Romînia Liberă, octombrie 1958 (Anul 16, nr. 4347-4373)
1958-10-14 / nr. 4358
E Proletaridin toate țările, uniți-vă ! ie liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XVI nr. 4358 4 pagini — 20 bani Marți 14 octombrie 1958 Viteza zilnică la însămînţări trebuie realizată! Acum o lună de zile, specialiştii care lucrează în domeniul agriculturii în regiunea Cluj erau cu toţii de acord că însămînţările pot şi trebuie să fie terminate cel tîrziu la 20 octombrie. Mai mult decit atît. Majoritatea secţiilor agricole raionale au stabilit epocile optime diferenţiat pe grupe de comune. Pentru comunele situate în regiunea de deal şi de munte — potrivit planurilor întocmite — această lucrare urma să fie terminată la 10 octombrie. Iată că au trecut cîteva zile de la data stabilită pentru terminarea însămnţărilor în comunele de deal şi de munte. Ne mai despart tot atîtea zile pină la termenul fixat pentru însămnarea întregii suprafeţe planificate în regiunea Cluj. In aceste condiţii este firesc să ne întrebăm ce s-a realizat din planurile întocmite, din angajamentele unor comitete executive raionale în ceea ce priveşte executarea muncilor agricole la un nivel calitativ superior. Din capul locului trebuie spus că realizările obţinute la mooooooooooa «COOOOOOOOOQj l Pe marginea insuficientei preocupări în regiunea Cluj pentru grăbirea însămînţărilor ‘oooooooooooo VXJOOCCOOOOC? însămînţări sunt nesatisfăcătoare în această regiune. Din situaţia operativă recentă reiese că în întreaga regiune nu s-au însămânţat decit 52 la sută, în cîteva raioane — în care numărul comunelor de deal şi munte este destul de mare — însămînţările* sunt rămase în urmă. Viteza zilnică, stabilită la începutul campaniei este nerealizată. Dacă în perioada 27 septembrie — 3 octombrie, viteza la însămînţări pe regiune a fost depăşită cu 3.700 hectare, apoi în ultimele zile ritmul a scăzut. Astfel în perioada 4—30 octombrie s-au însămînţat doar 43.755 ha. din cele 52.500 hectare planificate. Care sunt cauzele care au dus la această Încetinire a ritmului şi În ultimă instanţă la neîmplinirea planului ? Pentru a afla răspuns să privim situaţia lucrărilor agricole din cîteva raioane. In raioanele Dej şi Jibou, de pildă, viteza zilnică planificată la însămînţări a fost realizată sistematic. Potrivit planului elaborat În raionul Dej, pină la data de 10 octombrie, trebuia însămînţată o suprafaţă de 8.500 hectare. In realitate, oamenii muncii de pe ogoarele acestui raion — folosind atelajele existente şi întreaga capacitate a maşinilor staţiunii de maşini şi tractoare — au semănat pină la acea dată cu 3000 hectare mai mult. In raionul Luduş epoca optimă pentru executatul însămînţărilor este 1—20 octombrie. Profitînd de timpul prielnic, conducerile unor unităţi agricole cooperatiste au trecut la însăminţat Înainte de data stabilită, aşa incit la 29 septembrie pe întregul raion se insăminţase o suprafaţă de aproape 1000 hectare. In zilele următoare însă ritmul însămînţărilor a slăbit. Aşa se face că în perioada 1 —10 octombrie nu s-au însămînţat În raionul Luduş decit 4000 hectare. Ori viteza decadată stabilită pentru însămînţări era de 7.600 hectare. Situaţia nu se prezintă mai bine nici în raioanele codaşe Sărmaş şi Năsăud. Mai grav este faptul că În unele raioane avansate. În ultimul timp, se constată că viteza zilnică la însămînţări nu se mai realizează. în perioada o-10 octombrie, in raionul Bistriţa, bunăoară, nu s-au semănat decit 1353 hectare faţă de 2500 ha. planificate. Situaţia diferită existentă în raioane oglindeşte pe deplin cită preocupare există la „organele locale pentru problema însămînţărilor. Organizarea lucrărilor, a fiecărei acţiuni din planul de măsuri, munca pentru mobilizarea