Romînia Liberă, februarie 1962 (Anul 20, nr. 5380-5403)

1962-02-01 / nr. 5380

Pag. 2-0 Rezultate pe măsura condiţiilor existente (Urmare din pag. a l-a­ voilor locale cît şi de faptul că, în p­­erioada de vară, prin darea în fo­­lsinţă a noilor complexe de odihnă de la Mamaia şi Vasile Roaită, va spori şi numărul vizitatorilor lito­ralului. De aceea colectiviştii din Dulceşti şi-au prevăzut, în actualul plan de producţie, creşterea supra­feţei de grădină cu încă 16 hectare, cei din Moşneni cu 12 hectare şi aşa mai departe. Se va ajunge astfel, în gospodăriile colective din raza ora­şului Constanţa, la o suprafaţă to­tală de terenuri cultivate cu legu­me de 965 hectare, din care 340 vor fi irigate. O problemă care va trebui să-şi găsească rezolvarea in această perioadă este aceea a obţi­nerii unor producţii mai mari de legume timpurii şi extratimpurii. Unele rezultate bune s-au înregis­trat şi anul trecut, dar la un număr redus de gospodării. O bună expe­rienţă au dobîndit, în această pri­vinţă, colectiviştii din Anadolchioi. De pe o suprafaţă de 2800 m.p. cul­turi forţate, ei au valorificat 1625 kg. pătrunjel, 780 kg. salată, 5200 kg. castraveţi, 3280 kg. roşii şi alte produse, care au putut fi aduse pe piaţă încă în lunile de iarnă. Pri­mele roşii din această cultură au fost obţinute la 20 iunie, realizîn­­du-se apoi pînă la sfîrşitul aceleeaşi luni 126 tone. Veniturile realizate de pe această suprafaţă s-au ridicat la peste 111.000 lei. Au fost însă gospodării ca cele din Tuzla, Costi­­neşti, Moşneni, care nu au avut de­loc asemenea culturi, deşi existau toate condiţiile să le realizeze. Planurile de producţie prevăd, pentru acest an, o creştere a supra­feţelor destinate culturilor forţate de la 10.000 m.p. la 15.000 m.p., iar suprafaţa totală de răsadniţe pen­tru realizarea de legume timpurii va creşte de la 23.800 m.p. la 40.000 m.p. Comitetul executiv va trebui să urmărească realizarea în între­gime a acestor obiective, sprijinind gospodăriile în procurarea materia­lului lemnos pentru confecţionarea răsadniţelor şi să asigure, prin teh­nicienii secţiei agricole, îndrumarea necesară. Faptul că în gospodăriile Anadolchiei, Palatul Mare şi Viile Noi s-au construit, în ultimul timp, primele sere cu o suprafaţă de 750 m.p., este desigur o realizare impor­tantă. Lucrul nu s-a făcut însă de­cât pe jumătate, în nici una din a­­ceste sere, nu s-au executat plan­tări sau însămînţăn, pentru simplul motiv că gospodăriile nu au putut realiza încă — deşi timpul este îna­intat — instalaţiile de încălzire. Sprijinul comitetului executiv al sfatului popular în rezolvarea aces­tei probleme nu trebuie să mai în­târzie. Importantă contribuţie o aduc cele 14 gospodării colective din raza oraşului Constanţa şi în ceea ce priveşte aprovizionarea cu lapte, ouă, păsări şi alte produse animale. Sprijinul acordat de sfatul popular, şi în această privinţă, a a­­vut o dublă eficienţă : pe de o parte sporirea considerabilă a efectivelor, pe de altă parte, creşterea produc­ţiilor realizate de la fiecare animal in parte. Calculate la suta de hec­tare, efectivele de animale aflate în proprietatea obştească a gospodă­riilor colective au ajuns, la sfîrşitul anului 1961, la 29,01 taurine din care 13,14 vaci, 93 ovine, 26,5 porcine, 650 păsări. In acelaşi timp, produc­ţia medie realizată de la fiecare vacă furajată a fost de 2625 l. lapte, iar în unele unităţi, ca Moşneni, Co­­coşu, Palazul Mare, a depăşit 3000 şi 3400 litri. La Anadolchioi, ca ur­mare a selecţiei, s-a realizat şi o producţie medie de lină de 3,6 kg., precum şi o prolificitate ridicată, de la 300 de oi — 410 miei. Perspectivele de dezvoltare a sec­torului zootehnic sunt însă mult mai mari. O serie de neajunsuri existen­te anul trecut­­ au micşorat atît contribuţia gospodăriilor collective la aprovizionarea pieţei cu astfel de produse cît şi