Romînia Liberă, martie 1960 (Anul 18, nr. 4783-4809)
1960-03-01 / nr. 4783
Pag. 2-0 Ne scriu corespondenţii voluntari Concursuri pentru cele mai bune inovaţii Anul trecut, cabinetul tehnic al I.M.U. Medgidia a desfăşurat o susţinută muncă pentru sprijinirea şi dezvoltarea mişcării de inovaţii, fapt pentru care a primit Drapelul ■ roşu de cabinet tehnic fruntaş pe regiune. In acest an, cu sprijinul comitetului de întreprindere, cabinetul tehnic de la I.M.U M. a iniţiat un concurs cu premii,pentru cele mai multe şi mai bune propuneri de inovaţii, fie asemenea, pentru atragerea în-'muşcărea de inovaţii a cit „mai multor muncitori, ingineri şi tehnicieni, cabinetul tehnic va organiza trimestrial concursuri cu premii pentru rezolvarea temelor din planul tematic de inovaţii, precum şi pentru cele mai bune inovaţii propuse in trimestrul respectiv. O altă acţiune demnă de laudă este şi aceea că în secţiile productive se vor organiza consultaţii tehnice pentru inovatori CIORESCU ALEXANDRU funcţionar Pun în practică cele învăţate Cursurile agrozootehnice organizate în comuna, Cîndeşti, raionul Buhuşi, la care participă peste 250 de colectivişti şi întovărăşiţi din comună, s-au doveditdeosebit de folositoare, cursanţii străduindu-se să puna în practică cit mai curînd cele învăţate. Astfel, ei au spus pe tarlale aproape 1OOO tone gunoi de grajd, urmînd ca îndată ce vor începe muncile agricole să-l vire sub brazdă. Printre ţăranii întovărăşiţi care au cărat la cîmp cantităţi însemnate de îngrăşăminte se numără: Axinte Direa şi Gheorghe Gibea-TACHE VASILACHE colectivist Contractează lînă Munca de lămurire dusă de organele de partid şi de stat din comuna Lopătari, raionul Beceni, a dat rezultate bune şi în problema contractărilor. Peste 200 ţărani muncitori din comuna noastră au încheiat pînă acum contracte pentru cantităţi importante de lînă. Printre contractanţii fruntaşi se numără Dragomir N. Dascălu, Dumitru Pertea, Nicolae Jurubescu, Oh. Tudor, Neagu F., A. Stanciu şi alţii. ION N. MOISE activist de sfat popular O nouă întovărăşire In urma rezultatelor bune obţinute anul trecut de întovărăşirile agricole existente în împrejurimile Năsăudului, tot mai multe familii de ţărani muncitori din raionul Năsăud se înscriu acum în aceste unităţi sau îşi alcătuiesc noi întovărăşiri agricole. Astfel, în cartierul Luşca din Năsăud a avut loc de curînd, inaugurarea unei întovărăşiri agricole. ALBU ŞTEFAN pensionar început promiţător BAIA MARE (de la trimisul nostru). — Duminică seara la Baia Mare şi-a făcut debutul, în faţa unui public entuziast, o nouă formaţie artstică : orchestra de muzică populară a Ansamblului de cîntece şi dansuri a sfatului popular al regiunii Baia Mare. Noua orchestră, care grupează mulţi instrumentişti, valoroşi solişti vocali şi instrumentali, a păşit în viaţa artistică a oraşului şi a regiunii prin concertul de muzică populară romînească şi maghiară dirijat de Victor Predescu. După succesul de la premieră , la obţinerea căruia au contribuit: Mia Braga, Ana Cosprundan, Aurel Nemeş, Niculae Sabău, Ştefan Balogh, Viorica Groza, Ana Struţiu şi Felicia Fărcaşu, laureat al Festivalurilor Mondiale ale Tineretului de la Bucureşti şi Varşovia — noua formaţie artistică şi-a început turneul în regiune, urmînd să prezinte în faţa muncitorilor şi ţăranilor muncitori băimărani 16 spectacole. Ar fi bine daca a » . ■.