Romînia Liberă, februarie 1962 (Anul 20, nr. 5380-5403)
1962-02-01 / nr. 5380
Joi 1 februarie 1962—nr. 5380 Semnarea protocolului privind livrările reciproce de mărfuri pe anul 1962 între R. P. R. şi U. R. S. S. Ca rezultat al Încheierii cu succes a tratativelor care au avut loc între delegaţia comercială romînă şi Ministerul Comerţului Exterior al U.R.S.S. la31 ianuarie a fost semnat la Moscova protocolul privind livrările reciproce de mărfuri pe anul 1962 între Republica Populară Romînă și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Volumul livrărilor reciproce de mărfuri, stabilit pe anul 1962, reprezintă peste 600 milioane ruble, depășind cu 10 la sută volumul schimburilor de mărfuri prevăzut prin protocolul pe anul 1961. Protocolul semnat prevede o lărgire însemnată a contingentelor de mărfuri stabilite pe anul 1962 prin acordul de lungă durată. Din partea Uniunii Sovietice cresc livrările de mașini și utilaje, în special utilaje electrotehnice, utilaje de ridicat şi transportat, de telecomunicaţii, construcţii rutiere, laminate de oţel, cocs metalurgic şi cărbune cocsificabil, minereu de fier, feroaliaje şi alte mărfuri necesare dezvoltării cu succes a economiei naţionale a R. P. Române. Este prevăzut ca lărgirea livrărilor de utilaje din R. P. Română în U.R.S.S. să se realizeze în special pe seama utilajului petrolier și a utilajelor pentru industria chimică. în anul 1962 R. P. Română va livra, de asemenea, în U.R.S.S. ţevi de oțel, produse petroliere, ciment, materiale lemnoase, chimicale, precum şi mărfuri de consum , mobilă, confecţii, textile, fructe şi altele. Creşterea livrărilor reciproce de mărfuri, prevăzută pe anul 1962, contribuie la dezvoltarea pe mai departe a celor două ţări şi constituie o nouă mărturie a întăririi colaborării economice dintre Republica Populară Romînă şi Uniunea Sovietică. Protocolul privind livrările reciproce de mărfuri pe anul 1962 a fost semnat din partea romînă de Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului, din partea sovietică de N. Patolicev, ministrul Comerţului Exterior. La solemnitatea semnării protocolului au participat din partea română Nicolae Guină, ambasadorul R. P. Romíne la Moscova, Gh. Cioară, locțiitor al reprezentantului permanent al R.P.R. la C.A.E.R., membri ai ambasadei române la Moscova, iar din partea sovietică de N. Smeliakov, locţiitor al ministrului Comerţului Exterior M. Loşakov, membru al Colegiului Ministerului Comerţului Exterior şi alţii. Semnarea înţelegerii cu caracter tehnic între R. P. Romînă şi Indonezia O delegaţie romînă a purtat discuţii la Djakarta cu reprezentanţi ai conducerii Ministerului Industriei de Bază şi Minelor, conform prevederilor primei sesiuni a Comisiei guvernamentale mixte permanente de colaborare economică şi tehnică care a avut loc la Bucureşti în septembrie 1961. S-a ajuns la o înţelegere cu caracter tehnic în ceea ce priveşte livrarea, de către R.P. Romînă de utilaj petrolier şi a proiectului rafinăriei de petrol, precum şi asupra nomenclaturii şi cantităţilor de utilaj şi instalaţii care vor fi achiziţionate de Indonezia şi pentru alte ramuri industriale. Rezultatele discuţiilor au fost consemnate într-o înţelegere scrisă care a fost semnată, la 27 ianuarie 1932, din partea romînă de tovarăşii Valentin Steriopol adjunct al ministrului Comerţului şi Nicolae Ionescu, adjunct al ministrului Industriei Petrolului şi Chimiei, iar din partea indoneziană de Anando, secretarul general al Ministerului Industriei de Bază Şi Minelor. (Agerpres) Schimb de note privind completarea planului de colaborare culturală şi ştiinţifică între R.P.R. şi R.P.U. La 31 ianuarie a.c. a avut loc la Ministerul Afacerilor Externe schimbul de note privind încheierea Protocolului de completare a Planului de colaborare culturală şi ştiinţifică