propriile lor venituri. Cauzele se cunosc: condiţii necores­punzătoare de întreţinere şi adă­postire a animalelor, în special a tineretului, furajarea necorespunză­toare, fluctuaţii mari în rîndul în­grijitorilor repartizaţi în acest sec­tor. Nu este lipsit de semnificaţie faptul că asemenea situaţii există acolo unde comitetele executive ale sfaturilor populare comunale nu se preocupă în suficientă măsură de sprijinirea gospodăriilor din raza lor de activitate. O serie de măsuri pentru înlătu­rarea deficienţelor au fost preco­nizate în urma analizei făcute într-o recentă şedinţă a comitetului exe­cutiv al sfatului popular orăşenesc. Se prevede, între acestea îmbunătă­ţirea asistenţei sanitar-veterinare, in care scop se va înfiinţa o nouă circumscripţie veterinară la Techir­­ghiol. Pentru a spori efectivele de păsări, în gospodăriile Viile Noi, Te­­chirghiol şi Tuzla, vor lua fiinţă mari complexe avicole de câte 10.000 păsări-matcă. Pentru asigurarea li­nei baze furajere corespunzătoare, s-a stabilit, prin planurile de pro­ducţie ale gospodăriilor colective, mărirea suprafeţei de porumb cu încă 700 hectare şi introducerea în cultură a 264 hectare de mazăre pentru siloz. Este organizată de a­­semenea şcolarizarea tuturor îngri­jitorilor de animale, prin cursuri de scurtă durată la Casa agronomului cît şi prin cursurile din gospodării, în felul acesta, se va putea conta la sfîrşitul anului 1962 pe efective de 7440 bovine, din care 3352 vaci şi juninci, pe 4900 porcine şi pe 100.000 păsări. Pentru adăpostirea acestor efective sporite, sînt prevăzute a fi executate în acest an 50 de cons­trucţii, printre care se numără 23 de grajduri pentru cîte 100 vite mari. S­arcinile prevăzute în planurile de producţie ale gospodăriilor din raza oraşului Constanţa, atît în sectorul legumicol cit şi în cel zootehnic, sunt mari. Ele nu în­trec însă posibilităţile şi, prin folo­sirea acestora, se va contribui din plin atît la continua îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei cît şi la întărirea economică a unităţilor res­pective. Pentru a le ajuta în îndepli­nirea planurilor stabilite, se cere co­mitetului executiv al sfatului popu­lar al oraşului Constanţa să urmă­rească îndeaproape felul în care secţia agricolă aplică măsurile sta­bilite şi, în acelaşi timp, să îndrume comitetele executive ale sfaturilor populare subordonate să acorde o mai mare atenţie rezolvării proble­melor şi sprijinirii gospodăriilor co­lective din raza lor de activitate. Ing SONIA MARCARIAN corespondentul „Rominiei libere" . Vă prezentăm imaginea fotogra­fică a unui colţ din oraşul Tul­­cea. E o imagine nouă însă, o imagine a oraşului care se mo­dernizează. Iar tonul îi dau în primul rînd blocurile de locuinţe moderne şi confortabile, în care locuiesc oamenii muncii. Foto : NICU VAS­ILE O importantă acţiune sanitară Anul trecut, in luna octombrie, din iniţiativa secţiei de sănătate a sfatu­lui popular al oraşului Sibiu, a în­ceput aici o acţiune sanitară deose­bit de importantă. Este vorba de controlul medical general al tuturor copiilor între 7—15 ani. O comisie alcătuită din medici de diferite specialităţi face un control amănunţit tuturor copiilor. După con­trolul medical, fiecărui copil i se în­tocmeşte o fişă personală, în care sunt trecute rezultatele examenului medical ca şi tratamentul ce se reco­mandă. Această fişă este trimisă la şcoala de care aparţine copilul, pen­tru ca controlul să poată fi urmărit în continuare de medicul şcolii. Pînă în prezent, prin faţa comisiei medicale au trecut aproximativ 5000 de elevi între 7—15 ani din Sibiu. După controlul efectuat de medici, copiii sunt examinaţi şi de trei profe­sori de educaţie fizică. Consultînd mai întîi fişele întocmite de medici, pro­fesorii de educaţie fizică recomandă copiilor practicarea diferitelor disci­pline sportive care să-i ajute la în­dreptarea deficienţelor de creştere constatate. Totodată, profesorii desco­peră la o serie de elevi calităţi, încli­naţii către o anumită disciplină spor­tivă. In felul acesta, copiii sunt di­rijaţi spre a practica sportul cel mai potrivit calităţilor lor fizice. 