Romînia Liberă, iulie 1962 (Anul 20, nr. 5510-5535)

1962-07-01 / nr. 5510

Fără îndoială că dorinţă de a avea un oraş cu străzi curate, cu parcurs îngrijite, cu case bine între­ţinute o au deopotrivă cei care conduc treburile gos­podăreşti ale oraşului — în speţă sfaturile populare orăşeneşti — cit şi cei care sunt chemaţi să contribuie la buna lui gospodărire , deputaţii, comitetele de stradă, cetăţenii. De multe ori, am înfăţişat în pagi­nile ziarului nostru munca aceasta cu preocupări cotidiene atît de diverse, care implică o participare de masă atit de largă. Prin intermediul corespondenţilor noştri, vom afl­ăta din nou, din cîteva oraşe ale ţării, cîteva aspecte legate de înfrumuseţarea localităţilor, de felul în care sunt gospodărite. Iniţiative, preocupări... încă de anul trecut, între orăşele din jurul BRAŞOVULUI se desfă­şoară o întrecere cu obiective gos­podăreşti, care antrenează mii de cetăţeni. Iniţiativa pornirii acestei întreceri aparţine sfatului popular al oraşului Râşnov, care a adresat o chemare tuturor sfaturilor populare ale oraşelor subordonate Braşovu­lui. Chemarea, primită cu însufle­ţire, i-a determinat pe gospodarii oraşelor din jurul Braşovului să-şi folosească chibzuit forţele pe care le au pentru a căpăta un loc cit mai bun în întrecere. Rezultatele primei etape din acest an, cele din luna mai, au adus şi primul clasament. Râşnovul şi-a ţinut cu dîrzenie pri­mul loc urmat de oraşele Codlea şi Predeal. Cit de eficace s-a dovedit întrecerea o arată nu numai cele înfăptuite în legătură cu amenaja­rea străzilor, parcurilor, cu întreţi­­nerea locuinţelor, dar şi cifrele care oglindesc economiile realizate in în­trecerea dintre oraşele şi satele din jurul Braşovului la lucrările de gos­podărire şi înfrumuseţare : 1.300.000 lei La aceasta, au contribuit în mare măsură cetăţenii. Ei sînt­ cei care au sprijinit executarea fiecărei lucrări, cei care au venit în orele lor libere să dea o mină de ajutor ori de cîte ori a fost nevoie.­­ Pentru cea mai frumoasă strada din circumscripţiile lor electorale, se în­trec şi deputaţii Cornelia Pătrăşcoiu şi Dănăilă Teodoraşcu din oraşul GALAŢI, precum şi comitetele de stradă­­ din aceste circumscripţii. Dacă te opreşti prin aceste părţi ale Galaţilor, poţi vedea peluze cu flori pe trotuare, părculeţe, străzi curate, bine îngrijite. Semnele unei munci stăruitoare şi însufleţite sunt vizi­bile. Şi nu numai aici, în altă parte a ţării, la ROMAN, cetăţenii au ve­nit să­ participe cu toată dragostea la amenajarea pieţei 23 August sau a locului de agrement de pe malul sting al Moldovei. 150.000, acesta e numărul de puieţi de arbori orna­­mientali care au fost plantaţi cu aju­torul cetăţenilor din oraş. Dintre deputaţii din Roman, mulţi sunt cei al căror nume ar trebui pomenit. Acelaşi lucru se poate spune despre unchiuiji­u.- --s^dă. Pa­vel Ivanov, Ion Vasile, Virginia Stă­­nică, Maria Fleuche, Ion Rusu sînt numai cîţiva dintre cei care merită un cuvînt de preţuire pentru munca lor. De la propuneri şi proiecte la înfăptuiri... ...e uneori urt drum lung. Aşa se întîmplă, pare-se, la IAŞI. Aici, la fel ca in celelalte oraşe din ţară, s-au înfăptuit multe cu ajutorul ce­tăţenilor. Raportînd însă realizările la posibilităţi, se poate uşor con­stata că acestea sunt necorespunză­toare. Sfatul popular al oraşului Iaşi a dovedit uşurinţă in felul în care s-a ocupat de punerea în practică a propunerilor făcute de cetăţeni cu prilejul întîlnirilor cu deputaţii. Le-a