Romînia Liberă, februarie 1960 (Anul 18, nr. 4759-4782)
1960-02-02 / nr. 4759
Paq 2-et ei mai multe magazine la partera noilor blocuri Desfacerea volumului sporit de mărfuri prevăzut pentru acest an necesită, printre altele, dezvoltarea reţelei comerciale existente. Atît Ministerul Comerţului cît şi comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi orăşeneşti au luat măsuri pentru sporirea şi modernizarea reţelei de unităţi comerciale şi de alimentaţie publică. Această acţiune este uşurată de faptul că în ultimii ani s-au construit şi se construiesc în întreaga ţară numeroase blocuri de locuinţe, la parterul cărora se rezervă spaţii comerciale. Intrucît o serie de spaţii necorespunzătoare în clădiri vechi supuse demolărilor, se desfiinţează, sursa principală pentru completarea şi extinderea reţelei comerciale a devenit spaţiul de la parterul noilor construcţii. Unităţi comerciale moderne deschise în diferite oraşe In ultimii ani. In spaţiile de la parterul noilor blocuri de locuinţe au fost deschise sute de unităţi comerciale şi de alimentaţie publică. In majoritatea Cazurilor, aceste unităţi au fost amenajate în bune condiţiuni, cu utilaje speciale, cu vitrine mari. Noile magazine, restaurante, cofetării, bufete-lacto, etc. contribuie nu numai la mai buna deservire a consumatorilor, ci şi la înfrumuseţarea arterelor de circulaţie respective. în Capitală, de pildă, astfel de magazine s-au deschis în cartierele Bucureştii Noi, Floreasca, Ferentari, Bd. Muncii, cit şi pe arterele centrale. Cumpărătorii intră cu plăcere în magazinele de la parterul noilor blocuri, ca :* magazinul de confecţii „Elegant“ de pe Bd. Bălcescu, magazinele de preparate de carne şi de mezeluri de pe str. C. A. Rosetti, magazinul de încălţăminte de pe Bd. Magheru, etc. Noi magazine la parter s-au deschis şi in diferite oraşe din ţară. Un magazin modern de produse alimentare dotat cu un raion de autodeservire, un centru de pline model cu autodeservire, precum şi noi magazine de încălţăminte, marochinărie şi articole de menaj, s-au deschis la parterul blocurilor de pe str. Cuza Vodă din Iaşi. La Oraşul Stalin, în afara complexului comercial din preajma uzinelor „Steagul Roşu", s-a amenajat un alt complex de unităţi comerciale în cartierul „Tractorul". Magazine de confecţii, încălţăminte, galanterie, etc. s-au deschis la Craiova, diverse unităţi — printre care şi restaurantul „Bistriţa" — au luat fiinţă la Bacău, iar la Galaţi au fost amenajate in noile blocuri mai multe magazine moderne, bine aprovizionate. Spaţii comerciale vor fi amenajate şi in noile blocuri ce se construiesc in oraşele Ploeşti, Piteşti etc. Blocuri fără spatii comerciale la parter Acţiunea de extindere a reţelei comerciale la parterul noilor construcţii înregistrează însă şi unele regretabile deficienţe. Ea nu decurge pretutindeni în ritmul aşteptat. Sunt cazuri chiar, cînd atît proiectanţii cît şi beneficiarii n-au prevăzut nici un fel de spaţii comercial la parter. Acest lucru duce, desigur la îngreunarea aprovizionării cetăţenilor şi — în primul rând — a locatarilor din noile blocuri. In oraşul Cluj s-au construit recent mai multe blocuri de locuinţe pe str. Horea, însă nu în toate blocurile au fost prevăzute spaţii comerciale. In această privinţă comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc Cluj a dovedit lipsă de orientare, intrucît această stradă — care face legătura între gară şi centrul oraşului — este foarte circulată, fiind şi un bun vad comercial. In oraşul Făgăraş ca şi în unele localităţi din regiunea Turdişoara, s-au construit de asemenea blocuri fără a se rezerva spaţiie necesare deservirii cetăţenilor. O situaţie mai serioasă o întîlnim, în această privinţă, la Oneşti. La 3 noiembrie 1959 s-a încheiat o minută între reprezentanţii Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, ai Ministerului Comerţului şi ai sfatului popular regional Bacău, prin care s-a stabilit necesarul de unităţi comerciale şi de depozite în acest important centru muncitoresc. Deşi se cunoştea insuficienţa reţelei comerciale, prevederile minutei n-au fost respectate. Prin adresa din 18 ianuarie 1960, sfatul popular regional Bacău încunoştiinţează Ministerul Comerţului că întreprinderea de stat Oneşti — întreprindere