■întreprinderea de gospodărie orăşenească Buhuşi ar cerceta mai îndeaproape cauzele pentru care uzina electrică din comuna Zăneşti funcţionează,cu mari întreruperi. Ar putea lua cu această ocazie şi măsurile corespunzătoare (BURSUC NICOLAE,’ muncitor). ...conducerea staţiei C.F.R. Pucioasa ar lua măsuri pentru a pune din timp In vînzare biletele de tren — diai ales spre Bucureşti. Sistemul actual folosit de a da bilete cu citeva minute înainte de sosirea trenului produce călătorilor numeroase neînuțumiri. (IVAN TUDOSE, funcţionar). ... comitetul executiv al sfatului popularraional ,, Mai" ar da ascultare sezisărilor făcute de locuitorii din str. Răsun și ar veni să cerceteze și să ia măsuri pentru astuparea gropilor existente pe strada respectivă, gropi care se adincesc de la o zi la alta. (ILIE IONESCU, pensionar), caravana cinematografică a sfătuim popular raional Oraviţa s-ar abate din cind un cind şi prin satele Ticvanul Mare, Ticvanul Mic, Jitin şi Ciudanoviţa sat. Colectiviştii şi intovărâşiţii din aceste sate sunt dornici să vizioneze ctt mai des filme şi jurnale de actualitate (GH. BUTOI - miner). ...piatra depozitată pe str. Călăraşilor din oraşul Arad incă din Luna iulie 1954, ar fi folosită în scopul pentru care a fost adusă, adică la repararea acestei străzi. Totodată se cer terminale și lucrările de reparare a străzii Ursului, stradă unde e necesar să se mai aștearnă o cantitate de piatră măruntă sau zgură. (T. BUDAC, pensionar). Magazinul nr. IA de încălţăminte din Oraşul Stalin e plin de lume. Situat in centru, pe strada Republicii, acest magazin desface un bogat sortiment de încălţăminte Cumpărătorii sunt deserviţi cu atenţie şi rapiditate. Totuşi, ne-a fost dat să asistăm şi la asemenea dialoguri. — Ghetuţe cu talpă flexibilă pentru copii aveţi ? — Ne pare rău, dar n-avem ! — Dar bocanci cu talpă de cauciuc? — Lipsesc. Şi cizmele de cauciuc, de anumite mărimi, pentru femei, nu se găseau in rafturi. Nu se puteau procura intr-adevăr ? ..?, de unde! Dacă, tov. Dumitru Frăţilă, responsabilul unităţii, s-ar fi deplasat la baza de aprovizionare, la I.C.RJ■I.Stalin, ar fi găsit şi aceste articole de încălţăminte solicitate de cumpărători. Top. Frăţilă insă a socotit că-i mai comod să lase lucrurile in voia lor, toferind ca vinzătorii să se scuze de repetate ori d in mod nejustificat — in faţa cumpărătorilor. Atitudini asemănătoare au adoptat şi alţi responsabili de magazine, din care motiv cumpărătorii n-au găsit anumite mărfuri dorite de ei. La magazinul de textile ,nr. 77 dinstrada 7 Noiembrie (responsabil Eugen Csáki), au fost zile cind nu s-a găsit , indian uni şi colorat şi stofărasa de 150 iei m., articole ce se găseau in baza I.C.R.T.I. Finetul şi sibirul in anumite culori, edit de necesare pentru lenjerie — îndeosebi pe timp friguros, lipseau din magazinul de textile nr. S (responsabil Ştefan Dombai). Nu s-au găsit apoi scampolo-uri pentru copii, flanele sport şi ciorapi de bumbac pentru femei la magazinul de tricotaje nr. 11, iar din magazinul de galanterie-mercerie nr. 43 lipsesc acele de tricotaj, dantelele, bretelele bărbăteşti şi alte articole Cind se nesocotesc cerinţele consumatorilor Pe drumul acesta al aprovizionării cu mărfuri, cu traseul de la baza I.C.R.T.I. la magazin, se mai întîlnesc şi alte aspecte. După cum se ştie, în magazine trebuie să existe un sortiment bogat de martori, pe gustul fiecărui cumpărător. Şi asemenea sortiment în magazinele din Oraşul Stalin, în general, există. De altfel, în acest important centru industrial se manifestă o preocupare tot mai pronunţată pentru modernizarea reţelei comerciale, pentru sporirea numărului de magazine, înzestrate cu mobilier modern, menite să funcţioneze după metode de deservire înaintate. Ce ne facem însă cu acei responsabili de unităţi care nesocotesc cerinţele consumatorilor (magazinele nr. 43 şi 5 de tricotaje, magazinul nr. 22 de textile, etc.)