Romînia Liberă, octombrie 1958 (Anul 16, nr. 4347-4373)

1958-10-14 / nr. 4358

E Proletari­­din toate țările, uniți-vă !­ ie liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XVI nr. 4358 4 pagini — 20 bani Marți 14 octombrie 1958 Viteza zilnică la însămînţări trebuie realizată! Acum o lună de zile, specialiştii care lucrează în domeniul agriculturii în regiunea Cluj erau cu toţii de a­­cord că însămînţările pot şi trebuie să fie­ terminate cel tîrziu la 20 octom­brie. Mai mult decit atît. Majoritatea secţiilor agricole raionale au stabilit e­­pocil­e optime diferenţiat pe grupe de comune. Pentru comunele situate în regiunea de deal şi de munte — po­trivit planurilor întocmite — această lucrare urma să fie terminată la 10 octombrie. Iată că au trecut cîteva zile de la data stabilită pentru terminarea însă­­m­nţărilor în comunele de deal şi de munte. Ne mai despart tot atîtea zile pină la termenul fixat pentru însă­­m­narea întregii suprafeţe planificate în regiunea Cluj. In aceste condiţii este firesc să ne întrebăm ce s-a rea­lizat din planurile întocmite, din an­gajamentele unor comitete executive raionale în ceea ce priveşte executa­rea muncilor agricole la un nivel ca­litativ superior. Din capul locului tre­buie spus că realizările obţinute la mooooooooooa «COOOOOOOOOQj l Pe marginea­­ insuficientei preocupări­­ în regiunea Cluj pentru­­ grăbirea însămînţărilor ‘oooooooooooo VXJOOCCOOOOC? însămînţări sunt nesatisfăcătoare în această regiune. Din situaţia operati­vă recentă reiese că în întreaga re­giune nu s-au însămânţat decit 52 la sută, în cîteva raioane — în care nu­mărul comunelor de deal şi munte este destul de mare — însămînţările* sunt rămase în urmă. Viteza zilnică, stabilită la începutul campaniei este nerealizată. Dacă în perioada 27 sep­tembrie — 3 octombrie, viteza la în­sămînţări pe regiune a fost depăşită cu 3.700 hectare, apoi în ultimele zile ritmul a scăzut. Astfel în perioada 4—30 octombrie s-au însăm­înţat doar 43.755 ha. din cele 52.500 hectare pla­nificate. Care sunt cauzele care au dus la această Încetinire a ritmului şi În ul­timă instanţă la neîmplinirea planu­lui ? Pentru a afla răspuns să privim situaţia lucrărilor agricole din cîteva raioane. In raioanele Dej şi Jibou, de pildă, viteza zilnică planificată la în­sămînţări a fost realizată sistematic. Potrivit planului elaborat În raionul Dej, pină la data de 10 octombrie, tre­buia însămînţată o suprafaţă de 8.500 hectare. In realitate, oamenii muncii de pe ogoarele acestui raion — folo­sind atelajele existente şi întreaga ca­pacitate a maşinilor staţiunii de maşini şi tractoare — au semănat pină la acea dată cu 3000 hectare mai mult. In raionul Luduş epoca optimă pentru executatul însămînţărilor este 1—20 octombrie. Profitînd de timpul prielnic, conducerile unor unităţi a­­gricole cooperatiste au trecut la în­­săminţat Înainte de data stabilită, aşa incit la 29 septembrie pe întregul ra­ion se insăminţase o suprafaţă de a­­proape 1000 hectare. In zilele urmă­toare însă ritmul însămînţărilor a slă­bit. Aşa se face că în perioada 1 —10 octombrie nu s-au însămînţat În raio­nul Luduş decit 4000 hectare. Ori vi­teza decadată stabilită pentru însă­mînţări era de 7.600 hectare. Situaţia nu se prezintă mai bine nici în raioa­nele codaşe Sărmaş şi Năsăud. Mai grav este faptul că În unele raioane avansate. În ultimul timp, se constată că viteza zilnică la însămînţări nu se mai realizează. în perioada o-10 oc­tombrie, in raionul Bistriţa, bunăoa­ră, nu s-au semănat decit 1353 hec­tare faţă de 2500 ha. planificate. Situaţia diferită existentă în raioa­ne oglindeşte pe deplin cită preocu­pare există la „organele locale pentru problema însămînţărilor. Organizarea lucrărilor, a fiecărei acţiuni din pla­nul de măsuri, munca pentru