Romînia Liberă, martie 1960 (Anul 18, nr. 4783-4809)

1960-03-01 / nr. 4783

Pag. 2-0 Ne scriu corespondenţii voluntari Concursuri pentru cele mai bune inovaţii Anul trecut, cabinetul tehnic al I.M.U. Medgidia a desfăşurat o sus­ţinută muncă pentru sprijinirea şi dez­voltarea mişcării de inovaţii, fapt pentru care a primit Drapelul ■ roşu de cabinet tehnic fruntaş pe regiune. In acest an, cu sprijinul comitetu­lui de întreprindere, cabinetul tehnic de la I.M.U M. a iniţiat un concurs cu premii,­­pentru cele mai multe şi mai bune propuneri de inovaţii, fie asemenea, pentru atragerea în-'mu­şcă­­­rea de inovaţii a cit „mai multor mun­citori, ingineri şi tehnicieni, cabinetul tehnic va organiza trimestrial concur­suri cu premii pentru­ rezolvarea te­melor din planul tematic de inovaţii, precum şi pentru cele mai bune ino­vaţii propuse in trimestrul respectiv. O altă acţiune demnă de laudă este şi aceea­ că în secţiile productive se vor organiza consultaţii tehnice pen­tru inovatori CIORESCU ALEXANDRU funcţionar Pun în practică cele învăţate Cursurile agrozootehnice organizate în comuna, Cîndeşti, raionul Buhuşi, la care participă peste 250 de colec­tivişti şi întovărăşiţi din comună, s-au dovedit­­deosebit de folositoare, cursan­ţii străduindu-se să puna în practică cit mai curînd cele învăţate. Astfel, ei au spus pe tarlale aproape 1OOO tone gunoi de grajd, urmînd ca îndată ce vor începe muncile agricole să-l vire sub brazdă. Printre ţăranii întovără­şiţi care au cărat la cîmp cantităţi însemnate de îngrăşăminte se numără: Axinte Direa şi Gheorghe Gi­bea-TACHE VASILACHE colectivist Contractează lînă Munca de lămurire dusă de organele de partid şi de stat din comuna Lopă­­tari, raionul Beceni, a dat rezultate bune şi în problema contractărilor. Peste 200 ţărani muncitori din co­muna noastră au încheiat pînă acum contracte pentru cantităţi importante de lînă. Printre contractanţii fruntaşi se numără D­ragom­ir N. Dascălu­, Du­mitru Pertea, Nicolae Jurubescu, Oh. Tudor, Neagu F., A. Stanciu şi alţii. ION N. MOISE activist de sfat popular O nouă întovărăşire In urma rezultatelor bune obţinute anul trecut de întovărăşirile agricole existente în împrejurimile Năsăudului, tot mai multe familii de ţărani mun­citori din raionul Năsăud se înscriu acum în aceste unităţi sau îşi alcă­tuiesc noi întovărăşiri agricole. Ast­fel, în cartierul Luşca din Năsăud a avut loc de curînd, inaugurarea unei întovărăşiri agricole. ALBU ŞTEFAN pensionar început promiţător BAIA MARE (de la trimisul nostru). — Duminică seara la Baia Mare şi-a făcut debutul, în faţa unui public en­tuziast, o nouă formaţie artstică : or­chestra de muzică populară a Ansam­blului de cîntece şi dansuri a sfatului popular al regiunii Baia Mare. Noua orchestră, care grupează mulţi instru­mentişti, valoroşi solişti vocali şi in­strumentali, a păşit în viaţa artistică a oraşului şi a regiunii prin concertul de muzică populară romînească şi ma­ghiară dirijat de Victor Pred­escu. După succesul de la premieră , la obţinerea căruia au contribuit: Mia Braga, Ana Cosprundan, Aurel Nemeş, Niculae Sabău, Ştefan Balogh, V­iorica Groza, Ana Struţ­iu şi Felicia­ Fărca­­şu, laureat al Festivalurilor Mondiale ale Tineretului de la Bucureşti şi Var­şovia — noua formaţie artistică şi-a început turneul în regiune, urmînd să prezinte în faţa muncitorilor şi ţăra­nilor muncitori băimărani 16 specta­cole. Ar fi bine daca a » . ■.