru o capacitate de 1.000 kg. Miezeluri zilnic Mărirea sălilor de aşteptare în Gara de Nord In Gara­ de Nord au început lucrări de refacere a sălilor de aşteptare, care vor fi mult mărite şi amenajate potrivit traficului intens de aici. Lu­crările vor dura trei luni, timp în care în locul sălilor de aşteptare s-a amenajat în holul ghişeelor de clasa I un spațiu mare unde s-au instalat provizoriu bănci. Peronul principal al gării a fost și el supus unor lucrări de revizuire și vopsire. Olărie romînească pentru export In raionul Snagov, din regiunea Bucureşti s-a găsit pămint deosebit de bun pentru olărie. Preocupîndu-se de folosirea acestei importante resurse lo­cale, întreprinderea raională de in­dustrie locală a organizat mai multe secţii de olărie De curînd a fost în­fiinţată în cadrul întreprinderii o nouă secţie cu un caracter deosebit: olărie decorativă. Prezentate unor co­mercianţi străini, piesele executate in această secţie s-au bucurat de un succes neobişnuit. Ca atare o mare parte a producţiei secţiei de olărie artistică decorativă va fi destinată ex­portului. Manifestări muzicale în Capitală MARŢI 2 APRILIE, ora 20, în sala Ate­neului R.P.R., recital extraordinar dat de pianistul Evgheni Ma­linin (U.R.S.S.) care va interpreta Sonata n­r. 21 (Waldstein) de Beethoven I Sona­ta nr. 4 de Prokofiev , Preludiu şi Fugă de Şlestăcovici I Sonia, nr. 5 de Scriabin , ,,Logodna" şi „Mefisto-Vals" de Liszt). MARŢI 2 APRILIE, ora 20, va avea loc în sala :Studio (Str. Franklin nr.. 1) recitalul violonistului Constantin Costache şi al so­pranei Bibiana Ritea. La pian : Nicolae Rădulescu şi Helmut Plattner. MARŢI 2 APRILIE, ora 20­ în sala Dalles, concert de sonate dat de violo­nista Rhea Sylvia Stark şi pianistul Ion Filipnescu. In program Sonatele nr. 1 (re major), nr. 5 (la major) şi nr. 7 (de minor) pentru vioară şi pian de Beethoven. MIERCURI 3 APRILIE, ora 20, în sala Dalles concert de muzică de cameră cu următorul program : Trio pentru vioară, violă și violoncel, de Ludovic Feldmann (H. Brendiet:-Vioară, George Popovici­­violă, Alfons Capitanovici-violoncel). In continuare mezzosoprana Irina Atanasiu, a­­companiată de Yolanda Zaharia, va inter­preta un program de lieduri după care concertul se încheie cu Trio op. 40 pentru pian, vioară şi corn de Brahms, (Corneliu Gheorghiu- pian, H. Brendier-vioară şi Stavăr Nistor-corn). MIERCURI 3 APRILIE, ora 20, în sala Ateneului R.P.R., se repetă concertul for­maţiilor de cor, solişti şi orchestră ai Sfatului Popular al Capitalei, care prezintă opera ,,TRUBADURUL” de Verdi, sub for­mă de operă-concert. Dirijor : losif Conta. JOI 4 APRILIE ora 20, în sala Dalles, concert dat de Cvartetul vocal al Filar­monicii de Stat „George Enescu" compus din : Emilia Petrescu, laureată a Concursu­lui Tinerilor Solişti : Martha Kessler , Aurel Alexandrescu şi Alexandru Voinescu. La pian : Nicolae Rădulescu. VINERI 5 APRILIE, ora 20, în sala Dalles, recital dat de mezzosoprana Vera Rudeanu, laureată a Concursurilor Interna­ţionale de la Praga şi Varşovia şi de ba­ritonul Dan Iordăchescu, laureat al Concursurilor Internaţionale de la Berlin, Salzburg şi Geneva. In program lieduri de Schubert. La pian : Viorica Iordăchescu. SÎMBĂTA 6 APRILIE, Ora 17, în sala Dalles. Concert-lecţie cu subiectul „GOETHE şi MUZICA". Conferenţiar : Mir­cea Brucăr. SÎMBATĂ 6 APRILIE, ora 20 și