mobili­zarea ţărănimii muncitoare, a fost in atenţia comitetelor executive ale sfa­turilor populare raionale Dej şi Jibou. Şi rezultatele s-au văzut. De asemenea nerealizarea vitezei zilnice la semănat Îndeosebi in ultima perioadă, se da­­toreşte lipsei de preocupare a organe­lor locale ale puterii de stat şi părerii greşite a unor membri ai comitetelor executive că lucrările pot să se des­făşoare de la sine, ceea ce a contribuit la situarea regiunii Cluj pe unul din locurile codaşe. Acest lucru trebuie să dea de gîndit comitetului executiv al sfatului popular regional, care trebuie să controleze mai îndeaproape desfăşu­rarea lucrărilor agricole, să ia măsuri pentru generalizarea metodelor bune care au dus la realizarea şi depăşi­rea vitezei zilnice la însămînţări şi măsuri grabnice pentru îndreptarea situaţiei acolo unde lucrările agricole sunt rămase in urmă sau se desfăşoa­ră intr-un ritm necorespunzător. Ing. TH- MARCAROV corespondentul „Romîniei libere" in regiunea Cluj Şi la secţia ll-a a gospodăriei de stat „G. Coşbuc" din comuna Proştea Mare, raionul Mediaş, strînsul strugurilor e in toi. In toamna asta producţia medie a strugurilor de masă a fost de 10.000—12.000 kg. la hectar. Foto: NICU VASILE Recoltarea culturilor tîrzii Recoltarea culturilor tîrzii continuă intens pe tot cuprinsul ţării. In multe comune, raioane şi chiar regiuni re­coltarea unor culturi s-a terminat. Pină acum porumbul a fost cules de pe 76 la sută din suprafaţa cultivată. In regiunile Craiova, Suceava şi Pi­teşti strînsul acestei culturi este proape terminat. Floarea-soarelui a fost recoltată proporţie de 95 la sută. Paralel cu aceste lucrări recoltarea cartofilor a fost realizată de pe a­­proape 80 la sută din suprafaţa culti­vată. Sfecla de zahăr a fost recoltată în proporţie de 62 la sută. Se desfăşoară intens secerişul şi treierişul orezului şi recoltarea strugurilor, fructelor şi legumelor. (Agerpres) in ­ O nouă iniţiativă de pace,­­ a R. P. Chineze I ffm dovadă Chineză a oferit o nouă a dorinţei sale de a găsi o rezolvare paşnică con­flictului din regiunea Taiwan. După ce la 6 octombrie mareşalul Pin De-huai a dat ordin trupelor de pe frontul Futzian să înceteze pen­tru o perioadă de o săptămină bombardarea insulei Tzînmîndao, în cursul zilei de ieri ministrul Apărării Naţionale al R. P. Chineze s-a adresat din nou unităţilor de pe acelaşi front, ordonindu-le să înceteze focul pe încă două săp­­tămini. Această măsură, aşa cum se poate vedea din documentul pu­blicat în numărul de faţă al zia­rului nostru, este ca şi in primul caz profund umanitară. China populară doreşte, pe de o parte să dea militarilor şi populaţiei ci­vile de pe Tzinmin­­dao posibilitatea să se aprovizioneze, iar pe de altă par­te să vadă ce are de gînd să între­prindă partea adversă ca răs­puns la un nou act de bună­voinţă. Va ţine ea seama de pro­punerile R.P. Chineze şi va alege formula tratativelor, sau va pre­fera să meargă mai departe pe calea primejdioasă a aventurilor războinice ? După felul în care S.U.A. şi au­torităţile din Taiwan au reacţionat la primul ordin de încetare a focu­lui s-a putut vedea că ele au de­naturat sensul iniţiativei chineze urmărind totodată să obţină unele avantaje unilaterale. In declara­ţiile lor secretarul de stat al S.U.A. Dulles şi adjunctul său Herter au cerut bunăoară o „înce­tare permanentă a focului", aceasta pentru a asigura pe mai departe staţionarea trupelor d­ankaisiste in Tzinmindao şi Matsushan şi a le­galiza astfel ruperea lor de R.P. Chineză. Atitudinea provocatoare a S.U.A. s-a manifestat şi in alte direcţii. In regiunea Taiwan au continuat să sosească noi întăriri destinate trupelor d­anbaisiste iar la Varşovia delegatul S.U.A. a îm­piedicat realizarea unui progres in cadrul tratativelor chino-americane. In