Romînia Liberă, februarie 1962 (Anul 20, nr. 5380-5403)

1962-02-01 / nr. 5380

Joi 1 februarie 1962—nr. 5380 Semnarea protocolului privind livrările reciproce de mărfuri pe anul 1962 între R. P. R. şi U. R. S. S. Ca rezultat al Încheierii cu succes a tratativelor care au avut loc în­tre delegaţia comercială romînă şi Ministerul Comerţului Exterior al U.R.S.S. la­­31 ianuarie a fost semnat la Moscova protocolul privind livră­rile reciproce de mărfuri pe anul 1962 între Republica Populară Ro­­mînă și Uniunea Republicilor Sovie­tice Socialiste. Volumul livrărilor reciproce de mărfuri, stabilit pe anul 1962, repre­zintă peste 600 milioane ruble, depă­șind cu 10 la sută volumul schimbu­rilor de mărfuri prevăzut prin proto­colul pe anul 1961. Protocolul semnat prevede o lăr­gire însemnată a contingentelor de mărfuri stabilite pe anul 1962 prin acordul de lungă durată. Din partea Uniunii Sovietice cresc livrările de mașini și utilaje, în spe­cial utilaje electrotehnice, utilaje de ridicat şi transportat, de telecomu­nicaţii, construcţii rutiere, laminate de oţel, cocs metalurgic şi cărbune cocsificabil, minereu de fier, fero­aliaje şi alte mărfuri necesare dez­voltării cu succes a economiei na­ţionale a R. P. Române. Este prevăzut ca lărgirea livrărilor de utilaje din R. P. Română în U.R.S.S. să se realizeze în special pe seama utilajului petrolier și a utila­jelor pentru industria chimică. în a­­nul 1962 R. P. Română va livra, de asemenea, în U.R.S.S. ţevi de oțel, produse petroliere, ciment, materiale lemnoase, chimicale, precum şi măr­furi de consum , mobilă, confecţii, textile, fructe şi altele. Creşterea livrărilor reciproce de mărfuri, prevăzută pe anul 1962, con­tribuie la dezvoltarea pe mai depar­te a celor două ţări şi constituie o nouă mărturie a întăririi colaborării economice dintre Republica Populară Romînă şi Uniunea Sovietică. Protocolul privind livrările reci­proce de mărfuri pe anul 1962 a fost semnat din partea romînă de Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului, din partea sovietică de N. Patolicev, mi­nistrul Comerţului Exterior. La solemnitatea semnării protoco­lului au participat din partea româ­nă Nicolae Guină, ambasadorul R. P. Romíne la Moscova, Gh. Cioară, loc­țiitor al reprezentantului permanent al R.P.R. la C.A.E.R., membri ai am­basadei române la Moscova, iar din partea sovietică de N. Smeliakov, locţiitor al ministrului Comerţului Exterior M. Loşakov, membru al Colegiului Ministerului Comerţului Exterior şi alţii. Semnarea înţelegerii cu caracter tehnic între R. P. Romînă şi Indonezia O delegaţie romînă a purtat dis­cuţii la Djakarta cu reprezentanţi ai conducerii Ministerului Indus­triei de Bază şi Minelor, conform prevederilor primei sesiuni a Co­misiei guvernamentale mixte per­manente de colaborare economică şi tehnică care a avut loc la Bucu­reşti în septembrie 1961. S-a ajuns la o înţelegere cu ca­racter tehnic în ceea ce priveşte livrarea, de către R.P. Romînă de utilaj petrolier şi a proiectului ra­finăriei de petrol, precum şi asupra nomenclaturii şi cantităţilor de uti­laj şi instalaţii care vor fi achi­ziţionate de Indonezia şi pentru alte ramuri industriale. Rezultatele discuţiilor au fost consemnate într-o înţelegere scrisă care a fost semnată, la 27 ianuarie 1932, din partea romînă de tovarăşii Valentin Steriopol adjunct al mi­nistrului Comerţului şi Nicolae