Romînia Liberă, iulie 1959 (Anul 17, nr. 4577-4602)

1959-07-22 / nr. 4594

A­ P­ornind spre noi ficiorii părute l* momentul cînd oamenii muncii îşi spo­resc eforturile pentru a întîmpina aşa cum se cuvine cea de-a XV-a a­­niversare a eliberării patriei, documentele plenarei C.C. al E.M.R. din 13—14 iulie, însufleţesc poporul nostru în munca sa eroică pentru cucerirea de noi victorii pe dru­mul construirii socialismului. Deşi au trecut puţine zile de cînd aceste do­cumente au devenit cunoscute asistăm cu toţii la numeroase manifestări de entuziasm cu care oamenii muncii răspund prin iniţiative preţioase, prin angajamente însemnate, la realizarea de noi economii în producţie, la creş­terea productivităţii muncii şi reduce­rea preţului de cost. „ Oamenii muncii îşi fac cum e şi fi­resc şi unele socoteli cu privire la sporul ce le va intra în casă, dar din discuţiile lor la locul de muncă sau în intimitatea familiei răzbat ecourile unei înalte conştiinţe patrio­tice care îi face să privească şi să înţeleagă profund sensurile noii Hotă­­rîri. Ei citesc — nu odată — revenind cu mare atenţie, Raportul tovarăşu­lui Gheorghe Gheorghiu.Dej şi, din cuvintele şi faptele lor, se desprinde totala adeziune la importantele teze ale acestuia. Oamenii muncii îşi dau perfect de bine seama că recentele măsuri luate de partid — ca şi cele înfăptuite pînă acum — se bazează în primul rînd pe munca lor plină de abnegaţie; însuşin­­du-şi indicaţiile partidului, ei le-au transformat într-o cauză a lor proprie. Ei sunt conştienţi că la obţinerea suc­ceselor economiei naţionale citate de Raport au adus şi ei o contribuţie se­rioasă. Oamenii muncii din ţara noa­stră aprobă odată în plus linia fermă şi consecventă a partidului în indu­strializarea socialistă a ţării. Ei se m­îndresc cu cele 38 întreprinderi in­dustriale şi 40 secţii nou construite între anii 1956—1959 ca şi cu dez­voltarea şi modernizarea a 125 alte întreprinderi. Ei se mîndresc cu fap­tul că producţia industrială pe un singur trimestru al anului 1959 este mai mare decit întreaga producţie a industriei Romîniei anului 1938, după cum se bucură că productivitatea muncii a crescut cu 31 la sută între anii 1955—1959, că preţul de cost pe ansamblul industriei republicane in ultimii trei ani s-a redus cu 12 la sută. în acelaşi timp partidul i-a în­văţat să vadă — şi rezultatele palpa­bile printre care şi noile măsuri le-au întărit şi mai mult convingerea — că aceste noi întreprinderi şi secţii, că întreaga politică de industrializare socialistă, constituie singura cale justă, sigură şi sănătoasă pentru creşterea continuă a venitului naţional şi impli­cit a nivelului de trai al celor ce muncesc. Pe bună dreptate toate declaraţiile din presă ale minerilor şi oţe­­rilor, textiliştilor şi metalurgiştilor, ale tu­turor oamenilor muncii aprobă cu căl­dură politica partidului şi exprimă hotărîrea de a munci cu abnegaţie şi pe mai departe pentru transpunerea ei în viaţă. După cum în declaraţiile al­tor pături de oameni ai muncii din comerţul socialist, din aparatul de stat, pensionari şi militari, răzbat calda preţuire şi recunoştinţă faţă de muncitorii, tehnicienii, maiştrii şi ingi­nerii care prin truda lor în fabrici şi uzine au creat baza materială nece­sară unor asemenea măsuri. Raportul tovarăşului Gh­. Gheorghiu- Dej subliniază faptul că sectorul so­cialist în agricultură reprezintă azi 67 la sută din suprafaţa arabilă a ţării. Această importantă realizare reflectă orientarea hotărîtă a maselor ţărăni­mii muncitoare către marea gospodă­rie socialistă. Politica înţeleaptă a partidului şi guvernului care au alo­cat pentru investiţii în agricultură în ultimii 3 ani uriaşa sumă de 8,7 mi­liarde de lei a constituit un preţios ajutor dat ţărănimii pentru sporirea continuă a producţiei agricole, pentru ridicarea nivelului de trai. Cei