Romînia Liberă, aprilie 1962 (Anul 20, nr. 5431-5456)

1962-04-01 / nr. 5431

­r­minit ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Să folosim din plin timpul prielnic pentru efectuarea lucrărilor agricole de primăvară Nici o zi pierdută la însămînţări Folosind timpul prielnic din ulti­mele zile, în numeroase gospodării agricole colective din raioanele de şes ale regiunii Argeş au început muncile de primăvară. In raionul Slatina, îndată ce pămîntul s-a zvîn­­tat, au şi început însămînţările. Pînă ieri, 11 gospodării colective (cele din comunele Găneasa, Brîn­­coveni, Piatra Olt, Slătioara, Teslui şi altele) au terminat însămînţatul ovăzului. In unele gospodării colective, printre care cea din comuna Valea Mare, a început însămînţatul ma­zăre! Membrii gospodăriei colective „Victoria muncii“ din Voiceşti au însămînţat într-o singură zi 7 ha. de borceag, 2 ha. de mazăre, 6 ha. de ovăz; în aceeaşi comună, membrii gospodăriei agricole colective „Oltul“ au însămînţat, tot în primele două zile, o suprafaţă de peste 20 hec­tare cu diverse culturi. Cău­tînd să folosească fiecare zi bună de lucru, cu multă tragere de inimă lucrează şi colectiviştii din raioanele Găeşti şi Costeşti. Colec­tiviştii din­­ comuna Sîrbi-Măgura (raionul Costeşti) au însămînţat în două zile 14 hectare, iar cei din Găieşti şi cei din Gura Foii (raionul Găeşti) au însămînţat cîte 12 hec­tare cu plante din prima epocă. în ultimele zile, în regiunile din sudul ţării au început lucrările agri­cole de primăvară. Condiţiile climatice din cursul lu­nii martie au determinat întîrzierea muncilor. Din această cauză, acestea vor trebui să fie făcute într-o pe­rioadă mai scurtă de timp, epocile de însămînţare a majorităţii culturi­lor suprapunîndu-se. IN VEDEREA EXECUTĂRII LU­CRĂRILOR LA TIMP ŞI IN CON­DIŢII AGROTEHNICE CORESPUN­ZĂTOARE, MINISTERUL AGRICUL­TURII RECOMANDĂ SĂ FIE FOLO­SITE CU ÎNTREAGA LOR CAPACI­TATE ATIT MIJLOACELE MECANI­ZATE CIT ŞI ATELAJELE. Este in­dicat să se înceapă imediat însămîn­­ţarea plantelor de nutreţ, mazării, florii soarelui, sfeclei de zahăr, car­tofului etc. In acest scop este nece­sar să se încheie în toate regiunile In întreaga ţară au fost luate mă­suri în vederea aprovizionării uni­tăţilor agricole socialiste cu com­bustibilul şi lubrefianţii necesari lucrărilor agricole de primăvară. In acest scop,­ la Cernavodă şi Behliu, schimbul de seminţe necorespunză­toare cu seminţe valoroase, trans­portul îngrăşămintelor etc. pentru ca DIN PRIMA ZI PRIELNICĂ SĂ SE POATĂ ARA ŞI SEMĂNA CU TOATE MIJLOACELE. De asemenea, se recomandă continuarea aplicării de îngrăşăminte pe semănăturile de toamnă slab ieşite din iarnă, pre­cum şi controlul permanent al aces­tora, astfel ca pe terenurile unde apar dăunători să se poată lua ime­diat măsuri de combatere. ORGANELE LOCALE TREBUIE SĂ DEA O ATENŢIE DEOSEBITĂ NOI­LOR GOSPODĂRII COLECTIVE A­­TIT ÎN ORGANIZAREA MUNCII, CÎT ŞI IN PREGĂTIREA SEMINŢE­LOR ŞI EXECUTAREA INSĂMIN­­ŢĂRILOR IN PERIOADE OPTIME, PENTRU A OBŢINE RECOLTE SPO­RITE. (Agerpres) au fost construite şi date în folo­sinţă noi depozite moderne, de unde se vor aproviziona unităţile agri­cole din această parte a ţării. Un alt depozit se află în construcţie la Tg. Cărbuneşti, regiunea Oltenia. La 20 de depozite, printre care cele din Burdujeni, Braşov, Călăraşi, Cîlnic, Craiova, Deva, Sînnicolau Mare, Tg. Mureş şi Slatina, au fost instalate noi rezervoare şi s-au mecanizat operaţiunile de încărcare şi distri­buire a combustibilului. Depozite de produse petroliere se află acum aproape în toate raioa­nele şi centrele agricole din ţară. Pentru o mai bună servire a unită­ţilor agricole socialiste cu combus­tibil, parcul de autocisterne a fost mărit cu 30 de noi maşini. Au fost luate de asemenea măsuri ca apro­vizionarea cu combustibil şi lubre­fianţi a S.M.T.