dintre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Ungară pe anul 1962. Schimbul de note a fost efectuat între Vasile Dumitrescu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe şi Bela Nemety, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti. Şantier de construcţii la Timişoara La Timişoara, în cartierul Mehala, unde locuiesc numeroase familii de muncitori ceferişti şi de la alte întreprinderi, s-a deschis zilele acestea unşantier de construcţii. Aci se va înălţa clădirea unei şcoli medii ce va cuprinde 16 săli de clasă, laboratoareşi alte Încăperi destinate activităţii didactice şi educative. Proiectele prevăd amenajarea pe lingă noua şcoală a unor spaţii verzi şi a unui teren de sport. Lucrările de construire a unei noi şcoli au început şi în oraşul Sînnicolau Mare. De asemenea, la şcoala de meserii din Timişoara se fac pregătiri pentru mărirea capacităţii ei cu încă 8 săli de clasă, 4 laboratoare etc. Pentru dezvoltarea bazei materiale a şcolilor existente, cit şi a celor ce vor lua fiinţă, Sfatul popular al regiunii Banat a alocat fonduri cu mult mai hiară decit anul trecut, asigurîndu-se în felul acesta condiţii corespunzătoare de trecere la învăţămîntul elementar şi de cultură generală de 8 şi 12 ani. în acest an, în regiunea Banat urmează a se construi sau amenaja încă 20 de şcoli elementare şi 10 internate, precum şi un mare număr de instituţii de învăţămint preşcolar. (Agerpres) In apărarea vieţii lui A. Gizenga împreună cu *“ toţi oamenii cin* Declaraţia ştiţi din lumea ind prietenie treaga poporul . . . român a aflat ca din AStQ profundă indignare vestea despre noul complot pe care-1 organizează reacţiunea imperialistă împotriva libertăţii şi unităţii Republicii Congo. Viaţa lui Antoine Gizenga, conducător al forţelor naţional-patriotice din Congo, continuator demn al luptei dusă de Patrice Lumumba pentru libertatea şi independenţa poporului congolez, se află în grav pericol! S-a scurs abia un an de la mişeleasca asasinare a eroului poporului congolez, primul ministru Lumumba, şi pericolul unui nou val de represiuni şi răfuieli politice ameninţă viaţa patrioţilor din această ţară, în frunte cu A. Gizenga. Actul samavolnic al arestării şi deţinerii sale în tabăra militară de la Binza dovedeşte că imperialismul mondial, şi în primul rînd cel american, n-a renunţat de fel la planurile perfide de subjugare colonialistă a bogatului Congo şi că în scopul realizării lor nu se sfiesc să se amestece grosolan în treburile interne ale acestui stat, să-i calce în picioare legile, să lovească în forţele naţional-patriotice şi să se răfuiască cu oamenii politici congolezi care le stau în cale. Numai astfel a fost posibil ca Antoine Gizenga să fie destituit din înaltele funcţii pe care le deţinea, iar forţele naţional-patriotice al căror conducător este, să fie practic înlăturate de la conducerea viaţii politice.. în ceea ce priveşte acuzaţiile diversioniste aduse acestui patriot ele urmăresc să distrasă atenţia opiniei publice internaţionale de la tîrgul pe care vor să-l încheie puterile imperialiste şi forţei® O.N.U. cu marioneta Chom---- be, tîrg îndreptat Ligii romíne spre subminarea cu popoarele Şi Africa In rîndul poporului romín a trezit indignare şi minte poziţia forţelor O.N.U. aflate în Congo, care în loc să ia măsuri eficiente de apărare a vieţii lui Gizenga s-au transformat într-un instrument docil în mîinile colonialiştilor, predîndu-l pe acesta celor care cu un an în urmă l-au asasinat pe Lumumba. Comandamentul trupelor O.N.U. din Congo n-a întreprins nici o acţiune eficace pentru a duce la îndeplinire hotărîrile Consiliului de Securitate al O.N.U., dă dovadă de o condamnabilă îngăduinţă faţă de imixtiunea făţişă a cercurilor colonialiste in această ţară, faţă de acţiunile scizioniste ale marionetelor din Katanga