Romînia Liberă, iulie 1958 (Anul 16, nr. 4268-4294)

1958-07-22 / nr. 4286

Proletari­­din toate ţările, uniţi-vă­ ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XVI nr.4286 4 pagini — 20 bani Marti 22 iulie 1958 A marele miting ! oamenilor muncii din Capitală !- 'Am ami prilejul ieri cu ocazia­­ marelui miting al oamenilor mun­­­­cii din Capitală, să constatăm încă­­ odată că inimile noastre bat lao­­l­­altă cu lupta dreaptă a popoare­­­­lor arabe. In piaţa Universităţii, o [ mare de oameni s-au întîlnit sub f soarele torid al zilei de vară să.şi­­ exprime calda simpatie pentru [ popoarele Orientului Arab şi d­is­­­­preţul şi indignarea unanimă faţă­­ de mîrşava agresiune a imperialiş­­­­­tilor americani şi englezi în Liban I şi Iordania. Intr-o atmosferă însuş­i fleţită, miile de oameni, revăr­­i safi ca un torent ardent şi clocoti­­t­­or, scandau lozinci înfierînd neru­­­­şinata intervenţie armată a Statelor­­ Unite şi Angliei în Orientul Apro­­­­piat şi Mijlociu. Mai erau cîteva­­ minute pînă la începerea mitingu­­l­­ui şi — într-un singur glas — oa­­­­menii muncii din Capitală prezenţi l! aici, rosteau cu voce de tunet :­­ „Agresor american [ Ieşi afară din Liban" 1. Şi deabia se stingeau aceste cu- | vinte şi dintr-un alt colţ al Pieţii­­ Universităţii, miile de glasuri se I împleteau din nou : j! „Ieşi afară dom-le englez ! C-o păţeşti ca la Suez“ ! A început mitingul. După ce to­­­varăşul Ion Mitarcă, preşedintele­­ Consiliului Sindical local­ Bucureşti a rostit cuvîntul de deschidere, în­­­fierînd intervenţia militară colonia­l­­istă împotriva popoarelor din O­­­­rientul Mijlociu şi Apropiat, a luat l. cuvîntul academicianul Zaharia­­ Stancu. Vorbind în numele Com­i­­­­tetului Naţional al mişcării pentru­­ pace din ţara noastră şi al oame­­­nilor de cultură, academicianul Za-­­ haria Stancu a exprimat în cuvinte­­ emoţionante solidaritatea deplină a­­ poporului român cu lupta pentru­­ libertate şi independenţă naţională | a popoarelor arabe. Cuvintele sale, I subliniate în repetate rînduri prin f aplauze au găsit un adine ecou în j. inimile celor prezenţi. In aceeaşi­­ atmosferă însufleţită au mai luat f apoi cuvîntul tovarăşul Toma Ma- L rinescu, secretar al comitetului oră- -j șenesc U.T.M., tovarăşa Elena Li- J vezeanu, din partea Consiliului Na-­­ ţional al Femeilor din R.P.R. şi to-­­ varăşul Stanciu Stoian, secretarul J general al Ligii Romîne pentru­­ prietenie cu popoarele Asiei şi A- \ fricii. Primit cu vii aplauze a luat­­ după aceasta cuvîntul studentul li­banez Salim Maruf. Cuvintele sale­­ ascultate de asistenţă cu emoţie au deslănţuit o entuziastă manifesta­ţie de simpatie pentru lupta dreap­­­­tă a popoarelor arabe. După ce a terminat de vorbit,­­ am fost martorul unei scene de-a­­ dreptul mişcătoare. In mijlocul u­­nui grup de bucureşteni care îi ex-­­ primau calda lor simpatie cîţiva­­ studenţi din Africa şi din Asia care studiază în prezent în ţara­­ noastră, s-au apropiat de Salim­­ Maruf şi cu lacrimi în ochi l-au îmbrăţişat. A mai luat cuvîntul, fierarul­­ Ion Grigore Stancu de la cample- j x'd „Griviţa Roşie" care în numele­­ clasei noastre muncitoare şi al în. I tregului popor a înfierat mîrşava a- j presiune imperialistă. Iar ca o o- i glindire şi ca o încununare a aces-­­ tei vibrante manifestaţii de solida­ritate cu lupta dreaptă a popoare- J lor d­in Orientul Arab, asistenţa a aprobat în unanimitate moţiunea­­ citită de prof. univ. Jean L.Ivesen,­­ adresată Organizaţiei Naţiunilor U­­­ n­te prin care se cere acesteia să i ia urgente măsuri pentru a pune­­ capăt intervenţiei militare a State-­­ lor Unite şi Angliei împotriva po-­­ poarelor arabe. ...Mitingul a luat sfîrşit. Rînduri,­­ rînduri, oamenii muncii părăsesc Piaţa Universităţii păstrînd în ini-­­ mi acelaş sentiment stăruitor de dragoste faţă de lupta dreaptă a popoarelor arabe. Alături de mine,­­ un muncitor cu părul alb, dădea glas hotărîrii noastre a tuturor : — Imperialiștii nu vor îneca sînge Orientul Arab! Popoarele iu­bitoare de pace, veghează..." în \ D. TABACU In pag. Il­a textul cuvîntărilofi­­ rostite la marele miting al oameni* \ lor muncii din Capitală. f SE in cadru! unor mitinguri uriaşe adunări cetăţeneşti­­ «. întregul nostru popor condamnă cu indignare intervenţia americană şi engleză în Orientul Arab Mitinguri de protest in oraşele şi satele patriei Solidari cu popoarele arabe BACAU (de la corespondentul nostru). In oraşele Bacău şi Piatra Neamţ au avut loc duminică adunări ale intelectualilor din aceste oraşe, în care aceştia s-au declarat solidari cu lupta de eliberare naţională a po­poarelor arabe, protestînd împotriva agresiunii imperialiştilor americani şi englezi contra Libanului şi Iordaniei La adunarea din oraşul Bacău, care a avut loc în sala Teatru­lui de Stat, a luat cuvîntul deputatul Stelian Popa, preşedintele filialei S.R.S.C., făcînd o amplă expunere a situaţiei din Orientul arab şi con­­damnînd cu tărie agresiunea ameri­cană şi engleză în această parte a lumii. In continuare au mai luat cuvîntul juristul Petre Botezatu, medicul An­ton Vraşti, ing. Popescu Drăghici şi alţii. — Imperialiştii americani şi en­glezi — a spus medicul Lazarev Zal­DEVA (de la corespondentul nos­tru). — Agresiunea S.U.A. și Angliei împotriva popoarelor libanez și iorda­nian a umplut de indignare inimile oamenilor paşnici din regiunea Hune­doara. Minerii din Valea-Jiului.. Pier­­rarii de la Hunedoara s-au adunat in mitinguri de protest, înfierînd ames­tecul armat al imperialiştilor ameri­cani şi englezi în treburile interne ale ţărilor arabe. La fel cu muncitorii, zeci de mii de ţărani muncitori,colectivişti şi întovă­răşiţi din regiune s-au adunat în mi­tinguri uriaşe, ridicînd glasul lor plin de mînie împotriva agresorilor ameri­cani şi englezi, care atentează la liber­tatea şi suveranitatea popoarelor a­­rabe, ameninţînd pacea lumii. — Nu găsesc cuvinte atit de tari ca să condamn agresiunea imperialistă din Liban şi Iordania — a spus co­lectivistul Simion Pascu de la gospo­dăria agricolă colectivă „Steagul Roşu“ din Miercurea. Imperialiştii a­­mericani strigă peste tot despre „liber­tatea“ din lumea lor- încă odată noi ne-am convins acum ce înseamnă „li­bertate imperialistă“. In timp ce toată lumea luptă pentru menţinerea păcii, ei trimit trupe in Liban şi Iordania ca să subjuge popoarele şi să tulbure pacea. Noi colectiviştii din Miercurea cerem ca O.N.U. să ia măsuri împo­triva acestui act de agresiune. Este un lucru impresionant să auzi, mame, copii, oameni simpli, care ros­tesc cuvinte pline de ură­­împotriva războiului şi a celor care-1 provoacă. Luînd cuvîntul la mitingul de protest din comuna Apoldu de Sus, tov. Mina Ciociu a spus : — In toate ţările din lume sínt man — vor să-şi menţină prin rîuri de sînge dominaţia asupra petrolului din ţările Orientului apropiat. Dar popoarele arabe nu sunt singure în lupta lor împotriva acestor rechini hrăpăreţi. Toţi oamenii iubitori de pace şi dreptate sunt alături de ele în lupta lor pentru libertate. La adunarea intelectualilor din Piatra Neamţ, care a avut loc în sala „1 Mai“, au luat parte peste 1.000 de persoane. După cuvîntul ing. Nicolae Batin, preşedintele comitetului execu­tiv orăşenesc, a făcut o expunere tov. N. Pahoncea, preşedintele consiliului sindical local. In apărarea