■întreprinderea de gospodărie orăşenească Buhuşi ar cerceta mai îndeaproape cauzele pentru care uzina electrică din comuna Zăneşti funcţionează,cu mari întreruperi. Ar putea lua cu această ocazie şi mă­surile corespunzătoare­ (BURSUC NICOLAE,’ muncitor). ...conducerea staţiei C.F.R. Pu­cioasa ar lua măsuri pentru a pune din timp In vînzare biletele de tren — diai ales­ spre Bucureşti. Siste­mul actual folosit­­­ de a da bilete cu citeva minute înainte de sosi­­rea trenului produce călătorilor nu­meroase neînuțumiri. (IVAN TU­DOSE, funcţionar). ... comitetul executiv al sfatului popular­­raional ,,­ Mai" ar da as­cultare sezisărilor făcute de locuitorii din str. Răsun și ar veni să cerce­teze și să ia măsuri pentru astupa­rea gropilor existente pe strada respectivă, gropi care se adincesc de la o zi la alta. (ILIE IONESCU, pensionar), caravana cinematografică a sfătuim popu­lar raional Oraviţa s-ar abate din cind un cind şi prin satele Ticvanul Mare, Ticvanul Mic, Jitin şi Ciudanoviţa sat. Colectivişt­ii şi intovărâşiţii din aceste sate sunt dornici să vizioneze ctt mai des filme şi jurnale de actualitate (GH. BUTOI - miner). ...piatra depozitată pe str. Călă­raşilor din oraşul Arad incă din Luna iulie 1954, ar fi folosită în scopul pentru care a fost adusă, adică la repararea acestei străzi. Totodată se cer terminale și lucră­rile de reparare a străzii Ursului, stradă unde e necesar să se mai aștearnă o cantitate de piatră mă­­runtă sau zgură. (T. BUDAC, pen­sionar). Magazinul nr. IA de încălţăminte din Oraşul Stalin e plin de lume. Situat in centru, pe strada Republicii, acest ma­ga­zin desface un bogat sortiment de încălţăminte Cumpărătorii sunt deser­viţi cu atenţie şi rapiditate. Totuşi, ne-a fost dat­ să asistăm şi la asemenea dia­loguri. — Ghetuţe cu talpă flexibilă pentru copii aveţi ? — Ne pare rău, dar n-avem ! — Dar bocanci cu talpă de cauciuc? — Lipsesc. Şi cizmele de cauciuc, de anumite mărimi, pentru femei, nu se găseau in rafturi. Nu se puteau procura intr-ade­văr ? ..?, de unde! Dacă, tov. Dumi­tru Frăţilă, responsabilul unităţii, s-ar fi deplasat la baza de aprovizionare, la I.C.RJ■I.­Stalin, ar fi găsit şi aceste articole de încălţăminte solicitate de cumpărători. Top. Frăţilă insă a soco­tit că-i mai comod să lase lucrurile in voia lor, toferind ca vinzătorii să se scuze de repetate ori d in mod nejus­­tificat — in faţa cumpărătorilor. Atitudini asemănătoare au adoptat şi alţi responsabili de magazine, din care motiv cumpărătorii n-au găsit anumite mărfuri dorite de ei. La magazinul de textile ,nr. 77 din­­strada 7 Noiembrie (responsabil Eugen­ Csáki), au fost zile cind nu s-a găsit , indian uni şi colorat şi stofă­rasa de 150 iei m., articole ce se găseau in baza I.C.R.T.I. Finetul şi sibirul in anumite culori, edit de nece­sare pentru lenjerie — îndeosebi pe timp friguros, lipseau din magazinul de tex­tile nr. S (responsabil Ştefan Dombai). Nu s-au găsit apoi scampolo-uri pen­tru copii, flanele sport şi ciorapi de bumbac pentru femei la magazinul de tricotaje nr. 11, iar din magazinul de galanterie-mercerie nr. 43 lipsesc ace­­le de tricotaj, dantelele, bretelele băr­băteşti şi alte articole Cind se nesocotesc cerinţele consumatorilor Pe drumul acesta al aprovizionării cu mărfuri, cu traseul de la baza I.C.R.T.I. la magazin, se mai întîlnesc şi alte aspecte. După cum se ştie, în magazine tre­buie să existe un sortiment bogat de martori, pe gustul fiecărui cumpărător. Şi asemenea sortiment în magazinele din Oraşul Stalin, în general, există. De altfel, în acest important centru in­dustrial se manifestă o preocupare tot mai pronunţată pentru modernizarea reţelei comerciale, pentru sporirea nu­mărului de magazine, înzestrate cu mobilier modern, menite să funcţione­ze după metode de deservire înaintate. Ce ne facem însă cu acei responsa­bili de unităţi care nesocotesc cerinţele consumatorilor (magazinele nr. 43 şi 5 de tricotaje, magazinul nr. 22 de tex­tile, etc.)