Romînia Liberă, februarie 1960 (Anul 18, nr. 4759-4782)

1960-02-02 / nr. 4759

Paq 2-et ei mai multe magazine la partera­ noilor blocuri­­ Desfacerea volumului sporit de mărfuri prevăzut pentru acest an ne­cesită, printre altele, dezvoltarea reţe­lei comerciale existente. Atît Ministe­rul Comerţului cît şi comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare regiona­le şi orăşeneşti au luat măsuri pentru sporirea şi modernizarea reţelei de unităţi comerciale şi de alimentaţie publică. Această acţiune este uşurată de faptul că în ultimii ani s-au con­struit şi se construiesc în întreaga ţară numeroase blocuri de locuinţe, la parterul cărora se rezervă spaţii co­merciale. Intrucît o serie de spaţii ne­corespunzătoare în clădiri vechi supu­se demolărilor, se desfiinţează, sursa principală pentru completarea şi extin­derea reţelei comerciale a devenit spa­ţiul de la parterul noilor construcţii. Unităţi comerciale moderne deschise în diferite oraşe In ultimii ani. In spaţiile de la par­terul noilor blocuri de locuinţe au fost deschise sute de unităţi comerciale şi de alimentaţie publică. In majoritatea Cazurilor, aceste unităţi au fost amena­jate în bune condiţiuni, cu utilaje spe­ciale, cu vitrine mari. Noile magazine, restaurante, cofetării, bufete-lacto, etc. contribuie nu numai la mai buna de­servire a consumatorilor, ci şi la înfru­museţarea arterelor de circulaţie res­pective. în Capitală, de pildă, astfel de ma­gazine s-au deschis în cartierele Bucu­reştii Noi, Floreasca, Ferentari, Bd. Muncii, cit şi pe arterele centrale. Cumpărătorii intră cu plăcere în ma­gazinele de la parterul noilor blocuri, ca :* magazinul de confecţii „Elegant“ de pe Bd. Bălcescu, magazinele de pre­parate de carne şi de mezeluri de pe str. C. A. Rosetti, magazinul de încăl­ţăminte de pe Bd. Magheru, etc. Noi magazine la parter s-au deschis şi in diferite oraşe din ţară. Un maga­zin modern de produse alimentare do­tat cu un raion de autodeservire, un centru de pline model cu autodeser­vire, precum şi noi magazine de încăl­ţăminte, marochinărie şi articole de menaj, s-au deschis la parterul blocu­rilor de pe str. Cuza Vodă din Iaşi. La Oraşul Stalin, în afara complexului comercial din preajma uzinelor „Stea­gul Roşu", s-a amenajat un alt com­plex de unităţi comerciale în cartierul „Tractorul". Magazine de confecţii, în­călţăminte, galanterie, etc. s-au des­chis la Craiova, diverse unităţi — prin­tre care şi restaurantul „Bistriţa" — au luat fiinţă la Bacău, iar la Galaţi au fost amenajate in noile blocuri mai multe magazine moderne, bine aprovi­zionate. Spaţii comerciale vor fi a­­menajate şi in noile blocuri ce se con­struiesc in oraşele Ploeşti, Piteşti etc. Blocuri fără spatii comerciale la parter Acţiunea de extindere a reţelei co­merciale la parterul noilor construcţii înregistrează însă şi unele regretabile deficienţe. Ea nu decurge pretutindeni în ritmul aşteptat. Sunt cazuri chiar, cînd atît proiectanţii cît şi beneficiarii n-au prevăzut nici un fel de spaţii comer­cial la parter. Acest lucru duce, desi­gur la îngreunarea aprovizionării ce­tăţenilor şi — în primul rând — a locatarilor din noile blocuri. In oraşul Cluj s-au construit recent mai multe blocuri de locuinţe pe str. Horea, însă nu în toate blocurile au fost prevăzute spaţii comerciale. In această privinţă comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc Cluj a do­vedit lipsă de orientare, intrucît aceas­tă stradă — care face legătura între gară şi centrul oraşului — este foarte circulată, fiind şi un bun vad comer­cial. In oraşul Făgăraş ca şi în unele localităţi din regiunea Tu­rdişoa­­ra, s-au construit de asemenea blocuri fără a se rezerva spaţiie necesare de­servirii cetăţenilor. O situaţie mai serioasă o întîlnim, în această privinţă, la Oneşti. La 3 noiembrie 1959 s-a încheiat o minută între reprezentanţii Ministerului Indus­triei Petrolului şi Chimiei, ai Ministe­rului Comerţului şi ai sfatului popular regional Bacău, prin care s-a stabilit necesarul de unităţi comerciale şi de depozite în acest important centru muncitoresc. Deşi se cunoştea insufi­cienţa reţelei comerciale, prevederile minutei n-au fost respectate. Prin a­­dresa din 18 ianuarie 1960, sfatul popu­lar regional Bacău încunoştiinţează Ministerul Comerţului că întreprinde­rea de stat Oneşti — întreprindere