4 Prin contribuţia cetăţenilor în acest an, cetăţenii din raionul Agnita au hotărît să construiască prin contribuţie voluntară încă trei că­mine culturale, iar la alte 16 se vor executa lucrări de reparaţii capitale. De asemenea, tot în acest raion se va mai construi o­­şcoală, un dispensar şi o baie populară, iar la alte 12 şcoli se vor executa lucrări de repara­ţii. In acelaşi timp în comunele Ojdu­­la, Ghelinţa, Moacşa şi altele din ra­ionul Tg. Secuiesc se vor începe lu­crările de construcţii la încă 5 cămine culturale, iar la alte 6 cămine cultu­rale lucrările de construcții începute în anii trecuți se vor termina. România liberă BREVIAR CELE MAI CUNOSCUTE melodii ale regretatului compozitor Ion Va­­silescu vor putea fi reascultate de către iubitorii muzicii uşoare romî­­neşti în opereta „Să-mi cînţi un cîntec de iubire" la care lucrează în prezent Jak Fulga şi Aurel Felea. ANSAMBLUL DE CÎNTECE ŞI DANSURI al Armatei va prezenta joi 8 februarie la ora 19,30 în sala Palatului R.P.R. un s­pectacol de cîntece şi dansuri populare rom­î­­neşti şi clasice. CASA PRIETENIEI ROMÎNO­­SOVIETICE organizează astăzi, ora 18, manifestarea „Meridiane sovie­tice" în cadrul căreia se va vorbi despre: „Tineri compozitori sovie­tici“, „Oraşe şi oameni“ şi „Muzee de artă din U.R.S.S.“. Urmează un program de filme documentare şi un film artistic. CELE 110 CARAVANE CINEMA­TOGRAFICE existente în ţara noas­tră au efectuat în anul 1961 27.366 zile rulări, prezentînd 52.710 spec­tacole la care au participat 6.644.123 spectatori. „BUCUREŞTI, INIMA ŢÂRII“ este titlul viitorului spectacol pe ca­­re-l va prezenta în premieră în cursul lunii februarie Ansamblul folcloric de cîntece şi dansuri al sfa­tului popular al Capitalei. TEATRUL PENTRU COPII ŞI TINERET din Bucureşti a prezen­tat la Ploieşti, în cadrul turneului său special prin ţară comedia „Pi­­gulete + 5 fete“, de Constantin Bra­­tu. Spectacolul s-a bucurat de succes (M. BEDROSIAN, corespondent vo­luntar). UN COLECTIV DE ACTORI de la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ din Bucureşti a prezentat în sala Teatrului de Stat din Piteşti două spectacole cu piesa „Menajeria de sticlă“ de Tennessee Williams în regia lui Dinu Negreanui, laureat al premiului de stat (CONSTANTIN APOSTOL corespondent voluntar). ORCHESTRA „BARBU LAU­­TARU" prezintă vineri, 2 februarie, ora 16, un concert popular la fa­brica „Boleslav Bierut“. Solişti: An­gela Moldovan, Vlad Dionisie, Ro­­dica Bujor. Dirijor : Ionel Budiş­­teanu, artist emerit. Roade ale unei valoroase iniţiative CLUJ (de la cores­pondentul nostru).­­ Zilele acestea a luat sfîrşit prima etapă a desfăşurării concursu­lui pentru dobîndirea titlului de „Cămin cultural fruntaş“, ini­ţiat de către co­mitetul executiv al sfatului popular re­gional Cluj. Stimu­­lînd activitatea cămi­nelor culturale în pe­rioada de iarnă, con­cursul se dovedeşte deosebit de util, fapt ce este ilustrat şi de numărul mare de par­ticipanţi precum şi de bogata activitate des­făşurată de formaţiile culturale şi artistice de la sate. Numai în ultimile două luni în raionul Bistriţa, că­minele culturale au or­ganizat peste 1.100 de manifestări culturale de masă, în rîndul cărora se numără şi cele 412 conferinţe, 29 şezători culturale, 37 jurnale vorbite, 160 seri cu tematici ca seri de calcul, de în­trebări şi răspunsuri. „Să cunoaştem munca fruntaşilor din gospo­dăria noastră colec­ti­vă“ etc. Valoroasă a mai fost de asemenea şi iniţiativa căminului cultural din Teaca, unde îndată după Corn sfătuirea pe ţară a ţă­ranilor colectivişti s-a organizat un concurs : „Cine