ţărănimii muncitoare, a fost in atenţia comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale Dej şi Jibou. Şi rezultatele s-au văzut. De asemenea nerealizarea vitezei zilnice la semănat Îndeosebi in ultima perioadă, se datoreşte lipsei de preocupare a organelor locale ale puterii de stat şi părerii greşite a unor membri ai comitetelor executive că lucrările pot să se desfăşoare de la sine, ceea ce a contribuit la situarea regiunii Cluj pe unul din locurile codaşe. Acest lucru trebuie să dea de gîndit comitetului executiv al sfatului popular regional, care trebuie să controleze mai îndeaproape desfăşurarea lucrărilor agricole, să ia măsuri pentru generalizarea metodelor bune care au dus la realizarea şi depăşirea vitezei zilnice la însămînţări şi măsuri grabnice pentru îndreptarea situaţiei acolo unde lucrările agricole sunt rămase in urmă sau se desfăşoară intr-un ritm necorespunzător. Ing. TH- MARCAROV corespondentul „Romîniei libere" in regiunea Cluj Şi la secţia ll-a a gospodăriei de stat „G. Coşbuc" din comuna Proştea Mare, raionul Mediaş, strînsul strugurilor e in toi. In toamna asta producţia medie a strugurilor de masă a fost de 10.000—12.000 kg. la hectar. Foto: NICU VASILE Recoltarea culturilor tîrzii Recoltarea culturilor tîrzii continuă intens pe tot cuprinsul ţării. In multe comune, raioane şi chiar regiuni recoltarea unor culturi s-a terminat. Pină acum porumbul a fost cules de pe 76 la sută din suprafaţa cultivată. In regiunile Craiova, Suceava şi Piteşti strînsul acestei culturi este proape terminat. Floarea-soarelui a fost recoltată proporţie de 95 la sută. Paralel cu aceste lucrări recoltarea cartofilor a fost realizată de pe aproape 80 la sută din suprafaţa cultivată. Sfecla de zahăr a fost recoltată în proporţie de 62 la sută. Se desfăşoară intens secerişul şi treierişul orezului şi recoltarea strugurilor, fructelor şi legumelor. (Agerpres) in O nouă iniţiativă de pace, a R. P. Chineze I ffm dovadă Chineză a oferit o nouă a dorinţei sale de a găsi o rezolvare paşnică conflictului din regiunea Taiwan. După ce la 6 octombrie mareşalul Pin De-huai a dat ordin trupelor de pe frontul Futzian să înceteze pentru o perioadă de o săptămină bombardarea insulei Tzînmîndao, în cursul zilei de ieri ministrul Apărării Naţionale al R. P. Chineze s-a adresat din nou unităţilor de pe acelaşi front, ordonindu-le să înceteze focul pe încă două săptămini. Această măsură, aşa cum se poate vedea din documentul publicat în numărul de faţă al ziarului nostru, este ca şi in primul caz profund umanitară. China populară doreşte, pe de o parte să dea militarilor şi populaţiei civile de pe Tzinmindao posibilitatea să se aprovizioneze, iar pe de altă parte să vadă ce are de gînd să întreprindă partea adversă ca răspuns la un nou act de bunăvoinţă. Va ţine ea seama de propunerile R.P. Chineze şi va alege formula tratativelor, sau va prefera să meargă mai departe pe calea primejdioasă a aventurilor războinice ? După felul în care S.U.A. şi autorităţile din Taiwan au reacţionat la primul ordin de încetare a focului s-a putut vedea că ele au denaturat sensul iniţiativei chineze urmărind totodată să obţină unele avantaje unilaterale. In declaraţiile lor secretarul de stat al S.U.A. Dulles şi adjunctul său Herter au cerut bunăoară o „încetare permanentă a focului", aceasta pentru a asigura pe mai departe staţionarea trupelor dankaisiste in Tzinmindao şi Matsushan şi a legaliza astfel ruperea lor de R.P. Chineză. Atitudinea provocatoare a S.U.A. s-a manifestat şi in alte direcţii. In regiunea Taiwan au continuat să sosească noi întăriri destinate trupelor danbaisiste iar la Varşovia delegatul S.U.A. a împiedicat realizarea unui progres in cadrul tratativelor chino-americane. In