faţa unor acţiuni atit de po­trivnice cauzei păcii, R.P. Chineză n-a dat înapoi. Ea a socotit dim­potrivă de datoria sa să întreprindă o nouă iniţiativă pentru a arăta incăodată părţii adverse dorinţa sa de pace şi calea spre înlăturarea pericolului de război. Ordinul dat de Pin De-huai cu privire la pre­lungirea cu încă două săptămini a încetării focului slujeşte tocmai a­­cestui nobil ţel şi de aceea este salutat de întreaga omenire iubi­toare de pace. In acelaşi timp nu poate fi ig­norat faptul că duşmanii R.P. Chi­neze vor căuta să denatureze sen­sul noii sale iniţiative. Dar, aşa cum după primul ordin de încetare a focului opinia publică n-a putut da crezare afirmaţiilor unor oameni ca Dulles, care vorbeau­­ despre ea ca de un semn al slăbiciunii R.P. Chineze, tot astfel acum ase­menea născociri nu pot­ avea sorţi de izbindă. Cine nu ştie că R.P. Chineză este o mare putere care dispune în orice moment de o forţă uriaşă, capabilă să dea o lovitură nimicitoare oricărui agresor ? Po­porul său călit in lupta dusă vreme de 30 de ani pentru cucerirea li­bertăţii se ridică ca un singur om în apărarea drepturilor sale. Oare însufleţirea cu care­­ sute de milioane de bărbaţi şi de femei participă la mişcarea pentru în­armarea întregului popor nu vorbeşte de la sine­ despre unitatea sa de voinţă şi de acţiune ? La Pekin mi­liţia populară numără in pre­zent 2,2 milioane de oameni iar in provincia Siciuan de exemplu, efec­tivul miliţiei populare se cifrează la 30 milioane de oameni. Aceasta arată în primul rînd că gestul R.P. Chineze este o expresie a puterii sale şi nici­decum un semn de slăbiciune; aceasta arată in al doilea rind că poporul chinez este ferm hotărît să termine unificarea patriei, că nimeni şi nimic nu-l poate împiedica să-şi atingă scopul. Aşa cum se arată in ordinul Lui Pin De-huai publicat astăzi, aceasta este o problemă internă a Chinei şi nici un strain nu are dreptul să se amestece, nici chiar O.N.U. Gestul R.P. Chineze care deşi dispune de o forţă uriaşă găseşte cu cale să propună începerea de tratative in locul continuării luptei, pe calea armelor, nu va putea să nu aibă o puternică influenţă asu­pra populaţiei din Taiwan, Penhu­­ledao, Tzinmindao şi Matsushan. Mai devreme sau mai tîrziu ea îşi va da seama că clica diankatsistă a înşelat-o in mod perfid transfor­­mînd-o în carne de tun pentru dezlănţuirea unor aventuri militare. Ea va înţelege de­ asemenea că mimai China populară se preocupă cu adevărat de soarta sa şi că numai în strinsă unire cu întregul popor chinez de 600 milioane poate să-şi asigure un viitor fericit. Iar aceasta va avea fără îndoială un rol hotăritor in realizarea unifi­cării Chinei. NICOLAE N. LUPU UN NOU TIP DE AUTOBUS Foto A. CONSTANTINESCU Nu cu mult timp În urmă constructorii uzinei „Tudor Vladimirescu“ din Capitală au înscris un Însemnat succes: realizarea unui nou tip de autobus, TV2-R. Faţă de primul autobus construit in uzină, autobusul TV2-R prezintă o serie de caracteristici noi. Astfel el are motorul am­plasat in spate, o capacitate de 47 locuri fiind totodată înzestrat cu a­­­parat de radio şi un nou sistem de aerisire. In clişeu , Inginerul Ion Dinu şi şeful de echipă Constantin Ilie efectuează un ultim control asupra noului autobus romînesc. O mare victorie a constructorilor de la ,,Ernst Thälmann“ 1­90 OOO tractoare ^ ROMÂNEŞTI ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). Pe porţile uzinelor „Ernst Thal­mann" din Oraşul Stalin a ieşit cel de-al 120.000-lea tractor convenţional de 15 C.P. Dintre cele 120.000 tractoare produse 15.000 au fost exportate în mai mult de 20 de țări ale lumii. Sărbătorirea „Zilei petrolistului“ ONEŞTI (de la corespondentul no­stru). Duminică dimineaţa, în sala căminului cultural din localitate a avut loc o festivitate