? Deşi au la unităţile lor caiete speciale pentru studiul cererii de consum, nesocotesc instrucţiunile date în acest sens de secţia comercială a sfatului popular regional, nu îndrumă pe cumpărători să-şi expună părerile şi sugestiile în acest caiet. In acest fel, este explicabil ca în aceste magazine să lipsească anumite sortimente de mărfuri. O altă deficienţă a responsabililor de unităţi este aceea că ei nu trec pe nota de comandă decît acele mărfuri ce se găsesc în baza I.C.R.T.I. Dacă ar nota şi alte articole şi ar repeta apoi verbal solicitările lor, ar putea obţine ulterior, livrarea acestor mărfuri. In acest sens, trebuie să existe un sprijin mai substanţial şi din partea I.C.R.T.I. Stalin. Totodată, tovarăşii de la I.C.R.T.I. trebuie să pună capăt întîrzierilor în livrarea unor mărfuri, îndeosebi la încălţăminte, unde notele de comandă date de magazine sunt satisfăcute abia după 3-4 zile. Livrări cu ţîrîita Sint cazuri însă cind nici I.C.R.T.I.Stalin nu este in măsură să satisfacă cererile O.C.L. produse industriale-oraş. Ca şi ale unor responsabili de magazine. Cauza ? Nelivrarea integrală a cantităţilor de mărfuri contractate de către unităţile furnizoare. In luna ianuarie 1960, de pildă, Industria Textilă-Galaţi a rămas datoare I.C.R.T.I.-Stalin cu peste 8000 metri de barchet şi distină — articole de sezon atit de solicitate. Peste 2000 m. şifon lat de 180 cm. şi gradele .,uitat“ să livreze I C.R.T.I.-ului Stalin Industria Textilă-Lugoj, 300 buc. paltoane fabrica de confecţii Odorhei, 4000 perechi ciorapi de relon fabrica ,,7 Noiembrie“ Sibiu, 2000 perechi ciorapi de acelaşi fel întreprinderea ,,Varga Catalin“-Cluj. In ce priveşte încălţămintea, restanţiere sunt întreprinderile furnizoare „Ianos Csordas“ din Oradea (350 perechi de pantofi bărbăteşti), „Flacăra Roşie“ din Bucureşti (400 perechi de pantofi pentru femei) ,,8 Mai" din Mediaş (300 perechi pantofi tip Romarta). Aceste deficienţe duc in mod firesc la înregistrarea anumitor goluri in aprovizionare, la nesatisfacerea cerinţelor cumpărătorilor. Departamentele respective au datoria de a controla mai îndeaproape modul in care înţeleg întreprinderile furnizoare vizate să se achite de obligaţiile contractuale, luind măsurile corespunzătoare pentru respectarea la timp de către aceste întreprinderi a termenelor de livrare. O îndatorire importantă revine şi direcţiei generale a comerţului cu ridicata textile-încălţăminte din cadrul Departamentului Comerţului Interior, întrucit Oraşul Stalin este un important centru industrial, a cărui populaţie solicită mărfuri tot mai multe şi de buna calitate, considerăm că trebuie asigurată o repartiţie mai judicioasă a mărfurilor pentru acest centru. Este cazul, îndeosebi, să se asigure în cantităţi suficiente : paltoane şi pardesie pentru fete mărimea 20-40, bluze de vini duble cu fermoar, pantaloni de ski, treninguri de copii, ciorapi de nalon, diftină imprimată, prosoape pluşate, catifea, perdele dantelate. In sectorul merceriei sunt necesare Sortimente variate de aţă pentru ţesut ciorapi (din 30 de culori nu se livrează I.C.R.T.I.