faţa unor acţiuni atit de potrivnice cauzei păcii, R.P. Chineză n-a dat înapoi. Ea a socotit dimpotrivă de datoria sa să întreprindă o nouă iniţiativă pentru a arăta incăodată părţii adverse dorinţa sa de pace şi calea spre înlăturarea pericolului de război. Ordinul dat de Pin De-huai cu privire la prelungirea cu încă două săptămini a încetării focului slujeşte tocmai acestui nobil ţel şi de aceea este salutat de întreaga omenire iubitoare de pace. In acelaşi timp nu poate fi ignorat faptul că duşmanii R.P. Chineze vor căuta să denatureze sensul noii sale iniţiative. Dar, aşa cum după primul ordin de încetare a focului opinia publică n-a putut da crezare afirmaţiilor unor oameni ca Dulles, care vorbeau despre ea ca de un semn al slăbiciunii R.P. Chineze, tot astfel acum asemenea născociri nu pot avea sorţi de izbindă. Cine nu ştie că R.P. Chineză este o mare putere care dispune în orice moment de o forţă uriaşă, capabilă să dea o lovitură nimicitoare oricărui agresor ? Poporul său călit in lupta dusă vreme de 30 de ani pentru cucerirea libertăţii se ridică ca un singur om în apărarea drepturilor sale. Oare însufleţirea cu care sute de milioane de bărbaţi şi de femei participă la mişcarea pentru înarmarea întregului popor nu vorbeşte de la sine despre unitatea sa de voinţă şi de acţiune ? La Pekin miliţia populară numără in prezent 2,2 milioane de oameni iar in provincia Siciuan de exemplu, efectivul miliţiei populare se cifrează la 30 milioane de oameni. Aceasta arată în primul rînd că gestul R.P. Chineze este o expresie a puterii sale şi nicidecum un semn de slăbiciune; aceasta arată in al doilea rind că poporul chinez este ferm hotărît să termine unificarea patriei, că nimeni şi nimic nu-l poate împiedica să-şi atingă scopul. Aşa cum se arată in ordinul Lui Pin De-huai publicat astăzi, aceasta este o problemă internă a Chinei şi nici un strain nu are dreptul să se amestece, nici chiar O.N.U. Gestul R.P. Chineze care deşi dispune de o forţă uriaşă găseşte cu cale să propună începerea de tratative in locul continuării luptei, pe calea armelor, nu va putea să nu aibă o puternică influenţă asupra populaţiei din Taiwan, Penhuledao, Tzinmindao şi Matsushan. Mai devreme sau mai tîrziu ea îşi va da seama că clica diankatsistă a înşelat-o in mod perfid transformînd-o în carne de tun pentru dezlănţuirea unor aventuri militare. Ea va înţelege de asemenea că mimai China populară se preocupă cu adevărat de soarta sa şi că numai în strinsă unire cu întregul popor chinez de 600 milioane poate să-şi asigure un viitor fericit. Iar aceasta va avea fără îndoială un rol hotăritor in realizarea unificării Chinei. NICOLAE N. LUPU UN NOU TIP DE AUTOBUS Foto A. CONSTANTINESCU Nu cu mult timp În urmă constructorii uzinei „Tudor Vladimirescu“ din Capitală au înscris un Însemnat succes: realizarea unui nou tip de autobus, TV2-R. Faţă de primul autobus construit in uzină, autobusul TV2-R prezintă o serie de caracteristici noi. Astfel el are motorul amplasat in spate, o capacitate de 47 locuri fiind totodată înzestrat cu aparat de radio şi un nou sistem de aerisire. In clişeu , Inginerul Ion Dinu şi şeful de echipă Constantin Ilie efectuează un ultim control asupra noului autobus romînesc. O mare victorie a constructorilor de la ,,Ernst Thälmann“ 190 OOO tractoare ^ ROMÂNEŞTI ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). Pe porţile uzinelor „Ernst Thalmann" din Oraşul Stalin a ieşit cel de-al 120.000-lea tractor convenţional de 15 C.P. Dintre cele 120.000 tractoare produse 15.000 au fost exportate în mai mult de 20 de țări ale lumii. Sărbătorirea „Zilei petrolistului“ ONEŞTI (de la corespondentul nostru). Duminică dimineaţa, în sala căminului cultural din localitate