Io­­nescu, adjunct al ministrului Indus­triei Petrolului şi Chimiei, iar din partea indoneziană de Anando, se­cretarul general al Ministerului In­dustriei de Bază Şi Minelor. (Agerpres) Schimb de note privind completarea planului de colaborare culturală şi­­ ştiinţifică între R.P.R. şi R.P.U. La 31 ianuarie a.c. a avut loc la Ministerul Afacerilor Externe schim­bul de note privind încheierea Pro­tocolului de completare a Planului de colaborare culturală şi ştiinţifică dintre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Ungară pe anul 1962. Schimbul de note a fost efectuat între Vasile Dumitrescu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe şi Bela Nemety, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti. Şantier de construcţii la Timişoara La Timişoara, în cartierul Me­­hala, unde locuiesc numeroase fa­milii de muncitori ceferişti şi de la alte întreprinderi, s-a deschis zilele acestea un­­şantier de construcţii. Aci se va înălţa clădirea unei şcoli medii ce va cuprinde 16 săli de cla­să, laboratoare­­şi alte Încăperi destinate activităţii­ didactice şi edu­cative. Proiectele prevăd amena­jarea pe lingă noua şcoală a unor spaţii verzi şi a unui teren de sport. Lucrările de construire a unei noi şcoli au început şi în oraşul Sînnicolau Mare. De asemenea, la şcoala de meserii din Timişoara se fac pregătiri pentru mărirea capa­cităţii ei cu încă 8 săli de clasă, 4 laboratoare etc. Pentru dezvoltarea bazei materia­le a şcolilor existente, cit şi a ce­lor ce vor lua fiinţă, Sfatul popular al reg­iunii Banat a alocat fonduri cu mult mai hiară decit anul tre­cut, asigurîndu-se în felul acesta condiţii corespunzătoare de trecere la învăţămîntul elementar şi de cul­tură generală de 8 şi 12 ani. în acest an, în regiunea Banat ur­mează a se construi sau amenaja încă 20 de şcoli elementare şi 10 internate, precum şi un mare nu­măr de instituţii de învăţămint pre­şcolar. (Agerpres) In apărarea vieţii lui A. Gizenga împreună cu *“ toţi oamenii cin* Declaraţia ştiţi din lumea in­­d prietenie treaga poporul . . . român a aflat ca din AStQ profundă indig­nare vestea despre noul complot pe care-1 organizează reacţiunea imperialistă împotriva libertăţii şi unităţii Republicii Congo. Viaţa lui Antoine Gizenga, con­ducător al forţelor naţional-patrio­­tice din Congo, continuator demn al luptei dusă de Patrice Lumumba pentru libertatea şi independenţa poporului congolez, se află în grav pericol! S-a scurs abia un an de la mişe­­leasca asasinare a eroului poporului congolez, primul ministru Lumum­ba, şi pericolul unui nou val de re­­presiuni şi răfuieli politice ame­ninţă viaţa patrioţilor din această ţară, în frunte cu A. Gizenga. Actul samavolnic al arestării şi deţinerii sale în tabăra militară de la Binza dovedeşte că imperialismul mon­dial, şi în primul rînd cel american, n-a renunţat de fel la planurile perfide de subjugare colonialistă a bogatului Congo şi că în scopul realizării lor nu se sfiesc să se a­­mestece grosolan în treburile inter­ne ale acestui stat, să-i calce în picioare legile, să lovească în for­ţele naţional-patriotice şi să se ră­fuiască cu oamenii politici congo­lezi care le stau în cale. Numai­ astfel a fost posibil ca Antoine Gizenga să fie destituit din înaltele funcţii pe care le deţinea, iar forţele naţional-patriotice al căror conducător este, să fie prac­tic înlăturate de la conducerea viaţii