constructoare, care aparţine de Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei — n-a prevăzut în acest an spaţiile comerciale necesare la parterul blocurilor de locuinţe. O asemenea atitudine de desconsiderare a unor clauze contractuale, a unor măsuri menite să lichideze deficienţele existente, trebuie revizuită de urgenţă de către întreprinderea de stat Oneşti. Tărăgăneli nepermise O altă piedică în această acţiune o constituie tărăgănarea nepermisă a lucrărilor de amenajare. Dacă in unele oraşe, cum este de pildă Galaţi, s-a reuşit să se dea in folosinţă magazinele concomitent cu apartamentele de locuit din blocuri, in schimb in altele — şi în deosebi in Bucureşti — sunt cazuri cînd magazinele nu se deschid nici după luni de zile de la darea în folosinţă a blocurilor respective. Acest lucru nu numai că dă un aspect neplăcut străzilor, perrmanentizîndu-se împrejmuirile de şantier şi împiedicindu-se circulaţia vehiculelor şi pietonilor, dar şi intirzie deschiderea a noi magazine, împiedică aprovizionarea in bune condiţiuni a cetăţenilor. In prezent, la parterul noilor blocuri din Capitală se află peste 100 spaţii comerciale neamenajate. Cetăţenii care trec, de pildă, prin faţa blocului „Macul Roşu" de pe Calea Victoriei, privesc cu uimire la vitrinele mari, vopsite cu var, de la parter. De luni de zile se tot proiectează aici diverse unităţi comerciale, dar deschiderea lor intirzie in mod nejustificat. Tot astfel, au trecut nouă luni de la mutarea locatarilor in blocul din B-dul 6 Martie nr. 85, însă anunţatele magazine alimentare de la parter tot nu şi-au deschis uşile. Acelaşi lucru se poate spune şi despre blocul ,,Sanitas“ de pe Bd. Bălcescu, unde urma să se extindă cofetăria „Scala“, despre noul bloc din Piaţa Amzti, blocurile de pe Bd. Gh. Duca 3—11 şi 2—4, Calea Griviţei 152—154, etc. La această situaţie s-a ajuns datorită slabului interes manifestat aţii de întreprinderile constructoare, cit — mai ales — de beneficiari, profilul unităţilor nefiind stabilit din timp. Secţia comercială a sfatului popular al Capitalei (şef de secţie Iov. Dumitru Marica) a tărăgănat stabilirea profilului şi încredinţarea proiectelor spre execuţie. La rândul lor, constructorii n-au cerut organelor comerciale — in faza temă de proiectare — să le fixeze profilul noilor unităţi de la parter. In asemenea condiţii şi execuţia lucrărilor a fost mereu aminată, încetinită. Cîteva propuneri Deficienţele acestea — şi altele de acest fel — nu mai pot fi tolerate. Nu mai trebuie admise cazurile ca proiectanţii să „uite“ magazinele de la parter, aşa cum s-a procedat la Oneşti, Făgăraş, etc. Nu sunt de admis nici instalaţiile de calorifer — inutile şi costisitoare — din blocurile de la Floreasca şi din Piaţa Amzei din Capitală, unde vor funcţiona unităţi de legume şi fructe ale „Aprozarului“, măcelării şi alte unităţi cu produse cărora căldura le dăunează, lucru de care n-a ţinut seama serviciul investiţii din cadrul secţiei comerciale a Sfatului Popular al Capitalei şi Institutul Proiect-Bucureşti. De altfel, munca de proiectare pentru comerţ trebuie îmbunătăţită în mod serios. Numărul construcţiilor de blocuri creşte mereu, iar la parterul lor sunt prevăzute tot mai multe magazine, dintre care unele unităţi-etaion. Tehnica modernă în comerţ nu mai admite tejghele, rafturi, mobilier vechi, ci solicită spaţii mari, luminoase, pentru amenajarea de magazine cu autodeservire, cu „expunere deschisă" a produselor sau de unităţi de alimentaţie publică dotate cu utilaje moderne. Or, mulţimea de stîlpi de la parterul unor blocuri din Capitală (blocurile din str. V. Beldiman colţ cu Bd. 6 Martie, Bd. Magheru colţ cu Piaţa M. Eminescu), împiedică amenajarea de unităţi în condiţiuni moderne. De toate acestea trebuie să ţină seama tovarăşii de la „Proiect-Bucureşti“. Bunele soluţii găsite de proiectanţi şi constructori la parterul blocului din Bd. Bălcescu nr. 33 ar putea fi urmate şi la alte blocuri. Intrucît normativele existente nu mai corespund, ar fi cazul ca institutele de proiectare să fie sprijinite de Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare in elaborarea de proiecte de noi unităţi comerciale care să concorde cerinţelor actuale, noii tehnici din comerţul socialist. O grijă deosebită trebuie apoi