constructoare, care aparţine de Minis­terul Industriei Petrolului şi Chimiei — n-a prevăzut în acest an spaţiile co­merciale necesare la parterul blocurilor de locuinţe. O asemenea atitudine de desconsiderare a unor clauze contrac­tuale, a unor măsuri menite să lichi­deze deficienţele existente, trebuie re­vizuită de urgenţă de către întreprin­derea de stat Oneşti. Tărăgăneli nepermise O altă piedică în această acţiune o constituie tărăgănarea nepermisă a lu­crărilor de amenajare. Dacă in unele oraşe, cum este de pildă Galaţi, s-a reuşit să se dea in folosinţă magazi­nele concomitent cu apartamentele de locuit din blocuri, in schimb in altele — şi în deosebi in Bucureşti — sunt cazuri­ cînd magazinele nu se deschid nici după luni de zile de la darea în folosinţă a blocurilor respective. Acest lucru nu numai că dă un aspect ne­plăcut străzilor, perrmanentizîndu-se împrejmuirile de şantier şi împiedicin­­du-se circulaţia vehiculelor şi pietoni­lor, dar şi intirzie deschiderea a noi magazine, împiedică aprovizionarea in bune condiţiuni a cetăţenilor. In prezent, la parterul noilor blocuri din Capitală se află peste 100 spaţii comerciale neamenajate. Cetăţenii care trec, de pildă, prin faţa blocului „Macul Roşu" de pe Calea Victoriei, privesc cu uimire la vitrinele mari, vopsite cu var, de la parter. De luni de­ zile se tot proiectează aici diverse unităţi co­merciale, dar deschiderea lor intirzie in mod nejustificat. Tot astfel, au trecut nouă luni de la mutarea loca­tarilor in blocul din B-dul 6 Martie nr. 85, însă anunţatele magazine ali­mentare de la parter tot nu şi-au deschis uşile. Acelaşi lucru se poate spune şi despre blocul ,,Sanitas“ de pe Bd. Bălcescu, unde urma să se ex­tindă cofetăria „Scala“, despre noul bloc din Piaţa Amzti, blocurile de pe Bd. Gh. Duca 3—11 şi 2—4, Calea Griviţei 152—154, etc. La această situaţie s-a ajuns dato­rită slabului interes manifestat aţii de întreprinderile constructoare, cit — mai ales — de beneficiari, profilul uni­tăţilor nefiind stabilit din timp. Secţia comercială a sfatului popular al Ca­pitalei (şef de secţie Iov. Dumitru Marica) a tărăgănat stabilirea profilu­lui şi încredinţarea proiectelor spre execuţie. La rândul lor, constructorii n-au cerut organelor comerciale — in faza temă de proiectare­ — să le fixeze profilul noilor unităţi de la parter. In asemenea condiţii şi execuţia lucrărilor a fost mereu aminată, înce­tinită. Cîteva propuneri Deficienţele acestea — şi altele de acest fel — nu mai pot fi tolerate. Nu mai trebuie admise cazurile ca pro­iectanţii să „uite“ magazinele de la parter, aşa cum s-a procedat la Oneşti, Făgăraş, etc. Nu sunt de ad­mis nici instalaţiile de calorifer — inutile şi costisitoare — din blocurile de la Floreasca şi din Piaţa Amzei din Capitală, unde vor funcţiona uni­tăţi de legume şi fructe ale „Aproza­rului“, măcelării şi alte unităţi cu pro­duse cărora căldura le dăunează, lu­cru de care n-a ţinut seama serviciul investiţii din cadrul secţiei comerciale a Sfatului Popular al Capitalei şi Institutul Proiect-Bucureşti. De altfel, munca de proiectare pen­tru comerţ trebuie îmbunătăţită în mod serios. Numărul construcţiilor de blocuri creşte mereu, iar la parterul lor sunt prevăzute tot mai multe ma­gazine, dintre care unele unităţi-eta­­ion. Tehnica modernă în comerţ nu mai admite tejghele, rafturi, mobilier vechi, ci solicită spaţii mari, lumi­noase, pentru amenajarea de magazine cu autodeservire, cu „expunere des­chisă" a produselor sau de unităţi de alimentaţie publică dotate cu utilaje moderne. Or, mulţimea de stîlpi de la parterul unor blocuri din Capitală (blocurile din str. V. Beldiman colţ cu Bd. 6 Martie, Bd. Magheru colţ cu Piaţa M. Eminescu), împiedică ame­najarea de unităţi în condiţiuni mo­derne. De toate acestea trebuie să ţină seama tovarăşii de la „Proiect-Bucu­­reşti“. Bunele soluţii găsite de proiec­tanţi şi constructori la parterul blocu­lui din Bd. Bălcescu nr. 33 ar putea fi urmate şi la alte blocuri. Intrucît normativele existente nu mai cores­pund, ar fi cazul ca institutele de pro­iectare să fie sprijinite de Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectu­ră şi Sistematizare in elaborarea de proiecte de noi unităţi comerciale care să concorde cerinţelor actuale, noii tehnici din comerţul socialist. O grijă deosebită trebuie apoi