drepturilor popoarelor arabe şi-au spus cuvîntul profesorii Haralambie Mihăilescu, Ceea Linden­stein învăţătoarea Maria Matei, medi­cul Ştefan Marin şi alţii. Toţi vorbi­torii­­au cerut încetarea agresiunii imperialiste în Liban şi Iordania, mame şi soţii. Nici una dintre ele nu vrea să-şi piardă copiii sau soţul. Agresiunea din Liban şi Iordania este o nouă încercare de a tulbura pacea lumii. Mamele şi soţiile din Apoldu de Sus sînt alături de lupta popoarelor arabe şi cer retragerea tru­pelor imperialiste din Liban şi Ior­dania. — Războiul nu este în folosul celor cu muncesc — a spus ţăranul întovă­răşit Ilie Sîrbu — iar noi cei care muncim pămîntul nu vrem război. Do­rim ca oamenii din toată lumea să trăiască in pace şi i­bertate. Pentru asta, cerem Organizaţiei Naţiunilor Unite să ia toate măsurile în vederea retragerii trupelor imperialiste d­e Li­ban şi Iordania. In toate comunele regiunii au avut loc asemenea mitinguri de protest. Romîni, maghiari sau germani cer cu aceeaşi hotărîre încetarea agresiunii din Orientul arab şi retragerea trupe­lor imperialiste. Din fiecare comună s-au trimis moţiuni şi telegrame de protest către O N.U., prin care se con­damnă agresiunea şi se cere curmarea ei. Să se pună capăt agresiunii ORADEA (de la corespondentul nostru). — Indignaţi de agresiunea mîrşavă a intervenţioniştilor ameri­cani şi englezi, care atentează la su­­veranitatea şi independenţa popoare­lor din Orientul arab, mii şi mii de oameni ai muncii din oraşele şi sa­tele regiunii Oradea s-au întrunit sîmbăta şi duminică în mitinguri, ce­­rînd cu hotărîre încetarea imediată a agresiunii. Numai în raionul Marghita, bună­­oară, în satele unde au avut loc mi­tinguri, au participat peste 10.000 de locuitori, din care 120 au lu­at cuv­în­­tul şi au condamnat mîrşăvia cercu­rilor imperialiste. — Vrem ca din roa­dele pe care le culegem în aceste zile de pe ogoarele noastre — a spus printre altele ţăranul muncitor Ion Cucu din comuna Brusturi — să ne bucurăm şi să ne îndestulăm fami­­liile noastre. Noi nu ne lacom,im la bunurile altora şi de aceea condam­năm cu tărie pe toţi aceia care prin forţa armelor vor să jefuiască nu nu­mai bogăţiile, dar atentează şi la suveranitatea şi independenţa popoa­relor arabe. „JOS MNIINILE AGRESORILOR DE PE LIBAN ŞI IORDANIA“. Sub această lozincă, sute şi sute de mi­neri­­de­ la­ exp­l­oatări­le Berna-Tătă­ruş au înfierat şi condamnat intervenţia armată anglo-am­ericană în Liban şi Iordania. Maistrul miner Pintuiţă Florian, care­­a luat cuvîntul la mitingul ţinut­­în sala noului cinematograf muncito­resc din Derna, după ce a condamnat atacul săvîrşit de trupele anglo-ame­­ricane, a spus : „Libertatea şi inde­­pendenţa popoarelor nu trebuie să stea la discreţia unor aventurieri se­­toşi de jaf şi putere şi de aceea cerem cu toată hotărîrea retragerea ime­diată a trupelor intervenţioniste din Liban şi Iordania“. La celelalte adunări care au mai avut loc au luat cuvîntul numeroşi muncitori şi ţărani, tineri şi vîrstnici, care au cunoscut urgiile celor două războaie mondiale. Intr-un singur glas, ei au cerut să­­ se pună de în­dată capăt agresiunii. Imperialiştii americani şi englezi tulbură pacea lumii Illllllll I Mitinguri de protest au mai avut loc în § | regiunile Suceava, Pitești, Baia Mare, | | Constanţa, în orașele Cluj, Orașul Stalin, | Ploesti, Braila, etc. |­­ Mlll!lllllllllinillllllllllllllllllll|l!lllllllllllll!llllllll!!!llllllllllllll||||l!l||||||illllllllllllllll||l!llll!||||||l!||||||!||||||||||||||||||!