acordată stabilirii din timp a profilurilor unităţilor comerciale, întocmirii proiectelor, deschiderii finanţărilor şi executării operative şi în bune condiţiuni a lucrărilor de construcţie şi de amenajare interioară a magazinelor. Trebuie să se ajungă la situaţia ca magazinele de la parter să fie deschise odată cu darea în folosinţă a noilor blocuri. în Capitală, întreprinderile constructoare aparţinătoare de sfatul popular al Capitalei ar putea să ia exemplu de la şantierul Bucureşti al Trustului 1 Construcţii, pendinte de Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare, prin grija căruia în prezent se lucrează concomitent atît la finisarea noilor blocuri din Piaţa Republicii, cît şi la finisarea, modernelor localuri destinate magazinelor de la parterul acestor blocuri. Comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să controleze mai îndeaproape munca din acest sector, felul în care secţiile în subordine înţeleg să-şi îndeplinească îndatoririle. La rîndul lor, organele de specialitate din Departamentul Comerţului Interior trebuie să dovedească mai multă promptitudine în controlarea şi îndrumarea acţiunii de extindere a reţelei comerciale, în acordarea de asistenţă tehnică organelor locale. Colaborarea mai fructuoasă a factorilor interesaţi va putea duce la impulsionarea lucrărilor de dezvoltare a reţelei comerciale, la o mai bună folosire a spaţiilor de la parterul blocurilor, asigurîndu-se astfel desfacerea către populaţie a unui volum sporit de mărfuri alimentare şi industriale. MIRCEA SCRIPCA Cititorii seziseazâ ui * 13 PREŢ SIMBOLIC 196 r# «ier || f 1 ill \ 1 • 1: M Soţia mea şi-a cumpărat stofă pentru un taior şi s-a hotărlt să-l coasă la cooperativa „Muncă şi Artă“ unitatea nr. 2 din Calea Victoriei. După ce şi-a ales modelul, s-a interesat de preţul manoperei. „Costum taior, gradul II, costă 256 lei“ — a fost răspunsul responsabilului. întrebat de ce pe tabelul de preţuri afişat in cooperativă costumul taior de gradul II costă 196 lei, el a răspuns că preţurile afişate sunt simbolice (II?). N-am mai insistat asupra utilităţii acelui tabel afişat la loc vizibil şi am achitat manopera. Dar altul este „baiul" ne scrie cititorul E. BADESCU . De la 13 octombrie şi pînă in prezent, soţia mea a fost la probă de... 15 ori, deoarece taiorul a fost tăiat şi croit prost. Şi după cite am auzit acesta nu este un caz izolat. Nu cred că alte cooperative se pot „minări“ cu asemenea performanţe. Cred insă că lucrătorii uităţii sus citate ar trebui să deservească publicul cu mai multă conştiinciozitate şi răspundere. Pe de altă parte, cred c-ar trebui să dispară din cooperativă tabelul cu „preţuri simbolice“, in locul lui afişindu-se preţurile reale. ★ Deşi căminul cultural din satul Fedeleşani, comuna Dăeşti (raionul Rm. Vilcea), a fost inaugurat la sfirşitul anului 1954, nici pînă acum n-au fost executate unele lucrări rămase de atunci neterminate. După cum aflăm din scrisoarea cititorului nostru V. BUNESCU, căminul cultural a fost dat in folosinţă cu geamurile lipsă la două camere, fără sobe, cu duşumelele nevopsite etc. Or, toate aceste „mărunţişuri“ nu numai că n-au fost puse la punct pînă acum, dar între timp s-au ivit şi unele stricăciuni. Deşi e vorba de o construcţie destul de nouă, mozaicul din sala de spectacole s-a ros, iar prin acoperiş apa pătrunde in voie. Şi mai sunt şi alte stricăciuni care oglindesc superficialitatea şi nepăsarea dovedită deconstructori faţă de banii investiţi în această construcţie. Tinerii din satul Fedeleşani şi deopotrivă cu ei şi cei virstnici doresc să desfăşoare o bogată activitate culturală. Pentru această este necesar insă ca sfatul popular raional Rm. Vilcea să ia urgente măsuri de remediere a tuturor deficienţelor existente la construcţia acestui cămin cultural. Unul din meritele incontestabile ale revistei „Flacăra“ îl constituie fără îndoială strădania de a oferi cititorilor lucruri cît mai noi, din cele mai variate domenii de activitate. Pe această linie prezentarea muncii cercetătorilor ştiinţifici, popularizarea rezultatelor obţinute de ei, a sprijinului pe care îl dau producţiei au constituit temele a numeroase reportaje. Asemenea articole sunt fără îndoială deosebit de utile şi ele interesează un mare număr de