DUMI­NICĂ 7 APRILIE, ora 11, în sa­la Ateneu­lui R.P.R., concertul simfonic al Filarmonicii de Stat „George Enescu" dirijat de Dinu Niculescu, artist emerit al R.P.R. In pro­gram figurează : Rapsodia nr. 2 de Paul Constantinescu maestru emerit al artei din R.P.R.; Concertul pentru vioară și orchestră de Nicolai Racov (Solist : Virgil Pop) și Simfonia în re minore de César Franck. Tragerea la sorţi a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri La tragerea la sorţi a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri care a avut loc la 31 martie a.c. în oraşul Arad, au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele ter­minaţii : 522 cu 250% ; 864 cu 200% ; 084 cu 100% ; 117 cu 100%; 230 cu 100%; 324 cu 100% 471 cu 100% ; 647 cu 100% ; 798 cu 100%; 915 cu 100 %. Lista oficială de cîştiguri la obligaţiunile C.E.C. 5% cu cîştiguri. Tragerea de bază din 31 martie 1957 de bază de lei 200. Obligaţiunile cîştigătoare, în valoare frac­­ţionară de 100, 50 şi 25 lei, cîştigă 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. Nr. câş­tigurilor Nr. seriei Nr. obliga­țiunii cîști­gătoare Valoarea cîștigurilor Parțiali 1 11423 35 50.000 1 01092 47 25.000 1 03535 36 25.000 1 05189 32 25.000 1 12508 46 25.000 1 00700 12 10.000 1 01488 23 10.000 1 02626 09 10.000 1 06222 02 10 000 1 10745 32 10.000 1 11409 15 10.000 1 12467 09 10.000 1 13861 15 10.000 1 24013 50 10.000 1 24738 25 10.000 terminația seriei 25 182 15 5.000 25 946 02 5.000 250 47 03 1.000 250 95 27 1.000 Câștigu­rile de mai sus revin obligațiunilor România libera Instituirea Comisiilor de împăciuire pe lingă sfaturile populare Printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale se instituie pe lin­gă comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, orăşeneşti şi de ra­ion orăşenesc comisii de împăciuire, care se vor ocupa de rezolvarea UNOR LITIGII PENALE MAI MARUNTE. Aceste comisii au ca scop să încerce împăcarea părţilor pentru a nu mai a­­junge la instanţele de judecată în cazul unor anumite infracţiuni care reprezin­tă un pericol social mai redus (injurii, loviri simple, calomnie, abuz de încre­dere etc.) şi care se anchetează şi se judecă la cererea prealabilă a părţii vătămate. S-a constatat că în ultimul timp A­­PROAPE JUMĂTATE DIN ÎNTRE­GUL VOLUM DE CAUZE PENALE pe care le-au avut de rezolvat orga­nele de miliţie şi instanţele judecăto­reşti au fost infracţiuni de acest fel ce dau naştere unor procese care de cele mai multe ori se sting prin împăcarea părţilor şi prin retragerea plîngerii. Potrivit Decretului, în cazul unor a­­semenea infracţiuni, partea vătămată se poate adresa instanţei de judecată numai­ dacă dovedeşte că nu s-a ajuns la împăcare în faţa comisiilor de îm­păciuire sau dacă făptuitorul infrac­ţiunii nu-şi respectă obligaţia luată de a repara paguba pe care a pricinuit-o. Comisiile de împăciuire se compun din cîte doi deputaţi, un învăţător sau profesor, fiind ajutate de cîte un secre­tar, şi avînd ca preşedinte pe unul din deputaţi. Membrii comisiilor şi secre­tarii vor fi desemnaţi de comitetul e­­xecutiv al sfatului popular respectiv.Instituirea comisiilor de împăciuire va duce la micşorarea numărului pro­ceselor, va descongestiona organele de miliţie şi instanţele judecătoreşti, per­­miţîndu-le să se ocupe cu judecarea u­­nor infracţiuni mai grave. Totodată aceste comisii