ce muncesc în patria noastră remarcă în acelaşi timp în declara­ţiile lor că recenta Hotărîre nu cons­tituie un act izolat ci una din nume­roasele măsuri, pe care cu consec­venţă şi perseverenţă le aplică parti­dul ,şi guvernul, în pr­e­­su­l oameni­lor muncii şi al familiilor lor. Cei care decenii de-a rîndul, sub regimul burghezo-moşieresc, au trăit în nesi­guranţa zilei de mîine, în foame şi mizerie, cei ce au fost dintodeauna obiectul repetatelor lovituri ale capita­lului — scăderi de salarii, amenzi, concedieri —, își întăresc încă odată convingerea că pentru partidul nostru nu există altă preocupare mai impor­tantă decît bunăstarea și fericirea ce­lor ce muncesc. In perioada relativ scurtă care a trecut de la Congresul al ll-lea al Partidului, nivelul de trai al oameni­lor muncii a cunoscut repetate îmbu­nătăţiri în urma măsurilor luate de partid şi guvern, bazate pe neconte­nita dezvoltare a economiei naţionale. Numai îmbunătăţirea sistemului de salarizare în industrie, acordarea de alocaţii de copii, mărirea pensiilor mici, au dus la sporirea în 1958 faţă de 1955 a veniturilor băneşti ale sa­lariaţilor cu circa 8,4 miliarde lei. La acestea trebuie adăugate şi cele patru reduceri de preţuri la unele produse de larg consum care au adus popu­laţiei o economie anuală de circa 500 milioane lei, noile locuinţe pentru care statul democrat popular a alocat în 1956—1959 suma de 3,7 miliarde lei precum şi faptul că fiecare familie de muncitor primeşte anual de la stat sub forma ocrotirii sănătăţii, a învă­­ţămîntului şi culturii, peste 3000 lei. Măsurile recentei Plenare intere­sează în cel mai înalt grad masele cele mai largi ale poporului nostru muncitor. Majorarea în medie cu 10 la sută a salariului tarifar al mun­citorilor care împreună cu reducerea impozitului pe salarii înseamnă o creș­tere a salariului net cu 14 la sută în medie ; sporirea cu 20 la sută în me­die a salariilor tarifare ale maiştrilor; majorarea în medie cu 8 la sută a sa­lariilor tarifare ale personalului tehni­­co-ingineresc şi administrativ; ridi­carea în medie cu 24 la sută a sala­riilor cadrelor didactice din învăţă­­mântul general, profesional şi tehnic; mărirea soldelor ofiţerilor, subofiţeri­lor şi personalului civil din cadrele Ministerului Forţelor Armate şi Mi­nisterului Afacerilor Interne; creşte­rea salariilor personalului operativ din comerţul socialist, a lucrătorilor din aparatul de stat şi unităţile buge­tare , sporirea tuturor categoriilor de pensii ca şi reducerea preţurilor de vînzare la peste 2600 sortimente de produse industriale şi alimentare, vor aduce oamenilor muncii un spor net de venituri de 4,7 miliarde lei anual. Adăugîndu-se această sumă la cele 8,4 miliarde lei care reprezenta creşterea veniturilor băneşti ale salariaţilor în ultimii ani se ajunge la o sporire a veniturilor celor ce muncesc, în pe­rioada 1955—1959, cu mai bine de 13 miliarde lei. Raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej arată însă oamenilor muncii — aşa cum din totdeauna partidul a arătat-o deschis — că „dacă vrem­ să mergem mai departe spre noi reali­zări în ridicarea nivelului de trai, tre­buie să obţinem produse industriale şi agricole din ce în ce mai multe, mai ieftine şi de mai bună calitate. Im­portanţa principală pentru ridicarea nivelului de trai o are lupta pentru creşterea continuă a productivităţii muncii, scăderea preţului de cost, îm­bunătăţirea calităţii produselor. Este limpede pentru fiecare că nu te poţi îmbrăca, încălţa şi hrăni bine, nu-ţi poţi amenaja o locuinţă confors­tabilă în condiţii avantajoase, dacă mărfurile industriale şi agricole se produc la un preţ ridicat. In condi­ţiile economiei socialiste, in lupta pen­tru creşterea productivităţii muncii, pentru reducerea preţului de cost, pen­tru îmbunătăţirea calităţii produselor, se îmbină interesele