a avut loc o festivitate închinată „Zilei petrolistului". Cu acest prilej a luat cuvîntul tov. ing. Petre Gheorghe, directorul rafinăriei nr. 10, care a vorbit despre realizările obţinute în cinstea acestei zile. In continuare, formaţia de artişti amatori a rafinăriei a prezentat un program artistic. A urmat un concurs de cunoştinţe de specialitate şi o excursie la Slănicul Moldovei, PLOEŞTI. — Duminică au avut loc în schelele şi rafinăriile petrolifere din regiunea Ploeşti, adunări festive consacrate „Zilei petrolistului“. Cu acest prilej, a fost împînată unui număr mare de petrolişti insigna de fruntaş în producţie, acordată de Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei şi Sindicatul muncitorilor din petrol, chimie, gaz metan. In cadrul adunărilor festive din rafinăriile oraşului Ploeşti au fost înmînate 780 de diplome de onoare petroliştilor care s-au evidenţiat în întrecerea socialistă pentru valorificarea optimă a ţiţeiului. La cluburile muncitoreşti din schele şi rafinării au fost prezentate în cursul zilei de duminică programe artistice. (Agerpres) ★ Fabrica de biscuiţi din Timişoara în preajma intrării în funcţiune TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). In prezent, la clădirea fabricii de biscuiţi din Timişoara se fac ultimele lucrări de finisare. De asemenea este spre sfîrşit şi montarea maşinilor şi a cuptorului primei linii de fabricaţie, care va intra în funcţiune în luna noiembrie. Pe lingă faptul că va fi una din cele mai mari fabrici de biscuiţi din ţară, (se vor produce zilnic 20 tone de biscuiţi) ea va fi şi una din cele mai moderne întreprinderi de acest fel. Coacerea în cuptor, bunăoară, se face fără tăvi, pe bandă; procesul tehnologic va fi continuu, ambalarea se va face mecanic, iar transportul va fi de asemenea mecanizat cu ajutorul ascensoarelor, elevatoarelor etc. Maşinile cu care este utilată fabrica sunt sosite din R.D. Germană. Fabrica dispire şi de un laborator de preparaţie construit după ultima expresie a tehnicii şi de o cameră răcitor, unde vor fi păstrate în condiţii optime produsele auxiliare şi uşor alterabile necesare procesului de fabricaţie. Amenajări balneare la Eforie In apropierea vilei ,, Marea Neagră“ din staţiunea Eforie, pe o suprafaţă de circa 6 hectare, se află o serie de lacuri nefolosite. Institutul de proiectare a construcţiilor hidrotehnice a elaborat un studiu care prevede adîncirea apei pînă la 4 m. şi amenajarea unui lac unic în vederea folosirii lui în scop balnear şi sportiv. Adîncirea lacului urmează să se facă prin îndepărtarea nămolului existent cu drăgi electrice. Apa din lac va fi primenită cu apă din mare, edusă cu ajutorul unei staţii de pompare. In jurul lacului se vor amenaja plaje şi vestiare precum şi rezervaţii pentru ambarcaţiuni mici, biciclete pe apă şi alte mijloace de agrement. Plaja lacului va putea cuprinde 4.009 de vizitatori. Execuţia lucrărilor va începe încă din acest an, urmînd să fie terminate în 1959, înainte de deschiderea sezonului balnear. Construcţia unei staţii pilot pentru producerea volanului PIATRA NEAMŢ — (de la corespondentul nostru). — In apropierea uzinei de relon din Săvineşti, care va intra peste puţin timp in probe mecanice, a început de curind construcţia unui noi unităţi chimice. Aici se va înălţa o staţie pilot pentru producerea experimentală a volanului. INAUGURAREA EXPOZIŢIEI „TRANSELEKTRO“ DIN BUDAPESTA Luni la amiază, în strada Batiştei, a avut loc inaugurarea expoziţiei întreprinderii de stat pentru comerţul exterior „Transelektro“ din Budapesta. După cuvîntul rostit de consilierul comercial Marton Verteş, asistenţa a vizitat expoziţia, care cuprinde numeroase articole electrice pentru industrie, maşini şi aparate electrice