politice.. în ceea ce priveşte acuzaţiile diversioniste aduse a­­cestui patriot ele urmăresc să dis­trasă atenţia opiniei publice inter­naţionale de la tîrgul pe care vor să-l încheie puterile imperialiste şi forţei® O.N.U. cu marioneta Chom­---- be, tîrg îndreptat Ligii romíne spre subminarea cu popoarele Şi Africa In rîndul po­porului romín a trezit indignare şi minte poziţia for­ţelor O.N.U. aflate în Congo, care în loc să ia măsuri eficiente de apărare a vieţii lui Gizenga s-au transformat într-un instrument do­cil în mîinile colonialiştilor, pre­­dîndu-l pe acesta celor care cu un an în urmă l-au asasinat pe Lu­mumba. Comandamentul trupelor O.N.U. din Congo n-a întreprins nici o acţiune eficace pentru a duce la în­deplinire hotărîrile Consiliului de Securitate al O.N.U., dă dovadă de o condamnabilă îngăduinţă faţă de imixtiunea făţişă a cercurilor colo­nialiste in această ţară, faţă de ac­ţiunile scizioniste ale marionetelor din Katanga şi, mai mult, colabo­rează la reprimarea patrioţilor con­golezi. Răfuiala mîrşavă care se pune în prezent la cale ameninţă nu numai viaţa lui Gizenga şi Unitatea Repu­blicii Congo, dar şi mişcarea de eli­berare naţională a popoarelor de pe întreg cuprinsul Africii! Oamenii muncii din Republica Populară Romînă protestează cu vehemenţă împotriva acestor acte de samavolnicie şi cer încetarea prigoanei la care este supus An­toine Gizenga ! O.N.U şi secretarul său general provizoriu trebuie să ia măsuri ur­gente pentru eliberarea şi apărarea vieţii lui Gizenga ! Steagul organi­zaţiei mondiale nu trebuie să ser­vească pentru a acoperi crimele colonialiştilor ! Să înceteze atacurile imperialiste împotriva forţelor patriotice din Congo, împotriva unităţii şi inde­pendenţei acestuia ! Liga Romînă de Prietenie cu Po­poarele din Asia şi Africa cere să se pună capăt imediat noului com­plot imperialist In Congo I INFORMAŢII Scriitorii australieni Dymphna Cu­sack şi Norman Freehill, care ne vi­zitează ţara la invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, au avut marţi o convor­bire cu acad. M. Ralea, preşedintele I.R.R.C.S. De la sosirea în ţara noastră, oas­peţii au vizitat instituţii de cultură şi au asistat la manifestări artistice. Pentru formarea cadrelor necesare viitorului Combinat siderurgic de la Galaţi, în localitate s-a înfiinţat o şcoală profesională care cuprinde în anul I aproape 1.000 de elevi. Tot pen­tru Combinatul siderurgic de la Ga­laţi la alte şcoli din ţară sunt pregă­tiţi cu începere din actualul an şco­lar încă 600 de muncitori. De cîteva zile se află în ţara noas­tră la invitaţia Comitetului naţional pentru apărarea păcii, Scott Nearing, economist şi sociolog din S.U.A. şi Helen Nearing, militantă pe tărîm ob­ştesc. Oaspeţii au vizitat în aceste zile diferite întreprinderi industriale şi instituţii de cultură din Capitală prin­tre care Fabrica de confecţii şi trico­taje Bucureşti, Casa Scînteii, Univer­sitatea, Palatul Pionierilor, Consiliul naţional al femeilor. In cartierul Chitila s-a inaugurat o nouă şcoală de 8 ani. Frumoasă şi im­punătoare, construcţia cuprinde 8 săli de clasă, laborator, o cameră destinată pionierilor etc. Toate sălile şi încăpe­rile au fost dotate cu mobilier nou. (ZAHARIA CIULEI, corespondent vo­luntar). PROIMOEXPRES La tragerea Pronoexpres Nr. 5 din 31 ianuarie 1962, au fost extrase din urnă următoarele numere : 32 47 39 38 16 18 