ştie cîştigă“ cu tema: „Consfătuirea pe ţară a colectiviști­­lor". JtJlf Sat I liit idfi MM:­*­ ­— Ce noutate literară preferaţi ? In satele noastre cartea­­capătă o tot mai larga răspândire. In clişeu , bibliotecara Marica Brânză din comuna Şiviţa, raionul Galaţi, stă de vorbă cu cîţiva cititori. Biblioteca din Şiviţa numără câteva mii de volume, şi are 1248 de cititori permanenţi Futo­­ NICU VASILE FIŞIER BIBLIOGRAFIC ELIU LEU: „Cu mîinile noastre“ înfăptuirile contemporanilor noştri, harnici constructori ai socialismului, sînt de asemenea dimensiuni, incit reporterul nu se mai poate mulţumi să consemneze doar un crîmpei din ceea ce ei săvîrşesc în focul creator al muncii. Trăim o vreme cînd aceste realizări impresionante se cer r evoca­­te în deplinătatea lor, adică în uni­tatea istorică a afirmării noului şi a desăvîrşirii lui. Este ceea ce şi încearcă Corneliu Leu, reporter tînăr, însă nu lipsit de experienţă şi inventivitate, în repor­tajul monografic pe care îl consacră gospodăriei agricole colective „Gheorghi Dimitrov“’ din satul Ceacu. Spun reportaj monografic, de­oarece, satului şi vieţii din aceşti ul­timi ani ai locuitorilor săi scriitorul nu le acordă o atenţie solicitată numai de unele aspecte ale realităţii, ci de totalitatea laturilor activităţii prezente a colectiviştilor. Sîntem, astfel, în situaţia să aflăm de unde provine numele satului, cum se trăia odinioară sub apăsarea exploatării moşiereşti, aici, în inima Bărăganului şi, în sfîrşit, foarte amănunţit, cum au pornit-o ţăranii de pe malul Ezerului pe drumul transformării socialiste a agriculturii. Fireşte că procedeul permite une­ori o cuprinzătoare conturare a tran­sformărilor survenite, concludentă pentru transformările profunde pe­trecute în traiul oamenilor, în men­talitatea lor şi în luminoasele lor perspective de viitor. Dar, în acelaşi timp, există riscul de a nu mai şti să alegi trainicul de efemer, ce este important de ceea ce este secundar, periferic. Corneliu Leu realizează multe episoade pitoreşti şi grăitoare, din care se detaşează siluetele unor oameni cărora socia­lismul le-a dat o înţelegere nouă, superioară a menirii lor morale şi obşteşti. Portretele preşedintelui Gheorghe Petcu, al brigadierului Alexandru Florea, al lui Gheorghe Apathel, al lui Mihai Rădiţa sunt revelatoare pentru profilul colecti­vistului înaintat, bun gospodar şi, în acelaşi timp, om politic. Paralel cu aceste reuşite — în obţinerea cărora Leu utilizează incursiunea biografi­că, instantaneul, comentarii publicis­tice dialogate, diagrame, statistici etc. — înregistrăm numeroase pa­gini lipsite de relief. Redactarea lor păcătuieşte prin creditul excesiv acordat semnificaţiilor faptului brut, neselectat şi printr-o adevărată pa­siune pentru aglomerarea de cifre, înţelegem buna intenţie a reporteru­lui, dar remarcăm şi rezultate­ a­­desea divergente scopului urmărit. Anecdotele despre moş Camburu, re­produse fără necesităţi reale, ca şi repetatele incursiuni docte în evolu­ţia şeptelului — numai pentru a ne face să pricepem cît s-a dezvoltat sectorul respectiv în satul Ceacu — încarcă textul fără a-i spori şi valoarea. „Cu mîinile noastre“ ar fi cîştigat printr-o mai atentă selecţie a fapte­lor de viaţă şi printr-o expunere eliberată de detalii lăturalnice. Vo­lumul rămîne, totuşi, util şi instruc­tiv pentru cunoaşterea marilor înnoiri prin care trece astăzi viaţa ţărănimii noastre. H. ZALIS ! Cu toată forţa ei poetică atît de luminoasă, meta­fora care serveşte drept titlu al pie­sei lui Gorki nu are, totuşi, un în­ţeles unic şi trans­parent. Ea expri­mă credinţa ini­ţială şi din ce în ce mai adîncă a marelui scriitor în destinul şi în mi­siunea oamenilor, perspectiva ma­joră a filozofiei sale realiste şi optimiste, dar nu afirmă că în al­cătuirea morală şi în existenţa contemporanilor săi, substanţa solară a rămas