pentru gospodărie etc. (Agerpres) Sâptâmina cărţii sovietice De cîteva zile au loc în întreaga tara manifestări cultural-artistice închinate prieteniei romîno-sovietice. Tradiţionala noastră sărbătoare din fiecare toamnă, premergătoare aniversarii Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, — Luna prieteniei romîno-sovietice — este cu fiecare an mai bogată mai plină de avînt. „Expoziţia cârţii sovietice“, care se deschide astăzi in sala Dalles, constituie una din principalele acţiuni care au loc cu acest prilej. Deschiderea ei înseamnă şi începutul „Săptămînii cărţii sovietice“, manifestare care va avea loc în toată tara. „Expoziţia cărtii sovietice“ la Bucureşti, apoi la Cluj, este organizată de Ministerul Culturii al U.R.S.S. si Ministerul Invătămîntului si Culturii si Consiliul General A-R.L.U.S. din tara noastră. Amintim că expoziţii similare ale cârtii românesti au si avut loc în Uniunea Sovietică, în august la Chişinău si în septembrie la Kiev. De asemenea, luna aceasta se va deschide si la Moscova o expoziţie a cărtii româneşti. Deschiderea expoziţiei este aşteptată cu mult interes si cu mare nerăbdare de publicul larg al cititorilor, de oamenii de Stiinta si tehnicieni, de scriitori si artisti, de lucrătorii din presa, edituri si poligrafie — de toti acei care văd în ea un nou si minunat prilej de a cunoaşte si mai bine marile progrese ale culturii sovietice — cea mai înaintata din lume. Cartea sovietică — în limba rusă sau tradusă în româneşte — a devenit în scurt timp un bun şi însemnat, un nepreţuit prieten al cititorilor din ţara noastră. Sintetizînd şi consemnînd, generalizînd experienţa de zeci de ani de viaţă şi luptă, de munca şi creaţie a primilor constructori ai socialismului, cartea sovietică a devenit şi pentru constructorii socialismului din tara noastra un îndreptar însemnat şi bogat pentru toate domeniile construcţiei socialiste, un sfătuitor căutat şi respectat. Cartea sovietică reprezintă ştiinţa şi tehnica sovietică înaintată, care au dat lumii prima centrală atomo-electrică şi primii sateliţi ai pămîntului, — reprezintă literatura şi arta realismului socialist, măreaţa cultură sovietică înobilată de ideile umanismului socialist, — reprezintă şi slujeşte înaltul mesaj al ideilor socialismului şi comunismului, al luptei pentru libertate şi progres, pentru pacea şi fericirea omenirii, al luptei pentru triumful ideilor marxism-leninismului. Dezvoltarea fără precedent, în anii puterii sovietice, a culturii sovietice, a ştiinţei şi tehnicii, a dus — cum era şi firesc—■ la o dezvoltare fără precedent a tipăriturilor. Astăzi, în Uniunea Sovietică, 270 edituri tipăresc anual 60.000 de titluri într-un tiraj de peste un miliard exemplare. In timp ce media anuală a apariţiilor de curţi, pe glob, este de numai 2 exemplare pe cap de locuitor, în U.R.S.S. apar anual 6 exemplare pe cap de locuitor, adică de 11 ori mai mult decît înainte de Revoluţie. Trebuie remarcat și faptul ca aceste tipărituri apar în toate limbile popoarelor sovietice, în toate domeniile culturii, stiintei și tehnicii, pentru toate categoriile de cititori ai Uniunii Sovietice şi în nişte condiţii de prezentare tehnicoartistice ireproşabile. „Expoziţia cărţii sovietice“ care se deschide astăzi confirmă tocmai această uriaşă dezvoltare a tipăriturilor în U.R.S.S., precum şi faptul atît de bine cunoscut că știința, literatura şi arta au în societatea socialistă cele mai bune condiţii de dezvoltare şi înflorire. Aurel Mihale Director general al Editurilor și difuzării cârtii •••••••••••a*. îşi însuşesc iniţiativa colectivului uzinelor „lanoş Herbak“ Luînd în discuţie, în cadrul unei recente şedinţe, iniţiativa colectivului uzinelor „lanoş Herbak“ din Cluj, muncitorii şi