? Deşi au la unităţile lor ca­iete speciale pentru studiul cererii de consum, nesocotesc instrucţiunile date în acest sens de secţia comercială a sfatului popular regional, nu îndrumă pe cumpărători să-şi expună părerile şi sugestiile în acest caiet. In acest fel, este explicabil ca în aceste maga­zine să lipsească anumite sortimente de mărfuri. O altă deficienţă a responsabililor de unităţi este aceea că ei nu trec pe nota de comandă decît acele mărfuri ce se găsesc în baza I.C.R.T.I. Dacă ar nota şi alte articole şi ar repeta apoi ver­bal solicitările lor, ar putea obţine ul­terior, livrarea acestor mărfuri. In acest sens, trebuie să existe un sprijin mai substanţial şi din partea I.C.R.T.I. Stalin. Totodată, to­varăşii de la I.C.R.T.I. trebuie să pună capăt întîrzierilor în livrarea unor măr­furi, îndeosebi la încălţăminte, unde notele de comandă date de magazine sunt satisfăcute abia după 3-4 zile. Livrări cu ţîrîita Sint cazuri însă cind nici I.C.R.T.I.­­Stalin nu este in măsură să satisfacă cererile O.C.L. produse industriale-oraş. Ca şi ale unor responsabili de magazi­ne. Cauza ? Nelivrarea integrală a can­tităţilor de mărfuri contractate de că­tre unităţile furnizoare. In luna ianuarie 1960, de pildă, In­dustria Textilă-Galaţi a rămas datoare I.C.R.T.I.-Stalin cu peste 8000 metri de bar­chet şi distină — articole de se­zon atit de solicitate. Peste 2000 m. şi­­fon lat de 180 cm. şi gradel­e .,uitat“ să livreze I­ C.R.T.I.-ului Stalin Indus­tria Textilă-Lugoj, 300 buc. paltoane fabrica de confecţii Odorhei, 4000 pe­rechi ciorapi de relon fabrica ,,7 No­iembrie“ Sibiu, 2000 perechi ciorapi de acelaşi fel întreprinderea ,,Varga C­a­­talin“-Cluj. In ce priveşte încălţămin­tea, restanţiere sunt întreprinderile fur­nizoare „Ianos Csordas“ din Oradea (350 perechi de pantofi băr­băt­eşti), „Flacăra Roşie“ din Bucureşti (400 pe­rechi de pantofi pentru femei) ,,8 Mai" din Mediaş (300 perechi pantofi tip Romarta). Aceste deficienţe duc in mod firesc la înregistrarea anumitor goluri in a­­provizionare, la nesatisfacerea cerinţe­lor cumpărătorilor. Departamentele respective au datoria de a controla mai îndeaproape modul in care înţeleg întreprinderile furnizoare vizate să se achite de obligaţiile contractuale, luind măsurile corespunzătoare pentru respec­tarea la timp de către aceste întreprin­deri a termenelor de livrare. O îndatorire importantă revine şi di­recţiei generale a comerţului cu ridica­ta textile-încălţăminte din cadrul De­partamentului Comerţului Interior, în­­trucit Oraşul Stalin este un important centru industrial, a cărui populaţie so­licită mărfuri tot mai multe şi de buna calitate, considerăm că trebuie asigu­rată o repartiţie mai judicioasă a măr­furilor pentru acest centru. Este cazul, îndeosebi, să se asigure în cantităţi su­ficiente : paltoane şi pardesie pentru fete mărimea 20-40, bluze de vini du­ble cu fermoar, pantaloni de ski, tre­ninguri de copii, ciorapi de na­lon, dif­­tină imprimată, prosoape pluşate, cati­fea, perdele dantelate. In sectorul mer­ceriei sunt necesare Sortimente variate de aţă pentru ţesut ciorapi (din 30 de culori nu se livrează I.C.R.T.I.-ului de­cit 8), fermoare de diferite dimensiuni, ace subţiri pentru maşini de cusut, vată de croitorie şi alte asemenea ar­ticole. Dacă se vor remedia deficienţele de aprovizionare de acest fel, dacă şi O.C.L. produse industriale-oraş (direc­tor comercial Ion Pal) va îndruma şi controla mai îndeaproape unităţile de desfacere în subordine, în scopul apro­vizionării acestor unităţi cu toate sor­timentele de mărfuri existente in depo­zitele I.C.R.T.I., se va putea ajunge la o mai bună aprovizionare a magazine­lor, la satisfacerea în mai bune con­­diţiuni