individuale ale fiecărui om al muncii de a trăi mai bine, cu interesele statului socialist de a asigura progresul economic şi social-cultural al patriei şi o viaţă ci­vilizată, socialistă, poporului munci­tor“. Aceste fraze cuprind în ele esen­ţa unui întreg program pe care parti­dul îl prezintă poporului. Iar acesta răspunde grijii şi chemării partidului prin glasurile celor mai buni. Da, spun ei, ne vom strădui. Vom face eforturi pentru a introduce în produc­ţie cele mai noi cuceriri ale tehnicii ; ne vom strădui să inovăm şi să raţiona­lizăm; vom folosi cit mai deplin capa­cităţile de producţie, maşinile şi instalaţiile industriale, ne vom îmbu­nătăţi calificarea şi vom da produse de mai bună calitate; vom duce lupta şi mai dîrz pentru reducerea preţului de cost al produselor, pentru reduce­rea consumurilor specifice de materii prime şi energie electrică, combusti­bil, vom­ face economii, cît mai multe economii. Oamenii muncii iau aminte la cuvintele tovarăşului Gh. Gheor­­ghiu-Dej care arată că un singur pro­cent de creştere a productivităţii mun­cii în industrie aduce economiei na­ţionale un plus de producţie de 650 milioane lei, după cum o economie de un procent la consumul de metal re­prezintă anual peste 10.000 tone me­tal din care se pot fabrica 5000 ele tractoare sau 4000 combine sau 3600 camioane. In inima lor răsună ecoul chemării partidului ca pînă la sfîrşi­­tul lui 1959 să contribuie la realiza­rea şi depăşirea sumei de 1 miliard lei economii peste plan, necesare aco­peririi unei părţi a sumei de 4,7 mi­liarde lei ce însumează noua creştere a veniturilor anuale ale oamenilor muncii. Dar poate că în acest sens ar fi bine să le dăm cuvîntul. Ascultaţi-i : „Hotărîrea aceasta umple de bucu­rie sufletul­­oricărui muncitor. Noi ve­dem în ea expresia vie a grijii pe care partidul şi guvernul o poartă în permanenţă ridicării nivelului de trai al nostru, al muncitorilor. Brigada care o conduc se angajează să esca­­veze pînă la 23 August cu 20 la sută mai mulţi metri liniari de galerii de­cît prevede planul, iar prin folosirea raţională a materialelor să economi­sească cel puţin 10.000 de lei. (Haj­du Iuliu, miner , Erou al Muncii Socialiste). „In urma analizării recentei Hotă­­rîri a Plenarei C.C. al P.M.R. în ca­drul echipei am ajuns la concluzia că la locul nostru de muncă mai sunt re­zerve care pot fi valorificate. Drept rezultat ne-am sporit angajamentul iniţial. Pînă la 23 August vom înde­plini planul de producţie pe primele 8 luni cu 5 zile înainte de termen şi vom realiza o economie la electrozi de 600 kg.“ (Nicolae Ionescu, şef de echipă la uzinele „Steaua Roşie“ din Bucureşti). „Socotită ca o rotiţă principală din întregul angrenaj al întreprinderii, secţia ţesătorie va aduce partea sa de contribuţie la realizarea pînă la sfîrşitul anului pe întreaga fabrică a (Continuare in pag. 3-a) . / Komim men ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Proletari din toate țările, uniti-vă. In pragul începerii campaniei de prelucrare a sfeclei de zahăr • Cultura de sfeclă de zahăr din acest an este foarte bună • Există posibilități pentru începerea recoltării și cam­paniei de prelucrare în jurul datei de 1 august In fiecare an, pe la mijlocul trimes­trului III încape campania de pre­lucrare a sfeclei de zahăr. In curind deci va începe să se producă zahăr din noua recoltă. Ce măsuri au fost luate pentru a se asigura condiţiile desfăşurării în bune condiţiuni a a­­cestei campanii ? Să ne referim pentru început la ma­­teria primă. Faţă de anii anteriori, în acest an cultivarea sfeclei de za­hăr s-a făcut în mare măsură de către sectorul socialist de stat şi coopera­tist în zonele şi terenurile favorabile creşterii acestei plante, Insămînţarea sfeclei s-a făcut cu 30—40 zile mai devreme­­decît în anii trecuţi execu­­tîndu-se totodată la timp toate lucră­rile