trecut într-un plan şi acolo au rămas. S-au scris rezoluţii care do­vedesc utilitatea propunerilor, dar totul a rămas la faza de intenţie. Una din propuneri se referă la lu­crările de întreţinere necesare a fi înfăptuite în cartierul Munteni, alta la necesitatea refacerii unuia din La Timişoara, propunerea pentru amenajarea unui parc in Piaţa Avram Iancu, unde cresc buruieni şi bălteşte apa, a ră­mas doar pe hirtie, monumentele arhitectonice ale Iaşu­lui, Rîpa Galbenă. Alte propuneri privesc amenajarea pădurii Breazu, repararea fundacului Sărărie, lăr­girea reţelei comerciale în unele cartiere mărginaşe. Sunt propuneri socotite bune şi realizabile, dar ne­realizate pînă acum. Cetăţenii aş­teaptă să vadă cînd se vor înfăptui cele propuse. Sunt dornici sâ ajute şi ei la gospodărirea cartierului în care locuiesc. Sfatul popular orăşe­nesc socoteşte probabil că propune­rile făcute în scris cu rezoluţiile lor n-au făcut încă stagiul necesar prin sertare. Mai e vreme. Cînd le va veni oare rîndul ? Greu de spus... După cum e greu de făcut o apre­ciere asupra răspunsului primit de deputata E. Dorocsy din TIMIŞOA­RA, care a făcut cunoscut sfatului popular orăşenesc dorinţa alegători­lor din circumscripţia electorală 234 de a amenaja un parc în piaţa Avram Iancu. Propunerea era în­dreptăţită, întrucît pe locul respec­tiv bălteşte apa şi cresc buruieni cu duiumul. Secţia de gospodărie comu­nală a răspuns ferm la cererea de a se transporta acolo cîteva va­goane de pămînt : „Nu este bine a se executa în această piaţă parcuri, deci nu se va transporta pămînt !“. Unui asemenea răspuns categoric, nu-i putem da nici noi decit un sin­gur răspuns. La fel de scurt şi de ferm : „Secţia de gospodărie comu­nală a procedat în acest caz biro­cratic, deci trebuie revenit asupra cererii cetăţenilor din circumscrip­ţia 234 pentru a se cerceta cu aten­ţie şi răspundere dacă au sau nu dreptate“... Cât priveşte birocratismul care se mai iveşte în munca unui sfat popu­lar sau a unei întreprinderi comu­nale, este semnificativă atitudinea întreprinderii comunale orăşeneşti din GALAŢI. Folosind drept motiv faptul că plaja de peste Dunăre aşe­zată în faţa oraşului ar aparţine re­giunii Dobrogea, întreprinderea res­pectivă refuză s-o reamenajeze... Uneori şi realizarea unor proiecte ale sfaturilor populare pentru înfru­museţarea oraşelor se realizează a­­nevoios. La BRAŞOV de pildă, s-a prevăzut în acest an extinderea zo­nelor verzi. De făcut s-au făcut multe pe această linie, dar nu toate dovedesc spirit gospodăresc. Să mer­gem de-a lungul Căii Bucureşti por­nind din Bulevardul Lenin, din cen­trul oraşului şi pînă la ieşirea din cartierul Steagul Roşu. Vom observa lesne că zonele verzi sunt prost în­treţinute. Sunt multe locuri goale printre ele, iar în general, florile sunt ofilite. Şi zonele verzi din cvar­talele Partizanul Roşu şi Primăverii ar avea mare nevoie să fie îngrijite de nişte oameni gospodari. N-ar fi bine ca sfatul popular orăşenesc Braşov să ceară sprijinul cetăţeni­lor pentru întreţinerea zonelor verzi ? Oamenii ar fi bucuroşi să ajute întreprinderea de gospodărie comunală în această privinţă. Şi sun­tem­ siguri că întreprinderea ar avea un sprijin de nădejde, iar oraşul ar avea zone verzi îngrijite, ceea ce ar contribui mult la înfrumuseţarea lui. Am putut vedea din aspectele pre­zentate în rîndurile de mai sus cum sunt gospodărite cîteva oraşe, ce lip­suri mai sunt în privinţa aceasta. La înlăturarea lor, trebuie să colabo­reze