a cerinţelor cumpărătorilor. MIRCEA SCRIPCA şi CORNELIU BUDA corespondentul „Rondiției libere“ în regiunea Stalin PE­TRIHE CETĂŢENEŞTI De la fabrică la magazin o Rominia liberă Recitalurile pianistului Richter A vorbi despre tehnica marelui pianist sovietic Richter este inutil, căci ea dispare pur şi simplu ca element de judecată, ascul­tătorul considere­ perfecţiunea artis­tului ca un fapt firesc şi uitind că asistă la performanţe probabil unice în pia­nistica mondială; ceea ce rămine este esenţa muzicii, concepţia, stilul, bogă­ţia ei sonoră. In ceea ce priveşte a­­ceasta din urmă, pianul lui Richter evocă adeseori orga : pianurile sonore contrastează puternic. Schimbările de culoare par realizate de claviaturile suprapuse ale străvechiului instrument. Departe însă de intenţia lui Richter folosirea acestor bogăţii sonore ca un scop în sine , ele sunt minuţios gîn­­dite şi dozate (cu zgîrcenia, am putea spune) în funcţie de lucrarea muzica­lă pe care o tălmăceşte. Artistul — care-şi contestă totuşi, cu modestie, calităţile de teoretician — transformă conştient culoarea sonoră intr-un mijloc principal de redare a gîndirii compozitorului şi a epocii a­­cestuia. Chopin, Beethoven, Haydn sau Rachmaninov încep să se indivi­dualizeze, în interpretarea sa, chiar înainte de a se fi conturat frazele mu­zicale şi liniile mari ale construcţiei, — odată cu sonoritatea specifică a primelor note. Intr-o discuţie purtată cu Richter, artistul sovietic se referea de pildă, la „sunetul diafan“ pe care muzica lui Chopin îl pretinde întot­deauna, chiar atunci cînd el nu pare necesar. Primul său recital, închinat compozitorului polonez, exemplifică din plin această afirmaţie. In execuţia lui Richter, muzica lui Chopin îşi păstrează tumultul, elanu­rile nervoase, ciocnirile dramatice —­ dar mai presus de toate se degajă acea poezie intensă şi reţinută, acea sinteză între efuziune şi discreţie, ca­racteristică interpretărilor marilor ar­tişti ai vremii noastre. Aceste trăsături s-au vădit în toate cele patru balade (dintre care a 2-­a a atins o deplină perfecţiune) ca şi în meditativa „polo­neză-fantezie“ din cea de a doua parte a recitalului. Mărturisim încă că as­cuţind cele 12 „studii" opus 10 şi 25, care au încheiat primul concert al lui Richter, emoţia s-a împletit cu surpri­za , una din calităţile specifice acestor lucrări de virtuozitate scrise în plin romantism — aceea de a da ascultă­torului senzaţia „luptei“ între instru­ment şi instrumentist—îşi pierde den­sul sub degetele lui Richter ; casca­dele sonore cele mai vertiginoase pă­reau neverosimil de simple, iar pianul devenea prea sărac în raport cu posi­bilităţile solistului. In schimb, „stu­diile“ se transformau la rîndul lor în mici „balade" şi „fantezii“, al căror conţinut era pus în valoare cu aceeaşi nobilă sobrietate. In cel de-al doilea recital artistul sovietic ne-a oferit măsura întinderii uriaşe a înţelegerii sate artistice: de la un­ Haydn (Sonata în mi bemol major) în care vigoarea muzicii se îmbogă­ţea cu o multitudine de nuanţe abia schiţate de partitură, la un Rachma­ninov (10 preludii) încărcat de poezia densă şi nesfîrşită a întinderilor ru­seşti care i-au dat naştere... Ultimul recital — închinat muzicii lui Beethoven — a însemnat pentru Richter examenul cel mai greu şi mai complex, iar pentru publicul Ateneu­lui o seară pe care nu o va uita nici­odată. Nu ne amintim să mai fi au­zit cîndva o interpretare mai profun­dă şi mai emoţionantă, mai monumen­­tală şi în acelaşi timp mai cizelată ca aceea pe care ne-a oferit-o marele pianist sovietic. Cele patru sonate — adevărate trepte către miezul maturi­tăţii beethoveniene — au fost redate cu o poezie care atingea