şi, mai mult, colaborează la reprimarea patrioţilor congolezi. Răfuiala mîrşavă care se pune în prezent la cale ameninţă nu numai viaţa lui Gizenga şi Unitatea Republicii Congo, dar şi mişcarea de eliberare naţională a popoarelor de pe întreg cuprinsul Africii! Oamenii muncii din Republica Populară Romînă protestează cu vehemenţă împotriva acestor acte de samavolnicie şi cer încetarea prigoanei la care este supus Antoine Gizenga ! O.N.U şi secretarul său general provizoriu trebuie să ia măsuri urgente pentru eliberarea şi apărarea vieţii lui Gizenga ! Steagul organizaţiei mondiale nu trebuie să servească pentru a acoperi crimele colonialiştilor ! Să înceteze atacurile imperialiste împotriva forţelor patriotice din Congo, împotriva unităţii şi independenţei acestuia ! Liga Romînă de Prietenie cu Popoarele din Asia şi Africa cere să se pună capăt imediat noului complot imperialist In Congo I INFORMAŢII Scriitorii australieni Dymphna Cusack şi Norman Freehill, care ne vizitează ţara la invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, au avut marţi o convorbire cu acad. M. Ralea, preşedintele I.R.R.C.S. De la sosirea în ţara noastră, oaspeţii au vizitat instituţii de cultură şi au asistat la manifestări artistice. Pentru formarea cadrelor necesare viitorului Combinat siderurgic de la Galaţi, în localitate s-a înfiinţat o şcoală profesională care cuprinde în anul I aproape 1.000 de elevi. Tot pentru Combinatul siderurgic de la Galaţi la alte şcoli din ţară sunt pregătiţi cu începere din actualul an şcolar încă 600 de muncitori. De cîteva zile se află în ţara noastră la invitaţia Comitetului naţional pentru apărarea păcii, Scott Nearing, economist şi sociolog din S.U.A. şi Helen Nearing, militantă pe tărîm obştesc. Oaspeţii au vizitat în aceste zile diferite întreprinderi industriale şi instituţii de cultură din Capitală printre care Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti, Casa Scînteii, Universitatea, Palatul Pionierilor, Consiliul naţional al femeilor. In cartierul Chitila s-a inaugurat o nouă şcoală de 8 ani. Frumoasă şi impunătoare, construcţia cuprinde 8 săli de clasă, laborator, o cameră destinată pionierilor etc. Toate sălile şi încăperile au fost dotate cu mobilier nou. (ZAHARIA CIULEI, corespondent voluntar). PROIMOEXPRES La tragerea Pronoexpres Nr. 5 din 31 ianuarie 1962, au fost extrase din urnă următoarele numere : 32 47 39 38 16 18 Norfiere de rezervă : 28 33 Fond de premii: 448.920 Tragerea concursului special Pronoexpres de miercuri 7 februarie 1962, va avea loc în București, str. Doamnei nr. 2 ora 19. La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane A.D.A.S., din 31 ianuarie 1962, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : J.W.H. P.I.K. E.Y.F. U.T.J. U.R.X. H.S.B. E.Y.J. N.M.V. România liberă Printre muncitorii fruntaşi de la Uzinele mecanice Turnu Severin, se numără şi electricienii Petre Popescu şi Ion Drăcilă. Iată-i în clişeu executînd cu pricepere conexiunile generatorului Diesel cu care sunt echipate tancurile petroliere. Foto : EMIL TRIFAN Şarjă inaugurală (Urmare din pag. a 1-a) Them şi Ladislau Kapovnay, nouţ agregat, expresia colaborării a numeroase întreprinderi metalurgice şi electrotehnice din ţară, clocotea ca un vulcan în plină activitate. In pîntecul său uriaş se plămădea prima şarjă de fontă. Prim furnalistul Ladislau ICapotnay nu-şi ascundea emoţiile. Pentru el ziua de azi avea o dublă însemnătate : inaugurarea jurnalului şi prima lui şarjă in calitate de prim jurnalist. E în virstă de numai 24 de ani. In ciuda acestui faţlett,stăpînea agregatul cu o pricepere şi îndemînare demne de încrederea ce i s-a acordat. A descins în Reşiţa din Gătaia. Fiu al unor harnici colectivişti, a urmat şcoala profesională, apoi a deprins practica muncii în echipa lui Bănică Cristache