-urilor şi gospodării­lor de stat care dispun de capaci­tăţi mai mari de depozitare să se facă direct din rafinării. Pentru o recoltă bogată de porumb GALAŢI (de la corespondentul nostru).­­ La S.M.T. Şendreni a avut loc un schimb de experienţă cu privire la sporirea producţiei de porumb la hectar. Au participat mecanizatori fruntaşi, ingineri agro­nomi şi ingineri mecanici din toate staţiunile de maşini şi tractoare ale regiunii Galaţi. Cu acest prilej, au fost prezentate referate cu privire la experienţa S.M.T. Ianca, Cioara- Doiceşti şi a altor staţiuni, cu spri­jinul cărora gospodăriile agricole colective au obţinut producţii de 3000—5000 kg. de porumb boabe la hectar. Totodată, celor prezenţi li s-au făcut instructaje despre re­glarea semănătorilor, folosirea cul­tivatoarelor şi stabilirea densităţii plantelor la hectar. Recomandările Ministerului Agriculturii Aprovizionarea unităţilor cu combustibil şi lubrefianţi La gospodăria agricolă de stat Borduşani, raionul Feteşti, se con­tinuă însămînţările. In clişeu , inginerul şef al gospodăriei, Vasile Ghiauru, controlează — împreună cu brigadierul de cîmp I. Ja­­luba — calitatea lucrării executate de tractoristul Ion Niculae Foto : N. SCARLET Vreau să pun toate cunoştinţele mele în slujba sporirii producţiei agricole In fiecare zi, la Ministerul Agri­culturii, sosesc zeci de scrisori din toate colţurile ţării. Cei care le tri­mit — mecanizatori, colectivişti, lu­crători din gospodăriile de stat — cer sfaturi în legătură cu munca pe care o desfăşoară, se interesează de diferite probleme. Deunăzi însă, aici s-a primit o scrisoare care nu prea semăna cu celelalte. Venea tocmai de la Domneşti, din raionul Curtea de Argeş. „La noi ■ — scriau autorii ei — s-a inaugurat la înce­­putul lui martie o gospodărie colec­tivă în care am­ păşit cu încredere toţi ţăranii mun­citori din comună. Locurile pe care le avem sunt de­luroase, aşa că în preocupările noas­tre intră mai ales pomicultura şi zoo­tehnia. Din supra­faţa de 1.027 de hectare de teren, peste 50 la sută o ocupă livezile. In rest punem po­rumb pentru boa­be, precum și une­le culturi furajere. Zilele trecute con­siliul de conducere, ajutat de comi­tetul executiv al sfatului popular comunal, a analizat problemele ce le avem de rezolvat pentru a întări gospodăria, pentru a o face să pă­șească chiar de la început pe calea dezvoltării. Am stabilit şi unele măsuri. Dar ne-am dat seama că, fiind lipsiţi de experienţă, ne-ar trebui un om de specialitate care să ne sprijine. De aceea, solicităm pe tovarăşul ing. Emil Lemnaru care lucrează în cadrul ministerului, la direcţia de propagandă, să vină să muncească în mijlocul nostru. Tov. ing. Lemnaru este fiu al acestei co­mune şi s-a înscris şi el în gospo­dăria din Domneşti. Suntem­ con­vinşi că ne veţi satisface cererea“. Scrisoarea era semnată de St. Ma­driş, preşedinte şi de Victor A­rse­­nescu, secretar al comitetului execu­tiv al sfatului popular din Domneşti. Scrisoarea a fost transmisă ingi­nerului Emil Lemnaru. Acesta, după ce a citit-o, a răspuns neîntîrziat consătenilor săi. Publicăm mai jos răspunsul inginerului. Dragii mei, Rîndurile voastre mi-au mers drept la inimă. Nici nu vă puteţi da seama cit de mult m-a bucurat încrederea că mi-aţi arătat-o. Deşi de o bucată de timp nu mai lu­crez printre dv., să nu cumva să cre­deţi că am