-ului decit 8), fermoare de diferite dimensiuni, ace subţiri pentru maşini de cusut, vată de croitorie şi alte asemenea articole. Dacă se vor remedia deficienţele de aprovizionare de acest fel, dacă şi O.C.L. produse industriale-oraş (director comercial Ion Pal) va îndruma şi controla mai îndeaproape unităţile de desfacere în subordine, în scopul aprovizionării acestor unităţi cu toate sortimentele de mărfuri existente in depozitele I.C.R.T.I., se va putea ajunge la o mai bună aprovizionare a magazinelor, la satisfacerea în mai bune condiţiuni a cerinţelor cumpărătorilor. MIRCEA SCRIPCA şi CORNELIU BUDA corespondentul „Rondiției libere“ în regiunea Stalin PETRIHE CETĂŢENEŞTI De la fabrică la magazin o Rominia liberă Recitalurile pianistului Richter A vorbi despre tehnica marelui pianist sovietic Richter este inutil, căci ea dispare pur şi simplu ca element de judecată, ascultătorul considere perfecţiunea artistului ca un fapt firesc şi uitind că asistă la performanţe probabil unice în pianistica mondială; ceea ce rămine este esenţa muzicii, concepţia, stilul, bogăţia ei sonoră. In ceea ce priveşte aceasta din urmă, pianul lui Richter evocă adeseori orga : pianurile sonore contrastează puternic. Schimbările de culoare par realizate de claviaturile suprapuse ale străvechiului instrument. Departe însă de intenţia lui Richter folosirea acestor bogăţii sonore ca un scop în sine , ele sunt minuţios gîndite şi dozate (cu zgîrcenia, am putea spune) în funcţie de lucrarea muzicală pe care o tălmăceşte. Artistul — care-şi contestă totuşi, cu modestie, calităţile de teoretician — transformă conştient culoarea sonoră intr-un mijloc principal de redare a gîndirii compozitorului şi a epocii acestuia. Chopin, Beethoven, Haydn sau Rachmaninov încep să se individualizeze, în interpretarea sa, chiar înainte de a se fi conturat frazele muzicale şi liniile mari ale construcţiei, — odată cu sonoritatea specifică a primelor note. Intr-o discuţie purtată cu Richter, artistul sovietic se referea de pildă, la „sunetul diafan“ pe care muzica lui Chopin îl pretinde întotdeauna, chiar atunci cînd el nu pare necesar. Primul său recital, închinat compozitorului polonez, exemplifică din plin această afirmaţie. In execuţia lui Richter, muzica lui Chopin îşi păstrează tumultul, elanurile nervoase, ciocnirile dramatice — dar mai presus de toate se degajă acea poezie intensă şi reţinută, acea sinteză între efuziune şi discreţie, caracteristică interpretărilor marilor artişti ai vremii noastre. Aceste trăsături s-au vădit în toate cele patru balade (dintre care a 2-a a atins o deplină perfecţiune) ca şi în meditativa „poloneză-fantezie“ din cea de a doua parte a recitalului. Mărturisim încă că ascuţind cele 12 „studii" opus 10 şi 25, care au încheiat primul concert al lui Richter, emoţia s-a împletit cu surpriza , una din calităţile specifice acestor lucrări de virtuozitate scrise în plin romantism — aceea de a da ascultătorului senzaţia „luptei“ între instrument şi instrumentist—îşi pierde densul sub degetele lui Richter ; cascadele sonore cele mai vertiginoase păreau neverosimil de simple, iar pianul devenea prea sărac în raport cu posibilităţile solistului. In schimb, „studiile“ se transformau la rîndul lor în mici „balade" şi „fantezii“, al căror conţinut era pus în valoare cu aceeaşi nobilă sobrietate. In cel de-al doilea recital artistul sovietic ne-a oferit măsura întinderii uriaşe a înţelegerii sate artistice: de la un Haydn (Sonata în mi bemol major) în care vigoarea muzicii se îmbogăţea cu o multitudine de nuanţe abia schiţate de partitură, la un Rachmaninov (10 preludii) încărcat de poezia densă şi nesfîrşită a întinderilor ruseşti care i-au dat naştere... Ultimul recital — închinat muzicii lui Beethoven — a însemnat pentru Richter examenul cel mai greu şi mai complex, iar pentru publicul Ateneului o seară pe care nu o va uita niciodată. Nu ne amintim să mai fi auzit cîndva o interpretare mai profundă şi mai emoţionantă, mai monumentală şi în acelaşi timp mai cizelată ca aceea pe care ne-a oferit-o marele pianist sovietic. Cele patru sonate — adevărate trepte către miezul maturităţii beethoveniene — au fost redate