pură, neîntinată. Sunt pete multe pe strălucirea no­bilei fiinţe care e omul, pete care, nu rareori, o întunecă şi o ascund. E adevărat că „oamenii sunt copiii soarelui" — aşa cum afirmă atît de înflăcărat unul din eroii dramei, chimistul Pavel Protasiiv, — dar prin aceasta ei nu se află în pose­sia adevărului, aşa cum se iluzio­nează în mod infantil acelaşi erou, şi nici a imperativului moral care decurge din el. In lumea pe care Gorki o contempla, ca printr-o pu­ternică lunetă, prin fereastra ză­brelită a temniţei unde a scris, în anul 1906, „Copiii soarelui“, dom­nea întunericul, iar mulţi, foarte mulţi dintre aceşti „copii" uitaseră cu totul originea lor ilustră. Iar cei care n-o uitaseră, mîndrindu-se cu aceasta, nu ştiau ce datorie decurge pentru ei din calitatea de „copii ai soarelui". Aceştia erau intelectualii şi artiştii vechii Rusii, nu toţi de­sigur, dar foarte mulţi a­semă­nători de mari confuzii, risipitori de strălucite iluzii caduce, creatori de crîncene decepţii. Pe aceşti oameni îi zugrăveşte Gorki în „Copiii soarelui“, imediat după prima mare izbucnire revolu­ţionară a proletariatului rus, cînd poporul avea atîta nevoie de intelec­tuali, dar cînd intelectualii aveau şi mai multă nevoie de popor. Pe aceşti oameni nu-i descrie el, nu fără o amară înţelegere pentru tot ceea ce era pur, infantil şi aproape înduioşător în făptura şi compor­tarea lor, ca şi pentru soarta tris­tă pe care şi-o croiesc lor înşile printr-o asemenea concepţie despre artă, despre ştiinţă, despre cultură; căci colţii de oţel ai capitalismului sunt gata să-i înhaţe pe aceşti inte­­lectuali luminaţi şi să-i transforme în valeţi ai intereselor sale, aşa cum se pregăteşte Nazar Avdeevici să-l transforme pe dulcele Prota­sov în tehnician al proiectatei „fă­­bricuţe“ de bere. In descrierea lui Gorki, nu lipseşte mai ales revolta şi nici chiar sila, pentru aceşti idea­lişti de cameră şi de samovar, re­voltă şi silă provocate tocmai de faptul că fiecare dintre ei deţine şi e capabil să exprime o jumătate, un sfert sau o treime de adevăr, ceea ce dă naştere, între ei, unei atmosfere de idei sublime şi de iluzii ameţitoare, dar nu ajută ab­solut cu nimic nici dramei intime a fiecăruia în parte, nici poporu­lui, pe care toţi eroii îl privesc cu o compătimire superioară ameste­cată cu oarecare dezgust. Cam acesta ar fi fondul moral al dramei. Bogăţia ei de idei se desprinde din drama fiecărui erou în parte — fie Protasov, despre care am mai pomenit, fie sora sa Liza, cea pe care timidita­tea în faţa realităţii o trimite di­rect în universul nebuniei, fie vete­rinarul Cepurnoi, omul cel mai să­nătos al acestei piese, dar pe care contactul cu această lume de tul­bure refuz al vieţii îl duce la sinu­cidere, fie dispreţuitorul pictor Vaghin, artistul care crede că arta este echivalentă cu solitudinea. E o operă densă substanţială, în ciu­da faptului că în ea mai planează unele confuzii, rezultate din zugră­virea poporului prin oameni prea sumari. Actualitatea reprezentării ei rămîne întreagă, şi ţine nu numai de valoarea excepţională a docu­mentului artistic al unui moment din evoluţia intelectualităţii ruse, ci mai ales de această idee profund poetică şi sublim adevărata, care spune că, pentru a fi demn de titlul de copil al soarelui, lupta omului pentru mai bine nu se în­cheie niciodată. Cu această operă atît de com­plexă şi chiar atît de complicată, s-a realizat la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, un spectacol de cel mai înalt nivel, specta­col de gîndire aleasă şi de simţire adîncă, care trebuie în­delung şi din toată inima aplaudat. Desigur că la aceasta a contribuit în cea mai mare măsură direcţia de scenă a lui Liviu Ciulei, despre care mi se pare că se poate spune astăzi, că a atins pragul unei matu­rităţi bazate pe un echilibru armo­nios între îndrăzneala inspiraţiei şi ponderea