închinată „Zilei petrolistului". Cu acest prilej a luat cuvîntul tov. ing. Petre Gheorghe, di­rectorul rafinăriei nr. 10, care a vor­bit despre realizările obţinute în cin­stea acestei zile. In continuare, for­maţia de artişti amatori a rafinăriei a prezentat un program artistic. A urmat un concurs de cunoştinţe de specialitate şi o excursie la Slănicul Moldovei, PLOEŞTI. — Duminică au avut loc în schelele şi rafinăriile petrolifere din regiunea Ploeşti, adunări festive consa­crate „Zilei petrolistului“. Cu acest prilej, a fost îm­pînată unui număr mare de petrolişti insigna de fruntaş în producţie, acordată de Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei şi Sin­­dicatul muncitorilor din petrol, chi­mie, gaz metan. In cadrul adunări­lor festive din rafinăriile oraşului Plo­eşti au fost înmînate 780 de diplome de onoare petroliştilor care s-au evi­denţiat în întrecerea socialistă pentru valorificarea optimă a ţiţeiului. La clu­burile muncitoreşti din schele şi rafi­nării au fost prezentate în cursul zilei de duminică programe artistice. (Agerpres) ★ Fabrica de biscuiţi din Timişoara în preajma intrării în funcţiune TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). In prezent, la clădirea fabri­cii de biscuiţi din Timişoara se fac ul­timele lucrări de finisare. De aseme­nea este spre sfîrşit şi montarea maşi­nilor şi a cuptorului primei linii de fabricaţie, care va intra în funcţiune în luna noiembrie. Pe lingă faptul că va fi una din cele mai­ mari fabrici de biscuiţi din ţară, (se vor produce zilnic 20 tone de bis­cuiţi) ea va fi şi una din cele mai mo­derne întreprinderi de acest fel. Coace­rea în cuptor, bunăoară, se face fără tăvi, pe bandă; procesul tehnologic va fi continuu, ambalarea se va face me­canic, iar transportul va fi de aseme­nea mecanizat cu ajutorul ascensoare­lor, elevatoarelor etc. Maşinile cu care este utilată fabrica sunt sosite din R.D. Germană. Fabrica dispire şi de un laborator de preparaţie construit după ul­­tima expresie a tehnicii şi de o came­ră răcitor, unde vor fi păstrate în con­diţii optime produsele auxiliare şi uşor alterabile necesare procesului de fa­bricaţie. Amenajări balneare la Eforie In apropierea vilei ,, Marea Nea­gră“ din staţiunea Eforie, pe o su­prafaţă de circa 6 hectare, se află o serie de lacuri nefolosite. Institutul de proiectare a construcţiilor hidro­tehnice a elaborat un studiu care prevede adîncirea apei pînă la 4 m. şi amenajarea unui lac unic în ve­derea folosirii lui în scop balnear şi sportiv. Adîncirea lacului ur­mează să se facă prin îndepărtarea nămolului existent cu drăgi elec­trice. Apa din lac va fi primenită cu apă din mare, edu­să cu ajutorul unei staţii de pompare. In jurul la­cului se vor amenaja plaje şi ve­stiare precum şi rezervaţii pentru ambarcaţiuni mici, biciclete pe apă şi alte mijloace de agrement. Plaja lacului va putea cuprinde 4.009 de vizitatori. Execuţia lucrărilor va în­cepe încă din acest an, urmînd să fie terminate în 1959, înainte de des­chiderea sezonului balnear. Construcţia unei staţii pilot pentru producerea volanului PIATRA NEAMŢ — (de la corespondentul nostru). — In apropie­rea uzinei de relon din Săvineşti, care va intra peste puţin timp in pro­be mecanice, a început de curind construcţia unui noi unităţi chimice. Aici se va înălţa o staţie pilot pentru producerea experimentală a volanu­lui. INAUGURAREA EXPOZIŢIEI „TRANSELEKTRO“ DIN BUDAPESTA Luni la amiază, în strada Batiştei, a avut loc inaugurarea expoziţiei în­treprinderii de stat pentru comerţul exterior „Transelektro“ din Budapesta. După cuvîntul rostit de consilierul comercial Marton Verteş, asistenţa a vizitat expoziţia, care cuprinde nu­meroase articole electrice pentru in­dustrie, maşini şi aparate electrice pentru gospodărie