adeseori su­blimul şi cu o vigoare neegalabilă. Acea „muzică uimitoare, supraome­nească“ — cum definea Lenin sonata „Appassionato“ — şi-a găsit tălmăci­torul ideal — după cum „Largo“-ul sonatei opus 10, „marşul funebru“ şi finalul sonatei opus 25, „allegreto“-ul sonatei opus 54 ne-au arătat un Richter pe cit de variat pe atît de uni­tar într-o înaltă concepţie artistică. I. HRISTEA MUZICALĂ CRONICĂ­ Cinema Telegrame: Pa­­tria; Ultima noap­te pe Titanic: I. C. Frim­u, Olga Bam­­oic, Flacăra; Enri­co Caruso: Repu­blica, Bucureşti, Gh. Dopa, Al. Sahaia; Ea te iubeşte: Magheru, Lumina, 1 Mai ; La răscruce de drumuri : Vasile A­lecsiamdri, înfrăţirea între popoare; Tamango: Elena Pavel, 105% alibi: Victoria, Unirea. Mai tare ca moartea: 13 Septembrie, Domoia Simo, Libertăţii; Abuz de încredere: Maxim Gorki; Voci în insulă: Central, Mioriţa, Pioreascia, N. Bălcescu: Pe urmele vieţii unui po­­por, Dans cuman, întîilnire pe arena de gheaţă, Pionetia (nr. 1/1960), Tim­puri Noi; Fata cu chitara: Tineretului; Despre prietenul meu: 8 Martie, Mo­­şilor, 30 Decembrie; Balada voinicului: Al. Popov; Ulii: Gri­viţa; Secretul cl­inului: V. Roiailă, 23 August, Volga; Ceasul s-a oprit la miezul nopţii: Cui, tunar; Sabie şi zar: C. David; Ştrenga­­rii: Munca; N-a fost în zadar: Artia, B. Deliavramcea; Haiducii din Rio.Frie: Tudor Vladimirescu; Casa părintească: 16 Februarie; Stelele: li­­e Pintilie; Poemul mării; Popular; Revolta peoni­­lor: M. Emimeisou; Undele eterne: 8 Mai; Lady Hamilton: G. Coşbuc; Un meci neobişnuit: G. Bacovia; Singe alb: Drumul Serii; In căutarea comorii: Au­­rel Vlaicu.­ ­ SOPRANA Iulia Wiener, solistă a Operei de Stat din Sofia, laureată a premiului ,,Dimitrov“ şi a con­cursurilor internaţionale de la Var­şovia, Toulouse şi Bucureşti, şi-a dat concursul duminică seara pe scena Teatrului de Operă şi Balet, într-un spectacol cu opera ,,Truba­durul“ de Verdi, în care a interpre­tat rolul Leonorei. Conducerea muzicală a spectaco­lului a aparţinut dirijorului Egizio Massini­, maestru emerit al artei. LA OPERA DE STAT DIN TIMI­ŞOARA a avut loc ieri premiera spec­tacolului .,Lucia de Lam­eritvoi" de Donizetti in regia lui Mariann­ Bana. Scenografia a fost semnată de I. Ipser­de, la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti, iar conducerea muzicală a aparţinut dirijorului N. Boboc. LA STUDIOUL DE FILME docu­mentare „Al. Sabia“ din Bucureşti, a început turnarea a două noi filme e­­ducativ-sanitare de scurt metraj : „Combaterea nervozităţii la copii“ —­ regia S. Barta şi „Igiena în gospo­dăria sătească“, regizor Maria Spă­­taru. TEATRUL DE STAT DIN ARAD aflat în turneu la Craiova a prezentat ieri primul spectacol cu drama „Tai­fun“ de Tao Iui. COLECTIVUL TEATRULUI DE STAT DIN ORAŞUL STALIN a pre­zentat duminică seara în premieră spectacolul cu piesa „Mutter Courage“ de Bertholt Brecht. Radio MIERCURI 2 MARTIE PROGRAMUL I. 6,15 Emisiunea pen­tru sate : Ne scriu corespondenţii vo­luntari ; 9,30 Vreau să ştiu ! Din cu­prins : Realizări ale ştiinţei şi tehnicii din patria noastră. Experienţa a reu­­şit (reportaj de la o oră de chimie). Vreau să devin astronaut (foileton) ; 12,35. Cîntecul şi jocul popular în crea­ţia compozitorilor noştri : Rapsodia a II-a de Teodor Lupu ; fragmente din Suita a II-a de Achim Stoia ; 13,05 Concert de muzică uşoară ; 14,00 Pa­gini din istoria de luptă a poporului în creaţia simfonică­ romînească ; 16,45 „Tineret pe şantiere“, emisiune de cîn­­tece; 18,30 Program muzical dedicat fruntaşilor în producţie din industrie şi agricultură ; 20,30 Concertul în mi minor pentru vioară şi orchestră de Mendelsohn-Bartholdy — solist David Oistrach, acompaniat de orchestra sim­fonică din Philadelphia, dirijor Eugene Ormandy-PROGRAMUL II. 14,30 Lectură dra­matizată din romanul „Timp înainte“ de V. Kataev; 16,30 „Anul Chopin“ : Mazurei în interpretarea pianistului Vladimir Horowitz ; 19,30 Teatru la microfon : „Năpasta“. .Adaptare radio­fonică după piesa lui Ion Luca Cara­­giale.