de întreţinere necesare acestei culturi. Pe lingă soiurile indigene, s-au cul­tivat în mod experimental o serie de soiuri superioare de sfeclă de zahăr sosite din U.R.S.S., R. D. Germana şi R. Cehoslovacă pentru a se vedea comportarea lor şi a servi ca material de îmbunătăţire a soiurilor româneşti. Datorită aplicării acestor măsuri ct şi condiţiilor climatice, cultura de sfeclă de zahăr din acest an este pînă în prezent una din cele mai bune, atât în ce priveşte cantitatea cit şi conţi­nutul de zahăr. Analizele de laborator făcute pînă acum, arată că există po­sibilităţi pentru începerea recoltării şi a campaniei de prelucrare a sfeclei in jurul datei de 1 august, mai întîi in sudul şi vestul ţării. In comparaţie cu anii trecuţi începerea campaniei la 1 august reprezintă un avans de 20—25 de zile. Au şi fost luate o serie de măsuri pentru recoltarea şi recepţio­narea sfe­clei de zahăr. Astfel, bazele de recep­ţie au fost dotate cu materialele ne­cesare iar mijloacele mecanizate de încărcare a sfeclei (tractoare-lopeţi, benzi transportoare etc.) au fost re­­vizuite şi reparate. S au întocmit de asemenea grafice de recoltare pe uni­tăţi, comune şi baze de recepţie, ră­­mînînd în atenţia organelor agricole şi locale ca aceste grafice să fie în­tocmai respectate. Toate măsurile luate servesc creării premizei pentru îndeplinirea sarcinii trasate de partid in ce priveşte fabri­carea în ţară a întregii cantităţi de zahăr necesară consumului. Urmează ca oamenii muncii din unităţile de prelucrare a sfeclei de zahăr să folo­sească din plin fiecare zi de muncă pentru ca rezultatele să fie dintre cele mai valoroase. CL. RĂDULESCU c­e­n­t­u­r­e primei turbine de la uzina Stejarul BACĂU (de la corespondentul nos­tru).­­ La uzina din Stejarul a hi­drocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz au început lucrările de montaj a pri­mei turbine cu o capacitate de 27.500 kw. Încă din prima zi, brigada de montari condusă de maistrul Vasile Patrubani, a reuşit să amplaseze car­casa spirală pe fundaţia definitivă, după care a început montarea celor­lalte piese ale turbinei. Odată cu ter­minarea lucrărilor de preasamblare, zilele acestea va începe montajul şi la turbina a doua, iar la sfîrşitul a­­cestei săptămîni vor începe lucrările de preasamblare la cea de a treia turbină, monta Pe șantierul hidrocentralei „V. I. Lenin" ------------­ Hotărîrea minerilor din Vulcan PETROŞANI (de la corespondentul nostru). Drept recunoştinţă faţă de grija pe care Ie-o poartă partidul, mi­nerii din Vulcan, au organizat o zi de producţie mărită. Însufleţiţi de măsu­rile luate prin hotărîre, ei au muncit cu elan, reuşind să dea peste plan cu 48,5 la sută mai mult cărbune. A­­ceasta este cea mai mare depăşire zilnică din istoria minei. S-au eviden­ţiat în mod deosebit colectivele sectoa­relor I, II şi III. Totodată colectivul minei Vulcan s-a angajat ca în semestrul II al a­­cestui an, pe seama creşterii produc­ţiei şi a productivităţii muncii, să realizeze economii de 4 lei pe tona de cărbune extras. Pe ogoarele De ce întîrzie treierişul în raionul Găeşti PITEŞTI (de la corespondentul nos­tru). — In raionul Găeşti, pînă la sfîr­şitul săptămînii trecute s-au recotat culturile păioase de pe o suprafaţă de peste 18.000 ha. — ceea ce reprezintă circa 95 la sută din totalul păioaselor. De treierat însă, s-a treierat doar re­colta de pe 1.232 ha,­­ adică mai pu­ţin de 1 la sută. Planurile pentru ac­tuala campanie agricolă, întocmite în raion, prevedeau organizarea în cele mai mici amănunte a lucrărilor de vară (formarea de cote, transportul la arii, amenajarea ariilor din timp etc.), toc­mai pentru a se preveni un asemenea decalaj. Aceste planuri există, dar ele nu se respectă. Să luăm un exemplu. La Dragodana s-a terminat de mult recoltatul, dar s-a treierat foarte puţin. Se poate numi