Cei 8 oameni sînt la posturi. Cel mai „bătrîn“ e el, Ladislau. Cel mai tînăr are 23 de ani. Iar cînd fonta fluidă a năvălit spre oala de turnare, tovarăşii lui mai vîrstnici, comunistul Aurel Barna, maistrul Dumitru Gropşanu şi ceilalţi l-au îmbrăţişat cu multă căldură, salutînd cu însufleţire şarja inaugurală a furnalului nr. 2, un nou şi important obiectiv al patriei noastre socialiste. Ing. VIRGIL LAZAR corespondentul „României libere“ înainte de elaborarea primei şarje, în faţa noului jurnal a avut loc o adunare cu prilejul căreia constructorii aui fost felicitaţi de reprezentanţi ai conducerii Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini, ai C.C. al Uniunii sindicatelor pe ramură, ai organelor regionale de partid şi sindicale, ai conducerii combinatului metalurgic. Constructorii noului jurnal au trimis o telegramă C.C. al P.M.R., tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prin care se angajează să obţină noi succese pe calea desăvîrşirii construcţiei socialiste , în patria noastră. (Agerpres) O CAfELUŢA.... Iarna-şi scutură, rînd pe rînd, cojoacele. Florile de gheaţă ornează tot mai multe ferestre, determinînd pe bucureşteni să aleagă drept antidot — fie o ţuică fiartă, fie o cafeluţă... La ...Cofetăria teatru - lui” de pe calea Victo-, .riei mesele sînt pline. Vînzătoarea Roza Bătătorescu aduce un nou rînd de „turceşti”. Ce bună-i ocafeluţă pe timpul acesta ! Aburul din ceaşcă se ridică încet, determinînd şi pe cei veniţi iniţial după o prăjitură sau dulciuri, să comande : — O cafea neagră ! — Un „svarţ”. — Şi mie o turcească mare ! Cafele negre, bine pregătite, se pot bea şi în multe alte cofetării bucureştene. De această mică plăcere eşti lipsit însă la cofetăria „Crinul” de pe calea Griviţei ori la „Garofiţa ’ de pe str. Berzei, fiindcă aici cafeluţa e socotită... cenuşăreasă. La noua şi moderna cofetărie „Tosca” de lingă Piaţa V. Babeş, cafeaua s-ar putea pregăti mai repede şi mai economicos cu ajutorul încălzirii centrale, dacă T.L C.R. I. . Bucureşti s-ar preocupa de procurarea unui singur metru de ţeavă... Cafeluţa fierbinte se bea însă şi în casă. In magazine, cafea este destulă, atit crudă, cit şi prăjită. Sunt însă încă puţine la număr unităţile specializate de cafea-dulciuri, acolo unde domină plăcut muzica „rişniţelor” automate. De la Gara de Est şi pină la Teatrul de Operă şi Balet, de pildă, nu sunt decit două magazine de acest fel, unul pe Bd. 6 Martie 41 şi altul in Bd. Schitu Măgureanu 15. Pe deasupra, unităţile în cauză deschid la ore diferite, încurcînd pe consumatori, deşi mai indicat era ca acestea — ca şi altele similar de solicitate — să fie deschise în tot cursul zilei. Ca să prepari cafeaua în casă, ai nevoie însă de anumite ustensile. Cea mai simplă e ibricul. Dacă fabrica „E- mailul roşu" din Mediaş ,s-a preocupat să livreze la timp rîşniţe, în schimb ibricele, de 5 capacităţi diferite, au fost „omise” de pe listă. Faţă de I.C.R.M.Bucureşti, în trimestrul IV. 1961 întreprinderea medieşană a rămas restanţieră cu 8.300 bucăţi, iar în luna ianuarie a.c. din 3.000 bucăţi n-a livrat decit 300... Ce-ar fi dacă medieşenii ar reflecta mai serios la ibricele cu care privează pe bucureşteni şi nu numai pe ei ? Că doar şi ei beau, din cînd în cînd, chtem cafeluţă... MIRCEA SCRIPCA Instantavccl ŞTIRI EXTERNE S.U.A. şi Anglia au încălcat flagrant regulile procedurale ale Consiliului de Securitate Declaraţia reprezentanţei sovietice la O. N. U. NEW YORK 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 30 ianuarie reprezentanţa sovietică la O.N.U. a dat publicităţii o declaraţie în care se spune, printre altele: Din împuternicirea guvernului sovietic, reprezentanţa U.R.S.S. la O.N.U. a cerut la 25 ianuarie 1962 convocarea de urgenţă a Consiliului de Securitate în vederea examinării problemei