-’ Televiziune 18,30 Informaţiile după amiezii ; 18,35 Emisiune pentru cei mici : „Atelierul meşterului Moso­­rel“ . Daruri de ,ziua mamei ; 18,50 Filmul de păpuşi „O poveste dintr-o noapte cu lună“ — o producţie a studioului cinematografic „Bucureşti“ ; 19,07 „Din lirica romî­nească şi universală“ ; 19,35 Emisiune de ştiinţă şi tehnică : „Seimiconducto­­rii şi aplicaţiile lor în tehnică“ de pro­fesor Tudor Tănăsescu, membru cores­pondent al Academiei R.P.R. ; 19,55 „Simfonia pragheză“ de W. A. Mozart — emisiune realizată de studioul de televiziune din Praga ; 20,15 Jurnalul televiziunii ; 20,35 Artişti amatori în studio, program prezentat de ansam­blul de cîntece şi dansuri al întreprin­­derii „Flacăra Roşie" din Bucureşti. In încheiere : Ultimele știri. Marți 1 martie 1960­­—: nr. 4768 Concursul internaţional Chopin — Corespondenţă telefonică specială — Nu a trecut nici o oră de cînd, în marea sală a Filarmonicii Naţionale din Varşovia, a luat sfîrşit prima e­­ta­pă a celui de al 6-lea Concurs in­ternaţional de pianişti „Fr. Chopin“. Speram ca astăzi să vă pot comunica şi numele concurenţilor promovaţi în cea de-a 2-a etapa. Dar desfăşurarea celei dintii etape s-a prelungit cu o zi peste termenul prevăzut, dat fiind numărul mare al participanţilor. Ar fi imposibil, în cuprinsul unei corespondenţe telefonice, să înşir nu­mele tuturor pianiştilor care s-au evi­denţiat. In general, predomină pia­nişti foarte­ tineri ; puţini sînt cei care se apropie de limita de vîrstă, de 30 de ani. Acest lucru este valabil şi pentru ţara gazdă, R. P. Polonă, care a prezentat 6 concurenţi cu nume noi exceptînd doar pe Josef Stempel, cu­noscut publicului nostru din vremea concursului Enescu, cînd a dobîndit o menţiune. M-am bucurat să-l aflu pe Stampei în mare progres şi cred că dintre concurenţii polonezi el şi-a pre­zentat programul la nivelul muzical cel mai unitar şi mai matur. Grupul, excelent pregătit, al tinerilor­­sovietici, cuprinde patru studenţi şi elevi ai In­stitutelor de î­nvăţămînt muzical din Moscova, cărora li se adaugă o tînără pianistă din Riga. Dintre aceştia, pe primul plan al concursului, s-au afir­mat doi discipoli, ambii în vîrstă de 19 ani, ai eminentului profesor Neu­­haus din A Moscova. Este vorba de Va­leri Kastielski şi Alexander Stobodia­­nik. Printr-o întîmplare, toţi cei trei ti­neri pianişti din R. P. Chineză care participă la concurs au cântat în a­­ceeaşi dimineaţă şi cu atît mai­­puterni­că a fost impresia lăsată de seriozitatea pregătirii lor. Li Min­cian, pe care nu mai este nevoie­­să vi-l prezint, a do­vedit-o cu prisosinţă chiar de la pri­ma piesă interpretată, Nocturna în do minor. Alături de el şi-a cîştigat sim­patia unanimă pianista Ku Senin care e dobîndit pînă acum laurii con­cursurilor internaţionale de la Mosco­va şi Geneva. R P. Ungară, R- Cehoslovacă, R.P. Bulgaria, R.D. Germană au fost fiecare în parte bine reprezentate la concurs. Dintre pianiştii acestor ţări prietene aş vrea să relev­­sensibilita­tea deosebită a tînărului maghiar Fe­renc Raday şi naturaleţea Dornei Mi­lanova, care e reprezentat şcoala mu­zicală bulgară şi la concursul George Enescu. In ceea ce îi priveşte pe pianiştii francezi, englezi şi americani, am re­ţinut la ei o prezentare corectă. Re­marcabil a fost însă prin interpretarea armonioasă a întregului program ita­lianul Maurizio Pollini şi la un nivel ceva mai coborît, finlandeza