aceasta o organizare bună ? La Ulieşti, de asemenea, s-a terminat recoltatul, dar treierişul abia a început. La Ioneşti, Petreşti, Şelaru etc., comitetele executive comunale au lăsat lucrurile să meargă la întim­pla­­re. Organele locale ale puterii de stat din raionul Găeşti trebuie să-şi îmbu­nătăţească munca, respectind sarcini­le pe care le au, iar comitetul execu­tiv raional să se ocupe mai îndeaproa­pe de desfășurarea campaniei agricole de vară. patriei . ★ * Au obţinut 3.500 kg. orz la hectar Membrii întovărăşirii agricole „11 Iunie" din comuna Apateu, raionul Ineu, muncind pămînturile în comun şi cu mijloace mecanizate şi aplicînd metode agrotehnice înaintate, au reu­şit să obţină o producţie bogată de orz — 3.500 kg. la hectar. Succesul lor constituie un exemplu edificator pentru țăranii cu gospodării indivi­duale. TEODOR SARAC activist de partid Anul XVII nr. 4594 4 pagini 20 bani Miercuri 22 iulie 1959 591 tone otel peste graficul zilei DEVA (de la corespondentul nos­tru). — Recenta Hotărîre a C.C. al P.M.R., privind ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii a stîrnit un viu interes printre oțelarii hunedo­­reni. Ei au discutat despre această nouă dovadă a grijii pe care o poartă partidul oamenilor muncii, luindu-şi totodată noi angajamente în produc­­ţie. La oţelăria Martin a combinatului, primtopitorii Ioan Drăghin, Teodor Caramanis şi Avram Opriş s-au an­gajat ca împreună cu echipele pe care Ie conduc şi dea peste angajamentul iniţial încă 400, 300 şi respectiv 200 tone oţel pînă la 23 August. Realizările din primele zile care au urmat după acest nou angajament do­vedesc cu prisosinţă că oţelarii hune­­doreni îşi vor ţine cuvîntul. Astfel, în ziua de 19 iulie ei au reuşit să rea­lizeze cea mai mare producţie a sec­ţiei, elaborînd peste graficul zilei 591 tone oțel. — p— ANCHETA NOASTRA Cu ce contribuiţi la realizarea şi depăşirea sumei de 1 miliard lei economii peste plan ? Au cuvîntul metalurgicii de la uzinele „Tudor Vladimire­scu‘-Bucure­şti A reieşit cu claritate, atit din documentele publicate cit şi din entuziasmul cu care oamenii muncii au primit noile măsuri ale partidului pentru ridicarea nivelului lor de trai, că prevederile Hotăririi plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie sunt o urmare firească a succeselor repurtate în toate ramurile economiei naţionale. Sumele acestea mari cu care partidul şi guvernul vine azi să sporească salariile tarifare ale tuturor categoriilor de salariaţi, să mărească pensiile şi să reducă impozitele, provin din strădaniile depuse de fiecare om al muncii la locul lui de producţie. Oamenii muncii din ţara noastră îşi dau seama că victo­riile repurtate pînă acum trebuie şi pe mai departe consoli­date din punct de vedere economic, trebuie dezvoltate, iată pentru ce chemarea partidului ,­pentru a obţine pînă la sfirşitul anului economii, peste cele planificate, in va­loare de cel puţin 1 miliard lei, corespunzător cu angaja­mentele asumate de colectivele întreprinderilor“ , a gă­sit un ecou atit de mare. Nu este greu să descoperi in angajamentele mobilizatoa­re luate in aceste zile confirmarea ataşamentului oameni­lor muncii pentru politica partidului, dorinţa lor de a reali­za cel puţin un miliard lei, economii peste plan. Nu este greu să descoperi in aceste angajamente hotărîrea lor de a cerceta şi pune în valoare noi rezerve interne, de a curma risipa de timp sau materiale care se mai face pe alocuri. De aici 1000 lei, de dincolo 2000 lei, de la alţii mai mult, se vor da patriei milioane. Un miliard lei economii este un angajament de onoare. Fiecare colectiv de muncă soco­teşte in aceste zile cum poate să contribuie mai concret la această sumă, cum poate pune in valoare noi rezerve, interne menite să ridice productivitatea muncii şi să mic­şoreze preţul de cost al produselor. Pornind, de la aceste considerente ziarul „Rominia libe­ră“ începe astăzi o anchetă în rîndul oamenilor muncii din toate ramurile de activitate, solicitindu-i să răspundă la următoarea întrebare : „Cu ce contribuiţi la realizarea, şi depăşirea pînă la sfîrşitul anului, a sumei de 1 miliard lei economii peste plan ?