constituie un mijloc de creştere a rolului maselor şi a organelor locale ale puterii de stat în întărirea legalităţii populare. Cei care păşesc pragul magazinelor de stat constată un lucru îmbucurător. Sunt mai multe mărfuri, îndeosebi ali­mentare, în sortimente mai variate. Cifrele confirmă acest lucru. Astfel, în primul trimestru al acestui an, volumul circulaţiei mărfurilor a fost cu 17 la sută mai mare decît în perioada cores­punzătoare a anului trecut. Populaţia a cumpărat în acelaşi interval mai mult cu 12 la sută pîine integrală, cu 20 la sută pîine albă, cu 15 la sută paste făinoase, cu 45 la sută peşte proaspăt, cu 35 la sută conserve de peşte, cu 6 la sută brînzeturi, cu 38 la sută ulei, cu 30 la sută produse zaharoase, cu 12 la sută ţesături de bumbac, cu 6 la sută ţesături de lină, cu 30 la sută în­călţăminte de piele, cu 50 la sută che­restea răşinoase, cu 60 la sută carton asfaltat etc. Rezultate mai bune în ce priveşte aprovizionarea populaţiei au fost obţi­nute în Capitală, ca şi în regiunile Cra­iova, Piteşti, Ploeşti, Timişoara. Din păcate, în unele locuri, cum ar fi de pildă oraşul Galaţi, din cauza unor nejuste repartiţii, au fost tempo­rare lipsuri. Pentru înlăturarea oricăror lipsuri de mărfuri, îndeosebi alimentare în tri­mestrul II, este necesară intensificarea muncii de contractări şi achiziţii de animale, sfaturile populare avînd obli­gaţia de a conduce îndeaproape aceas­tă activitate. In trimestrul I — 1957 Mai multe mărfuri populaţiei Trei aniversări la Craiova CRAIOVA (de la corespondentul nostru). In după amiaza zilei de 30 martie, în sala Teatrului Naţional din Craio­va a avut loc sărbătorirea semi-cen­­tenarului Şcolii populare de artă din localitate. La festivitate au luat parte numeroşi absolvenţi şi profesori ai fostului Conservator craiovean, în rîn­­durile cărora se numără elemente de deosebită valoare pentru viaţa artis­tică a ţării noastre. Cu acest prilej, un mare număr de profesori au fost distinşi cu ordine şi medalii. În încheiere, a fost prezentată, de către colectivul de profesori şi elevi ai şcolii, opereta „Crai Nou“ de Ci­­prian Porumbescu. Cel de al doilea eveniment l-a mar­cat sărbătorirea actorului Remus Co­­măneanu, artist emerit al R.P.R. cu prilejul aniversării a 50 de ani de rod­nică activitate pe scena teatrului cra­iovean. Pentru meritele de seamă do­­bîndite de-a lungul celor 50 de ani de muncă închinată artei, valorosul actor craiovean a primit cu acest prilej înalta distincţie de Artist al poporu­lui. In aceeaşi zi, în cadrul sărbătoririi a 10 ani de la înfiinţarea orchestrei filarmonice, a avut loc festivitatea inaugurării noului local al Filarmoni­cii de Stat „Oltenia“. Cu acest prilej orchestra Filarmonicii de Stat a pre­zentat în noua sală un reușit concert simfonic. In portul Constanţa CONSTANŢA (de la coresponden­tul nostru).­­ Zilele trecute, în por­tul Constanţa a sosit vasul sovietic „Amiral Seniavin“ care a adus din Uniunea Sovietică 6.012 tone grîu pentru ţara noastră. Vasul român „Su­lina“ a adus din Orient 80 de tone roşcove, iar vasele „Volgordina“ şi „Stela Alpina“ sub pavilion italian — au descărcat, pentru ţara noastră, primul 2.200 tone superfosfaţi, iar al doilea 342 tone tablă. Noul spălător de rufe „Gospodina“ De curînd a fost realizat în cadrul industriei locale a Capitalei, un nou spălător de rufe bazat pe