cu o poezie care atingea adeseori sublimul şi cu o vigoare neegalabilă. Acea „muzică uimitoare, supraomenească“ — cum definea Lenin sonata „Appassionato“ — şi-a găsit tălmăcitorul ideal — după cum „Largo“-ul sonatei opus 10, „marşul funebru“ şi finalul sonatei opus 25, „allegreto“-ul sonatei opus 54 ne-au arătat un Richter pe cit de variat pe atît de unitar într-o înaltă concepţie artistică. I. HRISTEA MUZICALĂ CRONICĂ Cinema Telegrame: Patria; Ultima noapte pe Titanic: I. C. Frimu, Olga Bamoic, Flacăra; Enrico Caruso: Republica, Bucureşti, Gh. Dopa, Al. Sahaia; Ea te iubeşte: Magheru, Lumina, 1 Mai ; La răscruce de drumuri : Vasile Alecsiamdri, înfrăţirea între popoare; Tamango: Elena Pavel, 105% alibi: Victoria, Unirea. Mai tare ca moartea: 13 Septembrie, Domoia Simo, Libertăţii; Abuz de încredere: Maxim Gorki; Voci în insulă: Central, Mioriţa, Pioreascia, N. Bălcescu: Pe urmele vieţii unui popor, Dans cuman, întîilnire pe arena de gheaţă, Pionetia (nr. 1/1960), Timpuri Noi; Fata cu chitara: Tineretului; Despre prietenul meu: 8 Martie, Moşilor, 30 Decembrie; Balada voinicului: Al. Popov; Ulii: Griviţa; Secretul clinului: V. Roiailă, 23 August, Volga; Ceasul s-a oprit la miezul nopţii: Cui, tunar; Sabie şi zar: C. David; Ştrengarii: Munca; N-a fost în zadar: Artia, B. Deliavramcea; Haiducii din Rio.Frie: Tudor Vladimirescu; Casa părintească: 16 Februarie; Stelele: lie Pintilie; Poemul mării; Popular; Revolta peonilor: M. Emimeisou; Undele eterne: 8 Mai; Lady Hamilton: G. Coşbuc; Un meci neobişnuit: G. Bacovia; Singe alb: Drumul Serii; In căutarea comorii: Aurel Vlaicu. SOPRANA Iulia Wiener, solistă a Operei de Stat din Sofia, laureată a premiului ,,Dimitrov“ şi a concursurilor internaţionale de la Varşovia, Toulouse şi Bucureşti, şi-a dat concursul duminică seara pe scena Teatrului de Operă şi Balet, într-un spectacol cu opera ,,Trubadurul“ de Verdi, în care a interpretat rolul Leonorei. Conducerea muzicală a spectacolului a aparţinut dirijorului Egizio Massini, maestru emerit al artei. LA OPERA DE STAT DIN TIMIŞOARA a avut loc ieri premiera spectacolului .,Lucia de Lameritvoi" de Donizetti in regia lui Mariann Bana. Scenografia a fost semnată de I. Ipserde, la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti, iar conducerea muzicală a aparţinut dirijorului N. Boboc. LA STUDIOUL DE FILME documentare „Al. Sabia“ din Bucureşti, a început turnarea a două noi filme educativ-sanitare de scurt metraj : „Combaterea nervozităţii la copii“ — regia S. Barta şi „Igiena în gospodăria sătească“, regizor Maria Spătaru. TEATRUL DE STAT DIN ARAD aflat în turneu la Craiova a prezentat ieri primul spectacol cu drama „Taifun“ de Tao Iui. COLECTIVUL TEATRULUI DE STAT DIN ORAŞUL STALIN a prezentat duminică seara în premieră spectacolul cu piesa „Mutter Courage“ de Bertholt Brecht. Radio MIERCURI 2 MARTIE PROGRAMUL I. 6,15 Emisiunea pentru sate : Ne scriu corespondenţii voluntari ; 9,30 Vreau să ştiu ! Din cuprins : Realizări ale ştiinţei şi tehnicii din patria noastră. Experienţa a reuşit (reportaj de la o oră de chimie). Vreau să devin astronaut (foileton) ; 12,35. Cîntecul şi jocul popular în creaţia compozitorilor noştri : Rapsodia a II-a de Teodor Lupu ; fragmente din Suita a II-a de Achim Stoia ; 13,05 Concert de muzică uşoară ; 14,00 Pagini din istoria de luptă a poporului în creaţia simfonică romînească ; 16,45 „Tineret pe şantiere“, emisiune de cîntece; 18,30 Program muzical dedicat fruntaşilor în producţie din industrie şi agricultură ; 20,30 Concertul în mi minor pentru vioară şi orchestră de Mendelsohn-Bartholdy — solist David Oistrach, acompaniat de orchestra simfonică din Philadelphia, dirijor Eugene Ormandy-PROGRAMUL II. 14,30 Lectură dramatizată din romanul „Timp înainte“ de V. Kataev; 16,30 „Anul Chopin“ : Mazurei în interpretarea pianistului Vladimir Horowitz ; 19,30 Teatru la microfon : „Năpasta“. .Adaptare radiofonică după piesa lui Ion Luca Caragiale.