etc. (Agerpres) Sâptâmina cărţii sovietice De cîtev­a zile au loc în întreaga­ tara manifestări cul­­tural-artistice în­chinate priete­niei romîno-sovietice. Tradi­ţionala noastră sărbătoare din fiecare toamnă, premergătoare aniversarii Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie, — Luna prieteniei romîno-sovietice — este cu fiecare an mai bogată mai plină de avînt. „Expozi­ţia cârţii sovietice“, care se des­chide astăzi in sala Dalles, con­stituie una din principalele ac­ţiuni care au loc cu acest pri­­lej. Deschiderea ei înseamnă şi începutul „Săptămînii cărţii so­vietice“, manifestare care va avea loc în toată tara. „Expoziţia cărtii sovietice“ la Bucureşti, apoi la Cluj, este or­ganizată de Ministerul Culturii al U.R.S.S. si Ministerul Invătă­­mîntului si Culturii si Consiliul General A-R.L.U.S. din tara noa­stră. Amintim că expoziţii simi­lare­ ale cârtii românesti au si avut loc în Uniunea Sovietică, în august la Chişinău si în sep­tembrie la Kiev. De asemenea, luna aceasta se va deschide si la Moscova o expoziţie a cărtii ro­mâneşti. Deschiderea expoziţiei este aşteptată cu mult interes si cu mare nerăbdare de publicul larg al cititorilor, de oamenii de Stiinta si tehnicieni, de scriitori si artisti, de lucrătorii din pre­sa, edituri si poligrafie — de toti acei care văd în ea un nou si minunat prilej de a cunoaşte si mai bine marile progrese ale culturii sovietice — cea mai înaintata din lume. Cartea sovietică — în limba rusă sau tradusă în româneşte — a devenit în scurt timp un bun şi însemnat, un nepreţuit prieten al cititorilor din ţara noastră. Sintetizînd şi consem­­nînd, generalizînd experienţa de zeci de ani de viaţă şi luptă, de munca şi creaţie a primilor con­structori ai socialismului, cartea sovietică a deve­nit şi pentru con­structorii socia­lismului din tara noastra un în­dreptar însemnat şi bogat pentru toate domeniile construcţiei socialiste, un sfătui­tor căutat şi respectat. Cartea sovietică reprezintă ştiinţa şi tehnica sovietică înaintată, care au dat lumii prima centrală a­­tomo-electrică şi primii sateliţi ai pămîntului, — reprezintă li­teratura şi arta realismului so­cialist, măreaţa cultură sovie­tică înobilată de ideile umanis­mului socialist, — reprezintă şi slujeşte înaltul mesaj al ideilor socialismului şi comunismului, al luptei pentru libertate şi pro­gres, pentru pacea şi fericirea omenirii, al luptei pentru trium­ful ideilor marxism-leninismu­­lui. Dezvoltarea fără precedent, în anii puterii sovietice, a cul­turii sovietice, a ştiinţei şi teh­nicii, a dus —­ cum era şi firesc­­—■ la o dezvoltare fără prece­dent a tipăriturilor. Astăzi, în Uniunea Sovietică, 270 edituri tipăresc anual 60.000 de titluri într-un tiraj de peste un mi­liard exemplare. In timp ce me­dia anuală a apariţiilor de curţi, pe glob, este de numai 2 exem­plare pe cap de locuitor, în U.R.S.S. apar anual 6 exemplare pe cap de locuitor, adică de 11 ori mai mult decît înainte de Revoluţie. Trebuie remarcat și faptul ca aceste tipărituri apar în toate limbile popoarelor so­vietice, în toate domeniile cul­turii, stiintei și tehnicii, pentru toate categoriile de cititori ai Uniunii Sovietice şi în nişte condiţii de prezentare tehnico­­artistice ireproşabile. „Expoziţia cărţii sovietice“ care se deschide astăzi confirmă tocmai această uriaşă dezvoltare a tipăriturilor în U.R.S.S., pre­cum şi faptul atît de bine cu­noscut că știința, literatura şi arta au în societatea socialistă cele mai bune condiţii de dez­voltare şi înflorire. Aurel Mihale Director general al Editurilor și difuzării cârtii •••••••••••a*. îşi însuşesc iniţiativa colectivului uzinelor „lanoş Herbak“ Luînd în discuţie, în cadrul unei re­cente şedinţe, iniţiativa colectivului u­­zinelor „lanoş Herbak“ din Cluj, mun­citorii şi tehnicienii