principiul vibraţiilor. Noul spălător este portativ şi poate fi utilizat în orice fel de vas de spă­lat. Rufele care urmează să fie spă­late se înmoaie în apă caldă în care s-a dizolvat o cantitate de săpun cu mult mai mică decît cantitatea de să­pun ce se consumă prin spălarea ma­nuală a rufelor. Datorită celor 3000 de vibraţii pe minut şi micii compresibilităţi a apei murdăria de pe­ rufe este desprinsă. Limpezirea rufelor se face tot cu aju­torul acestui spălător. Noul spălător de rufe denumit „gospodina“ prezintă următoarele a­­vantaje : economiseşte săpun, timp şi efort; este uşor de mînuit (are 3 kg.), lucrează cu curent redus (24 volţi) eliminînd complet accidentele, şi cu un consum redus de energie (cca. 10 bani de oră), menajează rufele cele mai fine, prelungindu-le durabilitatea Experimentat cu succes, noul spă­lător de rufe „gospodina“ se găseşte la întreprinderea „Ascensorul“ unde urmează să se studieze posibilitatea executării lui. Preţul acestui produs atît de util, va fi accesibil gospodinelor. El va re­prezenta aproximativ 40%, din preţul spălătorului mecanic existent azi în comerţ. Teatrul de Operetă la capătul turneului său în Uniunea Sovietică La Gorki şi Ode­sa acelaşi mare succes Dacă la începutul lui martie artiştii operetei din Bucureşti coborîseră pe peronul gării din Moscova cu o emoţie amestecată cu oarecare îngrijorare, două săptămîni mai tîrziu, la despăr­ţire, chipurile lor trădau deplina satis­facţie a succesului, încredere în reuşi­ta viitoarelor examene de la Gorki şi Odesa. Şi, fără îndoială, că această în­credere nu a fost dezminţită. Părea chiar, că fiecare nouă zi consolidează şi mai mult succesul iniţial şi că îi dă o şi mai mare stabilitate... Cînd trenul sosi în gara Gorki — unul din cele mai mari oraşe ale Uniunii Sovietice, după Moscova şi Leningrad, pe peron aştepta o mare mulţime, care a întîmpinat sosirea ar­tiştilor romîni cu o deosebită căldură. Interesul stîrnit de sosirea noastră a fost mărturisit şi de numărul celor dor­nici să asiste la spectacol. Bine­înţeles, capacitatea sălii n-a putut satisface ce­rinţele. De la Sverdlovsk, oraş aflat aproape tot atît de departe de Gorki, cit este Moscova de Bucureşti! — a sosit anume un grup de artişti ai ope­retei locale, interesaţi să asiste la spec­tacolele care dobîndiseră o asemenea popularitate la Moscova. Iar apoi, seară de seară, „Lăsaţi-mă să evit“, „Vînzătorul de păsări“,­ „Plu­taşul de pe Bistriţa“, „Colomba“, au făcut cunoştinţa publicului din Gorki. Era un public cald, entuziast, deosebit de sensibil la calităţile partiturii şi ale interpretării. Faptul că, în contact cu spectatorii sovietici, actorii noştri adău­­gaseră mereu replici sau texte întregi de aici în limba rusă, făcuse acum să crească înţelegerea şi participarea sălii. Ar fi greu desigur să vorbesc din nou despre contribuţia fiecărei lucrări sau a fiecărui interpret la toate aceste succese care s-au succedat aici aproa­pe neîntrerupt. Ca şi la Moscova, a produs o deosebită impresie muzica bogată, expresivă, cuceritoare a lui Gherase Dendrino din „Lăsaţi-mă să evit“. Nu a existat spectacol la Moscova, Gorki sau acum la Odesa, care să nu fi reconfirmat puternica seducţie pe care o exercită asupra publicului arta interpretativă a lui Ion Dacian. Şi este semnificativ de remarcat că în aceste trei oraşe, la sute de kilometri distanţă unul