tehnicienii fabricii „Flacăra Roşie“ din Capitală au ajuns la concluzia că şi în fabrica lor există destule posibilităţi, rezerve nefolosite încă, pentru economisirea materiilor prime şi materialelor auxiliare şi deci şi a reducerii preţului de cost. Muncitorii şi tehnicienii fabricii „Flacăra Roşie“ s-au angajat cu acest prilej să realizeze planul de producţie pe anul 1959 în condiţiile unei mai stricte economii de materiale. In mod concret angajamentele colectivului fabricii „Flacăra Roşie“ din Capitală sunt oglindite în planul de aprovizionare pe anul 1959 care, faţă de cel din acest an va putea fi redus pe această cale cu 1.100 di piele feţe, 8.000 kg. tanin, 8.000 kg. talpă, 6.600 kg. soluţie de cauciuc, 132 kg. aţă de mătase etc. ★ CLUJ (de la corespondentul nostru). Iniţiativa muncitorilor de la uzinele „Janoş Herbak“ a avut un larg răsunet şi la alte întreprinderi clujene. Colectivul întreprinderii „Varga Katalin“ s-a angajat ca, începind din acest trimestru, să economisească 258 kg. fire. In anul următor s-a prevăzut să se economisească 1.214 kg. fire, cantitate echivalentă cu firele necesare pentru producerea a 4.656 pulovere pentru copii. La fabrica de confecții „Flacăra“ se urmăreşte realizarea în anul 1959 a unei economii de 3.555 m. stofă. Şi PREŢUL DE COST AL CONSTRUCŢIILOR INDUSTRIALE POATE FI REDUS In ultimul timp în sectorul construcţiilor de locuinţe s-a pus cu multă tărie problema reducerii preţului, de cost. Aceasta a făcut ca în cursul acestui an să apară din rîndul muncitorilor constructori o serie de iniţiative care au drept scop reducerea costului locuinţelor. In ţara noastră se construiesc insă şi numeroase obiective industriale. Deşi pe multe dintre şantierele noilor întreprinderi industriale există o vie preocupare pentru problema reducerii costului construcţiilor, mai există încă multe rezerve, multe posibilităţi în această privinţă. Folosite în întregime, aceste rezerve pot şi trebuie să ducă la o însemnată reducere a preţului de cost. Peste nouă milioane economii După cum se ştie la Oneşti se află unul din marile şantiere de construcţii industriale ale ţării. Aci se construieşte un combinat de cauciuc sintetic, unul de sodă electrolitică, se dezvoltă rafinăria nr. 10 şi termocentrala Borzeşti. Constructorii de pe acest complex industrial au luat laudabila iniţiativă de a studia şi aplica măsuri concrete in vederea reducerii preţului de cost al obiectivelor realizate, în acest scop s-au înfiinţat pentru fiecare şantier colective din cei mai buni muncitori şi tehnicieni care, sub conducerea inginerilor şefi şi a şefilor serviciilor tehnice, au făcut o serie de propuneri, parte din ele fiind şi aplicate cu bune rezultate. Numai îmbunătăţirile,aduse ca urmare a propunerilor făcute, la soluţiile de proiectare ale unor lucrări de la combinatul de cauciuc sintetic şi uzina de sodă electrolitică, au determinat reduceri ale costului de de, de aproape 3.400.000 lei. Preocuparea constructorilor pentru reducerea continuă a preţului de cost s-a vădit şi în problema înlocuirii unor materiale costisitoare sau deficitare, precum şi folosirii mai raţionale a utilajelor şi mijloacelor de transport, înlocuirea soluţiei de executare a turnurilor de răcire cu tiraj forţat (care erau prevăzute a se construi din schelet metalic şi pereţi din lemn şi au fost realizate din beton armat monolit) însemnări de pe şantierele complexului industrial Borzeşti a dus, de pildă, la economii de circa 35 tone oţel pentru fiecare turn şi circa 33 m.c. lemn ceea ce reprezintă o reducere a preţului de cost al acestor turnuri cu 25 la sută din valoarea totală. Meritul acestor colective, precum şi al tuturor constructorilor de pe aceste şantiere este acela că prin