a­­cordată stabilirii din timp a profiluri­lor unităţilor comerciale, întocmirii proiectelor, deschiderii finanţărilor şi executării operative şi în bune condi­ţiuni a lucrărilor de construcţie şi de amenajare interioară a magazinelor. Trebuie să se ajungă la situaţia ca magazinele de la parter să fie deschi­se odată cu darea în folosinţă a noi­lor blocu­ri. în Capitală, întreprinde­rile constructoare aparţinătoare de sfa­tul popular al Capitalei ar putea să ia exemplu de la şantierul Bucureşti al Trust­ului 1 Construcţii, pendinte de Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare, prin gri­ja căruia în prezent se lucrează conco­mitent atît la finisarea noilor blocuri din Piaţa Republicii, cît şi la finisarea, modernelor localuri destinate magazi­nelor de la parterul acestor blocuri. Comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să controleze mai îndeaproape munca din acest sector, felul în care secţiile în subordine în­ţeleg să-şi îndeplinească îndatoririle. La rîndul lor, organele de specialitate din Departamentul Comerţului Inte­rior trebuie să dovedească mai multă promptitudine în controlarea şi îndru­marea acţiunii de extindere a reţelei comerciale, în acordarea de asistenţă tehnică organelor locale. Colaborarea mai fructuoasă a factorilor interesaţi va putea duce la impulsionarea lucră­rilor de dezvoltare a reţelei comer­ciale, la o mai bună folosire a spaţii­lor de la parterul blocurilor, asigu­­rîndu-se astfel desfacerea către popu­laţie a unui volum sporit de mărfuri alimentare şi industriale. MIRCEA SCRIPCA Cititorii seziseazâ ui * 13 PREŢ SIMBOLIC 196 r# «ier || f 1 ill \ 1 • 1: M Soţia mea şi-a cumpărat stofă pen­tru un taior şi s-a hotărlt să-l coasă la cooperativa „Muncă şi Artă“ unitatea nr. 2 din Calea Victoriei. După ce şi-a ales modelul, s-a interesat de preţul manoperei. „Costum taior, gradul II, costă 256 lei“ — a fost răs­punsul responsabilului. întrebat de ce pe tabelul de preţuri afişat in coopera­tivă costumul taior de gradul II costă 196 lei, el a răspuns că preţurile afi­şate sunt simbolice (II?). N-am mai insistat asupra utilităţii acelui tabel afişat la loc vizibil şi am achitat manopera. Dar altul este „ba­iul" ne scrie cititorul E. BADESCU . De la 13 octombrie şi pînă in pre­zent, soţia mea a fost la probă de... 15 ori, deoarece taiorul a fost tăiat şi croit prost. Şi după cite am auzit a­­cesta nu este un caz izolat. Nu cred că alte cooperative se pot „minări“ cu asemenea performanţe. Cred insă că lucrătorii ui­­tăţii sus ci­tate ar trebui să deservească publicul cu mai multă conştiinciozitate şi răs­pundere. Pe de altă parte, cred c-ar trebui să dispară din cooperativă ta­belul cu „preţuri simbolice“, in locul lui afişindu-se preţurile reale. ★ Deşi căminul cul­tural din satul Fedeleşani, comuna D­ăe­ş­t­i (raionul Rm. Vilcea), a fost inaugurat la sfirşi­­tul anului 1954, nici pînă acum n-au fost executate unele lucrări ră­mase de atunci neterminate. După cum aflăm din scrisoarea cititorului nostru V. BUNESCU, căminul cultural a fost dat in folosinţă cu geamurile lipsă la două camere, fără sobe, cu duşumelele nevopsite etc. Or, toate aceste „mărun­ţişuri“ nu numai că n-au fost puse la punct pînă acum, dar între timp s-au ivit şi unele stricăciuni. Deşi e vorba de o construcţie destul de nouă, mo­zaicul din sala de spectacole s-a ros, iar prin acoperiş apa pătrunde in voie. Şi mai sunt şi alte stricăciuni care oglindesc superficialitatea şi nepă­sarea dovedită de­­constructori faţă de banii investiţi în această construcţie. Tinerii din satul Fedeleşani şi deo­potrivă cu ei şi cei virstnici doresc să desfăşoare o bogată activitate cultu­rală. Pentru această este necesar insă ca sfatul popular raional Rm. Vilcea să ia urgente măsuri de remediere a tuturor deficienţelor existente la cons­trucţia acestui cămin cultural. U­nul din meritele incontestabile ale revistei „Flacăra“ îl consti­tuie fără îndoială strădania de a oferi cititorilor lucruri cît mai noi, din cele mai variate domenii de acti­vitate. Pe această linie prezentarea muncii cercetătorilor ştiinţifici, popu­larizarea rezultatelor obţinute de ei, a sprijinului pe care îl dau producţiei au constituit temele a numeroase re­portaje. Asemenea articole sunt fără îndoială deosebit de utile şi ele inte­resează un mare număr de cititori. Tocmai