de altul, publicul reac­ţionează aproape identic, subliniind în aceleaşi locuri momentele de înaltă măestrie ale interpretării. O reacţie deosebit de sensibilă şi entuziastă a subliniat şi apariţia Virgi­­nicăi Romanovski, a cărei consacrare pe scenele sovietice i-a confirmat încă odată înalta clasă actoricească. Alături de ei, arta muzicală rafinată a protago­nistei Puica Alexandrescu, farmecul lui Sily Popescu, comicul suculent al Mă­riei Wauvrina, George Groner şi Nae Roman, prezenţa scenică inteligentă şi nuanţată a Celei Tănăsescu, afirmarea deosebit de promiţătoare a Diei Panai­­tescu şi Lili Duşescu, formează numai începutul unei liste de artişti care au lăsat în Gorki numeroşi admiratori. Dar această a doua etapă a turneu­lui a mai adus colectivului nostru o amintire de neuitat : vizita şi concertul de la „Molotov“ — cea mai mare uzi­nă de automobile din Uniunea Sovie­tică. După ce vizitezi diferite secţii ale acestui gigant, care produce în fiecare minut un autocamion şi în fiecare zi 120 de autoturisme, după ce urmăreşti mersul impecabil al benzilor rulante, în care complicatul mecanism parcă se asamblează singur, înţelegi mai puter­nic, mai direct, răspunderea spectaco­lului artistic pe care trebuie să-l oferi stăpînilor unui asemenea minunat or­ganism tehnic. Şi aici, în faţa miilor de oameni din hala de fabricaţie a sculelor, măestria interpreţilor români a găsit o primire triumfală, încă multă vreme de acum înainte Ion Dacian, Puica Alexandrescu, Sily Popescu, Nae Roman şi alţi so­lişti vor retrăi momentele acelui entu­ziasm emoţionant care cucerise întrea­ga, gigantica împărăţie a tehnicii mo­derne... ...Trenul a pornit din nou, de data aceasta spre sud, lăsînd în urmă gerul şi viscolul, pentru a regăsi scăldată în apele Mării Negre (care nici­odată nu a fost atît de albastră), înflorită Ode­­să. Aceleaşi primiri călduroase i s-au adăugat de data aceasta un amănunt impresionant: în faţa peronului de ie­şire o fanfară militară intona... tema fanfarei din actul II al operetei „Lă­saţi-mă să evit“. Cu drept cuvînt, Ghe­rase Dendrino putea să comunice şop­tit : „A ajuns aici înaintea noastră !“ (De altfel orchestra restaurantului O­­desa şi chiar un excelent grup de clovni muzicali ai circului de aici, cu­nosc bine şi interpretează cu predilec­ţie „Cale lungă, drum de fier“ a ace­luiaşi compozitor !). Seara premierei operetei „Plutaşul de pe Bistriţa“, în ciuda experienţei şi siguranţei cîştigate pînă acum, a fost dintre cele mai pline de emoţie pentru interpreţii noştri. Ei trebuiau să apară pe scena uneia dintre cele mai mari săli de operă ale lumii, în care stilul arhitectural al Renaşterii îşi dă întîlnire cu rococoul şi cu barocul vienez. Cele cinci rînduri de loji şi vastul parter fremătau de o mulţime care epuizase cu multă vreme înainte biletele. Iar cînd, după noile cuvinte­­de salut, spectacolul­ începu, urechile noastre au tresărit, pur şi simplu, se­­zisînd acustica îneîntătoare, sonorita­tea dulce, dar puternică şi fidelă a acestei săli, care are puţine semene pe glob.