secţiile de gospodărie comu­nală, deputaţii, comitetele de stradă, cetăţenii, împreună, vor face ca ora­şele noastre să fie mai frumoase, mai bine gospodărite. \'y trebuia să se facă un Cum a rămas cu proiec­— Aici parc,­tul? — Nu vezi ? A rămas... baltă ! Desen­­e FRED GHENADESCU BUCUREŞTI IA OBSERVATORUL ASTRONOMIC DIN Noi observaţii în legătură cu sateliţii artificiali In ultimele zile,* staţiunea de cer- Observatorului din Bucureşti s­a Cotare a sateliţilor artificiali a Ob- îmbogăţit în ultimul timp cu noi­servatorului astronomic din Bucu- M special p entru cercetări. Ieşti a efectuat noi observaţii in ^ ^ ^ legătură cu sateliţii artificiali. Ince- (Agerpres) gînd din seara de 25 iunie s-au fă­cut observaţii optice asupra unor părţi din noua cosmică sovietică lansată în luna mai 1960, care a străbătut cerul în dreptul constela­ţiilor Leul şi Ursa-Mare. De aseme­­nea, incepind din luna martie, pe baza datelor tehnice primite de la Centrul Cosmos din Moscovă, s-au făcut numeroase observaţii asupra rachetelor purtătoare şi a sateliţilor sovietici Cosmos 1 şi Cosmos 2. .Pînă acum au fost făcute peste i.upe de observații optice asupra sateliților și a rachetelor purtătoa­re, care au fost comunicată Centru­lui Cosmos de la Moscova. Stația de cercetare a sateliților a Prezentare de modele pe litoral In perioada 8—18 iulie a.c., Uni­unea regională a cooperativelor­­­eşteşugăreşti din Dobrogea, va organiza la Constanţa, Mangalia şi Eforie, o prezentare de modele de îmbrăcăminte. Cu această ocazie oamenii muncii veniţi pe litoral vor putea viziona o bogată colecţie de modele pentru sezonul de vară. In acelaşi timp, cooperatorii din ramu­ra respectiva, care lucrează în uni­tăţile de pe litoral, au posibilitatea să cunoască linia modelelor de îm­brăcăminte pentru vară. Cu sprijinul unor maiştri frun­taşi din Capitală, cooperatorii din Constanţa pregătesc între altele 140 de modele de îmbrăcăminte pentru interior, pentru plajă, îmbrăcămin­te pentru după amiază, rochii de seară şi îmbrăcăminte pentru băr­baţi. ANUNŢ TEATRUL MUZICAL „OH. DIMA" BRAŞOV anunţă concurs, în zilele de 3 şi 4 iulie 19­­2, orele 10 dimineaţa, la sediul Teatrului Muzical, pen­tru ocuparea următoarelor pos­turi vacante : — vioara I 4 posturi — vioara II 3 posturi . — violă 1 post — eSi­o 1 post — oboi 2 posturi România liberă lIRjg" 1 1 J li ’ i I ii» ISllF Sjgfp I WmBSmm I WW■ Porumbelul însetat Foto : Prof. V. ORZA ŞTIRI SPORTIVE . Azi în Capitală, pe stadionul ,,23 August“, Steaua întilneşte cu începere de la ora 18, pe Dinamo Bacău. Re­priza a doua a acestui meci va fi transmisă la radio, incepind de la ora 19, pe programul I. „ Un atractiv spectacol de paraşu­tism sportiv şi demonstraţii aviatice va putea fi urmărit astăzi de dimi­neaţă cu începere de la ora 10 pe ae­roportul Băneasa La reuşita acestui program artistic îşi vor da concursul maeştri din 4 ţări: R.P. Polonă, R.P. Ungară, R.P. Bulgaria şi R.P. Ro­­mînă.­­ Desfăşurată pe teren neutru, la Geneva, finala „Cupei campionilor europeni“ la baschet masculin a opus echipele Dinamo Tbilisi şi Real Ma­drid. După un meci foarte spectacu­los, victoria a revenit baschetbalişti­­lor sovietici cu scorul de 90—83 (38—36).­­ Turul ciclist al Franţei a conti­nuat cu desfăşurarea etapei a 6-a pe distanţa Saint Malo-Brest (235,500 km). A cîștigat francezul Cazala cro­nometrat în 5h 41*21”. în clasamen­tul general conduce acum olandezul Geldermans, urmat la 23" de belgia­nul Hoevenaers și la 314” de fostul purtător al tricoului galben, alergăto­rul german Altig.