de aceia se cere în redactarea lor competenţă în abordarea proble­melor, seriozitate în aprecieri şi mai cu seamă verificarea atentă a fiecărei afirmaţii pentru a nu crea cititorilor impresii eronate. Iată însă că aceste deziderate au scăpat din atenţia redacţiei revistei „Flacăra“ la publicarea reporta­jului „Intîlnire cu marea“ apă­rut în nr. 1 din ianuarie 1960, in care se prezintă cititorilor ac­tivitatea cercetătorilor din cadrul sta­ţiunii zoologice marine de la Agigea. Nu vom contesta în aceste rînduri meritul revistei de a fi popularizat o serie de noi cunoştinţe asupra faunei şi florei Mării Negre şi nici nu vom pune la îndoială autenticitatea acestor date ştiinţifice- Ceea ce însă nu co­respunde cu realitatea e aprecierea pe care revista o face în legătură cu ac­tivitatea staţiunii de la Agigea, în le­gătură mai ales cu aportul pe care cercetătorii de aci îl aduc producţiei piscicole-Se afirmă astfel în articol: „Imbo­­găţindu-se cu noi laboratoare bine utilate, cu cele mai moderne aparate necesare studiilor complexe staţiunea îşi orientează cercetările în m­ult mai mare măsură decit în trecut spre ne­voile producţiei. Astăzi, ca urmare a acestor studii, întreprinse în ultimii ani, staţiunea constituie un mare aju­tor pentru întreprinderile piscicole de pe litoral“. Ori, tocmai în această direcţie sta­ţiunea de la Agigea a avut o activi­tate cu totul necorespunzătoare. Nici ■planul tematic al staţiunii şi deci ac­tivitatea cercetătorilor, căci legăturile — de altfel inexistente — dintre sta­ţiune şi întreprinderile piscicole nu îndreptăţesc asemenea afirmaţii. O analiză cît de cît sumară asupra ac­tivităţii staţiunii arată limpede aceste lucruri, înfiinţarea ei în 1926, a corespuns unei necesităţi: cunoaşterea din punct de vedere ştiinţific a bogăţiei animale şi vegetale a Mării Negre. Ani de-­a rîndul însă cercetările nu au urmărit uin scop precis şi­ au fost rupte de orice legătură cu practica. S-au cercetat astfel nu atît peştii cît gru­pele de animale mici care populează apele mării (crustacei, moluşte, etc.) şi unele alge­ Aceste organisme s-au studiat însă în imediata apropiere a litoralului şi de cele mai multe ori studiul a fost rupt d­e condiţiile de mediu. Dacă un asemenea stil de lu­cru era oarecum explicabil în trecut cînd staţiunea avea u­n număr de co­laboratori redus şi era lipsită de la­boratoare bine înzestrate, în prezent, menţinerea aceleiaşi situaţii este cu totul condamnabilă. In ultimii ani, cu sprijinul organelor de partid şi de stat staţiunea de la Agigea s-a des­­voltat mult. Lucrează acum aici 28 de cadre din care opt sunt cercetători cu pregătire superioară în domeniul şti­inţelor maturii. S-au creat noi labora­toare bine utilate. Cu toate acestea problemele cuprinse în planul tematic continuă să fie rupte de nevoile pro­ducţiei- Studiul bentosului şi al planc­tonului (fauna şi flora care popu­lează fur­­dul şi apa mării), aşa cum se face aci nu poate da răspuns concret şi imediat numeroaselor întrebări pe care şi le pu­ne încă sectorul produc­tiv- Problemele de prognoză în pes­cuit nu fac parte, aşa cum ar trebui, din tematica staţiunii- In schimb însă ea se ocupă intens cu cercetări bota­nice în rezervaţia naturală ce se află pe teritoriul staţiunii. E limpede deci, că activitatea aces­tei staţiuni e cu totul ruptă de legă­tura cu practica şi se îndreaptă mai mult spre preocupări teoretice şi di­dactice (studenţii de la Facultăţile de ştiinţe naturale din­ ţară fac aci prac­tică şi excursii). Este foarte­­adevărat că publicaţiile ştiinţifice rezultate din activitatea staţiunii sunt numeroase (vreo 200 de la înfiinţare şi pînă acum) dar ele aparţin mai mult cola­boratorilor externi ai staţiunii şi nu sunt orientate spre latura practică, ceea ce dovedeşte lipsa de legătură dintre cercetători şi sectorul de pro­ducţie­ Această situaţie care există în ca­drul staţiunii de la Agigea, porneşte de la însăşi conducerea ei (director prof- dr Sergiu Cărăuşu). Cîteva fapte demonstrează limpede acest lu­cru. E vorba în primul rînd de lipsa de legătură cu chiar obiectul cercetă­rilor : marea. Nici conducătorul sta­ţiunii şi nici colaboratorii săi nu se deplasează pe mare pentru a urmări aci temele în studiu decit cu mij­loacele existente în staţiune — o barcă pescărească — şi în rare cazuri cu cite un