­­ Succesul spectacolului a fost desăvîr­­şit, aceleaşi aplauze de nestăvilit au produs repetarea ariei „Plînge Bistriţa“, cîntată de Ion Dacian şi a cupletului din actul II al Virginicăi Romanov­ski cu George Hasgan. Acelaşi freamăt de satisfacţie la numerele de dans fol­cloric pregătite de Elena Penescu-Liciu şi la momentele corale realizate de Ni­­colae Oancea; aceeaşi emoţie la sce­nele lirice ale lui Sily Popescu. în ce priveşte momentele comice, susţinute strălucit de Virginica Romanovski, Ma­­ria Wauvrina şi G. Groner, de multe ori efectul era realizat chiar fără în­ţelegerea replicilor — într-atît apărea de convingătoare trăirea scenică a ac­torilor. In noaptea cînd scriu aceste rînduri, al doilea spectacol de la Odesa, „Vîn­zătorul de păsări", a dobîndit un nou succes emoţionant. Dragostea pentru muzica lui Zeller şi popularitatea do­­bîndită de Ion Dacian la numai două zile de la sosire („Nase simpatia — simpatia noastră — așa era denumit în timpul antractelor) au transformat a­­deseori aplauzele acestui spectacol în adevărate urale. Să auzi o asemenea sală de 1.800 de locuri, arhiplină, re­­chemînd încă și încă odată la rampă pe interpreţii principali, aclamîndu-i, este o senzaţie care nu se uită atît de uşor. Mai ales că după cîteva zile, în­cărcat de satisfacţie artistică, şi cu o mare experienţă la activul său, colec­tivul Teatrului de Operetă din Bucu­reşti se va reîntoarce în patrie. IONEL HRISTEA Corespondență specială telefonică ★ Odesa, 1 aprilie 1957 Mărfi 2 aprilie 1957 — nr. 188! „CUPA PRIMĂVERII“ Prima etapă a competiţiei fotbalistice „Cupa Primăverii“, programată duminică, a însemnat un start relativ destul de bun. Rezultatele tehnice ale etapei sunt următoarele : SERIA I: Progresul F. B. — Energia Flacăra Ploeşti 6—1 ; C.C.A. — Ştiinţa Timişoara 1—2; Recolta Tg. Mureş — Dinamo Oraşul Stalin 1—1 ; SERIA II: Flamura Roşie Arad — Dinamo Bucureşti 1—0; Energia Steagul roşu Oraşul Stalin — Energia Minerul Petroşani 2—1. Un spectacol salvat... la limita Cuplajul de pe stadionul „23 August" din Capitală avea, în preliminare, toate atributele ca să placă, cuprin­­zînd în acelaşi program patru echipe de primă mărime. Cu toate acestea, spectacolul a fost salvat abia în ul­timă instanţă, pentru că unul dintre jocuri, Progresul F. B. — Energia Flacăra Ploeşti, a avut o desfăşurare anostă, plictisitoare chiar, iar partida a doua — C.C.A.—Ştiinţa Timişoara — a fost sub nivelul calitativ scontat, interestnd doar prin prisma luptei o­­ferite. Asta a salvat de altfel specta­colul de la un fiasco general. Specta­torii au aşteptat mult de la partida din „deschidere“ Progresul F. B.— Energia Flacăra Ploeşti şi pentru fap­tul că echipa bucureşteană obţinuse recent o serie de bune performanţe şi pentru faptul că formaţia ploeşteană şi-a cîştigat de-a lungul anilor, bune aprecieri şi unanime simpatii în Ca­pitală. Duminică însă, echipa ploeş­teană a fost doar umbra ei, avînd o comportare sub orice critică (în deo­sebi apărarea: Marosai, Marinescu, Topşa, etc.). In asemenea împrejurări Progresul F. B., fără să joace la ni­velul comportărilor din ultima vreme, a cîştigat comod, cu scorul de 6—1. Cealaltă întîlnire dintre C.C.A.