-’ Televiziune 18,30 Informaţiile după amiezii ; 18,35 Emisiune pentru cei mici : „Atelierul meşterului Mosorel“ . Daruri de ,ziua mamei ; 18,50 Filmul de păpuşi „O poveste dintr-o noapte cu lună“ — o producţie a studioului cinematografic „Bucureşti“ ; 19,07 „Din lirica romînească şi universală“ ; 19,35 Emisiune de ştiinţă şi tehnică : „Seimiconductorii şi aplicaţiile lor în tehnică“ de profesor Tudor Tănăsescu, membru corespondent al Academiei R.P.R. ; 19,55 „Simfonia pragheză“ de W. A. Mozart — emisiune realizată de studioul de televiziune din Praga ; 20,15 Jurnalul televiziunii ; 20,35 Artişti amatori în studio, program prezentat de ansamblul de cîntece şi dansuri al întreprinderii „Flacăra Roşie" din Bucureşti. In încheiere : Ultimele știri. Marți 1 martie 1960—: nr. 4768 Concursul internaţional Chopin — Corespondenţă telefonică specială — Nu a trecut nici o oră de cînd, în marea sală a Filarmonicii Naţionale din Varşovia, a luat sfîrşit prima etapă a celui de al 6-lea Concurs internaţional de pianişti „Fr. Chopin“. Speram ca astăzi să vă pot comunica şi numele concurenţilor promovaţi în cea de-a 2-a etapa. Dar desfăşurarea celei dintii etape s-a prelungit cu o zi peste termenul prevăzut, dat fiind numărul mare al participanţilor. Ar fi imposibil, în cuprinsul unei corespondenţe telefonice, să înşir numele tuturor pianiştilor care s-au evidenţiat. In general, predomină pianişti foarte tineri ; puţini sînt cei care se apropie de limita de vîrstă, de 30 de ani. Acest lucru este valabil şi pentru ţara gazdă, R. P. Polonă, care a prezentat 6 concurenţi cu nume noi exceptînd doar pe Josef Stempel, cunoscut publicului nostru din vremea concursului Enescu, cînd a dobîndit o menţiune. M-am bucurat să-l aflu pe Stampei în mare progres şi cred că dintre concurenţii polonezi el şi-a prezentat programul la nivelul muzical cel mai unitar şi mai matur. Grupul, excelent pregătit, al tinerilorsovietici, cuprinde patru studenţi şi elevi ai Institutelor de învăţămînt muzical din Moscova, cărora li se adaugă o tînără pianistă din Riga. Dintre aceştia, pe primul plan al concursului, s-au afirmat doi discipoli, ambii în vîrstă de 19 ani, ai eminentului profesor Neuhaus din A Moscova. Este vorba de Valeri Kastielski şi Alexander Stobodianik. Printr-o întîmplare, toţi cei trei tineri pianişti din R. P. Chineză care participă la concurs au cântat în aceeaşi dimineaţă şi cu atît maiputernică a fost impresia lăsată de seriozitatea pregătirii lor. Li Mincian, pe care nu mai este nevoiesă vi-l prezint, a dovedit-o cu prisosinţă chiar de la prima piesă interpretată, Nocturna în do minor. Alături de el şi-a cîştigat simpatia unanimă pianista Ku Senin care e dobîndit pînă acum laurii concursurilor internaţionale de la Moscova şi Geneva. R P. Ungară, R- Cehoslovacă, R.P. Bulgaria, R.D. Germană au fost fiecare în parte bine reprezentate la concurs. Dintre pianiştii acestor ţări prietene aş vrea să relevsensibilitatea deosebită a tînărului maghiar Ferenc Raday şi naturaleţea Dornei Milanova, care e reprezentat şcoala muzicală bulgară şi la concursul George Enescu. In ceea ce îi priveşte pe pianiştii francezi, englezi şi americani, am reţinut la ei o prezentare corectă. Remarcabil a fost însă prin interpretarea armonioasă a întregului program italianul Maurizio Pollini şi la un nivel ceva mai coborît, finlandeza