cuter- S-au neglijat astfel nenumărate posibilităţi oferite pentru deplasări de către staţiunea de Cerce­tări Marine Mamaia, care dispune de un pescador bine utilat pentru cerce­tări şi totodată nu s-a dat răspuns cererilor întreprinderilor piscicole de a participa la expediţiile lor de pes­cuit- întreprinderile piscicole­­nu s-au bucurat astfel de nici un fel de aju­tor din partea Staţiunii de la Agigea, deşi şi acesteia îi revenea sarcina de a îndruma şi sprijini din punct de ve­dere ştiinţific pescuitul marin.. Toate acestea nu înseamnă însă că sectorul productiv a fost c­u totul lip­sit de sprijinul unor cercetători ştiin­ţifici. Autorul reportajului din re­vista „Flacăra“ ar fi putut afla printr-o documentare mai atentă de existenţa staţiunii de cercetări ma­rine de la Mamaia, staţiune înfiinţată în anul 1934 de prof. dr. Grigore Antipa­ O vizită la această staţiune ar fi putut furniza revistei date inte­resante în ceea ce priveşte felul în care cercetarea ştiinţifică poate veni în sprijinul producţiei atunci cînd se urmăreşte acest lucru. Staţiunea de la­­Mamaia folosind un pescador modern, utilat pentru cercetări a organizat în ultimii ani numeroase expediţii ştiin­ţifico- productive­ Numai anul trecut pescadorul s-a deplasat pe mare peste 130 de zile şi s-au făcut de către sta­ţiune 183 ore de zbor deasupra mării. Ca urmare a cercetărilor întreprinde şi folosindu-se date riguros ştiinţifice, bazate pe o strîinsă legătură cu tere­nul şi cu producţia s-au­ dat de aci în ultimii ani indicaţii preţioase privind prognoza de pescuit, venindu-se ast­fel în sprijinul întreprinderilor pisci­cole. O documentare mai riguroasă ar fi arătat de asemenea autorului reportaju­lui amintit că problemele indicate de dînsul ca făcînd obiectul unor viitoare etape a cercetărilor — sînt deja în curs de cercetare şi rezolvare la sta­ţiunea de la Mamaia. E vorba de cer­cetările privind stabilirea de date pre­cise­ în vederea unui pescuit­­raţional, de studierea gradului de înmulţire a speciilor de importanţă economică, etc. Pe lingă aceste scăpări ale reportaju­lui apărut în revista „Flacăra“ tot atît de criticabil este şi faptul că într-una din fotografiile publicate apare ca lucrând la staţiune cercetă­toarea M. Ştefan, care la data apari­ţiei articolului se găsea în alt loc de muncă. Iată deci, că printr-o insuficientă documentare revista „Flacăra“ a dat publicităţii un articol al cărui conţi­nut nu corespunde întru totul realită­ţii. Problema cercetării ştiinţifice a Mă­rii Negre şi a legării acestui studiu de necesităţile producţiei este mult prea importantă pentru a putea fi privită unilateral­ ca in articolul de care ne ocupăm- Situaţia existentă în prezent, cînd cu asemenea cercetări se ocupă trei foruri diferite nu este normală. In momentul de faţă se fac cercetări asupra Mării Negre de către Universi­tatea „Al. I­ Cuza" din Iaşi prin sta­ţiunea de la Agigea, de către Acade­mia R P.R. prin cercetătorii aflaţi la Mamaia şi tot aci de către Ministerul Industriei Bunurilor de Comsum — Institutul de Cercetări Piscicole căruia ii aparţine de fapt această din urmă staţiune. In această situaţie cercetă­rile paralele devin aproape inevitabile, neexistînd o coordonare între diferi­tele planuri tematice. Pe de altă parte, numărul cercetătorilor nu este nici el justificat fiind prea mare faţă de apor­tul adus la sprijinirea şi mărirea pro­ducţiei de peşte din Marea Neagră. După cum nu este normal nici faptul că dintre aceştia, 64 la sută se ocupă cu cercetări hidrobiologice, şi nu cu cercetarea propriuzisă a peştilor, a mijloacelor de detectare a lor şi a unel­telor de pescuit. Iată deci, o serie întreagă de pro­bleme care ar trebui cercetate cu se­riozitate de forurile în drept şi solu­ţionate cît mai repede- Activitatea Staţiunii de la Agigea, situaţia creată aci şi rezultatele obţinute ar trebui serios analizate de Ministerul Invăţămintului şi Culturii. Ţinînd seama de toate aceste probleme, se­­pune pe drept cuvîn­t întrebarea în ce măsură este justificată existenţa a două staţiuni de cercetări diferite cu acelaşi obiect de cercetare, dar cu re­zultate atît de deosebite? Crearea unei singure staţiuni bine dotată, cu o activitate complexă, cît mai strîns legată de nevoile producţiei piscicole, care să poată răspunde astfel sarci­nilor trasate de Plenara