­­ La campionatele mondiale de haltere care vor avea loc anul acesta între 16 şi 22 septembrie la Budapes­ta şi-au anunţat oficial participarea 14 tari : U.R.S.S., S.U.A., Anglia, Austria, R.P. Bulgaria, Canada, Fin­landa, Franţa, Irak, Iran, Izrael, Ita­lia, R.D. Germană şi Turcia. Se aş­teaptă confirmările din partea altor 20 de țări, printre care R.P. Polonă, R.S. Cehoslovacă, R.P. Romina, R.F. Germană, Suedia și Belgia. Ra­zele Păcii... (Urmare din pag. 1-a) al unei colonii americane, iar doha­iul Hind valabil ca etalon univer­sal, încă de la Potop). în timpul celui dintii război mon­dial uciderea unui om costa 21.000 dolari. In cel de-al doilea război mondial, uciderea unui om a costat 200.000 dolari ! Să fim înţeleşi: preţul uciderii unui om în război a crescut pînă la suma fantastică de 200.000 dolari, nu pentru că banii aceştia ar fi fost daţi văduvei şi orfanilor. Căci nu preţul vieţii a crescut, ci preţul morţii : armele ultra-moderne, avi­oanele, submarinele etc. Cu un cu­vînt : tantiemele, dividendele, cîş­tigurile fabuloase ale neguţătorilor de tunuri şi de sicrie. Cine a plătit acest preţ — se ştie. Au plătit popoarele, mulţimile, cei care vor să doarmă în paturile lor, cei care, — sănătoşi, hotărîţi, con­ştienţi, refuză odihna sicrielor. Dar astăzi popoarele reprezintă o forţă colosală : baza Păcii. Pe reprezentanţii acestora se pre­găteşte să-i primească Moscova, la apropiatul Congres mondial pentru dezarmare generală şi pace. Din ţara unde nu preţul morţii, ci al vieţii creşte îşi vor spune ei cu­­vîntul. Va fi, fără îndoială, un cu­vînt hotărîtor­­ al raţiunii, singura forţă care poate întări bazele Păcii şi limpezi minţile. In aceste zile pe p de filme artistice în aceste zile, în Studiourile de la Buftea se desfăşoară o activitate febrilă. Se filmează, se montează, se construiesc decoruri şi se lucrea­ză la sonorizare, pe scurt se fac filme. Căci pentru cineaşti, vara nu este nicidecum anotimpul odih­nei, ci în mod cert, cel mai propice anotimp al creaţiei, de vreme ce soarele este unul din colaboratorii însemnaţi ai aparatului de filmat. Aşadar, la Buftea se lucrează. Aici, au început recent, filmările la filmul artistic în două serii pen­tru cinemascop „Lupeni“, după un scenariu de Nicolae Ţie, Eugen Mândrie şi Mircea Drăgan, în re­gia lui Mircea Drăgan. Film de mare desfăşurare „Lupeni“ evocă lupta minerilor şi mai cu seamă evenimentele petrecute la Lupeni în timpul marei greve din vara anului 1929. Conceput ca o povestire cinematografică a cărei principală eroină este o văduvă de miner — personaj autentic de altfel — fil­mul va aduce în faţa spectatorilor viaţa plină de zbucium a acestei fe­mei, al cărei prim soţ a murit în­tr-un accident de mină, în vreme ce al doilea a căzut răpus în luptele din 1929, în acelaşi timp însă pe­licula va readuce în amintirea spec­tatorilor, amploarea, forţa, comba­tivitatea şi eroismul grevei de la Lupeni, cînd în frunte cu comuniş­tii, minerii s-au ridicat împotriva exploatării capitaliste şi a condiţii­lor neomeneşti de muncă şi viaţă. Filmul, va fi turnat în cea mai mare parte în Valea Jiului. încă de pe acum, minerii Văii aşteaptă cu bucurie şi emoţie echipa de ci­neaşti, căreia se pregătesc să-i a­­corde tot sprijinul pentru crearea acestui film, oglindă a vieţii şi lup­telor pe care le-au dus, a perspec­tivelor minunate ce li se deschid astăzi. O dată term­inat, „Lupeni“ va purta pe