Reija Silvohen. Dintrecei patru reprezentanţi ai Japoniei doar tînăra Inouchi a produs o impresie deosebită. De asemenea, cei doi pianişti din Mexic s-au situat la un nivel mai mult decît onorabil. Cititorii vor fi desigur interesaţi să afle cum s-a prezentat tînăra noastră pianista Mariela Rădulescu. Ea a cîntat vineri, 26 februarie, după amiază, şi deşi era, în ordinea prezentării, ultima din acea zi, foarte încărcată, a reuşit să cişlige publicul prin muzicalitatea şi fineţea interpretării. Din programul prezentat s-a desprins îndeosebi execuţia Valsului în la bemol major şi a Studiului în sol bemol major — „Pe clapele negre“ —; înregistrarea acestor două a fost de altfel difuzată înaceeaşi zi de radio Varşovia în cadrul programului de selecţiuni din prima etapă a concursului. La ora aceasta toţi concurenţii aşteaptă cu emoţie rezultatele primei etape; după amiază se va efectua calculul punctajelor, iar seara va avea loc şedinţa juriuluii pentru definitivarea listei pianiştilor admişi pentru etapa a doua. Mîine vom cunoaşte numele lor. Un lucru ştim de pe acum, anume că muzica lui Chopin cucereşte tot mai multe inimi şi tot mai mulţi tineri interpreţi i se dedică cu seriozitate şi pasiune. ALFRED HOFFMAN Varşovia, 29 februarie. TELEGRAME* „ Astăzi începe să ruleze pe ecranele Capitalei noul film românesc „Telegrame“, realizat după schiţa cu acelaşi nume de I. L. Caragiale. In clişeu : Ion Antonescu-Cărăbuş, Gr. Vasiliu-Birlic, şi Ştefan Ciubotăraşu Intr-un cadru din film. SPORT — SPORT — SPORT — SPORT Preliminariile campionatului mondial de fotbal din 1962 Comitetul de organizare a celui de-al 7-lea campionat mondial de fotbal s-a întrunit în orașul Bale pentru a stabili grupele preliminarii și data de disputare a turneului final care va avea loc în anul 1962 în Chile. In urma tragerii la sorţi cele 54 de ţări înscrise la campionat au fost repartizate în grupe în vederea meciurilor eliminatorii. R. P. Romînă face parte din grupa a VII-a împreună cu Italia şi învingătorul seriei Cipru, Izrael, Etiopia. Cîştigătoarele celor 10 grupe din zona Europa, Africa şi Asia se califică pentru turneul final din Chile. Din zona americană se vor califica patru echipe. Celor 14 ţări calificate în urma turneelor eliminatorii li se adaugă Chile, ţara organizatoare şi Brazilia, cîştigătoarea ultimului campionat mondial. Duminică în pitoreasca staţiune Squaw Valley din munţii Sierra Nevada a avut loc festivitatea de închidere a celei de-a 8-a Olimpiade albe care a reunit timp de 11 zile în pasionante întreceri pe cei mai buni schiori, hocheişti şi patinatori din 30 de tari ale lumii. După terminarea jocurilor de hochei şi a probei de sărituri de la trambulină, mii de spectatori şi sportivi s-au adunat în tribunele arenei de gheaţă pentru a asista la ultimul act al marii competiţii. Pe pavilioanele de lingă turnul naţiunilor au fost înălţate drapelele Greciei, ţara de origină a Jocurilor Olimpice, S.U.A., organizatoarea jocurilor de la Squaw Valley şi Austriei, ţara care va găzdui înanui 1964 cea de-a 9-a ediţie a Olimpiadei albe. La ora 16,45 (ora locală), în sunetele marşului „Parada participanţilor la Olimpiadă“, coloana sportivilor pătrunde pe pista de gheaţă şi se atinează în faţa tribunei oficiale. Apoi preşedintele Comitetului olimpic internaţional (CIO), Avery Brundage, declară închisă cea de-a 8 a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă. Fanfara execută imnul olimpic în timp ce steagul alb-olimpic, cu cele 5 cercuri colorate, simbolizînd înfrăţirea continentelor şi raselor, este coborît de pe catarg. Un sportiv stinge focul sacru olimpic care va fi