uitat co­muna Domneşti şi pe harnicii ei lo­cuitori. Acum vreo 14—15 ani am plan­tat şi eu pomi pe dealurile care în­conjoară comuna, am altoit, am cu­les fructe. Apoi, beneficiind de con­diţiile minunate create de partid pentru toţii fiii ce­lor ce muncesc, am plecat să învăţ. La Institutul Agrono­mic, unde m-am înscris, am ales o specialitate care corespunde înclina­ţiilor şi preocupărilor mele — horti­­viticultura. Scrisoarea pe care aţi trimis-o vine de fapt în întîmpinarea dorinţei mele. Intenţionam mai de mult să merg să lucrez în branşa pentru care m-am pregătit. Aşa­dar, voi veni cu inima deschisă în gospodărie. Am luat ho­­tărîrea de a munci alături de dv. Vreau să pun toate cunoştinţele mele în slujba sporirii producţiei agricole, împreună vom îmbunătăţi livezile şi vom mări rodul lor, împreună vom întări zootehnia şi celelalte ramuri de producţie ale unităţii. Sunt sigur că vom dobîndi, într-un tim­p scurt, realizări frumoase pe drumul întăririi gospodăriei. La revedere, pe curînd, Ing. EMIL LEMNARU „Cerem să mergem în gospodăriile colective“ Telegrame adresate CC. al P. M. R. — tovarăşului Otteorohe Gheorghiu-Dej, de către absolvenţii unor şcoli de maiştri agricoli Cu prilejul absolvirii cursurilor Centrului şcolar agricol Poarta Albă, regiunea Dobrogea, şi Centrului şcolar agricol Miniş, regiunea Banat, maiştrii agricoli, zootehnicieni şi viticoli din promoţia 1962 ai acestor şcoli au adresat telegrame Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român — tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. In telegramele trimise, absolvenţii celor două şcoli mulţumesc din inimă partidului şi guvernului pentru condiţiile create în timpul şco­larizării, în vederea unei pregătiri multilaterale. Acum, după încheierea colectivizării agriculturii , scriu în telegra­ma lor absolvenţii şcolii tehnice de maiştri agricoli şi zootehnicieni Poarta Albă—cerem să mergem ca agronomi şi zootehnicieni în gospodă­riile agricole colective—acolo unde este nevoie. Ne angajăm să aplicăm în practică cunoştinţele asimilate şi să muncim cu abnegaţie şi perseve­renţă pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de partid în dome­niul agriculturii, pentru înflorirea patriei noastre dragi, Republica Popu­lară Romînă. Exprimînd aceeaşi dorinţă, absolvenţii şcolii tehnice de maiştri vi­ticoli Minis scriu : Dorim să fim repartizaţi ca maiştri viticoli în gospodăriile agricole colective noi înfiinţate. Ne angajăm să depunem toate eforturile, să apli­căm toate cunoştinţele noastre în munca pentru consolidarea şi întări­rea unităţilor agricole unde vom merge, să contribuim la creşterea bună­stării oamenilor muncii din patria noastră. (Agerpres) » Anul XX nr 5431 6 pagini 30 bani Duminică 1 aprilie 1062 JjO OO 3C OC OO OO OO OO 30 OO OC OO OC OC DC OC OO OO OO OC OC OO OO 0£> DEZVOLTAREA VITICULTURII IN DOBROGEA , CONSTANŢA. — Viticultura 8 8 care are o veche tradiţie în Do-1 I­brogea a luat o mare dezvoltare.?, ? In prezent, viţa de vie ocupă aici 8 8 o suprafaţă de peste 21.000 ha.,­­ I adică de peste două ori mai mare­­ ? decît în 1950. Numai anul trecut, |­8 gospodăriile agricole de stat şi \ \ gospodăriile colective au plantat 8 ? 1.640 ha. cu viţă nobilă. In acest |­8 an, suprafaţa viticolă a regiunii g p va creşte cu încă 2.200 ha. 8 Noile plantări cu viţă de vie | g se fac pe terenurile în pantă, g 8 improprii culturilor cerealiere. In­­ I toamna trecută şi în zilele priel- 8 ? nice de lucru din iarna aceasta, | 8 colectiviştii din comunele Agi- g g ghiol, Dorobanţu, M. Kogălnicea- 8 g nu şi din numeroase alte comu- | 8 ne au amenajat terase pe mai g I mult de jumătate din suprafaţa 8 ? destinată plantărilor cu viţă de § 8 vie în­ aceasta primăvară, p Pînă acum colectiviştii au fă- 8 8 cui lucrări de desfundare pe o g 8 suprafaţă de peste 1.500 hectare. 