“ Au astăzi cuvîntul metalurgiştii de la uzinele „Tudor Vladimirescu“ din Bucureşti. misia va studia posibilităţile de a creşte viteza de aşchiere la o serie de maşini­ unelte (freze şi raboteze) la care sunt încă rezerve de capacitate. In această direcţie socotesc că un mare rol îl are ridicarea calificării oa­menilor, răspîndirea experienţei celor mai buni. Pentru acest motiv cursurile de mi­nim tehnic trebuie îmbunătăţite atunci cînd vor fi reluate şi totodată mărit considerabil numărul demonstra­ţiilor practice făcute la maşină. CONSTANTIN MOISE maistru principal, in sectorul de sculărie Două troleibuze cu instalaţii realizate din economii Brigada în care lucrez execută in­stalaţiile de aer la troleibuze. De la aceste lucrări ră­­min de fiecare dată capete de ţeava pe care nu le mai fo­losim. Ne-am dat seama că putem găsi o întrebuinţare foarte bună şi aces­tor capete de ţeava. Aşa s-a născut noul nostru angajament de a realiza la două troleibuze instalaţiile de aer numai din ţeava rămasă de­ la alte comenzi. Se vor economisi în felul acesta peste 80 m. ţeava de cupru. OCTAVIAN POPA muncitor in brigada de montaj instalaţii (Continuare in pag. 2 a) La uzinele„Tudor Vladimirescu" se fabrică economisească şi microbuze. Colectivul sectorului IV cîte 33 kg. tablă la fiecare maşină şi-a luat angajamentul să Foto : NICU VASILE Noile angajament ale brigăzii noastre Stimulaţi de pre­vederile Hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie, toţi membrii brigăzii pe care o conduc s-au gindit să-şi reînoiască an­gajamentele. Strun­garul Constantin Gheţu şi-a propus să lucreze cu un avans de două zile faţă de plan, ma­­triţeru­l Ion Constantin să-şi depă­şească planul ce-i revine cu 9 la sută, iar Petre Gavrilă să realizeze în cel mai scurt timp inovaţia pe care a con­ceput-o şi care va aduce o economie lunară de cca. 500 lei. Frezori, strun­gari, rabotori şi matriţeri, toţi ne-am angajat ca la 20 august să lucrăm în contul zilei de 3 septembrie. Pentru a indeplini acest obiectiv vom utiliza mai bine capacitatea de lucru a maşi­nilor, pregătind mai temeinic lucrul ceea ce ne va ajuta şi la eliminarea unor timpi morţi. Ne-am reînoit şi angajamentul cu privire la economisirea de metal, de la 200 kg. lunar la 300 kg. Vom izbuti să realizăm acest plus de me­tal economisit studiind mai atent de­senele pentru execuţia sculelor şi dis­pozitivelor pe care le lucrăm, ocupîn­­du-ne mai îndeaproape de recondiţio­­narea unor scule uzate. AUREL POPESCU şef de brigadă in sectorul sculărie Obiectivele comisiei de studiere a rezervelor interne In afară de bri­gada lui Aurel Po­­pescu, şi-au reîn­oit angajamentele şi brigăzile conduse de Arcadie Percev şi Petre Neacşu. In acest sens mie ca maistru principal îmi revine în primul rînd sarcina să sprijin realizarea a­­cestor angajamente mărite. Cum m-am gindit să fac acest lucru? Mai întîi prin folosirea unei tehnologii îmbună­tăţite şi totodată prin asigurarea cu o zi înainte a pregătirii lucrului pentru fiecare brigadă în parte. In altă ordine de idei trebuie să vor­besc despre comisia constituită acum la noi în atelier, ca de altfel in toate sectoarele uzinei, pentru studierea mai atentă a rezervelor interne.. Această, comisie îşi va îndrepta atenţia în­spre întărirea colaborării cu serviciul de pregătire care proiectează sculele şi dispozitivele ce le executăm noi. In acest domeniu se ascund după părerea mea rezerve nebănuit de mari, atît în ceea ce privește economisirea timpului de lucru cît și a materialelor. Tot co­ IN