propunerile făcute, din care o bună parte au şi fost aplicate, se asigură reducerea preţului de cost al lucrărilor cu aproximativ 9.160.000 Iei. Mai sunt multe de făcut Se poate însă afirma că la Oneşti, constructorii au făcut tot ce era cu putinţă pentru reducerea preţului de cost ? Răspunsul la această întrebare nu poate fi afirmativ. Trebuie arătat de la început că majoritatea propunerilor făcute au fost axate pe modificarea soluţiilor tehnice de execuţie pe cînd cele pe linie organizatorică sunt destul de reduse avind un caracter cu totul izolat. Oare nu există nimic de făcut în această direcţie pe şantierele amintite ? Faptele dovedesc că sunt destule lucruri de realizat care ar contribui la o reducere şi mai substanţială a preţului de cost. Se ştie, de pildă, că mecanizarea fabricării mortarelor şi a betoanelor aduce o contribuţie importantă nu numai la reducerea preţului de cost, dar şi la creşterea productivităţii muncii. In această direcţie s-au luat ce-i drept, şi unele măsuri. Ele însă se aplică cu mare încetineală. La începutul anului, de exemplu, s-a hotărît amenajarea unor staţii centrale de betoane şi mortare, dar ele nu au intrat în funcţiune nici pină in prezent. Fierul-beton este de asemenea răspindit pe mai multe puncte de lucru, din care cauză, pe lingă că se face risipă de forţă de muncă, nici nu se poate exercita supravegherea şi îndrumarea tehnică a colectivelor acestor puncte. O problemă care s-a mai discutat şi cu alte ocazii şi care este valabilă şi pentru şantierele complexului industrial de la Borzeşti este cea a prefabricatelor. Mare parte din prefabricatele ce se folosesc aci sunt executate în cele două ateliere special amenajate pe şantier, lucru desigur pozitiv. Cu toate acestea, preţul lor este destul de ridicat ceea ce face ca şi construcţiile realizate din prefabricate să fie încă scumpe. Un vechi deziderat al constructorilor, a cărui nerealizare împiedică într-o mare măsură reducerea preţului de cost, este şi îmbunătăţirea calităţii unor materiale de construcţii. Ridicăm această problemă in rîndurile de faţă deoarece înlăturarea acestui neajuns depinde de acelaşi minister, respectiv de Ministerul Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii. Amintim deci că pe şantierele de la Oneşti au continuat să sosească, în cursul acestui an, materiale necorespunzătoare. De la fabrica de ciment din Bicaz, de pildă, s-au primit 150 de tone de ciment cu priză extrem de rapidă. De asemenea, fabricile de prefabricate de la Roman şi Oraşul Stalin mai trimit pe aceste şantiere piese necorespunzătoare calitativ. Nu e mai puţin adevărat că o influenţă negativă asupra calităţii unor materiale de construcţii o are şi felul cum ele sunt păstrate şi depozitate. Pe şantierul rafinăriei nr. 10, de pildă, cărămida este aruncată direct din maşini în grămezi ceea ce face ca procentul de spargere să fie destul de ridicat. Deficienţe serioase se constată şi în modul de depozitare a prefabricatelor din beton armat. La şantierul uzinei de sodă, precum şi la rafinărie chesoanele au fost aşezate în stive mari ceea ce provoacă fisurarea lor încă înainte de a intra in lucru. Pentru buna desfăşurare a muncii ce se duce în vederea reducerii preţului de cost, înlăturarea acestor lipsuri este o datorie a fiecărui şef de şantier, a fiecărui maistru şi tehnician în parte. Realizările obţinute de constructorii complexului industrial Borzeşti pe linia reducerii preţului de cost dovedesc că pe şantierele noastre de construcţie există nebănuite rezerve pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid sectorului de construcţii. Rămîne doar ca aceste rezerve să fie descoperite şi traduse in viaţă, ca lipsurile să fie înlăturate imediat ce ela apar. IFICIU