fabricii „Flacăra Roşie“ din Capitală au ajuns la con­cluzia că şi în fabrica lor există des­tule posibilităţi, rezerve nefolosite încă, pentru economisirea materiilor prime şi materialelor auxiliare şi deci şi a reducerii preţului de cost. Muncitorii şi tehnicienii fabricii „Fla­căra Roşie“ s-au angajat cu acest pri­lej să realizeze planul de producţie pe anul 1959 în condiţiile unei mai stricte economii de materiale. In mod concret angajamentele colec­tivului fabricii „Flacăra Roşie“ din Ca­pitală sunt oglindite în planul de apro­­vizionare pe anul 1959 care, faţă de cel din acest an va putea fi redus pe această cale cu 1.100 di­ piele feţe, 8.000 kg. tanin, 8.000 kg. talpă, 6.600 kg. soluţie de cauciuc, 132 kg. aţă de mătase etc. ★ CLUJ (de la corespondentul nos­tru).­­ Iniţiativa muncitorilor de la uzinele „Janoş Herbak“ a avut un larg răsunet şi la alte întreprinderi clujene. Colectivul întreprinderii „Var­ga Katalin“ s-a angajat ca, începind din acest trimestru, să economisească 258 kg. fire. In anul următor s-a pre­văzut să se economisească 1.214 kg.­ fire, cantitate echivalentă cu firele ne­cesare pentru producerea a 4.656 pu­lovere pentru copii. La­ fabrica de confecții „Flacăra“ se urmăreşte realizarea în anul 1959 a u­­nei economii de 3.555 m. stofă. Şi PREŢUL DE COST AL CONSTRUCŢIILOR INDUSTRIALE POATE FI REDUS In ultimul timp în sectorul cons­trucţiilor de locuinţe s-a pus cu multă tărie problema reducerii preţului, de cost. Aceasta a făcut ca în cursul a­­cestui an să apară din rîndul munci­torilor constructori o serie de iniţiati­ve care au drept scop reducerea cos­tului locuinţelor. In ţara noastră se construiesc insă şi numeroase obiective industriale. Deşi pe multe dintre şantierele noi­lor întreprinderi industriale există o vie preocupare pentru problema redu­cerii costului construcţiilor, mai exis­tă încă multe rezerve, multe posibi­lităţi în această privinţă. Folosite în întregime, aceste rezerve pot şi tre­buie să ducă la o însemnată reduce­re a preţului de cost. Peste nouă milioane economii După cum se ştie la Oneşti se află unul din marile şantiere de construc­ţii industriale ale ţării. Aci se cons­truieşte un combinat de cauciuc sin­tetic, unul de sodă electrolitică, se dezvoltă rafinăria nr. 10 şi termocen­­trala Borzeşti. Constructorii de pe acest complex industrial au luat laudabila iniţiativă de a studia şi aplica măsuri concrete in vederea reducerii preţului de cost al obiectivelor realizate, în acest scop s-au înfiinţat pentru fiecare şantier colective din cei mai buni muncitori şi tehnicieni care, sub conducerea in­ginerilor şefi şi a şefilor serviciilor tehnice, au făcut o serie de propuneri, parte din ele fiind şi aplicate cu bune rezultate. Numai îmbunătăţirile,aduse­ ca urmare a propunerilor făcute, la soluţiile de proiectare ale unor lu­crări de la combinatul de cauciuc sin­tetic şi uzina de sodă electrolitică, au determinat reduceri ale costului de de­­, de aproape 3.400.000 lei. Preocu­parea constructorilor pentru reduce­rea continuă a preţului de cost s-a vădit şi în problema înlocuirii unor materiale costisitoare sau deficitare, precum şi folosirii mai raţionale a uti­lajelor şi mijloacelor de transport, în­locuirea soluţiei de executare a turnu­rilor de răcire cu tiraj forţat (care erau prevăzute a se construi din sche­let metalic şi pereţi din lemn şi au fost realizate din beton armat monolit) însemnări de pe şantierele complexului industrial Borzeşti a dus, de pildă, la economii de cir­ca 35 tone oţel pentru fiecare turn şi circa 33 m.c. lemn ceea ce repre­zintă o reducere a preţului de cost al acestor turnuri cu 25 la sută din va­loarea totală. Meritul acestor colective, precum şi al tuturor constructorilor de pe a­­ceste şantiere este acela că prin pro­punerile