Norfiere de rezervă : 28 33 Fond de premii: 448.920 Tragerea concursului special Pro­noexpres de miercuri 7 februarie 1962, va avea loc în București, str. Doamnei nr. 2 ora 19. La tragerea de amortizare a asi­gurărilor mixte de persoane A.D.A.S., din 31 ianuarie 1962, au ieşit urmă­toarele opt combinaţii de litere : J.W.H. P.I.K. E.Y.F. U.T.J. U.R.X. H.S.B. E.Y.J. N.M.V. România liberă Printre muncitorii fruntaşi de la Uzinele mecanice Turnu Severin, se numără şi electricienii Petre Popescu şi Ion Drăcilă. Iată-i în clişeu executînd cu pricepere conexiunile generatorului Diesel cu care sunt echipate tancurile petroliere. Foto : EMIL TRIFAN Şarjă inaugurală (Urmare din pag. a 1-a) Them şi Ladislau Kapovnay, nouţ agregat, expresia colaborării a numeroase întreprinderi metalurgice şi electrotehnice din ţară, clocotea ca un vulcan în plină activitate. In pîntecul său uriaş se plămădea prima şarjă de fontă. Prim furnalistul Ladislau ICapotnay nu-şi ascundea emoţiile. Pentru el ziua de azi avea o dublă însemnă­tate : inaugurarea jurnalului şi pri­ma lui şarjă in calitate de prim jur­nalist. E în virstă de numai 24 de ani. In ciuda acestui faţlett,­stăpînea agregatul cu o pricepere şi îndemî­­nare demne de încrederea ce i s-a acordat. A descins în Reşiţa din Gă­­taia. Fiu al unor harnici colectivişti, a urmat şcoala profesională, apoi a deprins practica muncii în echipa lui Bănică Cristache Cei 8 oameni sînt la posturi. Cel mai „bătrîn“ e el, Ladislau. Cel mai tînăr are 23 de ani. Iar cînd fonta fluidă a năvălit spre oala de tur­nare, tovarăşii lui mai vîrstnici, co­munistul Aurel Barna, maistrul Du­mitru Gropşanu şi ceilalţi l-au îm­brăţişat cu multă căldură, salutînd cu însufleţire şarja inaugurală a furnalului nr. 2, un nou şi impor­tant obiectiv al patriei noastre socialiste. Ing. VIRGIL LAZAR corespondentul „României libere“ înainte de­­ elaborarea primei şarje, în faţa noului jurnal a avut loc o adunare cu prilejul căreia constructorii aui fost felicitaţi de re­prezentanţi ai conducerii Ministeru­lui Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini, ai C.C. al Uniunii sindicate­lor pe ramură, ai organelor regio­nale de partid şi sindicale, ai con­ducerii combinatului metalurgic. Constructorii­ noului jurnal au tri­­mis o telegramă C.C. al P.M.R., to­varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prin care se angajează să obţină noi­ succese pe calea desăvîrşirii construcţiei socialiste , în patria noastră. (Agerpres) O CAf­ELUŢA.... Iarna-şi scutură, rînd pe rînd, cojoacele. Flo­rile de gheaţă ornează tot mai multe ferestre, determinînd pe bucu­­reşteni să aleagă drept antidot — fie o ţuică fiartă, fie o ca­­feluţă... La ...Cofetăria teatru­ - lui” de pe calea Victo-, .­riei mesele sînt pline. Vînzătoarea Roza Bătă­­torescu aduce un nou rînd de „turceşti”. Ce bună-i o­­cafeluţă pe timpul acesta ! Aburul din ceaşcă se ridică în­cet, determinînd şi pe cei veniţi iniţial după o prăjitură sau dul­ciuri, să comande : — O cafea neagră ! — Un „svarţ”. — Şi mie o turceas­că mare ! Cafele negre, bine pregătite, se pot bea şi în multe alte cofetării bucureştene. De aceas­tă mică plăcere eşti lip­sit însă la cofetăria „Crinul” de pe calea Griviţei ori la „Garo­­fiţa ’ de pe str. Berzei, fiindcă aici cafeluţa e socotită... cenuşăreasă. La noua şi moderna co­fetărie „Tosca” de lin­gă Piaţa V. Babeş, ca­feaua s-ar putea­ pregă­ti mai repede şi mai e­­conomicos cu ajutorul încălzirii centrale, dacă T.L C.R. I. . Bucureşti s-ar preocupa de­ pro­curarea unui singur me­tru de ţeavă... Cafeluţa fierbinte se bea însă şi în casă. In magazine, cafea este destulă, atit crudă, cit şi prăjită. Sunt însă încă puţine la număr unită­ţile specializate de ca­­fea-dulciuri, acolo unde domină plăcut muzica „rişniţelor” automate. De la Gara de Est şi pină la Teatrul de O­­peră şi Balet, de pildă, nu sunt decit două ma­gazine de acest fel, unul pe Bd. 6 Martie 41 şi altul in Bd. Schitu Mă­­gureanu 15. Pe deasu­pra, unităţile în cauză deschid la ore diferite, încurcînd pe consuma­tori, deşi mai indicat era ca­ acestea — ca şi­­ altele similar de solici­tate — să fie deschise în tot cursul zilei. Ca să prepari cafeaua în casă, ai nevoie însă de anumite ustensile. Cea mai simplă e ibri­cul. Dacă fabrica „E- mailul roşu" din Me­diaş ,s-a preocupat să livreze la timp rîşniţe, în schimb ibricele, de 5 capacităţi diferite, au fost „omise” de pe lis­tă. Faţă de I.C.R.M.­­Bucureşti, în trimestrul IV. 1961 întreprinderea medieşană a rămas res­­tanţieră cu 8.300 bucăţi, iar în luna ianuarie a.c. din 3.000 bucăţi n-a li­vrat decit 300... Ce-ar fi dacă medieşenii ar re­flecta mai serios la ibri­cele cu care privează pe bucureşteni şi nu numai pe ei ? Că doar şi ei beau, din cînd în cînd, chte­m cafeluţă... MIRCEA SCRIPCA Instantavccl ŞTIRI EXTER­N­E S.U.A. şi Anglia au încălcat flagrant regulile procedurale ale Consiliului de Securitate Declaraţia reprezentanţei sovietice la O. N. U. NEW YORK 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 30 ianuarie re­prezentanţa sovietică la O.N.U. a dat publicităţii o declaraţie în care se spune, printre altele: Din împuternicirea guvernului so­vietic, reprezentanţa U.R.S.S. la O.N.U. a cerut la 25 ianuarie 1962 convocarea de urgenţă a Consiliului de Securitate în vederea examinării problemei îndeplinirii rezoluţiei din 24 noiembrie 1961 a Consiliului de Securitate, cu privire la problema congoleză. In legătură cu intenţia sa de a cere convocarea Consiliului de Securitate, se spune în declaraţie, delegaţia sovietică s-a consultat din timp, încă înainte de a fi adresat Secretariatului O.N.U. cererea for­mală corespunzătoare, atît cu re­prezentanţi ai ţărilor africane — membre ale Consiliului de Secu­ritate — cit şi cu reprezentantul Republicii Congo la O.N.U., precum şi cu U Thant, secretar general provizoriu al O.N.U., care nu au ri­dicat nici o obiecţiune în această problemă. In cursul consultărilor menţionate, delegaţia sovietică a cerut reprezentantului Republicii Congo, care se află la New York, să-şi informeze urgent guvernul despre aceasta şi despre propunerea delegaţiei sovietice, ca Consiliul să se întrunească la 27 ianuarie a.c. Ea a cerut, totodată, reprezentantului Republicii Congo s-o informeze a­­supra părerilor guvernului Republi­cii Congo în această privinţă. Până la 28 ianuarie delegaţia sovietică nu a primit însă nici o comunicare din partea reprezentantului Republicii Congo, sau din partea guvernulu­i acestei republici. La 28 ianuarie secretarul general provizoriu al O.N.U. a informat de­legaţia sovietică asupra unei tele­grame primite din Lagos, din partea primului ministru al Republicii Congo, Adoula, în care acesta obiec­tează împotriva convocării Consiliu­lui de Securitate, avînd în vedere în primul