REGIUNEA SUCEAVA Peste 6.000 ha. vor fi redate agriculturii SUCEAVA (de la corespondentul nostru). — Prin săparea unei noi al­bii rî­ului Sor­uz și a unor carude se­­cundare de scurgere a apelor prove­nite din ploi, peste 6000 ha­ teren vor fi redate anul acesta agriculturii. Lu­crările de hidroamelioraţii au început pe­­ şantierul regional Baia-Sasca din raionul Fălticeni. In primele zile, peste 2300 de ţărani muncitori, consti­tuiţi in 100 de brigăzi de muncă vo­luntară, au participat cu multă însu­fleţire la lucrări săpind peste 6.000 metri cubi de pămint. Noi gospodarii colective la regiunea Iaşi IAŞI (de la corespon­dentul nostru).­­ Ca urmare a succeselor în­registrate şi în acest an de membrii gospodării­lor colective, tot mai mulţi ţărani muncitori din regiunea Iaşi îşi unesc pămînturile alcă­tuind noi unităţi agri­cole socialiste. Astfel în ultimele zile au mai luat fiinţă în regiunea Iaşi două gospodării colective: una în comu­na Ivăneşti, raionul Huşi şi alta în satul Ibăneşti din raionul Bîrlad. Ele totalizează un număr de 244 fa­­milii şi 792 hectare. Colectiviştii au dat numele gospodăriilor lor : „23 August" şi respectiv „A XV-a ani­versare a eliberării pa­triei noastre". Anul acesta, colecti­viştii din Smeeni, raio­nul Buzău, au obţinut rezultate bune în dez­voltarea proprietăţii ob­şteşti şi în ceea ce pri­veşte sporirea produc­ţiei agricole la hectar. Succesele au fost larg popularizate de tovară­şii Nae Dumitraşcu, An­­ghel Stan, Ion Anghel, Mihai Ion şi alţii­­Zi­lele trecute, în cadrul unei adunări generale, colectiviştii au discutat cererile a peste 100 de ţărani muncitori. Prin­tre cei care s-au înscris în gospodăria colectivă sunt ţăranii muncitori Ion Leică, Marin Dumi­traşcu, Iancu Colţ, O­­prea Iordache şi alţii. C. BERESCU activist de sfat popular ★ O GH. GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín . ION GH. MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne T­ELEGRAMĂ Z ovaraşului WLADYSLAW GO MU LKA Prim-secretar al C.C. al P.M.U.P. Tovaraşului ALEKSANDER ZAWADZK1 Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CY­RAN­KIEW­IC­Z Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Varşovia Cu ocazia sărbătorii naţionale — cea de-a 15-a aniversare a eliberării Poloniei — vă transmitem, dragi tovarăşi, dv. şi întregului popor polonez sincere şi cordiale felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a Consiliului de Miniştri şi a întregului popor român. Poporul nostru participă din toată inima la această sărbătoare şi se bucură împreună cu poporul polonez de succesele obţinute în întărirea orînduirii democrat-populare şi dezvoltarea economiei şi culturii naţionale, în activitatea de apărare a păcii şi colaborării internaţionale. Toate aceste succese reprezintă rodul eforturilor entuziaste ale clasei muncitoare şi ale tuturor oamenilor muncii din R. P. Polonă, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, păşesc cu hotărîre pe calea socialismului. Prietenia romîno-polonă, întemeiată pe principiile leniniste ale interna­ţionalismului proletar, pe comunitatea intereselor fundamentale şi a ţelu­rilor socialiste ale popoarelor noastre, se adînceşte şi se dezvoltă pe zi ce trece. Se traduc în viaţă cu succes hotărîrile luate cu prilejul vizitei în R. P. Romi­nă a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Polone, sporeşte continuu contribuţia pe care relaţiile frăţeşti romîno-polone o aduc la progresul ambelor ţări, la întărirea colaborării între toate statele socia­liste, a căror solidaritate şi coeziune constituie o garanţie fundamentală a păcii, securităţii şi prosperităţii popoarelor noastre. De ziua marii sărbători a poporului polonez, vă urăm dv. şi tuturor oamenilor muncii din Polonia populară, noi succese pe drumul construcției socialiste, al asigurării păcii în lumea întreaga.

Next