C.C. al P­ M.R. din decembrie 1959, ar fi poate mai nimerită şi mai corespunzătoare­­necesităţilor Ing. SONIA MARCARIAN Corespondentul ,,Romîniei libere“ in regiunea Constanţa Un articol care dezinformează şi cîteva probleme care cer răspuns Romi­na liberă LA „CLUBUL JUSTIŢIA"“ a avut loc o întîlnire între salariaţii Procura­turii Generale şi compozitorul H. Măli­­neanu. Cu această ocazie, C. Calmi­ a vorbit despre „Unele aspecte ale mu­zicii de estradă“. La reuşita întărnrii şi-au dat concursul Ioana Radu, ar­tistă emerită, Gică Petrescu, Dorina Drăghici, Nicolae Niţescu, Simona Cas­­sian şi Mara Jand­i, care au interpretat acompaniaţi de formaţia de muzică u­­şoară a Clubului, melodii de H. Măli­­neanu. DUMINICĂ a avut loc la Teatrul de Stat din Bacău un festival Cehov­­Cu acest prilej a luat cuvîntul ac­torul Ion Niculescu Brună, artist e­­merit al R.P.R. A urmat apoi un pro­gram artistic. IN CURÎND vor sosi în ţara noas­tră pentru a dirija concertele unor or­chestre simfonice din Capitală şi ţară, cîţiva dirijori străini. Vor putea fi ast­fel urmăriţi Takashi Asahina (Japo­nia), Stanislav Wislocki şi Kazimierz Wilkomirski (R. P. Polonă) şi Fr. Gi­hl (R. D. Germană). TENORUL ION DACIAN, artist e­­merit al R.P.R­, a prezentat publicului araden două concerte împreună cu Fi­larmonica de stat din Arad, dirijată de Victor Golescu. Programul a cu­prins arii din operetele „Lăsaţi-mă­­să evit“, „Văduva veselă“, „Contesa Maritza“, „Boccacio“, din opere „Flautul fermecat“ de Mozart precum şi „Serenada“ de Schubert. MUZEUL RAIONAL Tg. Jiu organi­zează o expoziţie permanentă dedicată Ecaterinei Teodoroiu. Pe lângă fotogra­fii, arme şi alte obiecte, vizitatorii vor vedea aici lada de campanie şi o sta­tuie a eroinei puse la dispoziţie de că­tre Muzeul Militar Central. DUMINICA SEARA la cinemato­graful „Popular“ din oraşul Constan­­ţa a avut loc premiera de gală a fil­mului românesc „Secretul cifrului“. La reprezentaţie au asistat şi creatorii fil­mului. Au luat parte reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat şi ai vieţii culturale din oraşul Constanţa, numeroşi oameni ai muncii. Filmul s-a bucurat de mult succes. Cinema Patria, Bucureşti, înfrăţirea între po­poare : Secretul ci­frului ; Republica, I. C. Firimu, Piacu­ra, 1 Mali : Stage­­aill ; Magheru, Elena Pavel, Gh. Doja : 105% alibi ; V. Alecsandri, Al. Sahia : Despre prietenul meu ; Victoria, Unirea : Sabie şi ziar ; Lu­­mina, Donca Simo: Jucătoarea de baschet; Central, Arta, N. Bălcescu: Ştrengarii ; 13 Septembrie: Primă­vara ; Maxim Gorki : întâlnire cu viaţa, matineu ; „Soarta unui om" ; Tineretului : Nu aştepta luna mai ; Timpuri Noi : Meseriile populare ale kazahilor, Nave aeriene ; 8 Mar­­lie, Floreasca : Haiducii din Rio. Brio; Gri­vi­ța : Mumu ; V. Roaită Volga : Revolta peonilor ; Al. Po­­pov : Tablou din 100.000 de pietre, Atlasul din Perga,m, Vreau să știu tot (nr. 8), U.R.S.S. azi (n.r. 10/1959). (Doi vânători ; Mie Pintilie, Cultural : It bady Hamilton ; C. David, G. Baco­­via : Stelele ; Munca : Agent secret la Canton; T. Vladimirescu : Fata cu ulciorul ; Mioriţa; G. Coşbuc : Un meci neobişnuit ; 23 August: Fata căpitanului ; Moşilor : Părinţi şi co­pii ; 16 Februarie, Aurel Vlaicu : Avalanşa ; Popular : Undele eterne; M. Eminescu: Amnarul fermecat ; 8 Mai : Andreika ; Libertăţii : Lili ; Si Olga Banele: Pe ţărmuri!­undapăr. Etate: B. Delavrancea, Drumul Se- B­ali : Ceasul s-­a oprit la miezul nop­ui­ţii . 30 Decembrie : Trapez. S­D Manifestări muzicale în Capitală Marţi 2 februarie, ora 17:30, v­a avea loc în sala Studio din Ateneul R.P.R. concertul lecţie în­titulat „Instrumen­tele muzicale ale poporului român“ (din ciclul III, — Noţiuni gene­rale muzicale). Conferenţiar: Prof. Tiberiu Alexandru, îşi dau con­cursul : Damian Luca (nai), Damian Ci­ianaipu (finer), Iancu Fieraru (ţam­bal), Ion Păturică (cobză), Alexandru Ştefan, Ion Stan şi Diucă Tănase (vi­oară), Leopold Filip (violă), Ion Ion (contrabas) şi Benone Damian (acor­deon ). , Marţi 2 şi miercuri 3 februarie, ora 20, în sala Ateneului R.P.R., concert simfonic dat ,de „Orchestra de ca­meră a medicilor“ din Bucureşti. Dirijor : Mircea Crristescu. In program: „Anotimpurile" de Vivaldii (soliist Şte­fan Ruha, laureat al Concursurilor In­­ternaţionale de la Moscova, Bucureşti şi Paris) , „Tarantella“ de la,stall­ di şi Simfonia V-a de Schumann. Joi 4 februarie, orna 17,30 în sala Stu­dio din Ateneul R.P.R., concert lecţie d­e subiectul Ottorino Respighi (din ciclul I. — Figuri de­ compozitori contemporani) Conferenţiar : Doru Po­­povici. Joi 4 februarie, orna 19,45 in sala Ate­­neu­lui R.P.R., concertul Orchestrei sim­­fonice Radio. Dirijor Ludovic Búcs, în program figurează : Cantata de came­ră pentru cor de femei şi orchestră de Tiberiu Oláh ; Concert pentru flaut şi orchestră de Jacques Ibert (solist­: Alexandru Nicolae) şi Simfonia V-a „Din lumea nouă“ de Dvorak, îşi dă concursul Corul Radio sub conducerea dirijorului Carol Litvin. Sîmbătă 6 februarie, orele 18.39, corn, cert de muzică populară românească dat de Orchestra „Barbu Lăut­aru" pentru muncitorii, tehnicienii şi fume. Donaţin­ Uzinelor textile „7 Noiembrie“. Sîmbătă 6 februarie, orele 20, şi du­minică 7 februarie, orele 20 în sala Ateneului R.P.R, concertul simfonic al Filarmonicii de Stat „George F.Cescu“. Dirijor : George Georgescu, artist al poporului, laureat al Premiului de Stat. Programul cuprinde: Sim­fonii este de Ion Dumitrescu ; Concertul pentru vioară şi orchestră de Beethoven (so­­list Igor Bezrodinir, laureat al Festival­­­ul­ui Mondia­l de la Praga (1947) şi al Concursurilor Internaţionale de la Prag­a şi Leipzig) şi Simfonia V-ta de Beethoven. Duminică 7 februarie, orele 11, în sala Ateneului R. P. R. concert de muzică populară românească dat de orchestra „Ba­rbu Lăutarii" (pro­­grafii nou) Dirijor : Ionel Budişteanu, artist emerit şi laureat al Premiului de Stat. Televiziune MARŢI 2 FEBRUARIE 18,30 — Informa­­ţii­le după amiezii 18,35 — Emisiune pentru cei mici ; 18,52 — Emisiune de ştiinţă şi tehni­­că : filmul documentar „Automate în Cosmos"; 19,12 — Jurnalul tele­­viziunii ; 19,30 — Filmul artistic „Avalanşa“; 20,45 — Artişti ama­tori în studio program Interpretat ■de formaţia de muzicuţe a coopera­tivei „Progresul“ şi de echipele de dansuri de la întreprinderea ,,Ki­rov“ şi uzinele textile „7 Noiem. I­ulie“ din Capitală. In încheiere : I Ultimele ştiri ammmsmsssmsigBBSsmu Filmul „105% alibi“, producţie a studiourilor cehoslovace In regia lui Vlădimir Cech, este o reu­şită creaţie în genul de aventuri. Acţiunea se inspiră din munca extrem de dificilă a lucrătorilor din cadrul poliţiei criminale chemaţi să descopere şi să pună capăt ac­ţiunilor elementelor descompuse, care nu vor să se integreze într-o muncă cinstită. In distribuţia filmului recunoaştem interpreţi valoroşi ai cinematografiei cehoslovace: Karel Höger, Josef Bek, Otto Lackovic şi alţii­ Imaginea: Josep Strecha. Muzica: Stepan Lucky. In clișeu: Cadru din film. IN SALA STUDIO a Teatrului Na­ţional „I. L. Caragiale“, scriitorul Alexandru Philippide, membru cores­pondent al Academiei R. P. Române, a conferenţiat despre viaţa şi opera lui A. P. Cehov. A urmat un program artistic susţinut de actori ai teatrului. LA TEATRUL DE STAT din Bacău se fac intense pregătiri pentru punerea în scenă a unor noi piese. Astfel, un colectiv de actori sub îndrumarea regi­zorului I. G. Rusu­ pregătește piesa „Azilul de noapte“ de Maxim Gorki, in scenografia lui Toni­ Gheorghiu, lau­reat al Premiului de Stat. Concomitent cu aceasta, un alt colectiv repetă co­media muzicală .„Cu dragostea nu-i de glumit“ de Duhovici nu­, în regia lui Cristian Munteanu. CORUL „GAVRIL MUZICESCU“ al Filarmonicii de Stat „Moldova“ din Iași a prezentat ieri seara un concert coral sub conducerea artistului eme­rit D. D. Botez. Recomandară radio MIERCURI 3 FEBRUARIE PROGRAMUL ].: 6.15 — Emisiunea pentru sate : Meca­­nizatori fruntaşi ; 12,35 — Muzică populară rom­înea­scă din diferite regiuni ale ţării ; 14,35 — Gintă Emil Gavriş şi acondeonistul Mie U­dilă ; 15,40 — Muzică din filme ; 18 — In slujba patriei ; 18,30 — Pro­­gram muzical dedicat fruntaşilor în producţie din Industrie şi agricul­­tură ; 19,45 — Ciută Jancy Körössy la pian şi Jean Iomescu la vioară ; 20,30 — Realizările oamenilor mun­­cii oglindite în creaţia compozitori­­lor noştri. PROGRAMUL II.: 18,28 - Muzi­că uşoară de compozitori japonezi, înregistrări primite din partea R­a­­d­io di­fuziunii din Tokio ; 19 — Con­cert de muzică populară românenes.