îndeplinirii rezoluţiei din 24 noiembrie 1961 a Consiliului de Securitate, cu privire la problema congoleză. In legătură cu intenţia sa de a cere convocarea Consiliului de Securitate, se spune în declaraţie, delegaţia sovietică s-a consultat din timp, încă înainte de a fi adresat Secretariatului O.N.U. cererea formală corespunzătoare, atît cu reprezentanţi ai ţărilor africane — membre ale Consiliului de Securitate — cit şi cu reprezentantul Republicii Congo la O.N.U., precum şi cu U Thant, secretar general provizoriu al O.N.U., care nu au ridicat nici o obiecţiune în această problemă. In cursul consultărilor menţionate, delegaţia sovietică a cerut reprezentantului Republicii Congo, care se află la New York, să-şi informeze urgent guvernul despre aceasta şi despre propunerea delegaţiei sovietice, ca Consiliul să se întrunească la 27 ianuarie a.c. Ea a cerut, totodată, reprezentantului Republicii Congo s-o informeze asupra părerilor guvernului Republicii Congo în această privinţă. Până la 28 ianuarie delegaţia sovietică nu a primit însă nici o comunicare din partea reprezentantului Republicii Congo, sau din partea guvernului acestei republici. La 28 ianuarie secretarul general provizoriu al O.N.U. a informat delegaţia sovietică asupra unei telegrame primite din Lagos, din partea primului ministru al Republicii Congo, Adoula, în care acesta obiectează împotriva convocării Consiliului de Securitate, avînd în vedere în primul rînd faptul că el însuşi intenţionează să vină la New York. Probabil că această telegramă a fost trimisă din cauza unei informări insuficiente sau unilaterale asupra scopurilor convocării Consiliului. La şedinţa din 30 ianuarie a Consiliului de Securitate, delegaţia sovietică a declarat în mod clar că ea consideră că ar fi de dorit ca primul ministru al Republicii Congo să participe personal la lucrările Consiliului de Securitate atunci cînd va fi examinată problema îndeplinirii rezoluţiei din 24 noiembrie a Consiliului de Securitate. După prima şedinţă în care ar fi fost expusă poziţia delegaţiei sovietice ca iniţiatoare a convocării Consiliului, lucrările acestuia ar fi fost amînate până la venirea la New York a d-lui Adoula, primul ministru al Congoului, pentru ca el să poată participa personal la discutarea şi la adoptarea unei hotărîri de către Consiliu, în cursul şedinţei Consiliului, a reieşit însă clar că, puterile coloniale, în frunte cu S.U.A. şi Marea Britanie, împiedică în fel şi chip discutarea de către Consiliu a problemei îndeplinirii rezoluţiei din 24 noiembrie a Consiliului de Securitate, deoarece preferă să-şi urmărească scopurile lor personale in Congo printr-un complot de culise urzit în afara Consiliului. în încheierea declaraţiei se sub-,liniază că pentru a împiedica în geeneral orice discutare a acestei probleme care ar putea dezvălui manevrele lor de culise, menite să salveze agentura puterilor coloniale şi în primul rînd al lui Chombe, reprezentanţi ai S.U.A. şi Marii Britanii au încălcat flagrant regulile procedurale ale Consiliului, fapt demascat în mod evident în cursul şedinţei, şi chiar înainte de discutarea ordinei de zi au torpilat şedinţa Consiliului. Călduroasă manifestare de solidaritate cu Cuba revoluţionară — (Urmare din pag. a l-a) îngădui amestecul cercurilor imperialiste în treburile interne ale Cubei. Acum cînd, la Punta del Este, cercurile reacţionare au urzit noi uneltiri împotriva "poporului Cuban — a spus vorbitorul, tineretul şi studenţii din patria noastră, alături de întregul popor, protestează energic împotriva acţiunilor agresive ale imperialiştilor americani.,Noi respingem amestecul S.U.A. în treburile interne ale Cubei şi cerem cu hotărîre respectarea dreptului la autodeterminare al fiecărui popor. In faţa provocărilor imperialiste Cuba va ieşi învingătoare, deoarece