obiectivităţii. Debara­­sîndu-se de unele porniri diletante, care, pînă nu de mult, puneau sub semnul inegalităţii mare parte din lucrările sale, Ciulei pare să fi des­coperit că nimic nu e mai bogat în efecte convingătoare decit însăşi adîncirea subtilă a textului literar şi fidelitatea faţă de autor. Ajuns la acest punct, Ciulei se dovedeşte capabil de a înţelege cele mai gre­le şi cele mai fine sugestii intelec­tuale ale unei opere şi, ca un ade­vărat artist, de a le plămădi exact în forma de viaţă care le este cea mai potrivită. Pe parcursul foarte sinuos şi plin de cărări împletite al acestei drame gorkiene, el nu a pierdut nici una din numeroasele idei, şi nu a lipsit de scînteia vieţii nici unul din momentele acţiunii. Un anumit exces de regie a dus poate, în primul rînd, la o anumită supraîncărcare cu atmosferă ceho­­viană şi, în al doilea rînd, la ne­aşteptata înfruntare de prezenţe făcute între pictorul Vaghin şi lă­cătuşul Egor, în scena finală, cu rezultatul unei confuzii pe care ni­mic nu o justifică. Dar, cu aceste rezerve, trebuie repetat că totul e excelent. Şi ca interpret, ca interpret al lui Pavel Protasov, Ciulei a înre­gistrat o biruinţă. Personajul creat de el inspiră spectatorului exact sentimentele pe care prototipul său real le-a inspirat desigur lui Gorki, cu amestecul de sublim, de ridicol şi de steril în care se cristalizează întreaga sociologie a dramei. Pe sora sa, hipersensibila Liza, tînăra fată mereu în poziţie de fugă din faţa vieţii, poziţie care duce pînă la refuzul propri­ei sale participări la viaţă, a in­terpretat-o Clody Bertola, cu mij­loacele sale foar­te stimabile, dar mereu aceleaşi, şi natural, după atî­ta uzură, puţin obosite; ceea ce n-a împiedicat-o însă să joace absolut admirabil anumite momente, de pildă, momentul dra­maticii sale aşteptări, în actul IV, pînă la aflarea sinuciderii lui Ce­purioi. In rolul Elenei Nikolaevna, soţia lui Protasov, am revăzut-o pe Gina Petrini, mereu stăpînă pe me­canismul fin al unei interpre­tări bine gîndite, dar mereu împiedicată de la pragul convin­gerii supreme de nu ştiu ce inca­pacitate de a uita propria sa pre­zenţă şi participare profesională. Pe Victor Rebengiuc, interpretul pictorului Vaghin, îl putem felicita pentru siguranţa cu care a încar­nat pe artistul reprezentativ al ce­lei mai negative concepţii despre artă, puţin rigid, cum stă bine u­­nui dandy, şi cu nonşalanţa incon­ştientă a tuturor convingerilor sim­pliste. O actriţă care se dovedeşte în permanent progres este Ana Ne­­greanu, dovadă compoziţia sa de lungă respiraţie în rolul foarte di­ficil al sorei lui Cepurnoi, Mela­nia. Vreau să fac o menţiune pen­tru tînărul actor Gh. Oancea, care, în rolul veterinarului Cepurnoi, a dovedit o maturitate neaşteptată, o siguranţă a gîndirii demnă de toată lauda şi care se impune, de aci înainte, pentru o vastă catego­rie de roluri ale teatrului clasic rus. In rolul bătrînei dădace Anto­novna, am fi vrut ca Aurora Şo­­tropa să pună mai multă variaţie. Pe Fima, tînăra orfană care, tră­­gînd cu hotărîre şi cu cinism lecţia lumii înconjurătoare, alege în mod deliberat calea corupţiei, a interpre­tat-o, cu mult aplomb şi aproape cu farmec, deşi cu mijloace străvechi, Rodica Tăpălagă, Gh. Aurelian, Va­sile Florescu, Mircea Basta (care a dat mult şi viguros relief rolului lui Egor), Dorin Dron, Gh. Iorgu­­lescu, Ioana Cocea şi Doina Ma­­vrodin au întregit, după expresia consacrată, distribuţia acestei rea­lizări, pe care am vrea s-o vedem elogiată de un public cît mai larg. RADU POPESCU CRONICA TEATRALĂ Maxim Gorki: „Copiii soarelui“ Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ Joi 1 februarie 1962—nr. 5380 • Marele maestru cehoslovac dr. Miroslav Filip continuă să fie lider în turneul interzonal de șah de la Sotckholm. în runda a treia Filip a cîștigat în 38 de mutări partida cu maestrul