||||||||||||||||||||||||||||||||||||||^ L i §m Un effect de la marele miting al oamenilor muncii care a avut loc in Piaţa Universităţii din Capitală. Foto: M 1’OPESCU întărirea continuă a colaborării economice intre R.P.R. şi In legătură cu elaborarea planurilor de perspectivă privind dezvoltar­rea economiei naţionale a Republicii Populare Romîne şi a Uniunii Re­­publicilor Sovietice Socialiste, au avut loc la Moscova tratative între de­­legaţia Republicii Populare Romîne, condusă de Al. Bîrlădeanu, vicepreşe­­dinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Romîne şi delegaţia Uniunii Re­­publicilor Sovietice Socialiste condusă de I. I. Kuzmin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintele Comisiei de stat a planific­­ării a U.R.S.S. La tratative au participat din partea română G. Gaston Marin, preşe­dintele Comitetului de stat al planificării, M. Florescu, M. Popescu, miniştri, şi alte persoane oficiale, din partea sovietică — V. P. Zotov, N. I. Stirokin, E. S. Novoselov, miniştri, V. Hlebnicov, vicepreşedinte al comisiei de stat a planificării, şi alte persoane oficiale. In cursul tratativelor desfăşurate într-o atmosferă de prietenie şi în­ţelegere reciprocă, s-a căzut de acord asupra volumului livrărilor reciproce de mărfuri pe anii 1959—1965, precum şi asupra unor probleme de colabo­rare economică între cele două ţări. Uniunea Sovietica, în scopul de a ajuta dezvoltarea economiei naţio­nale a Republicii Populare Romîne, va mări în mod considerabil livrările de fontă, minereu de fier, laminate de oţel, aluminiu, concentrat de apatită, sulf, asbest şi alte mărfuri. Uniunea Sovietică va acorda de asemenea aju­­tor tehnic Republicii Populare Romîne în construirea şi mărirea centralei©* electrice, uzinelor chimice şi de prelucrare a petrolului. La rindul său Republica Populară Romînă va mări livrările către Uniu­­nea Sovietică de sodă caustică şi calcinată, negru de fum, mobilă, de ase­­menea va livra produse petrolifere, ţevi, utilaje şi alte mărfuri. Tratativele încheiate vor ajuta ambele ţări să ia în considerare mai complet interesele lor reciproce la elaborarea planurilor de dezvoltare irt viitor a economiei naţionale. Ca rezultat al tratativelor, la 21 iulie a fost semnat un protocol c­ores­­punzator. ★ La 21 iulie a plecat din Moscova către patrie delegaţia guvernamentală­ a Republicii Populare Romîne, care a dus tratative cu delegația guverna­­mentală a Uniunii Sovietice în problemele colaborării economice. | De acceptat nu vor... dar de respins nu pot Popoarele lumii serios neliniştite din cauza agresiunii imperialiste in. Orientul arab şi a implicaţiilor gra­ve pe care ea le-ar putea avea pen­­tru pacea generală, salută cu ne­­spusă bucurie, in această clipă de mare răspundere a istoriei, o nouă iniţiativă de importanţă excepţiona­lă adoptată de Uniunea Sovietică. După cum se ştie, la 19 iulie în mesajele adresate lui Eisenhower, Macmillan, De Gaulle şi J. Nehru, N­ .V. Hruşciov, conducătorul guver­­­ului sovietic a propus convocarea imediată a unei conferinţe a şefi­lor guvernelor U.R.S.S., S.U.A., Angliei, Franţei şi Indiei, cu par­ticiparea secretarului general al O. N.U., cu­ scopul de a lu­a fără iitirziere măsuri pentru curmarea conflictului militar din Orientul a­­rab. Noua iniţiativă de pace a gu­vernului sovietic a­­rată întregii lumi înaltul spirit de răspundere al uniu­nii Sovietice faţă de cele mai ar­zătoare probleme ale zilelor noastre. Ea dă noi speranţe mili­oanelor de oameni, inturindu-le convingerea că agresiunea imperia­listă din Liban şi Iordania poate şi trebuie să fie oprită. Importanţa­ noii iniţiative sovte*­­Ince este dovedită de altfel in modul cel mai clar prin uriaşul e­­cou pe care ea l-a avut chiar din primul moment in toate colţurile lumii. O