alături de ea se găsesc ţările socialiste, popoarele Americă Latine, toţi cei cărora le este scumpă pacea şi înţelegerea între popoare. Primit cu Vii aplauze a luat apoi cuvîntul studentul cuban Iorain Cantino. Deşi Romînia se găseşte la atîtea mii de kilometri depărtare de coastele însorite ale Cubei, eu îmi dau seama că ne înţelegem în aceeaşi limbă: limba tuturor popoarelor care luptă pentru pace. Ne bucură şi ne îmbărbătează acţiunea voastră de solidaritate. Imperialiştii americani atentează la independenţă ţării mele deoarece nu le convine că poporul cubanez a naţionalizat industria, a împărţit pămîntul celor ce muncesc, a naţionalizat băncile, a asigurat gratuitatea învăţămintului elementar şi superior, îşi exercită drepturile sale de stat suveran şi independent. Fiţi siguri, dragi tovarăşi, că poporul meu care a înlăturat cu preţul atîtor jertfe tiranica dictatură a lui Batista, poporul meu care şi-a apărat revoluţia în luptele de la Playa Giron, poporul care a devenit liber şi stăpîn în patria sa nu va precupeţi nici un efort şi la nevoie chiar viaţa pentru triumful deplin al cauzei pentru care au luptat cei mai buni fii ai Cubei. Ca cetăţean al Braziliei, ţară al cărei popor sprijină revoluţia cubană — a spus studentul brazilian Nelson Alves, am venit cu bucurie la această adunare la care tineretul român protestează hotărit împotriva complotului organizat de imperialismulamerican împotriva Cubei — prima ţară cu adevărat liberă şi independentă din întregul continent american. Imperialismul american nu este numai un duşman al Cubei, ci şi al celorlalte popoare din America Latină, în Brazilia au loc acum puternice manifestări de solidaritate cu cauza Cubei revoluţionare, cauză ■, care este în acelaşi timp şi a poporului meu, a tuturor popoarelor Americii Latine. Tînărul scriitor Alecu Ivan Ghika a împărtăşit impresii din recenta vizită făcută în Cuba, a vorbit des pre entuziasmul cu care poporul acestei ţări munceşte pentru a-şi făuri o viaţă nouă. „Cuba a devenit pentru toate popoarele Americii Latine, steaua bunei speranţe, steaua Viitorului“. Protestăm vehement împotriva amestecului cercurilor reacţionare ,nord - americane, întreburile, interne ale Cubei, împotriva politicii dedictat şi intimidare a popoarelor, dusă de S.U.A. în scopul menţinerii dominaţiei, asupririi şi exploatării — au spus între altele studentul Mihai Voicu de la Universitatea din Bucureşti şi muncitorul Aurel Coleaşă de la Uzinele „Griviţa Roşie“. Ne alăturăm glasul la acelea ale tuturor tinerilor din ţara noastră pentru a ne exprima din nou solidaritatea deplină cu lupta dusă de poporul cuban pentru apărarea şi consolidarea independenţei sale naţionale. Participanţii la adunarea tineretului au trimis Organizaţiei Tinerilor Revoluţionari şi Federaţiei studenţilor universitari din Cuba un mesaj de solidaritate. Adunarea noastră, se arată între altele în mesaj, îşi exprimă solidaritatea fierbinte cu lupta pe care o duceţi alături de întregul popor al Cubei, pentru apărarea linei cauze drepte şi îşi exprimă încrederea de neclintit că eroica Cubă nu va putea fi îngenunchiată, tot aşa cum nimeni nu poate opri să răsară zilnic soarele deasupra mării Caraibilor pentru a lumina viaţa nouă care clocoteşte în ţara voastră. Adunarea tineretului din Capitală s-a încheiat într-o atmosferă, en■tuziastă, în aplauzele celor prezenţi, studentul Ifram Cantillo a înmînat reprezentantului Comitetului orăşenesc U.T.M. Bucureşti, steagul Organizaţiei Tinerilor Revoluţionari din Cuba, în semn de recunoştinţă pentru sentimentele prieteneşti pe care tineretul român le nutreşte faţă de cauză Cubei revoluţionare. . BRAŞOV. — Intr-o atmosferă de adîncă indignare faţă de complotul urzit de S.U.A. împotriva Cubei,, s-a desfăşurat miercuri după amiază, mitingul, constructorilor de