cititori. Tocmai de aceia se cere în redactarea lor competenţă în abordarea problemelor, seriozitate în aprecieri şi mai cu seamă verificarea atentă a fiecărei afirmaţii pentru a nu crea cititorilor impresii eronate. Iată însă că aceste deziderate au scăpat din atenţia redacţiei revistei „Flacăra“ la publicarea reportajului „Intîlnire cu marea“ apărut în nr. 1 din ianuarie 1960, in care se prezintă cititorilor activitatea cercetătorilor din cadrul staţiunii zoologice marine de la Agigea. Nu vom contesta în aceste rînduri meritul revistei de a fi popularizat o serie de noi cunoştinţe asupra faunei şi florei Mării Negre şi nici nu vom pune la îndoială autenticitatea acestor date ştiinţifice- Ceea ce însă nu corespunde cu realitatea e aprecierea pe care revista o face în legătură cu activitatea staţiunii de la Agigea, în legătură mai ales cu aportul pe care cercetătorii de aci îl aduc producţiei piscicole-Se afirmă astfel în articol: „Imbogăţindu-se cu noi laboratoare bine utilate, cu cele mai moderne aparate necesare studiilor complexe staţiunea îşi orientează cercetările în mult mai mare măsură decit în trecut spre nevoile producţiei. Astăzi, ca urmare a acestor studii, întreprinse în ultimii ani, staţiunea constituie un mare ajutor pentru întreprinderile piscicole de pe litoral“. Ori, tocmai în această direcţie staţiunea de la Agigea a avut o activitate cu totul necorespunzătoare. Nici ■planul tematic al staţiunii şi deci activitatea cercetătorilor, căci legăturile — de altfel inexistente — dintre staţiune şi întreprinderile piscicole nu îndreptăţesc asemenea afirmaţii. O analiză cît de cît sumară asupra activităţii staţiunii arată limpede aceste lucruri, înfiinţarea ei în 1926, a corespuns unei necesităţi: cunoaşterea din punct de vedere ştiinţific a bogăţiei animale şi vegetale a Mării Negre. Ani de-a rîndul însă cercetările nu au urmărit uin scop precis şi au fost rupte de orice legătură cu practica. S-au cercetat astfel nu atît peştii cît grupele de animale mici care populează apele mării (crustacei, moluşte, etc.) şi unele alge Aceste organisme s-au studiat însă în imediata apropiere a litoralului şi de cele mai multe ori studiul a fost rupt de condiţiile de mediu. Dacă un asemenea stil de lucru era oarecum explicabil în trecut cînd staţiunea avea un număr de colaboratori redus şi era lipsită de laboratoare bine înzestrate, în prezent, menţinerea aceleiaşi situaţii este cu totul condamnabilă. In ultimii ani, cu sprijinul organelor de partid şi de stat staţiunea de la Agigea s-a desvoltat mult. Lucrează acum aici 28 de cadre din care opt sunt cercetători cu pregătire superioară în domeniul ştiinţelor maturii. S-au creat noi laboratoare bine utilate. Cu toate acestea problemele cuprinse în planul tematic continuă să fie rupte de nevoile producţiei- Studiul bentosului şi al planctonului (fauna şi flora care populează furdul şi apa mării), aşa cum se face aci nu poate da răspuns concret şi imediat numeroaselor întrebări pe care şi le pune încă sectorul productiv- Problemele de prognoză în pescuit nu fac parte, aşa cum ar trebui, din tematica staţiunii- In schimb însă ea se ocupă intens cu cercetări botanice în rezervaţia naturală ce se află pe teritoriul staţiunii. E limpede deci, că activitatea acestei staţiuni e cu totul ruptă de legătura cu practica şi se îndreaptă mai mult spre preocupări teoretice şi didactice (studenţii de la Facultăţile de ştiinţe naturale din ţară fac aci practică şi excursii). Este foarteadevărat că publicaţiile ştiinţifice rezultate din activitatea staţiunii sunt numeroase (vreo 200 de la înfiinţare şi pînă acum) dar ele aparţin mai mult colaboratorilor externi ai staţiunii şi nu sunt orientate spre latura practică, ceea ce dovedeşte lipsa de legătură dintre cercetători şi sectorul de producţie Această situaţie care există în cadrul staţiunii de la Agigea, porneşte de la însăşi conducerea ei (director prof- dr Sergiu Cărăuşu). Cîteva fapte demonstrează limpede acest lucru. E vorba în primul rînd de lipsa de legătură cu chiar obiectul cercetărilor : marea. Nici conducătorul staţiunii şi nici colaboratorii săi nu se deplasează pe mare pentru a urmări aci temele în studiu decit cu mijloacele existente în staţiune — o barcă pescărească — şi în rare cazuri cu cite