columbian Cuellar și totali­zează 3 puncte din tot atîtea posibile. După înfrîngerea suferită în runda a doua marele maestru sovietic Korcinoi s-a revanșat în dauna lui Olaffson pe care l-a învins in 37 de mutări, uhl­­mann a cîștigat la Schweber, Gheller la Stein, Fischer la Aaron. S-au ter­­ ­­­­ minat remiză partidele Bertok-Janov­­ski, Teschner-Gligorici, Benko-Pomar şi Bilek-Barcza. • Din cauza ninsorii abundente pro­ba echipajelor de 4 persoane din ca­drul campionatelor mondiale de bob de la Garmisch Partenkirchen s-a des­fășurat numai în două manșe. Pe lo­cul întîi s-a clasat primul echipaj al R. F. Germane cu timpul de 2’33”66/100 (cea mai rapidă coborire la 16”67/100). Echipajul R. P. Romíno s-a clasat pe locul 13. TEATRE Năpasta, 19,30: Te«- 8 trul de Operă şi Ba- p­let al R.P.R. ; Apus 8 de soare, 19,30 : Tea - trul Naţional „I. L. o Caragiale« (Sala Co- o­media) ; Fiicele, 19,30:­­ Teatrul Naţional „I. o 2 L. Caragiale" (S'ala Studio) ; Ciocîrlia, o § 19,30 : Teatrul ,.C. I. Nottara« (Sala 8 3 Magheru) ; Băieţii veseli, 20 : Teatrul 8 o ,,C. I. Nottara" (Sala Studio) ; Cum vă 8 2 place, 15,30 şi 19,30 : Teatrul Lucia o 3 Sturdza Bulandra (Sala din Schitu Mă- 8 2 gureanu) ; Puterea întunericului, 19,30 8 2 (spectacol televizat) ; Teatrul Muncito- o fi resc C.F.R. — Giuleşti ; . Prietena mea 8 g Pix, 19,30 : Teatrul de Comedie ? Vădu­ 8 g va veselă, 19,30 : Teatrul de Stat de 8 g Operetă . Minciuna are picioare lungi, g g 20 : Institutul de artă teatrală ,,I. L. 8 g Caragiale­ ? De Pretore Vincenzo, 20 : 8 g Teatrul pentru tineret şi copii (Sala 8 g pentru tineret) . Băiatul din banca a g g doua, 10 si 17 : Teatrul pentru tineret 8 g si copii (Sala pentru copii)­­ Revista 8 g 20 • Teatrul satiric muzical ,,C. Tănase" 8 g (Sala Savoy) ; Concert în re... hazliu, 8 g 20 : Teatrul satiric muzical ,,C. Tănase« 8 g (Sala Victoria) •, 7 note potcovite, 20 : 8 p Teatrul satiric muzical „C. Tănase" 8 g (Sala Dalles) ; Peste 20 de ani, 17,30 : 8 g Teatrul Popular ,,23 August“7­­ Clii Birt 8 g Rom, 20 : Teatrul Evreiesc de Stat ; 8 g Doctorul Aumădoare. 10: Teatrul ,,Tăn- 8 g dărică" (Sala Orfeu) ; Recital extraor-8 o­dinar de pian dat de Ryszard Bakst 8 g (R. P. Polonă), 20 : O.S.T.A. (Sala Ate- 8 g noului R.P.R.)­­ Drag mi-i cîntecul şi 8 g jocul, 20: Ansamblu­ de cîntece și dan-8 p suri al C.C.S. ; Sub cupola albastră, 8 o 20 : Circul de Stat, 8 8 S-a furat o bombă : g Patria, București ; g Profesorul Mamlock ; g Republica ; Primele în­ g .................... cercări (seria a II-a) : g f Mayhem * Pretutindeni g trăiesc oameni: V. g­­ Alecsandri, Mioriţa­­ g g Primele încercări (ambele serii) : I. C. g g Frimu, înfrăţirea între popoare ; In g g noentea spre 13 ; E. Pavel, 23 ? g August, Volga ; Nu e loc pentru 8 animale sălbatice : Lumina, Libertăţii ! 8 ! Tom-Degeţelul : Maxim Gorki, V Roai- 8 o­ră, Donci Simo » O întîmplare extraor- 8 8 dinară : Central ; Salt spre glorie ; Vic- 8­­­toria, Gh. Doja, 16 Februarie, Alta ; 8 ' Dragoste de septembrie : Tineretu- 8 g lui ; Stele în plină zi: Timpuri 8 g Noi ; Program special pentru copii 8 g — dimineaţa, Cardul — după amia-­­ o ză : 13 Septembrie ? Fata cu chi- § 9 tara ; Cultural ; Porto-Franco : Alex. 8 £ Popov, M. Eminescu, I. Pintilie­­ Bufo- 8 3 nul regelui ; 8 Martie » Război şi pace 2 3 (ambele serii) : Griviţa : Două vieţi: 2 2 Unirea : Austerlitz : Alex. Sahia ; Cinci 8 2 zile şi cinci nopţi : Flacăra ; Oameni 5 2 pe gheaţă : T. Vladimirescu, 8 Mai ? 2 0 Marinarul îndrăgostit : Munca ; Piticul 8 8 vrăjitor : Popular ; Vîntul s-a oprit 2 8 în zori : Moşilor: C-tin David ; Pînze 8 8 purpurii : Floreasca ; Secerişul verde : 8 8 N. Bălcescu ; Mamelucul : G. Coşbuci o 8 învierea : G. Bacovia ; Secerișul verde : 2 8 Olga Bancic ; Raidul vărgat : Drumul 2 8 serii ; Cer senin : 30 Decembrie ; So­­a­r seste circul : Aurel Vlaicu ; Sonate : a Delavrancea. 