— Ştiinţa, a început cu o repriză de o valoare calitativ acceptabilă, în care echipa bucureşteană a deschis scorul prin Tătaru (min. 20), dar apoi oas­peţii au înscris de două ori prin Le­­reter (min. 35), cu concursul lui Voi­nescu, şi Filip (min. 42). După pauză însă, lupta pentru vic­torie a împins pe plan secundar pre­ocuparea ambelor echipe pentru va­loarea spectacolului. Au urmat de a­­ceea 45 minute de joc nervos, cu mul­te greşeli în execuţie şi de o parte şi de alta, în care scorul n-a mai putut fi modificat. Chiar aşa, victoria, timişorenilor — privită în ansamblu — e meritată, fi­ind rodul unei mari risipe de energie, unei voinţe uriaşe de a cîştiga asu­pra unui adversar cu bună reputaţie. Au contribuit mai mult la victorie Tă­­nase, Brînzei, Curcan. C.C.A., deşi învinsă, a înregistrat incontestabil un spor de valoare faţă de ceea ce a arătat în urmă cu trei săptămîni, în partida amicală cu Pro­­gresul F. B. Echipa a acţionat cu mai multă legătură, cu o condiţie fizică Crosul „­ Tradiţionalul cros al ziarului „L’Hu­­manite“, alergat duminică la Paris (pădurea Vincennes) s-a bucurat de participarea celor mai buni alergători pe distanţe lungi din lume. Probele rezervate atleţilor consacraţi au fost mai bună. Totuşi, e încă departe de valoarea anului trecut, în deosebi li­nia de atac, care şi-a pierdut în bu­nă măsură şi adresa în combinaţii şi loviturile cu care-şi knock-outa ad­versarii. Am reţinut dintre jucători pe Voinescu, Onisie, Apolzan, Bone şi Zavoda 11, în schimb ne-a apărut i­­nexplicabil de slab (ca să vorbim nu­mai despre el) Constantin. Şi cînd Constantin ,,nu merge“... C.C.A are de furcă să-şi păstreze buna reputa­­ tiumanite“ dominate de reprezentanţii! __ Unijini­’ Sovietice, care au cîştigat prin Vladi­mir Kuţ şi Nina Otkalenko. „ Proba rezervată ,,veteranilor“ a fost cîştigată, ca şi anul trecut, de alergătorul român Dinu Cristea. B. BERCEANU Declaraţii ŞTIRBEI (Progresul F.B.): Scorul putea fi mai mare, dacă P. Moldovea­­nu nu ar fi complicat inutil jocul îna­intării noastre. TOPŞA (Energia Flacăra Ploeşti) : Scorul este prea categoric faţă de as­pectul general al partidei. Marossi s-a prezentat foarte slab şi a primit 2-3 goluri parabile. De altfel, întrea­ga apărare s-a mişcat greoi. COJEREANU (Ştiinţa Timişoara) : La Timişoara nu avem un teren ga­zomat bun pe care să ne pregătim. De aceea primele 20 minute echipa noas­tră a jucat mai slab pînă ne-am obiş­nuit cu terenul. Victoria a revenit e­­chipei care este mai bine pregătită la ora actuală. AFOLZAN (C.C.A.): Pentru înce­put echipa noastră s-a prezentat mul­ţumitor Cred că vom progresa de ro meci la meci. Fără să neglijăm com­petiţia „Cupa Primăverii", pregătirile noastre ţintesc totuşi mai departe, la o bună comportare in „Cupa campio­nilor europeni". Pe terenuri diferite, la aceeaşi oră Cele două partide de fotbal progra­mate duminică în Capitală, în cadrul etapei a II-a a „Cupei Primăverii“ se vor disputa pe terenuri diferite, la a­­ceeaşi oră (16,45), după ce iniţial se stabilise un program cuplat. STADIONUL REPUBLICII: Loco­motiva Bucureşti — Flamura Roşie Arad ; STADIONUL DINAMO : Dina­mo Bucureşti — Energia Steagul Roşu Oraşul Stalin. ­PE SCURT • Makedonikos Salonic a ter­minat duminică la egalitate, 1-1, cu Progresul I.C.O. la Oradea. As­tăzi, echipa greacă joacă la Timi­şoara cu formaţia locală Locomo­tiva. • SELECŢIONATA R.P.R. de fotbal (juniori), care urmează să joace la 4 aprilie la Graz, este so­licitată să susţină — în continuare — o partidă şi în Belgia. • Cea de a 11-a partidă a meciu­lui pentru titlul mondial de şah s-a terminat remiză. Scorul este de 6-5 în favoarea lui Smîslov. • DINAMO Bucureşti a cîştigat întîlnirea internaţională de gim­nastică (băieţi şi fete), desfăşurată duminică în Capitală cu Dinamo Berlin. • În campionatul republican de rugbi, C.C.A. a