aprins peste 4 ani în oraşul austriac Inssbruck. In văile munţilor răsună salve de artilerie în semn de salut. Spre cer zboară sute de balonaşe multicolore. In aplauzele entuziaste ale spectatorilor cei aproape 800 de participanţi la Jocurile de iarnă părăsesc braţ la braţ arena şi se îndreaptă spre satul olimpic. Jocurile Olimpice de iarnă de la Squaw Valley au constituit o nouă manifestare a colaborării tinerilor sportivi din cele 5 continente ale planetei noastre, dornici să trăiască în pace şi bună înţelegere. O mare surpriză a fost înregistrată în turneul de hochei pe gheaţă cîştigat, pentru prima oară în istoria jocurilor, de echipa S.U.A. După cum transmit agenţiile americane de presă, United Press şi Associated Press, clasamentul neoficial pe ţări la Jocurile de la Squaw Valley se prezintă astfel: 1. U.R.S.S. 165,5 puncte; 2. Suedia 71,5 puncte; 3. S.U.A. 71 puncte; 4. Germania 70,5 puncte; 5. Finlanda 79,5 puncte, etc. După numărul de medalii, de asemenea echipa U.R.S.S. se află în frunte cu 7 medalii de aur, 5 de argint şi 9 de bronz, urmată de echipa unită a Germaniei — 4 de aur, 3 de argint şi 1 bronz; S.U.A. — 3 medalii de aur, 4 argint, 3 bronz; Norvegia — 3 de aur, 3 de argint; Suedia — 3 de aur 2 de argint şi 3 de bronz etc. Duminică, numeroşi reprezentanţi ai mişcării sportive din R.P.R., au susţinut intilnri internaţionale, înregistrând următoarele rezultate : Handbal în 7 : Dimamo Bucureşti — F. A. Göppingen (R.F. Germană) 8—10 (sermi finala „Cupei campionilor europeni)“. Ştiri • Majoritatea echipelor de fotbal din categoria A au susţinut duminică ultimele meciuri de antrenament, înaintea primei etape a campionatului republican. Iată cele mai importante rezultate: Dinamo Bucureşti — Dinamo Bacău 4—2; Rapid — Prahova Ploeşti 7— 1; C.C.A. — C. S. Giurgiu 13—1; Petrol Ploeşti — Ştiinţa Cluj 1—3; U.T.A. — Minerul Lupeni 2—1. • Duminică 6 martie începe returul popularei competiţii de fotbal , campionatul categoriei A. In prima etapă In Capitală se vor desfăşura două întrlniri : Rapid—Dinamo Bacău (ora 10,30 stadionul Giureşti) şi Dinamo Bucureşti—Ştiinţa Cluj (stadion Dinamo, ora 15,30). • A doua parte a campionatului republican de hochei pe gheaţă începe astăzipe patinoarul artificiali ,.23 August, odată cu disputarea jocurilor din prima etapă. Programul este umătorul : Voinţa Miercurea Ciuc—C.S.M. Rădăuţi (ora 9) , Ştiinţa Cluj—C.S. Tg. Mureş (ora 17) şi C.C.A.—Avîrbtul Miercurea Ciz (ora 19). • In vederea „Grosului balcanic" atleţii români şi-au continuat duminică, pregătirile participind la un concurs de verificare care avut loc pe pista hipodromului Băneasa-galop. La femei (pe distanta de 2 000 m) pe primul loc s-a clasat Elisabeta Todorov cu timpul „*« 7' 28”. Proba masculină disputată P* un traseu în lungime de 10.000 m s-a încheiat cu victoria maestrului sportului C. Grecescu cronometrat în 35’ 22” 5/10. • In finala turneului international de fotbal pentru juniori de la Viareggio se vor întîlni echipele Dukia Praga si A. S. Milano. In jocurile din semifinale Dukia a învins cu 4—3 pe Florentina, iar A. S. Milano a întrecut cu 1—0 pe F. C. Bologna. Fotbal : Progresul Bucureşti — Reprezentiativa oraşului Tuzla (RP.F. Iugoslavia) 5—0; Fanil Constanta — Vis 1a Cracovia 2—0. Tenis de masă: R.P.R. — R. Cehoslovacă 2—3 (finala turneului internationial organizat la Russe, R.P. Bul. S-AU ÎNCHEIAT JOCURILE OLIMPICE DE IARNA U. R. S. S. în fruntea clasamentului neoficial întâlniri internaţionale ale sportivilor români Fază din meciul dintre Dobrescu şi L. Ambruş,can s-a disputat cu prilejul galei de verificare a lotului reprezentativ de box. Foto: AGERPRES /