rînd faptul că el însuşi intenţionează să vină la New York. Probabil că această telegramă a fost trimisă din cauza unei infor­mări insuficiente sau unilaterale asupra scopurilor convocării Con­siliului. La şedinţa din 30 ianuarie a Con­siliului de Securitate, delegaţia so­vietică a declarat în mod clar că ea consideră că ar fi de dorit ca primul ministru al Republicii Congo să participe personal la lucrările Consiliului de Securitate atunci cînd va fi examinată problema îndepli­nirii rezoluţiei din 24 noiembrie a Consiliului de Securitate. După prima şedinţă în care ar fi fost expusă poziţia delegaţiei sovietice ca iniţiatoare a convocării Consi­liului, lucrările acestuia ar fi fost amînate până la venirea la New York a d-lui Adoula, primul minis­tru al Congoului, pentru ca el să poată participa personal la discuta­rea şi la adoptarea unei hotărîri de către Consiliu, în cursul şedinţei Consiliului, a reieşit însă clar că, puterile colo­niale, în frunte cu S.U.A. şi Marea Britanie, împiedică în fel şi chip discutarea de către Consiliu a pro­blemei îndeplinirii rezoluţiei din 24 noiembrie a Consiliului de Securi­tate, deoarece preferă să-şi urmă­rească scopurile lor personale in Congo printr-un complot de culise­ urzit în afara Consiliului. în încheierea declaraţiei se sub-,­liniază că pentru a împiedica în ge­e­neral orice discutare a acestei pro­bleme care ar putea dezvălui ma­nevrele lor de culise, menite să sal­veze agentura puterilor coloniale şi în primul rînd al lui Chombe, re­prezentanţi ai S.U.A. şi Marii Bri­tanii au­ încălcat flagrant regulile procedurale ale Consiliului, fapt demascat în mod evident în cursul şedinţei, şi chiar înainte de discu­tarea ordinei de zi au torpilat şe­dinţa Consiliului. Călduroasă manifestare de solidaritate cu Cuba revoluţionară­ ­— (Urmare din pag. a l-a) îngădui amestecul cercurilor impe­rialiste în treburile interne ale Cubei. Acum­ cînd, la Punta del Este, cercurile reacţionare au urzit noi uneltiri împotriva "poporului Cu­ban — a spus vorbitorul, tineretul şi studenţii din patria noastră, ală­turi de întregul popor, protestează­­ energic împotriva acţiunilor­ agresi­ve ale imperialiştilor americani.,Noi respingem amestecul S.U.A. în tre­burile interne ale­ Cubei şi cerem cu hotărîre respectarea dreptului la autodeterminare al fiecărui popor. In faţa provocărilor imperialiste Cuba va ieşi învingătoare, deoarece alături de ea se găsesc ţările so­cialiste, popoarele Americă Latine, toţi cei cărora le este scumpă pa­cea şi înţelegerea între popoare. Primit cu Vii aplauze a luat apoi cuvîntul studentul cuban Iorain Cantino. Deşi Romînia se găseşte la atîtea mii de kilometri depărtare de coas­tele însorite ale Cubei, eu îmi dau seama că ne înţelegem în aceeaşi limbă: limba tuturor popoarelor care luptă pentru pace. Ne bucură şi ne îmbărbătează acţiunea voas­tră de solidaritate. Imperialiştii a­­mericani atentează la independenţă ţării mele deoarece nu le convine că poporul cubanez a naţionalizat industria, a împărţit pămîntul celor ce muncesc, a naţionalizat băncile, a asigurat gratuitatea învăţămintu­­lui elementar şi superior, îşi exer­cită drepturile sale de stat suveran şi independent. Fiţi siguri, dragi tovarăşi, că po­porul meu care a înlăturat cu pre­ţul atîtor jertfe tiranica dictatură a lui Batista, poporul meu care şi-a apărat revoluţia în luptele de la Playa Giron, poporul