Reija Silvohen. Dintre­­cei patru reprezen­tanţi ai Japoniei doar tînăra Inouchi a produs o impresie deosebită. De a­­semenea, cei doi pianişti din Mexic s-au situat la un nivel mai mult decît onorabil. Cititorii vor fi desigur interesaţi să afle cum s-a prezentat tînăra noastră pianista Mariela Rădulescu. Ea a cîn­­tat vineri, 26 februarie, după amiază, şi deşi era, în ordinea prezentării, ul­tima din acea zi, foarte încărcată, a reuşit să cişlige publicul prin muzica­litatea şi fineţea interpretării. Din programul prezentat s-a desprins în­­deosebi execuţia Valsului în la bemol major şi a Studiului în sol bemol ma­jor — „Pe clapele negre“ —; înre­gistrarea acestor două a fost de altfel difuzată în­­aceeaşi zi de radio Var­şovia în cadrul programului de selec­­ţiuni din prima etapă a concursului. La ora aceasta toţi concurenţii aş­teaptă cu emoţie rezultatele primei e­­ta­pe; după amiază se va efectua cal­culul punctajelor, iar seara va avea loc şedinţa juriuluii pentru definitiva­­rea listei pianiştilor admişi pentru e­­tapa a doua. Mîine vom cunoaşte nu­mele lor. Un lucru ştim de pe acum, anume că muzica lui Chopin cucereş­te tot mai multe inimi şi tot mai mulţi tineri interpreţi i se dedică cu serio­zitate şi­ pasiune. ALFRED HOFFMAN Varşovia, 29 februarie. TELEGRAME* „ Astăzi începe să ruleze pe ecranele Capitalei noul film românesc „Telegrame“, realizat după schiţa cu acelaşi nume de I. L. Caragiale. In clişeu : Ion An­­tonescu-Cărăbuş, Gr. Vasiliu-Birlic, şi Ştefan Ciubotăraşu Intr-un cadru din film. SPORT — SPORT — SPORT — SPORT Preliminariile campionatului mondial de fotbal din 1962 Comitetul de organizare a celui de-al 7-lea campionat mondial de fotbal s-a întrunit în orașul Bale pentru a stabili grupele preliminarii și data de disputare a turneului final care va avea loc în anul 1962 în Chile. In urma tragerii la sorţi cele 54 de ţări înscrise la campionat au fost re­partizate în grupe în vederea meciuri­lor eliminatorii. R. P. Romînă face par­te din grupa a VII-a împreună cu Ita­lia şi învingătorul seriei Cipru, Izrael, Etiopia. Cîştigătoarele celor 10 grupe din zona Europa, Africa şi Asia se ca­lifică pentru turneul final din Chile. Din zona americană se vor califica pa­tru echipe. Celor 14 ţări calificate în urma tur­neelor eliminatorii li se adaugă Chile, ţara organizatoare şi Brazilia, cîştigă­­toarea ultimului campionat mondial. Duminică în pitoreasca staţiune Squaw Valley din munţii Sierra Neva­da a avut loc festivitatea de închidere a celei de-a 8-a Olimpiade albe care a reunit timp de 11 zile în pasionante întreceri pe cei mai buni schiori, ho­­cheişti şi patinatori din 30 de tari ale lumii. După terminarea jocurilor de hochei şi a probei de sărituri de la trambu­lină, mii de spectatori şi sportivi s-au adunat în tribunele arenei de gheaţă pentru a asista la ultimul act al marii competiţii. Pe pavilioanele de lingă turnul naţiunilor au fost înălţate dra­pelele Greciei, ţara de origină a Jocu­rilor Olimpice, S.U.A., organizatoarea jocurilor de la Squaw Valley şi Austriei, ţara care va găzdui în­­anui 1964 cea de-a 9-a ediţie a Olimpiadei albe. La ora 16,45 (ora locală), în su­netele marşului „Parada participan­ţilor la Olimpiadă“, coloana sportivilor pătrunde pe pista de gheaţă şi se a­­tinează în faţa tri­bunei oficiale. A­­poi preşedintele Co­mitetului olimpic in­ternaţional (CIO), Avery Brundage, declară închisă cea de-a 8 a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă. Fanfara execută imnul olim­pic în timp ce stea­gul alb-olimpic, cu cele 5 cercuri colo­rate, simbolizînd în­frăţirea continente­lor şi raselor, este coborît de pe ca­targ. Un sportiv stinge focul sacru olimpic care va fi aprins