auto-camioane de la Uzinele „Steagul Roşu“ din Braşov, care şi-au exprimat cu hotărîre calda simpatie faţă de poporul liber cuban, decis să-şi apere cu orice sacrificiu independenţa. Participanţii la miting au adoptat în unanimitate o telegramă adresată Federaţiei oamenilor muncii din Cuba revoluţionară şi mişcării cubane pentru pace. (Agerpres) ★ Turle de foraj mutate fără demontare PLOIEŞTI (de la corespondentul nostru) Intr-una din structurile petroliere aparţinind Trustului de extracţie şi foraj Tîrgovişte, brigăzile de montaj şi foraj de la sectorul Moreni, fac pregătiri intense în vederea unei manevre puţin obişnuite. Este vorba de mutarea unei turle de foraj în picioare fără a fi demontată, pe o distanţă de aproape 1 km. Transportul turlei în picioare va permite mentorilor din brigada condusă de Stellan Soare să scurteze timpul de punere în foraj de la 14 zile la numai 4, în cursul anului trecut petroliştii ploieşteni au transportat cu rezultate bune un număr de 6 turle în picioare, în prezent la Litieşti şi Moreni sondorii se pregătesc să transporte în picioare alte 2 turle de foraj. IM CITEVA RINDURI • Conferinţa Partidului Pacifist Socialist din Olanda, care a avut loc la Arnhem, a cerut guvernului olandez să înceapă imediat tratative cu Indonezia pentru a se acorda Indoneziei suveranitatea asupra Irianului de vest. (Ag.). • Acţiunile teroriste ale Q.A.S. ,continuă atît la Alger cit şi în celelalte oraşe algeriene. In ziua de 30 ianuarie au fost semnalate 49 de atentate cu bombe. (France Presse). • In Germania occidentală, în apropiere de Papenburg s-a prăbuşit un avion militar cu reacţie american. El a luat foc în aer şi în timpul încercării pilotului de a ateriza, s-a izbit de o clădire. Pilotul a murit. (TASS). • în noaptea de 30 spre 31 ia- nuarie, 32 de deţinuţi algerieni, , printre care 14 condamnaţi la { moarte, au evadat din închisoarea din oraşul Blida — Algeria (France Presse). • Guvernul Filipinelor a ridicat recent restricţiile asupra devizelor desfiinţind in acelaşi timp taxa de 15 la sută aplicată tuturor tranzacţiilor de devize. Această măsură care echivalează practic cu devalorizarea peso-ului a fost adoptată la cererea expresă a guvernului S.U.A., care a făcut din ea o condiţie pentru acordarea unui împrumut de „stabilizare“ economică. (Ag.). • In urma surpării unei galerii din mina „Alstaden” din oraşul vest-german Oberhausen ,şi-au găsit moartea doi mineri. (Ag.). ' * . •* • La Londra s-a anunţat contopirea a două mari companii miniere ,,Rio Tinto” şi „Consolidated ' Zinc”. Noul monopol va exploata plumb, zinc şi aluminiu în Australia şi zăcăminte decupru în Rhodesia. Acest monopol va controla, de asemenea, marile resurse de uraniu din Canada. (Ag.).. • Comisia pentru energia atomică a S.U.A.a anunţat că la 30 ianuarie pe poligonul, de experiențe din statul Nevada s-a efectuat o nouă explozie nucleară subterană — a 11-a explozie din actuala serie de experiențe cu arme nucleare efectuate în Statele Unite. (TASS). Pag. 3-a Muncitori, membri ai sindicatului muncitorilor industriei de medicamente organizează pichete în faţa spitalului „Flower" de pe Bulevardul Fifth Avenue din New York, protestînd împotriva faptului că au fost concediaţi. Pe pancarte scrie: „Către public, ajutaţi-ne să ne recăpătăm locurile de muncă“. „Spitalul „Flower“ concediază muncitori după 32 de ani de serviciu" Numărul şomerilor din S.U.A. a crescut cu încă peste jumătate milion WASHINGTON 31 (Agerpres). încă 572.000 de muncitori şi funcţionari americani s-au adăugat în cursul lunii ianuarie armatei şomerilor din S.U.A. Aceste cifre au fost făcute cunoscute la 31 ianuarie într-un raport dat publicității la Washington de ministrul Muncii al S.U.A., J. Goldberg. După cum a arătat el, ÎN PREZENT NUMĂRUL ȘOMERILOR AMERICANI S-A RIDICAT LA 4.663.000.