un cuter- S-au neglijat astfel nenumărate posibilităţi oferite pentru deplasări de către staţiunea de Cercetări Marine Mamaia, care dispune de un pescador bine utilat pentru cercetări şi totodată nu s-a dat răspuns cererilor întreprinderilor piscicole de a participa la expediţiile lor de pescuit- întreprinderile piscicolenu s-au bucurat astfel de nici un fel de ajutor din partea Staţiunii de la Agigea, deşi şi acesteia îi revenea sarcina de a îndruma şi sprijini din punct de vedere ştiinţific pescuitul marin.. Toate acestea nu înseamnă însă că sectorul productiv a fost cu totul lipsit de sprijinul unor cercetători ştiinţifici. Autorul reportajului din revista „Flacăra“ ar fi putut afla printr-o documentare mai atentă de existenţa staţiunii de cercetări marine de la Mamaia, staţiune înfiinţată în anul 1934 de prof. dr. Grigore Antipa O vizită la această staţiune ar fi putut furniza revistei date interesante în ceea ce priveşte felul în care cercetarea ştiinţifică poate veni în sprijinul producţiei atunci cînd se urmăreşte acest lucru. Staţiunea de laMamaia folosind un pescador modern, utilat pentru cercetări a organizat în ultimii ani numeroase expediţii ştiinţifico- productive Numai anul trecut pescadorul s-a deplasat pe mare peste 130 de zile şi s-au făcut de către staţiune 183 ore de zbor deasupra mării. Ca urmare a cercetărilor întreprinde şi folosindu-se date riguros ştiinţifice, bazate pe o strîinsă legătură cu terenul şi cu producţia s-au dat de aci în ultimii ani indicaţii preţioase privind prognoza de pescuit, venindu-se astfel în sprijinul întreprinderilor piscicole. O documentare mai riguroasă ar fi arătat de asemenea autorului reportajului amintit că problemele indicate de dînsul ca făcînd obiectul unor viitoare etape a cercetărilor — sînt deja în curs de cercetare şi rezolvare la staţiunea de la Mamaia. E vorba de cercetările privind stabilirea de date precise în vederea unui pescuitraţional, de studierea gradului de înmulţire a speciilor de importanţă economică, etc. Pe lingă aceste scăpări ale reportajului apărut în revista „Flacăra“ tot atît de criticabil este şi faptul că într-una din fotografiile publicate apare ca lucrând la staţiune cercetătoarea M. Ştefan, care la data apariţiei articolului se găsea în alt loc de muncă. Iată deci, că printr-o insuficientă documentare revista „Flacăra“ a dat publicităţii un articol al cărui conţinut nu corespunde întru totul realităţii. Problema cercetării ştiinţifice a Mării Negre şi a legării acestui studiu de necesităţile producţiei este mult prea importantă pentru a putea fi privită unilateral ca in articolul de care ne ocupăm- Situaţia existentă în prezent, cînd cu asemenea cercetări se ocupă trei foruri diferite nu este normală. In momentul de faţă se fac cercetări asupra Mării Negre de către Universitatea „Al. I Cuza" din Iaşi prin staţiunea de la Agigea, de către Academia R P.R. prin cercetătorii aflaţi la Mamaia şi tot aci de către Ministerul Industriei Bunurilor de Comsum — Institutul de Cercetări Piscicole căruia ii aparţine de fapt această din urmă staţiune. In această situaţie cercetările paralele devin aproape inevitabile, neexistînd o coordonare între diferitele planuri tematice. Pe de altă parte, numărul cercetătorilor nu este nici el justificat fiind prea mare faţă de aportul adus la sprijinirea şi mărirea producţiei de peşte din Marea Neagră. După cum nu este normal nici faptul că dintre aceştia, 64 la sută se ocupă cu cercetări hidrobiologice, şi nu cu cercetarea propriuzisă a peştilor, a mijloacelor de detectare a lor şi a uneltelor de pescuit. Iată deci, o serie întreagă de probleme care ar trebui cercetate cu seriozitate de forurile în drept şi soluţionate cît mai repede- Activitatea Staţiunii de la Agigea, situaţia creată aci şi rezultatele obţinute ar trebui serios analizate de Ministerul Invăţămintului şi Culturii. Ţinînd seama de toate aceste probleme, sepune pe drept cuvînt întrebarea în ce măsură este justificată existenţa a două staţiuni de cercetări diferite cu acelaşi obiect de cercetare, dar cu rezultate atît de deosebite? Crearea unei singure staţiuni bine dotată, cu o activitate complexă, cît mai strîns legată de nevoile producţiei piscicole, care să poată răspunde astfel sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P M.R. din decembrie 1959, ar fi poate mai nimerită şi mai corespunzătoarenecesităţilor Ing. SONIA MARCARIAN Corespondentul ,,Romîniei libere“ in regiunea Constanţa Un articol care dezinformează şi cîteva probleme care cer răspuns Romina liberă LA „CLUBUL JUSTIŢIA"“ a avut loc o întîlnire între salariaţii Procuraturii Generale şi compozitorul H. Mălineanu. Cu această ocazie, C. Calmi a vorbit despre „Unele aspecte ale muzicii de estradă“. La reuşita întărnrii şi-au dat concursul Ioana Radu, artistă emerită, Gică Petrescu, Dorina Drăghici, Nicolae Niţescu, Simona Cassian şi Mara Jandi, care au interpretat acompaniaţi de formaţia de muzică uşoară a Clubului, melodii de H. Mălineanu. DUMINICĂ a avut loc la Teatrul de Stat din Bacău un festival CehovCu acest prilej a luat cuvîntul actorul Ion Niculescu Brună, artist emerit al R.P.R. A urmat apoi un program artistic. IN CURÎND vor sosi în ţara noastră pentru a dirija concertele unor orchestre simfonice din Capitală şi ţară, cîţiva dirijori străini. Vor putea fi astfel urmăriţi Takashi Asahina (Japonia), Stanislav Wislocki şi Kazimierz Wilkomirski (R. P. Polonă) şi Fr. Gihl (R. D. Germană). TENORUL ION DACIAN, artist emerit al R.P.R, a prezentat publicului araden două concerte împreună cu Filarmonica de stat din Arad, dirijată de Victor Golescu. Programul a cuprins arii din operetele „Lăsaţi-măsă evit“, „Văduva veselă“, „Contesa Maritza“, „Boccacio“, din opere „Flautul fermecat“ de Mozart precum şi „Serenada“ de Schubert. MUZEUL RAIONAL Tg. Jiu organizează o expoziţie permanentă dedicată Ecaterinei Teodoroiu. Pe lângă fotografii, arme şi alte obiecte, vizitatorii vor vedea aici lada de campanie şi o statuie a eroinei puse la dispoziţie de către Muzeul Militar Central. DUMINICA SEARA la cinematograful „Popular“ din oraşul Constanţa a avut loc premiera de gală a filmului românesc „Secretul cifrului“. La reprezentaţie au asistat şi creatorii filmului. Au luat parte reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat şi ai vieţii culturale din oraşul Constanţa, numeroşi oameni ai muncii. Filmul s-a bucurat de mult succes. Cinema Patria, Bucureşti, înfrăţirea între popoare : Secretul cifrului ; Republica, I. C. Firimu, Piacura, 1 Mali : Stageaill ; Magheru, Elena Pavel, Gh. Doja : 105% alibi ; V. Alecsandri, Al. Sahia : Despre prietenul meu ; Victoria, Unirea : Sabie şi ziar ; Lumina, Donca Simo: Jucătoarea de baschet; Central, Arta, N. Bălcescu: Ştrengarii ; 13 Septembrie: Primăvara ; Maxim Gorki : întâlnire cu viaţa, matineu ; „Soarta unui om" ; Tineretului : Nu aştepta luna mai ; Timpuri Noi : Meseriile populare ale kazahilor, Nave aeriene ; 8 Marlie, Floreasca : Haiducii din Rio. Brio; Grivița : Mumu ; V. Roaită Volga : Revolta peonilor ; Al. Popov : Tablou din 100.000 de pietre, Atlasul din Perga,m, Vreau să știu tot (nr. 8), U.R.S.S. azi (n.r. 10/1959). (Doi vânători ; Mie Pintilie, Cultural : It bady Hamilton ; C. David, G. Bacovia : Stelele ; Munca : Agent secret la Canton; T. Vladimirescu : Fata cu ulciorul ; Mioriţa; G. Coşbuc : Un meci neobişnuit ; 23 August: Fata căpitanului ; Moşilor : Părinţi şi copii ; 16 Februarie, Aurel Vlaicu : Avalanşa ; Popular : Undele eterne; M. Eminescu: Amnarul fermecat ; 8 Mai : Andreika ; Libertăţii : Lili ; Si Olga Banele: Pe ţărmuri!undapăr. Etate: B. Delavrancea, Drumul Se- Bali : Ceasul s-a oprit la miezul nopuiţii . 30 Decembrie : Trapez. SD Manifestări muzicale în Capitală Marţi 2 februarie, ora 17:30, va avea loc în sala Studio din Ateneul R.P.R. concertul lecţie întitulat „Instrumentele muzicale ale poporului român“ (din ciclul III, — Noţiuni generale muzicale). Conferenţiar: Prof. Tiberiu Alexandru, îşi dau concursul : Damian Luca (nai), Damian Ciianaipu (finer), Iancu Fieraru (ţambal), Ion Păturică (cobză), Alexandru Ştefan, Ion Stan şi Diucă Tănase (vioară), Leopold Filip (violă), Ion Ion (contrabas) şi Benone Damian (acordeon ). , Marţi 2 şi miercuri 3 februarie, ora 20, în sala Ateneului R.P.R., concert simfonic dat ,de „Orchestra de cameră a medicilor“ din Bucureşti. Dirijor : Mircea Crristescu. In program: „Anotimpurile" de Vivaldii (soliist Ştefan Ruha, laureat al Concursurilor Internaţionale de la Moscova, Bucureşti şi Paris) , „Tarantella“ de la,stall di şi Simfonia V-a de Schumann. Joi 4 februarie, orna 17,30 în sala Studio din Ateneul R.P.R., concert lecţie de subiectul Ottorino Respighi (din ciclul I. — Figuri de compozitori contemporani) Conferenţiar : Doru Popovici. Joi 4 februarie, orna 19,45 in sala Ateneului R.P.R., concertul Orchestrei simfonice Radio. Dirijor Ludovic Búcs, în program figurează : Cantata de cameră pentru cor de femei şi orchestră de Tiberiu Oláh ; Concert pentru flaut şi orchestră de Jacques Ibert (solist: Alexandru Nicolae) şi Simfonia V-a „Din lumea nouă“ de Dvorak, îşi dă concursul Corul Radio sub conducerea dirijorului Carol Litvin. Sîmbătă 6 februarie, orele 18.39, corn, cert de muzică populară românească dat de Orchestra „Barbu Lăutaru" pentru muncitorii, tehnicienii şi fume. Donaţin Uzinelor textile „7 Noiembrie“. Sîmbătă 6 februarie, orele 20, şi duminică 7 februarie, orele 20 în sala Ateneului R.P.R, concertul simfonic al Filarmonicii de Stat „George F.Cescu“. Dirijor : George Georgescu, artist al poporului, laureat al Premiului de Stat. Programul cuprinde: Simfonii este de Ion Dumitrescu ; Concertul pentru vioară şi orchestră de Beethoven (solist Igor Bezrodinir, laureat al Festivalului Mondial de la Praga (1947) şi al Concursurilor Internaţionale de la Praga şi Leipzig) şi Simfonia V-ta de Beethoven. Duminică 7 februarie, orele 11, în sala Ateneului R. P. R. concert de muzică populară românească dat de orchestra „Barbu Lăutarii" (prografii nou) Dirijor : Ionel Budişteanu, artist emerit şi laureat al Premiului de Stat. Televiziune MARŢI 2 FEBRUARIE 18,30 — Informaţiile după amiezii 18,35 — Emisiune pentru cei mici ; 18,52 — Emisiune de ştiinţă şi tehnică : filmul documentar „Automate în Cosmos"; 19,12 — Jurnalul televiziunii ; 19,30 — Filmul artistic „Avalanşa“; 20,45 — Artişti amatori în studio program Interpretat ■de formaţia de muzicuţe a cooperativei „Progresul“ şi de echipele de dansuri de la întreprinderea ,,Kirov“ şi uzinele textile „7 Noiem. Iulie“ din Capitală. In încheiere : I Ultimele ştiri ammmsmsssmsigBBSsmu Filmul „105% alibi“, producţie a studiourilor cehoslovace In regia lui Vlădimir Cech, este o reuşită creaţie în genul de aventuri. Acţiunea se inspiră din munca extrem de dificilă a lucrătorilor din cadrul poliţiei criminale chemaţi să descopere şi să pună capăt acţiunilor elementelor descompuse, care nu vor să se integreze într-o muncă cinstită. In distribuţia filmului recunoaştem interpreţi valoroşi ai cinematografiei cehoslovace: Karel Höger, Josef Bek, Otto Lackovic şi alţii Imaginea: Josep Strecha. Muzica: Stepan Lucky. In clișeu: Cadru din film. IN SALA STUDIO a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“, scriitorul Alexandru Philippide, membru corespondent al Academiei R. P. Române, a conferenţiat despre viaţa şi opera lui A. P. Cehov. A urmat un program artistic susţinut de actori ai teatrului. LA TEATRUL DE STAT din Bacău se fac intense pregătiri pentru punerea în scenă a unor noi piese. Astfel, un colectiv de actori sub îndrumarea regizorului I. G. Rusu pregătește piesa „Azilul de noapte“ de Maxim Gorki, in scenografia lui Toni Gheorghiu, laureat al Premiului de Stat. Concomitent cu aceasta, un alt colectiv repetă comedia muzicală .„Cu dragostea nu-i de glumit“ de Duhovici nu, în regia lui Cristian Munteanu. CORUL „GAVRIL MUZICESCU“ al Filarmonicii de Stat „Moldova“ din Iași a prezentat ieri seara un concert coral sub conducerea artistului emerit D. D. Botez. Recomandară radio MIERCURI 3 FEBRUARIE PROGRAMUL ].: 6.15 — Emisiunea pentru sate : Mecanizatori fruntaşi ; 12,35 — Muzică populară romînească din diferite regiuni ale ţării ; 14,35 — Gintă Emil Gavriş şi acondeonistul Mie Udilă ; 15,40 — Muzică din filme ; 18 — In slujba patriei ; 18,30 — Program muzical dedicat fruntaşilor în producţie din Industrie şi agricultură ; 19,45 — Ciută Jancy Körössy la pian şi Jean Iomescu la vioară ; 20,30 — Realizările oamenilor muncii oglindite în creaţia compozitorilor noştri. PROGRAMUL II.: 18,28 - Muzică uşoară de compozitori japonezi, înregistrări primite din partea Radio difuziunii din Tokio ; 19 — Concert de muzică populară românenes.că ; 19,30 — Teatru la microfon : „A treia, Patetică“, adaptare radiofonică după piesa lui Nikolai Pogodin; 21,45 — Pagini alese din i| muzica simfonică ; 23:15 — Muzică de cameră. J Marți 2 februarie 1960 — nr. 4759 Teatru Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R.. 19 : Aida ; Naţional „I. L. Caragiale" (sala Comedia) 19,30: Regele Lear Naţional „I. L. Caragiale" (sala Studio), 20: Sălbaticii; Armatei (sala Magheru) 20: Pygmalion; Armatei (sala Studio), 20,30: In căutarea extraordinarului ; Municipal (sala Matei Milie) 20 : Hamlet : Municipal (sala Filimon Sîrbu) 20 : Moartea unui comis voiajor ; Tineretului 20 : Partea leului ; „C. Nottara" (sala din str. C. Miile) 20: Nota zero la purtare ; ,,C. Nottara" (sala Libertatea) 20 : Fotoliul n-v 16 ; Muncitoresc C.F.R. Giulesti 19,30 • Mizerabilii ; Evreiesc de Stat 20 : O revistă cu Ahaşveros ; Opereţii 19,30 ; Căsătoria secretă ; Ţăndărică (sala Orfeu) 15 : Păcală ; Ţăndărică (sala din Academiei) 15 : Isprăvile viteazului Henacle ; „C. ! Tânăr,e" (sala Savoy) 20: Da, Bre, mi, fa, etc... Circul de Stat 20,30: Optimiştii. ȘTIRI SPORTIVE • Duminică, la Tbilisi, s.a jucat a doua ediţie a Imtilnirii de baschet Dinamo—C.C.A, din cadrul „Cupei campionilor europeni". Echipa locală a cîştigat cu scorul de 90—68 calificîndu-se in turul următor al competiției. • In cel de-al doilea joc al turneului ce î l întreprinde în R. Cehoslovacă, echipa de hochei pe gheaţă Ştiinţa Cluj a fost învinsă cu scorul de 7—2 de for mafia Iskra. Astăzi în sala din strada Mendeleev nr. 34, începe o competiţie internaţională de tenis de masă. întrecerile se desfăşoară între orele 9—13 şi 16-21. • Intîlinirri amicale de fotbal desfăşurate duminică : Dinamo Bucureşti— A. S. Pompierul 3—0; Steagul Roşu — Dinamo Oraşul Statin (echipă din campionatul regional) 7—1. • Campionatele mondiale feminine de patinaj viteză desfăşurate în oraşul suedez Oestersund au luat sfirşit cu victoria Valentinei Stenina, in vîrstă de 25 de ani, inginer constructor din orașul Sverdlovsk. Rezultate tehnice : 500 m Skobiikova (U.R.S.S.) 40”; 1.500 m stenina (U.R.S.S.) 2’ 37“ 6/10; 1.000 m Guseva (U R.S.S.) 1' 40” 2/10; 3 000 m Skobiikova 5’ 23” 9/10 (nou record mondial). Clasamentul final la totalul celor 4 probe: 1. Stenina (U.R.S.S.) campioană mondială absolută 208,833 puncte ; 2. Rîlova (U.R.S.S.) 209,633 puncte; 3. Skobiikova (U.R.S.S.) 210,600 puncte. S Cel de-al 27-lea campionat de șah al U.R.S.S. a continuat cu disputarea partidelor din runda a 5-a. Rezultate tehnice : Lutikov — Auerbach 1—0 ; Petrosian — Saharov 1—0; Simaghin — Lieberson 1—0 ; Samkovici — Gufeld 1—0. Partidele Gheller — Radjkov și Krogius — Pohtyaevski s-au terminat remiză. în partidele Întrerupte, Korcinci are un prin în plus la Smîslov şi Spasski avantaj material la Suetin. După 5 runde, în clasament conduce marele maestru Tigran Petrosian cu 4 puncte. ■ Flacăra olimpică care va arde în timpul Jocurilor de iarnă de la Squw Valley nu a plecat din Grecia cum fusese prevăzut iniţial, ci din Norvegia. Ea a fost aprinsă în orăşelul Mercédal, unde a trăit intre 1825 şi 1897, Sondre Nordheim, organizatorul primelor concursuri de schi din Norvegia. Ceremonia s-a desfăşurat în prezenţa a numeroşi sportivi norvegieni Flacăra olimpică a fost transportată apoi la Oslo, de unde un avion al companiei aeriene scandinave a dus o la Los Angele® (S.U.A.). Luni, la ora prînzului, flacăra olimpică a fost preluată de ștafetele care o vor purta de-a lungul a 600 de mile pînă la Squaw Valley. p Cu prilejul unui concurs disputat la Madison Square Garden din New York tînărul atlet negru J. Thomas a cîştigat proba de săritură in înălţime cu o performanţă de 2,17 m. în proba de săritură cu prăjina Don Bragg a ocupat primul loc cu 4,67 m. .» Duminică s-a disputat la Paris întâlnirea internaţională de handbal în 7 dintre echipele selecţionate masculine ale Franţei şi R. P. F. Iugoslaviei. Handbaliştii iugoslavi au obţinut victoria cu scorul de 17—10 (7—6). « Cu prilejul unui concurs de atletism desfăşurat la Melbourne atleta Betty Cuthbert, campioană olimpică, a parcurs distanţa, de 220 yarzi în 23'6/10. Performanţa sa se află la 2/10 de secundă de recordul lumii. Selecţionata de hochei pe gheaţă a cluburilor din Moscova a întîlnit in oraşul Winnippeg selecţionata de tineret a Canadei de apus pe care a învins-o cu scorul de 8—1 (3—0; 4—1 ; 2-0).