peste 4 ani în oraşul austriac Inssbruck. In văile munţilor răsună salve de artilerie în semn de salut. Spre cer zboară sute de balonaşe multicolore. In aplauzele entuziaste ale spectatorilor cei aproa­pe 800 de participanţi la Jocurile de iarnă părăsesc braţ la braţ arena şi se îndreaptă spre satul olimpic. Jocurile Olimpice de iarnă de la Squaw Valley au constituit o nouă manifestare a colaborării tinerilor spor­tivi din cele 5 continente ale planetei noastre, dornici să trăiască în pace şi bună înţelegere. O mare surpriză a fost înregistrată în turneul de hochei pe gheaţă cîşti­gat, pentru prima oară în istoria jocu­rilor, de echipa S.U.A. După cum transmit agenţiile ameri­cane de presă, United Press şi Asso­ciated Press, clasamentul neoficial pe ţări la Jocurile de la Squaw Valley se prezintă astfel: 1. U.R.S.S. 165,5 puncte; 2. Suedia 71,5 puncte; 3. S.U.A. 71 puncte; 4. Germania 70,5 puncte; 5. Finlanda 79,5 puncte, etc. După numărul de medalii, de ase­menea echipa U.R.S.S. se află în frun­te cu 7 medalii de aur, 5 de argint şi 9 de bronz, urmată de echipa unită a Germaniei —­ 4 de aur, 3 de argint şi 1 bronz; S.U.A. — 3 medalii de aur, 4 argint, 3 bronz; Norvegia — 3­ de aur, 3 de argint; Suedia — 3 de aur 2 de argint şi 3 de bronz etc. Duminică, numeroşi reprezentanţi ai mişcării sportive din R.P.R., au sus­­ţinut intilnri internaţionale, înregis­­trând următoarele rezultate : Handbal în 7 : Dimamo Bucureşti — F. A. Göppingen (R.F. Germană) 8—10 (sermi finala „Cupei campionilor europeni)“. Ştiri • Majoritatea echipelor de fotbal din categoria A au susţinut dumini­că ul­­timel­e meciuri de antrenament, înaintea primei etape a campionatului republican. Iată cele mai importante rezultate: Dinamo Bucureşti — Dinamo Bacău 4—2; Rapid — Prahova Ploeşti 7— 1; C.C.A. — C. S. Giurgiu 13—1; Petrol­­­ Ploeşti — Ştiinţa Cluj 1—3; U.T.A. — Minerul Lupeni 2—1. • Duminică 6 martie începe returul popularei competiţii de fotba­l , campio­natul categoriei A. In prima etapă In Capitală se vor desfăşura două întrl­­niri : Rapid—Dinamo Bacău (ora 10,30 stadionul Giureşti) şi Dinamo Bucu­reşti—Ştiinţa Cluj (stadion Dinamo, ora 15,30). • A doua parte a campionatului re­publican de hochei pe gheaţă începe astăzi­­pe patinoarul artificiali ,.23 Au­­gust, odată cu disputarea jocurilor din prima etapă. Programul este um­ăto­­rul : Voinţa Miercurea Ciuc—C.S.M. Rădăuţi (ora 9) , Ştiinţa Cluj—C.S. Tg. Mureş (ora 17) şi C.C.A.—Avîrbtul Miercurea Ciz (ora 19). • In vederea „Grosului balcanic" a­­tleţii români şi-au continuat duminică, pregătiri­le participind la un concurs de verificare care avut loc pe pista hipo­dromului Băneasa-galop. La femei (pe distanta de 2 000 m) pe primul loc s-a clasat Elisabeta Todorov cu timpul „*« 7' 28”. Proba masculină disputată P* un traseu în lungime de 10.000 m­ s-a încheiat cu victoria maestrului sportu­lui C. Grecescu cronometrat în 35’ 22” 5/10. • In finala turneului international de fotbal pentru juniori de la Viareggio se vor întîlni echipele Dukia Praga si A. S. Milano. In jocurile din semifinale Dukia a învins cu 4—3 pe Florentina, iar A. S. Milano a întrecut cu 1—0 pe F. C. Bologna. Fotbal : Progresul Bucureşti — Re­­prezentiativa oraşului Tuzla (RP.F. Iu­goslavia) 5—0; Fanil Constanta — Vis 1a Cracovia 2—0. Tenis de masă: R.P.R. — R. Ceho­­slovacă 2—3 (finala turneului in­terna­­tionial organizat la Russe, R.P. Bul. S-AU ÎNCHEIAT JOCURILE OLIMPICE DE IARNA U. R. S. S. în fruntea clasamentului neoficial întâlniri internaţionale ale sportivilor români Fază din meciul dintre­­ Dobrescu şi L. Ambruş,­can s-a disputat cu prilejul galei de verificare a lotului re­prezentativ de box. Foto: AGERPRES /

Next