­că ; 19,30 — Teatru la microfon : „A treia, Patetică“, adaptare radio­fonică după piesa lui Nikolai Po­­godin; 21,45 — Pagini alese din i| muzica simfonică ; 23:15 — Muzică de cameră. J Marți 2 februarie 1960 — nr. 4759 Teatru Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R.. 19 : Aida ; Naţional „I. L. Caragiale" (sala Comedia) 19,30: Regele Lear Naţional „I. L. Caragiale" (sala Studio), 20: Sălbaticii; Armatei (sala Magheru) 20: Pygmalion; Armatei (sala Studio), 20,30: In căutarea extraordinarului ; Munici­pal (sala Matei Milie) 20 : Hamlet : Municipal (sala Filimon Sîrbu) 20 : Moartea unui comis voiajor ; Tine­retului 20 : Partea leului ; „C. Not­­tara" (sala din str. C. Miile) 20: Nota zero la purtare ; ,,C. Nottara" (sala Libertatea) 20 : Fotoliul n-v 16 ; Muncitoresc C.F.R. Giulesti 19,30 • Mizerabilii ; Evreiesc de Stat 20 : O revistă cu Ahaşveros ; Ope­­reţii 19,30 ; Căsătoria secretă ; Ţăn­dărică (sala Orfeu) 15 : Păcală ; Ţăndărică (sala din Academiei) 15 : Isprăvile viteazului Henacle ; „C. ! Tânăr,e" (sala Savoy) 20: Da, B­re, mi, fa, etc... Circul de Stat 20,30:­­ Optimiştii. ȘTIRI SPORTIVE • Duminică, la Tbilisi, s.a jucat a doua ediţie a Imtilnirii de baschet Dinamo—C.C.A, din cadrul „Cupei campionilor europeni". Echipa locală a cîştigat cu scorul de 90—68 calificîn­­du-se in turul următor al competiției. • In cel de-al doilea joc al turneu­lui ce î l întreprinde în R. Cehoslovacă, echipa de hochei pe gheaţă Ştiinţa Cluj a fost învin­să cu scorul de 7—2 de for­ mafia Iskra.­­ Astăzi în sala din strada Men­de­­leev nr. 34, începe o competiţie inter­­naţională de tenis de masă. întrecerile se desfăşoară între orele 9—13 şi 16-21. • Intîlinirri amicale de fotbal desfă­­şurate duminică : D­inamo Bucureşti— A. S. Pompierul 3—0; Steagul Roşu —­ Dinamo Oraşul Statin (echipă din cam­pionatul regional) 7—1. • Campionatele mondiale feminine de patinaj viteză desfăşurate în o­­raşu­l suedez Oestersund au luat sfir­­şit cu victoria Valentinei Stenina, in vîrstă de 25 de ani, inginer construc­­tor din orașul Sverdlovsk. Rezultate tehnice : 500 m Skobiikova (U.R.S.S.) 40”; 1.500 m stenina (U.R.S.S.) 2’ 37“ 6/10; 1.000 m Guseva (U R.S.S.) 1' 40” 2/10; 3 000 m Skobiikova 5’ 23” 9/10 (nou record mondial). Cla­­samentul final la totalul celor 4 pro­be: 1. Stenina (U.R.S.S.) campioană mondială absolută 208,833 puncte ; 2. Rîlova (U.R.S.S.) 209,633 puncte; 3. Skobiikova (U.R.S.S.) 210,600 puncte. S Cel de-al 27-lea campionat de șah al U.R.S.S. a continuat cu disputarea partidelor din runda a 5-a. Rezultate tehnice : Lutikov — Auerbach 1—0 ; Pe­­trosian — Saharov 1—0; Simaghin — Lieberson 1—0 ; Samkovici — Gufeld 1—0. Partidele Gheller — Radjk­ov și Krogius — Pohtyaevski s-au­ terminat remiză. în partidele Întrerupte, Korcinci are un prin­ în plus la Smîslov şi Spas­ski avantaj material la Suetin. După 5 runde, în clasament conduce marele maestru Tigran Petrosian cu 4 puncte. ■ Flacăra olimpică care va arde în timpul Jocurilor de iarnă de la Squ­w Valley nu a plecat din Grecia cum fu­sese prevăzut iniţial, ci din Norvegia. Ea a fost aprinsă în orăşelul Mercé­­dal, unde a trăit intre 1825 şi 1897, Sondre Nordheim, organizatorul prime­­lor concursuri de schi din Norvegia. Ceremonia s-a desfăşurat în prezenţa a numeroşi sportivi norvegieni Flacăra olimpică a fo­st transportată apoi la Oslo, de unde un avion al companiei aeriene scandinave a dus o la Los Angele® (S.U.A.). Luni, la ora prînzu­­lui, flacăra olimpică a fost preluată de ștafetele care o vor purta de-a lungul a 600 de mile pînă la Squaw Valley. p Cu prilejul unui concurs disputat la Madison Square Garden din New York tînărul atlet negru J. Thomas a cîştigat proba de săritură in înălţime cu o performanţă de 2,17 m. în proba de săritură cu prăjina Don Bragg a ocupat primul loc cu 4,67 m. .» Duminică s-a disputat la Paris în­tâlnirea internaţională de handbal în 7 dintre echipele selecţionate masculine ale Franţei şi R. P. F. Iugoslaviei. Hand­­baliştii iugoslavi au obţinut victoria cu scorul de 17—10 (7—6). « Cu prilejul unui concurs de atle­­tism desfăşurat la Melbourne atleta Betty Cuthbert, campioană olimpică, a parcurs distanţa, de 220 yarzi în 23'6/10. Performanţa sa se află la 2/10 de secundă de recordul lumii.­­ Selecţionata de hochei pe gheaţă a cluburilor din Moscova a întîlnit in oraşul Winnip­peg selecţionata de tine­ret a Canadei de apus pe care a în­­vins-o cu scorul de 8—1 (3—0; 4—1 ; 2-0).

Next