8 1 8 -O OO OO OO 00 OO OO OO OO OC OC OO OO OO OO OO OO OO CO OO C© OO OO OC'^ CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII POPULARE ROMINE DECRET pentru convocarea Marii Adunări Nationale Cu prilejul încheierii colectivizării agriculturii în Republica Populara Romînă, In temeiul art. 37, pct. I din Constituție, Consiliul de Stat decretează! Se convoacă Marea Adunare Națională, în sesiune extraordinară, în ziua de 27 aprilie 1962, orele 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Bucureşti, 31 martie 1962 La uzinele meta­lurgice din Timi­şoara se produc­e utilaje mecanice şi construcţii me­talice cu tehnici­tate ridicată. Uzi­nele se moderni­zează, în secţii se aduc mereu maşini noi. De pildă, la secţia de prelu­crare mecanică, de curînd au fost a­­duse maşini mo­derne de mare productivitate şi­ precizie. Mînutrea­ şi dirijarea aces­tor maşini cer o bună cunoaştere­ de către muncitori,­ nu numai a tehno­logiei lor, ci în ge­neral a metodelor tehnice înaintate, legate de procesul­ de producţie. De­, aceea, paralel cu­ modernizarea sec-­ toarelor de lucru,­ are loc o largă ac-­ tivitate de perfec-­ ţionare a calificări rli muncitorilor. In clişeul nostru, un aspect din această activitate: Frezo­­rul Viorel Pîrvu a-t­rată tinărului Va­­sile Deju minuirea unei noi maşini. Foto­­ AGERPRES Vâ în­formăm desine .* INAUGURAREA CANOTAJULUI PE LACUL HERĂSTRĂU In dimineaţa zilei de astăzi pe apele pitorescului lac din Parcul de Cultură şi Odihnă Herăstrău, se inaugurează canotajul. Şi pornesc in prima lor cursă din acest an 3 vaporaşe pentru plimbări, 2 şalupe de traversări şi 100 de bărci cu rame. In viitorul apropiat pe lacul Herăs­trău vor mai intra în funcţiune alte 100 de bărci cu rame. Tot duminică începe canotajul şi pe lacul din parcul 23 August. SEMINARUL RAIONAL CU DIRECTORII DE CĂMINE CULTURALE ŞI BIBLIOTECARII COMUNALI Din iniţiativa Comitetului raional P.M.R. şi a sfatului popular raional Costeşti, timp de două zile s-a desfă­şurat în comuna Gliganu seminarul raional cu directorii de cămine cultu­rale şi bibliotecarii comunali, la care participă şi colectiviştii din această comună. Seminarul a avut drept scop popularizarea celor mai bune metode folosite în munca culturală pentru în­tărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective din raion. S-au prezentat o seamă de re­ferate cum ar fi : „Organizarea unei seri de calcul privind valoarea zilei­­muncă”, „Sarcina căminelor culturale în s­ri­jinul întăririi economico-orga­­nizatorice a gospodăriilor agricole co­lective şi ridicării conştiinţei socia­liste a colectiviştilor şi altele. Apoi numeroşi participanţi s-au înscris la cuvînt arătînd că seminarul a consti­tuit pentru ei un bun schimb de experienţă. BANDĂ RULANTA „ŞCOALĂ11 La Fabrica de piele şi încălţăminte „Flacăra Roşie“ din Capitală a fost organizată o bandă rulantă „şcoală“ în vederea calificării muncitorilor de la secţia de încălţăminte. La banda „şcoală", dotată cu utilaje moderne, predau ingineri şi tehnicieni din fabrică. In momentul de faţă aici se califică un prim grup de viitori mun­citori. PRELUNGIREA TRASEULUI DE TROLEIBUZE 81 Creîndu-se condiţiile tehnice privind o mai bună alimentare a reţelei elec­trice, incepînd cu ziua de 1 aprilie a.c. troleibuzele traseului 81 circulă pînă la Aeroportul Băneasa. Primele zile însorite au prilejuit studenţilor de la Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu“ o vizită de documentare la Mu­zeul Satului din Bucureşti. In clişeu : Un grup de studente iau primele schiţe, conturate în lu­mina caldă a primăverii Foto : MIN­AI POPESCUI ța MOSCOVA.