generic numele actori­lor Lica Gheorghiu, interpreta ro­lului principal, Colea Răutu, Ştefan Ciubotăraşu, Ilarion Ciobanu şi încă a multor altora, dat fiind numărul mare al personajelor. In faza de montaj şi sonorizare, filmul „Pe umerii noştri“, după un scenariu de Radu Cosaşu, Nicolae Tie şi Gabriel Barta ridică proble­ma raporturilor dintre oameni în­­tr-o brigadă din construcţii, ai cărei membri prieteni in mun­că şi în viaţa personală, reuşesc să înfrîngă o serie de dificultăţi ine­rente în procesul de formare a conştiinţei omului nou. In regia lui Gabriel Barta şi a lui Mihai Bucur, filmul are în distribuţie pe Lazăr Vrabie, Ilarion Ciobanu, Victor Re­­bengiuc, Ion Ciprian, Lucia Mara, Sandu Sticlaru. Cu filmările terminate într-un timp record, „Ca pîinea caldă", noua comedie a lui Andrei Călă­­raşu după un scenariu de Octavian Sava, demonstrează importanţa ori­cărei profesiuni în viaţa oamenilor. Faptul că doi tineri brutari, care trebuind să ia parte la concursul pentru o pîine cit mai bună, vor să-şi părăsească profesia, dă loc la o cascadă de situaţii comice, din care pînă la urmă au de învăţat nu numai cei doi eroi ci şi mulţi alţii. In filmul a cărui copie negativă se montează în aceste zile, apar artiş­tii poporului Gr. Vasiliu Birlic şi Al. Giugaru, ultimul purtînd o mas­că sub care cu greu va putea fi re­cunoscut de spectatori, actriţa Ni­neta Gusti şi doi tineri actori clu­jeni : Aurel Giurumia şi Z. Munte. In acelaşi timp, regizorul Lucian Bratu şi o numeroasă echipă de in­terpreţi lucrează în momentul de faţă la primul film istoric româ­nesc „Tudor Vladimirescu“, al cărui scenariu este semnat de Mihnea Gheorghiu. De asemenea film în două serii, „Tudor Vladimirescu“, aduce pe ecran marea răscoală populară din 1821.. Materialul fil­mat pînă acum şi care reprezintă cam o jumătate a filmului, lasă să se întrevadă nu numai marile efor­turi depuse în timpul filmării, nu numai uriaşele sale proporţii, dar chiar şi reuşita sa artistică. S-au făcut pînă acum filmări la Tg. Jiu, Bucureşti şi Craiova. A fost recon­stituit Palatul Domnesc din Cra­iova şi cîteva străzi ale vechiu­lui Bucureşti. Pentru scena procla­maţiei lui Tudor de la Padeş au fost folosiţi nu mai puţin de 6000 de figuranţi, în majoritatea lor co­lectivişti din regiunea Oltenia, care au participat cu multă bucurie, cu un mare entuziasm şi nu mai puţin spirit de disciplină la filmări. Toţi aceşti oameni în faţa cărora s-a deschis odată cu apariţia cineaşti­lor o pagină glorioasă a istoriei noastre, au îmbrăcat în zilele fil­mării de la Padeş, costumele epocii, s-au machiat şi au îndeplinit în­tocmai ca adevăraţii actori, indica­ţiile regizorului. A fost o experien­ţă valoroasă pentru cineaşti şi o dovadă concretă a interesului pe care oamenii muncii îl poartă cine­matografiei şi a sprijinului pe­­care i-l acordă. Şi în scenele de luptă călare ale filmului au fost folosiţi un mare număr de figuranţi. Din numeroasa distribuţie spicuim pe Emanoil Pe­­truţ (Tudor Vladimirescu), artistul poporului George Vraca (Marele Ban Brîncoveanu), Lica Gheorghiu (Aristizza) artistul poporului Al. Giugaru (Logoveanu), Olga Tudo­­rache (Doamna), Geo Barton, Geor­ge Mărutză, Florin Scărlătescu. In sfîrşit, în noul film al lui Francisc Munteanu şi de astădată scenarist şi regizor, şi care poartă titlul provizoriu de „Mocirla“, N. Ichim, Cella Dima, Liviu Ciulley, vor aduce în faţa spectatorilor po­vestea unui student sărac, ajuns la Bucureşti în vremea intensificării