care­ a devenit liber şi stăpîn în patria sa nu va precupeţi nici un efort şi la nevoie chiar viaţa pentru triumful deplin al cauzei pentru care au luptat cei mai buni fii ai Cubei. Ca cetăţean al Braziliei, ţară al cărei popor sprijină revoluţia cu­­bană — a spus studentul brazilian Nelson Alves, am venit cu bucurie la această adunare la care tineretul român protestează hotărit împotriva complotului organizat de imperia­lismul­­american împotriva Cubei — prima ţară cu adevărat liberă şi independentă din întregul conti­nent american. Imperialismul ame­rican nu este numai un duşman al Cubei, ci şi al celorlalte popoare din America Latină, în Brazilia au loc acum puternice manifestări de solidaritate cu cauza Cubei revolu­ţionare, cauză ■, care este în acelaşi timp şi a poporului meu, a tuturor popoarelor Americii Latine. Tînărul scriitor Alecu Ivan Ghik­a a împărtăşit impresii din­­ recenta vizită făcută în­­ Cuba, a vorbit des­­­ pre entuziasmul cu care poporul a­­cestei ţări munceşte pentru a-şi făuri o viaţă nouă. „Cuba a deve­nit pentru toate­ popoarele Americii Latine, steaua bunei speranţe, steaua Viitorului“. Protestăm vehement împotriva a­­mestecului cercurilor reacţionare ,nord - americane, în­­treburile, interne ale Cubei, împotriva po­liticii de­­dictat şi intimidare a popoarelor, dusă de S.U.A. în scopul menţinerii dominaţiei, asupririi şi exploatării — au spus între altele studentul Mihai Voicu de la Univer­sitatea din Bucureşti şi muncitorul Aurel Coleaşă de la Uzinele „Grivi­­ţa Roşie“. Ne alăturăm glasul la acelea ale tuturor tinerilor din ţara noastră pentru a ne exprima din nou solidaritatea deplină cu lupta dusă de poporul cuban pentru a­­părarea şi consolidarea independenţ­­ei sale naţionale. Participanţii la adunarea tineretu­lui au trimis Organizaţiei Tinerilor Revoluţionari şi Federaţiei studenţi­lor universitari din Cuba un mesaj de solidaritate. Adunarea noastră, se arată în­tre altele în mesaj, îşi exprimă so­lidaritatea fierbinte cu lupta pe care o duceţi alături de întregul popor al Cubei, pentru apărarea li­nei cauze drepte şi îşi exprimă în­crederea de neclintit că eroica Cubă nu va putea fi îngenunchiată, tot aşa cum nimeni nu poate opri să răsară zilnic soarele deasupra mării Caraibilor pentru a lumina viaţa nouă care clocoteşte în ţara voastră. Adunarea tineretului din Capitală s-a încheiat într-o atmosferă, en­­■­tuziastă, în aplauzele celor pre­zenţi, studentul Ifram­ Cantillo a înmînat reprezentantului Comitetu­lui orăşenesc U.T.M. Bucureşti, stea­gul Organizaţiei Tinerilor Revolu­ţionari din Cuba, în semn de recu­noştinţă pentru sentimentele prie­teneşti pe care­ tineretul român le nutreşte faţă de cauză Cubei revo­luţionare. . BRAŞOV. — Intr-o atmosferă de ad­încă indignare faţă de complotul urzit de S.U.A. împotriva Cubei,, s-a desfăşurat miercuri după amiază, mitingul, constructorilor de auto-­­­­camioane de la Uzinele „Steagul Roşu“ din Braşov, care şi-au expri­mat cu hotărîre calda simpatie faţă de poporul liber cuban, decis să-şi apere cu orice sacrificiu indepen­denţa. Participanţii la miting au adoptat în unanimitate o telegramă adre­sată Federaţiei oamenilor muncii­­ din Cuba revoluţionară şi mişcării­­ cubane pentru pace. (Agerpres) ★ Turle de foraj mutate fără demontare PLOIEŞTI (de la corespondentul nostru) Intr-una din structurile pe­troliere aparţinind Trustului