făcute, din care o bună par­te au şi fost aplicate, se asigură re­ducerea preţului de cost al lucrărilor cu aproximativ 9.160.000 Iei. Mai sunt multe de făcut Se poate însă afirma că la Oneşti, constructorii au făcut tot ce era cu putinţă pentru reducerea preţului de cost ? Răspunsul la această întrebare nu poate fi afirmativ. Trebuie arătat de la început că ma­joritatea propunerilor făcute au fost axate pe modificarea soluţiilor tehni­ce de execuţie pe cînd cele pe linie organizatorică sunt destul de reduse avind un caracter cu totul izolat. Oare nu există nimic de făcut în această direcţie pe şantierele aminti­te ? Faptele dovedesc că sunt destule lucruri de realizat care ar contribui la o reducere şi mai substanţială a preţului de cost. Se ştie, de pildă, că mecanizarea fabricării mortarelor şi a betoanelor aduce o contribuţie im­portantă nu numai la reducerea pre­ţului de cost, dar şi la creşterea pro­ductivităţii muncii. In această direc­ţie s-au luat ce-i drept, şi unele mă­suri. Ele însă se aplică cu mare în­cetineală. La începutul anului, de exemplu, s-a hotărît amenajarea unor staţii centrale de betoane şi mortare, dar ele nu au­ intrat în funcţiune nici pină in prezent. Fierul-beton este de asemenea răspindit pe mai multe punc­te de lucru, din care cauză, pe lingă că se face risipă de forţă de muncă, nici nu se poate exercita supraveghe­rea şi îndrumarea tehnică a colecti­velor acestor puncte. O problemă care s-a mai discutat şi cu alte ocazii şi care este valabilă şi pentru şantierele complexului in­dustrial de la Borzeşti este cea a pre­fabricatelor. Mare parte din prefabri­catele ce se folosesc aci sunt execu­tate în cele două ateliere special a­­menajate pe şantier, lucru desigur po­zitiv. Cu toate acestea, preţul lor este destul de ridicat ceea ce face ca şi construcţiile realizate din prefabricate să fie încă scumpe. Un vechi deziderat al constructori­lor, a cărui nerealizare împiedică în­­tr-o mare măsură reducerea preţului de cost, este şi îmbunătăţirea calităţii unor materiale de construcţii. Ridi­căm această problemă in rîndurile de faţă deoarece înlăturarea acestui neajuns depinde de acelaşi minister, respectiv de Ministerul Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii. Amin­tim deci că pe şantierele de la Oneşti au continuat să sosească, în cursul a­­cestui an, materiale necorespunzătoa­re. De la fabrica de ciment din Bi­­caz, de pildă, s-au primit 150 de tone de ciment cu priză extrem de rapidă. De asemenea, fabricile de prefabrica­te de la Roman şi Oraşul Stalin mai trimit pe aceste şantiere piese neco­respunzătoare calitativ. Nu e mai puţin adevărat că o in­fluenţă negativă asupra calităţii unor materiale de construcţii o are şi fe­lul cum ele sunt păstrate şi depozi­tate. Pe şantierul rafinăriei nr. 10, de pildă, cărămida este aruncată di­rect din maşini în grămezi ceea ce face ca procentul de spargere să fie destul de ridicat. Deficienţe serioase se constată şi în modul de depozitare a prefabricatelor din beton armat. La şantierul uzinei de sodă, precum şi la rafinărie chesoanele au fost aşezate în stive mari ceea ce provoacă fisu­rarea lor încă înainte de a intra in lucru. Pentru buna desfăşurare a muncii ce se duce în vederea reduce­rii preţului de cost, înlăturarea aces­tor lipsuri este o datorie a fiecărui şef de şantier, a fiecărui maistru şi tehnician în parte. Realizările obţinute de constructo­rii complexului industrial Borzeşti pe linia reducerii preţului de cost dove­desc că pe şantierele noastre de cons­trucţie există nebănuite rezerve pen­tru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid sectorului de construcţii. Ră­­m­îne doar ca aceste rezerve să fie descoperite şi traduse in viaţă, ca lip­surile să fie înlăturate imediat ce ela apar. I­­FICIU

Next