acţiunilor fascismului şi care tre­­cînd printr-o serie de întîmplări dramatice ajunge la conştiinţa lup­tei antifasciste. Se mai află în producţie filmele „Bărăganul“, „Vacanţa la mare“ şi „Sub cupola albastră”, ale cărei e­­chipe nu le-am găsit însă la Buftea (primele două se află în ţară, la filmarea exterioarelor) şi asupra cărora vom reveni cît mai curînd. MARIANA PIRVULESCU „România are un minunat plan de dezvoltare economică şi realizări importante“ Declaraţiile dr. B. R. SEN, directorul general al Organizaţiei pentru alimentaţie şi agricultură a O.N.U. Sîm­­bătă dimineaţa, dr. B. R. Sen, directorul general al Organizaţiei pentru alimentaţie şi agricultură a O.N.U. (F.A.O.), şi experţii organi­zaţiei care l-au însoţit în vizita sa în ţara noastră, au părăsit Capi­tala. Pe aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost conduşi de Mircea Maliţa, ad­junct al ministrului Afacerilor Ex­terne, Eugen Alexe şi Nicolae Şte­fan, vicepreşedinţi ai Consiliului Su­perior al Agriculturii, Ludovic Ne­grea, adjunct al ministrului Econo­miei Forestiere, Angelo Miculescu, vicepreşedinte al C.S.P., şi alte per­soane oficiale. înainte de plecare, dr. B. R. Sen a avut o convorbire cu redactorul­­Agenţiei Române de Presă Ager­pres”, Emil Marinescu. „ Împreună cu cîţiva colegi, am vizitat ţara dv. pentru a stabili con­tacte personale în scopul creării unei baze pentru lărgirea colaboră­rii dintre F.A.O. şi Romînia, a spus oaspetele. Romînia are un minunat plan de dezvoltare economică şi realizări importante, ceea ce îi permite să aducă o contribuţie de seamă la ac­tivitatea F.A.O., la ridicarea nivelu­lui de viaţă al ţărilor slab dezvol­tate. Ţara dv. va putea, la rîndul ei, să folosească experienţa şi sprijinul organizaţiei noastre. Am văzut cîteva gospodării de stat, gospodării agricole colective, staţiuni de maşini şi tractoare, uzi­nele de tractoare din Braşov, sta­ţiuni, de odihnă pe Valea Prahovei şi litoral, magazine. Pretutindeni am constatat încrederea oamenilor în viitor, în capacitatea lor de a-şi rea­liza planurile de dezvoltare şi scopul pe care şi l-au propus. Din contac­tele pe care le-am avut, am ajuns la concluzia că inginerii, tehnicienii, muncitorii participă activ, cu entu­ziasm, la rezolvarea tuturor proble­melor ce se pun în această ţară. Am acum o vedere de ansamblu asupra agriculturii ţării dv. Romî­nia situează agricultura la un înalt nivel Şi trebuie să mărturisesc că sunt profund impresionat de eficien­ţa măsurilor întreprinse în domeniul dezvoltării acestei ramuri. Agricul­tura Romîniei se află pe baze să­nătoase şi face progrese foarte se­rioase, avînd obiective clar preciza­te în toate sectoarele ei de produc­ţie. Am remarcat cu satisfacţie că la realizarea obiectivelor agriculturii lucrătorii din domeniile care au con­tingenţă cu această ramură îşi a­­duc o mare contribuţie. Este o do­vadă a înţelegerii depline a activi­tăţii complexe ce se depune pentru realizarea planurilor economice. Înainte de a veni aici aveam une­le cunoştinţe despre muzica şi fol­­clorul Romîniei. îmi imaginam că ro­­mînii sunt foarte veseli, comuni­cativi. Cele constatate in timpul vi­zitei au depăşit imaginaţia mea. Ve­selia sănătoasă a poporului român se datoreşte vieţii lui noi. Există în Romînia o mare bucurie de a trăi, peste tot se pot vedea oameni mul­ţumiţi. In încheiere, dr. B. R. Sen a ex­primat mulţumiri pentru ospitalita­tea cu care a fost primit în ţara noastră şi dorinţa de a mai vizita