de ex­tracţie şi foraj Tîrgovişte, brigăzile de montaj şi foraj de la sectorul Moreni, fac pregătiri intense în ve­derea unei manevre puţin obişnuite. Este vorba de mutarea unei turle de foraj în picioare fără a fi de­montată, pe o distanţă de aproape 1 km. Transportul turlei în picioa­re va permite mentorilor din bri­gada condusă de Stellan Soare să scurteze timpul de punere în foraj de la 14 zile la numai 4, în cursul anului trecut petroliştii ploieşteni au transportat cu rezul­tate bune un număr de 6 turle în picioare, în prezent la Litieşti şi Moreni sondorii se pregătesc să transporte în picioare alte 2 turle de foraj. IM CITEVA RIN­DURI • Conferinţa Partidului Pacifist Socialist din Olanda, care a avut loc la Arnhem, a cerut guvernului olan­dez să înceapă imediat tratative cu Indonezia pentru a se acorda Indo­neziei suveranitatea asupra Irianului de vest. (Ag.). • Acţiunile teroriste ale Q.A.S. ,continuă atît la Alger cit şi în ce­lelalte oraşe algeriene. In ziua de 30 ianuarie au fost semnalate 49 de atentate cu bombe. (France Presse). • In Germania occidentală, în a­­propiere de Papenburg s-a prăbuşit un avion militar cu reacţie ameri­can. El a luat foc în aer şi în timpul încercării pilotului de a ateriza, s-a izbit de o clădire. Pilotul a murit. (TASS). • în noaptea de 30 spre 31 ia-­ nuarie, 32 de deţinuţi algerieni,­­ , printre care 14 condamnaţi la {­­ moarte, au evadat din închisoarea­­ din oraşul Blida — Algeria­­ (France Presse). • Guvernul Filipinelor a ridicat recent restricţiile asupra devizelor desfiinţind in acelaşi timp taxa de 15 la sută aplicată tuturor tranzac­ţiilor de devize. Această măsură care echivalează practic cu devalorizarea peso-ului a fost adoptată la cererea expresă a guvernului S.U.A., care a făcut din ea o condiţie pentru acor­darea unui împrumut de „stabilizare“ economică. (Ag.). • In urma surpării unei galerii din mina „Alstaden” din oraşul vest-ger­­man Oberhausen­ ,şi-au găsit moartea doi mineri. (Ag.). ' * .­ •* • La Londra s-a anunţat contopi­rea a două mari companii miniere ,,Rio Tinto” şi­ „Consolidated ' Zinc”. Noul monopol va exploata plumb, zinc şi aluminiu în Australia şi zăcă­minte de­­cupru în Rhodesia. Acest monopol va controla, de asemenea, marile resurse de uraniu din Ca­nada. (Ag.).. • Comisia pentru energia atomică a S.U.A.­­a anunţat că la 30 ianuarie pe poligonul, de experiențe din statul Nevada s-a efectuat o nouă explozie nucleară subterană — a 11-a explozie din actuala serie de experiențe cu arme nucleare efectuate în Statele Unite. (TASS). Pag. 3-a Muncitori, membri ai sindicatu­lui muncitorilor industriei de medicamente organizează pichete în faţa spitalului „Flower" de pe Bulevardul Fifth Avenue din New York, protestînd împotriva faptului că au fost concediaţi. Pe pancarte scrie: „Către public, ajutaţi-ne să ne recăpătăm locu­rile de muncă“. „Spitalul „Flo­wer“ concediază muncitori după 32 de ani de serviciu" Numărul şomerilor din S.U.A. a crescut cu încă peste jumătate milion WASHINGTON 31 (Agerpres). încă 572.000 de muncitori şi fun­cţionari americani s-au adăugat în cursul lunii ianuarie armatei şomerilor din S.U.A. Aceste cifre au fost făcute cunoscute la 31 ia­nuarie într-un raport dat publici­tății la Washington de ministrul Muncii al S.U.A., J. Goldberg. După cum a arătat el, ÎN PRE­ZENT NUMĂRUL ȘOMERILOR AMERICANI S-A RIDICAT LA 4.663.000.

Next