2 taoooooo«>oooooooo<>oc»oooo«>'f>oao<>oci<x»eKX><»c. x.^ a TELEVIZIUNE 19,00 : Jurnalul te- 8 leviziunii­­ 19,20: Emi- 2 siune pentru copii : o ,,Acrobaţie cu... că- 2 tei“­­ 19,35 : Trans- o misiune de la Teatrul 2 Muncitoresc C.F.R. o ,,Puterea întunencuru lui« ‘ de Lev tyicolaevici -Tolstoi. In g palze : Sfatul medicului . ..Gripa" de g doctor Sandă Moroianu. Posta tetevi- ,g­­­ziunii. In încheiere : ultimele știri. g .. .-*>..x>cxMX>au'»c»aoooao<XJOOooooooqp<x»aK»oooDOO0©iP In zilele de 1, 2 şi 3 februarie 1962 va avea loc SESIUNEA DE REFERATE A INSTITUTULUI de PATOLOGIE ŞI IGIENA ANIMA­LĂ, în amfiteatrul Institutului de cercetări zootehnice, Bucureşti, str. Dr. Statcovici nr. 63, la care sunt rugaţi a lua parte cei inte­resaţi. s­P­ORT Oraşele Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa şi Ploieşti vor găzdui cele cinci grupe ale turneului U. E. F. A După cum se ştie, anul acesta, în luna aprilie, se desfăşoară în ţara noastră a 15-a ediţie a turneului U.E.F.A. Competiţia, cea mai mare de acest gen din lume, este aşteptată cu deosebit interes de iubitorii sportului din ţara noastră, dornici de a-i vedea jucînd pe cei mai valoroşi juniori din 20 de ţări europene. Ediţia din acest an prezintă un in­teres aparte prin faptul că numărul participanţilor este cel mai mare din istoria acestei competiţii iar ca urma­re numărul grupelor va fi de 5. La această cifră s-a ajuns prin revenirea conducerii U.E.F.A. asupra hotărîrii prin care echipele U.R.S.S. R. S. Ce­hoslovace, R. D. Germane şi Greciei nu erau admise la turneu. Aceste 4 echipe vor fi prezente acum la turneu şi vor alcătui cea de-a 5-a grupă. Par­ticiparea lor va contribui fireşte la ridicarea nivelului calitativ al turneu­lui fiind vorba de echipe ce reprezintă ţări cu un fotbal avansat. Cu foarte multă nerăbdare este aşteptată evo­luţia juniorilor sovietici care iau par­te pentru prima oară la turneul U.E.F.A. Comisia de organizare a stabilit ca întîlnirile să se desfăşoare în ora­şele Bucureşti (grupa A), Ploieşti (grupa B), Constanţa (grupa C), Bra- S­n­i­ şov (grupa D) şi Cluj (grupa E). Parti­dele din cadrul grupelor se vor des­făşura în zilele de 20, 22 şi 24 aprilie. La 25 aprilie vor avea loc semifinalele preliminare, iar la 27 semifinalele. Finala, ca și întîlnirile pentru locurile 3-4, se vor desfășura la 29 aprilie. Iată acum programul complet din cadrul grupelor : 20 APRILIE : R. F. Germană-Portu­­galia ; Belgia-R.P.R. (grupa A) ; R. P. Bulgaria-Olanda ; R. P. F. Iugoslavia- Anglia (grupa B) : Turcia-R. P. Unga­ră ; Franța-Spania (grupa C) ; Italia- R. P. Polonă ; Malta-Austria (grupa D) ; R. D. Germană-Grecia ; R. S. Ce­­hoslovacă-U.R.S.S. (grupa E). 22 APRILIE: R. F. Germană-Bel­­gia; Portugalia-R.P.R. (grupa A) ; R. P. Bulgaria-R.P.F. Iugoslavia ; O­­landa-Anglia (grupa B) ; Turcia-Fran­­ța ; R. P. Ungară-Spania (grupa C) ; Italia-Malta ; R. P. Polonă-Austria (grupa D) ; R. D. Germană-R. S. Ce­hoslovacă ; Grecia-U.R.S.S. (grupa A). 24 APRILIE : R. F. Germană-R.P.R.; Portugalia-Belgia (grupa A); R. P. Bulgaria-Anglia ; Olanda-R.P.F. Iugo­slavia (grupa B) ; Turcia-Spania ; R.P. Ungară-Franța (grupa C) ; Italia- Austria; R. P. Polonă-Malta (grupa D) ; R. D. Germană-U.R.S.S. ; Grecia- R. S. Cehoslovacă (grupa E). Petreceţi un minunat concediu iarna într-una din staţiunile balneoclimaterice cu sezon permanent Sinaia, Buşteni, Predeal, Piriul Rece, Cheia, Tuşnad, Lacul Roşu, Borsec, Sovata, Pucioasa, Călimăneşti, Căciulata, Olăneşti, Govora, Bazna, Ocna Sibiului, Valea Vinului, Buziaş, Slănic-Moldova, Vatra Dornei, Sîngeorz, Herculane, Păltiniş, Rodbav, 1 Mai, 9 Mai, Bălţă­­teşti, Ocniţa, Ocnele Mari. Condiţii ideale de recreere şi reconfortare. Preţuri reduse în acest sezon. 50°­o reducere pe C.F.R. Informaţii şi înscrieri la toate agenţiile şi filialele O.N.T. Carpaţi

Next