Romînia. ♦ Impresiile de călătorie ale lui D. Popescu cu­prind un larg orizont. Nu numai întinderea spa­ţiului solicită această apreciere, ci deopotrivă incursiunile sintetice făcute în manieră strict personală în istoria veche şi nouă a locurilor vizitate. In povestiri scurte, surprinse „pe viu“, capa­bile să figureze ca schiţe de sine stătătoare, au­torul foloseşte din plin factorul surpriză, tre­cerile îndrăzneţe, îmbinarea originală a elemen­telor de contrast şi comparaţie. Densitatea faptelor îngăduie tocmai cuprinderea largă a locurilor, oamenilor, timpului. Fondul destrămării colonialismului pe care evoluează evenimen­tele este concretizat în fiecare ţară, fie că este vorba de Egipt, Irak sau Cuba. Deopotrivă, nenorocirile ce s-au abătut asupra popoarelor respective şi urmările întinse încă pe mulţi ani ale dominaţiei colonialiste apar puternic conturate. „Orientul ţi se dezvăluie spontan, fără rezerve, în tot pitorescul său, în toată Contradictoria sa diversitate, în tot ce are el mai dulce şi mai amar, mai romantic şi mai grotesc. El răsare din complexa inter­ferare a ceea ce poartă semnele trecutului şi aparţine viitorului şi se face cunoscut în vulcanica participare a poporului — răscolit de furtuna luptei pentru independenţă naţională — la viaţa poli­tică a lumii. Orientul este dominat de o cumplită ură antiimpe­­rialistă, de care cu greu se vor putea goli vreodată inimile arabilor". Cititorul află despre traiul egiptenilor şi despre vechile monu­mente, despre pescari şi negustorii ambulanţi, despre ritualul toc­melii şi despre educaţia copiilor, despre Canalul de Suez şi des­pre rolul neocolonialiştilor americani. Notîndu-şi impresiile, călă­torul observă că majoritatea americanilor de la cel mai elegant club din Cairo cercetează urmele trecutului prin zonele unde forţele armate egiptene fac exerciţii militare (autorităţile egiptene tocmai descoperiseră cîţiva asemenea „vitegiaturişt­i“ în zona Tahrir). Deşertul cu calamităţile lui, Nilul cu apele sale fertiliza­toare şi aducătoare totodată de trahomă, dansurile orientale, toate se perindă caleidoscopic în paginile volumului. Noul este însă pretutindeni prezent, în construcţia barajului de la Assuan şi în viaţa nouă a felahilor. Irakul ne este înfăţişat eliberat de tirania agentului imperialist Nuri Said, „cîinele” cum îl denumea poporul, căci nimeni nu mai vedea in el un om. Bagdadul cu istoria sa de veacuri, rolul arabilor în cultura mondială, stagnarea impusă de dominaţia colonialistă făţişă sau camuflată, discrepanţa strigătoare moştenită din trecut dintre luxul unora şi mizeria altora sînt evocate pregnant. Mişcarea maselor populare care îşi spun cuvîntul în mod hotărîtor apare ca factorul dominant al mersului înainte. Strigătul de mînie îm­potriva persecutării în Egipt şi Irak a celor mai vajnici luptători pentru independenţa naţională, — comuniştii — se ridică cu vi­goare. Trecerea din Orientul Mijlociu spre America marchează nu numai schimbarea decorului, ci, deopotrivă, saltul calitativ în dezvoltarea social-economică a Cubei. Tăişul furiei imperialiste se manifestă din plin de la atentate izolate la comploturi, dar el se dovedeşte neputin­cios dincolo de jertfele pe care le impune. Havana, prinsă din diferite unghiuri, cu viaţa ei tumultoasă, apare inedită chiar pentru cei ce au luat cunoştinţă de evenimentele din Cuba, urmărite cu interes şi simpatie de opinia publică mondială. „Noaptea, în Havana bate parcă mai intens pulsul vieţii