­­ Ziarul „Izvestia" a publicat un interviu acordat co­respondenţilor speciali de la Geneva ai acestui ziar de ministrul Afacerilor Externe al R.P. Române, Corneliu Mănescu, conducătorul delegaţiei romine la lucrările Comitetului celor 18 pentru dezarmare. (Amănunte în pagina a VI-a) ţa BUDAPESTA. — Secretariatul Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat a publicat o declaraţie, în numele tinerilor din toate ţările lumii, în care cere din nou Conferinţei pentru dezarmare de la Geneva să ajungă la un acord care să permită realizarea dezarmării generale şi totale sub control international.­­t TOKIO. — Ieri au intrat în grevă generală aproape 400.000 de mun­citori japonezi apartinînd sindicatelor din transporturi. (Amănunte în pagina a V-a) EXAMEN CU... GUST Pe biroul comisiei de examinare, bileţelele aşteaptă enigmatice şi liniştite pe cei ce trec acum emoţia examenu­lui. — Ce întrebare ţi-a căzut ? — Ciorbă de perişoa­­re şi şniţel cu cartofi. — Dar ţie ?. — Supă şi tocană cu văcuţă. Mirarea cititorului este lesne de înţeles. Numai că ea devine inutilă a­­tunci cînd vă vom spune despre ce este vorba. Şi anume, o nouă serie de lucrători din cadrul laboratoare­lor de bucătărie şi de cofetărie din Bucureşti, trec proba practică a cursului de 6 luni, or­ganizat de centrul şco­lar de calificare de pe lingă secţia comercială a sfatului popular al Capitalei.• Este un examen cu... gust şi de un fel deo­sebit, deoarece materia­ este... comestibilă. Vii­torii maeştri ai artei culinare învaţă aici cum să prepare meniu­rile ce se servesc în restaurante. Note bune obţin Ion Bîrsan de la restaurantul „Bucu­reşti“, Nicolae Pac­u­­raru de la „Gambri­­nus“ şi Teodora Marin de la „Cireşica“. Ase­menea cursuri nu pot decît să­ trezească legi­tima satisfacţie a con­sumatorilor dornici să găsească în unităţile noastre de alimentaţie publică mîncăruri cit mai gustoase şi variate, preparate , în condiţii optime. "Am dori însă I­NSTAIMTA IMI ca exigenţa de la... exa­mene să se transmită cît mai repede în me­niul zilnic al restau­rantelor. Subliniem aşadar a­­ceastă bună iniţiativă a organizaţiilor noastre comerciale sugeririd Mi­nisterului Comerţului extinderea ei în întrea­ga ţară. Căci cu o floa­re în Capitală, nu se fa­ce — să-i spunem — pri­măvară... culinară în întreaga noastră reţea comercială. Deşi floa­rea aceasta are multe petale. Numai anul tre­cut peste 2000 de lu­crători au absolvit cele 71 de cursuri­­de spe­cialitate în care sunt incluse, pe specificul lor, toate unităţile co­merciale (şi cele de desfacere a produselor industriale şi cele ali­mentare). Iar anul aces­ta vor fi încadraţi în, aceste cursuri un nu­măr tot atât de mar­i de cursanţi.­­­rată deci că atunci cân­d există preocupare din partea conducerii organizaţiilor comer­ciale locale (şi în ca­zul de faţă e vorba de secţia de specialitate a Sfatului popular al Ca­pitalei) se pot crea acele condiţii necesare pentru asigurarea unei serviri cît mai bune a cetăţenilor. Poate de aceea dialo­gul, după examenul sus­­amintit, este cu atît mai elocvent. — Ei, ai știut la exa­men . — Cred că da, de­oarece răspunsul a fost ...gustos. Să le urăm tn con­cluzie viitorilor elevi poftă bună la... învă­țătură ! D. TABACU __1 în pag. a 3-a . ÎN ACESTE ZILE PRIN SATELE RAIONULUI VASLUI

Next