învins Locomotiva Griviţa Roşie cu 8—3. • Duminică, în campionatul re­publican masculin de volei, Loco­motiva Bucureşti a întrecut Dinamo Bucureşti cu 3—2 Cetăţenii îşi exprimă deplina lor adeziune la politica internă şi externă a guvernului (Urmare din pag. 1­a) „Vom răspunde grijii partidului şi guvernului“ De obicei duminica, sala clubului întreprinderii I.D.E.R. este un loc de distracţie şi recreere pentru mulţi ti­neri ai cartierului. Alaltăieri însă la orele 10 dimineaţa, ea a servit unui fapt deosebit. S-au adunat aici nume­roşi cetăţeni din circumscripţia Mă­­răşeşti, raionul Nicolae Bălcescu pen­tru a asculta pentru prima oară de la alegerile din 3 februarie cuvîntul deputatei lor în Marea Adunare Na­ţională, inginera Larisa Maieu. Ca una care a participat direct la lucrările recentei sesiuni a Marii A­­dunări Naţionale, Larisa Maieu a in­format cu acest prilej pe cei prezenţi despre principalele probleme ale poli­ticii partidului şi guvernului nostru aşa cum se reflectă in declaraţia tov. Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri. După expunerea deputatei, numeroşi participanţi şi-au exprimat adeziunea şi satisfacţia pentru programul de măsuri adoptat de guvern. „Am urmărit cu deosebit interes lu­crările Marii Adunări Naţionale­­şi a început cuvîntul său sudorul Ioniţa Lazăr — de la I.D.E.R. Declaraţia to­varăşului Chivu Stoica are o mare importanţă. Ea este străbătută de la început şi pînă la sfîrşit de grija pe care partidul şi guvernul o poartă po­porului nostru. De aceea, ca muncitor sudor, voi căuta să răspund acestei griji părinteşti, îndeplinind şi depă­şind la locul meu de muncă sarcinile ce-mi revin“. In continuare In cuvîntul lor, Nico­lae Mihailescu, Maria Solomon, Filof­­teia Stănescu, Ceclia Filip, Costin Nicolae şi alţi cetăţeni s-au angajat să răspundă la toate chemările depu­tatei, sprijinind deputata in toate ac­ţiunile întreprinse pentru a face din circumscripţia Mărăşeşti o circum­scripţie frumoasă şi prosperă. Pentru traducerea în viaţă a politicii de construire a socialismului şi apărare a păcii î­n localul şcolii de 7 ani nr. 100, din raionul N. Bălcescu, a avut loc duminică dimineaţă o adunare cetă­ţenească în care tov. Mihail Dobres­­cu, deputat la Ma­rea Adunare Na­ţională, a făcut în faţa alegătorilor săi o relatare asupra lucrărilor pri­mei sesiuni a celei de a III-a legis­laturi a Marii Adunări Naţionale. După cuvîntul deputatului Mihail Dobrescu, s-a­u înscris la discuţii nu­meroşi cetăţeni din cartier care şi-au manifestat şi cu acest prilej ataşa­menul lor faţă de politica partidului şi guvernului nostru Tovarăşa Elena Creţu, deputată ra­ională, muncitoare la „Flamura Ro­şie“, a spus printre altele: „Voi sprijini cu toate forţele mele politica statului nostru, care oglindeşte nă­zuinţele milioanelor de oameni ai muncii din ţara noastră", Nicolae Boariu, cetăţean din car­tierul Cărămidari, a vorbit despre mîndria pe care o resimte că în Marea Adunare Naţională, poporul este reprezentat prin cei mai buni fii ai săi, care luptă pentru înflorirea ţării, pentru ridicarea nivelului de trai al­­poporului întreaga adunare şi-a a manifestat ataşamentul faţă de politica partidului şi guvernului nos­tru, dorinţa de a sprijini conducerea statului la traducerea la viaţă a a­­cestei politici de construire a socia­lismului şi apărare a păcii.

Next