aprobă şi o sprijină nu numai masele largi populare ci chiar şi o seamă de oameni pon­tici de frunte. Reţine în primul rind atenţia atitudinea pozitivă am­doptată faţă de ea de primul mi­nistru al Indiei.... Nehru şi de pri­mul ministru al Suediei, Erlander. De asemenea se cade a fi amintit faptul că guvernul elveţian a sa­lutat-o şi a declarat că este dis­pus să găzduiască o conferinţă la nivel înalt, la Geneva. In ce priveşte ţările ale căror guverne au dezlănţuit agresiunea trimiţind trupe în Liban şi Iorda­nia, şi aici se constată un puternic curent în favoarea tratativelor. Cercuri influente cer guvernelor respective să ţină seama de propu­nerea U.R.S.S. Senatorii americani Humphrey şi Victor Anfuso au tri­­mis scrisori preşedintelui Eisenho­wer în care se pronunţă pentru acceptarea imediată a propuneri lui N. S. Hruşciov. In Anglia, nu­meroase personalităţi, printre care liderii laburişti Gaitskell şi Bevan, cer de asemenea guvernului să răspundă afirmativ importantei ini­ţiative de pace venită din partea U.R.S.S. Fără îndoială că aceste cîteva exemple vorbesc de la sine despre puternicul ecou al mesajelor lui N.­ S. Hruşciov. Dar ele nu pot prezenta totuşi decit o palidă ima­­gine a uriaşei mişcări care se des­făşoară in aceste zile în favoarea iniţiativei sovietice. Milioane şi mi­lioane de oameni din întreaga lume exercită o uriaşă presiune a­supra conducătorilor occidentali, odligin­­du-i să privească cu atenţie propu­nerile sovietice. Aceasta explică totodată şi dilema în faţa căreia se găsesc aceşti conducători; de ac­ceptat nu vor să o accepte, dar de respins nu pot s-o respingă. „O ac­ceptare pur şi simplu — arată „FRAIsCE FRESSE" — pare exclusă dar şi un refuz categoric pare greu de prevăzut“... De aceea, pînă la găsirea unei soluţii de compromis, la Washington se caută in pumul rind pretexte pentru aminarea zilei conferinţei. Astfel, deşi pentru în­treaga lume e clar că aplicarea la practică a propunerii U.R.S.S. nu ____________ suferă nici o a­minare, Casa Albă declară că S.U.A. studiază nota so­vietică şi că abia după ce va ter­mina consultările necesare va da un răspuns. Aşa­dar din nou ter­giversări. In al doilea rind, aşa cum arată ziarul englez „ SUN­DAI TIMES", puterile occidentale, care au început consultările, nu vor sa admită ,­dectt cu greu participarea­­Indiei la o astfel de conferinţă“. In ciuda acestor manevre mai mult sau mai puţin abile, un lucru este clar: presiunea opiniei publi­ce obligă puterile occidentale să a­­corde atenţie propunerii sovietice. In funcţie de acest factor al actua­­lei situaţii internaţionale, chiar in­a­dinul alianţei occidentale, după ce cum transmit unele agenfii de pre-­­­să, au început să-şi facă loc puncte de vedere divergente cu privire l la răspunsul pe care ele trebuie să-l dea propunerii sovietice. In timp , ce S­­ U.A. ar dori să le res­pingă, Anglia, Canada şi in­­ special Franţa ar interveni pe Ungă­­ aliatul lor ca să acorde o atenţie serioasă propunerii lui N. S. Hruş­­i­­ciov. „ Poporul nostru care sprijină lupta şi pentru independenţa popoarelor a­­rabe şi care prin declaraţia guver-­r nului R. P. Romîne din­­20 iulie a Si condamnat amestecul S.U.A. şi An-­iS gliei in Liban şi Iordania saluta . Şi sprijină cu hotărîre istorica H ţiativă de pace a U.R.S.S., cuprin­ n, să ţii mesajele '­ui N. S. Hruşciov. ci' El cere ca puterile occidentale să J pună capăt discreditatelor metode­­ ale tergiversării şi, luind in con- v siderare glasul popoarelor, să des- Şj chidă imediat drum liber conferin­ţei la nivel înalt. Situaţia gravă din Orientul arab nu mai permite nici o amînare. NICOLAE N. LUPI!­ ERNATIONMA

Next