politice. Noaptea, se string mulţimile în pieţele vaste ale oraşului. Fiecare piaţă are acum istoria ei noc­turnă. Aici, un milion de cubanezi au aclamat «Declaraţia de la Ha­vana»... Dincolo, cinci sute de mii de havanezi au ascultat cuvîntarea lui Fidel Castro în noaptea sărbătorii naţionale. Aici a fost mitingul studenţilor". O notă deosebită In paginile volumului o constituie sublinierea manifestărilor de prietenie ale oamenilor simpli — arabi şi cubanezi — faţă de ţara noastră, faţă de poporul român şi realizările sale. Z. FLOREA •MVlUK-STOHE O Viaţa marilor creatori a oferit un îmbelşugat ma­terial de inspiraţie multor scriitori. Cititorul român a avut prilejul să străbată, în ulti­ma vreme, cele două romane bio­grafice ale lui Feuchtivanger — „Goya“ şi „Înţelepciunea nebu­nului" (Moartea şi transfigurarea lui Jean Jacques Rousseau). Re­cent, Editura pentru literatură universală a îmbogăţit vitrinele librăriilor cu romanul „Bucuria vieţii“, datorat scriitorului ame­rican Irving Stone, autor — se pare — înfelinat în­ special către biografiile romanţate, în sensul cel bun al acestei noţiuni. Vincent van Gogh, unul dintre cei mai mari pictori ai vremuri­lor moderne, a avut o viaţă pe cît de tragică pe atît de tipică pentru condiţiile pe care capita­lismul le creează unor artişti ce-şi permit libertatea de a dez­vălui, într-o formă sau alta, ade­vărata lui faţă hidă. Urmărind să descrie această viaţă în romanul său, Irving Stone n-a intenţionat să dezvăluie rădăcinile sociale şi politice ale tragediei lui van Gogh, dar respectînd cu stricteţe remarcabilă adevărul, acestea i se impun cu evidenţă cititorului. Complotul tăcerii ţesut în jurul operei lui van Gogh în timpul vieţii sale s-a tradus în fapt prin moartea artistului în mizerie, ucis literalmente de foame. Stone şi-a propus să explice, CU mijloa­cele specifice beletristicii, lumina strălucitoare a pînzelor acestui oropsit, acel galben orbitor care îl distinge de toţi pictorii lumii şi căruia i-a atribuit rol de sim­bol. „Bucuria vieţii“ lui van Gogh, explică scriitorul, a fost credinţa în valoarea artei sale, în ciuda tuturor insucceselor şi, mai presus de orice, credinţa în oamenii simpli şi în viitorul lor luminos, în victoria binelui asu­pra răului. De-a lungul a peste 500 de pagini, Stone ne plimbă în laboratorul de creaţie al pictoru­lui. Sunt emoţionante paginile în care este reconstituit drumul ce a dus la desăvîrşirea unor pînze unanim cunoscute şi admirate ca „Durerea”, său vestitele peisaje din Arles. Concomitent, în pagi­nile cărţii se mişcă o infinitate de personaje, creionate cu artă. Cîştigîndu-şi dreptul la viaţă în memoria cititorilor, indiferent că sunt necunoscuţii mineri din Borinage-ul belgian sau maeştri ai picturii universale ca Cézanne sau Gaugain. „Bucuria vieţii” este o carte de care cititorul se desparte cu greu. Dincolo de autentică şi valoare literară, ea se recomandă ca o lectură deosebit de instructivă, făcînd vie o importantă epocă a istoriei artei moderne, cu majo­ritatea reprezentanţilor ei. RADU RUPEA­ K BADIGHIN ghefidtih a maUcei Deriva spărgăto­rului de gheaţă „Sedov”, desfă­şurată între anii 1937 şi 1940, a fost una dintre cele mai remarcabile expediţii din isto­ria explorării ba­zinului Arcticii centrale, întreprinsă de către ex­ploratorii ruşi. Trebuind să su­porte forţa presiunii gheţurilor, vasul „Sedov“, a putut fi menţi­nut intact în decursul în­delungatei derive datorită cu­rajului deosebit şi spiritului de organizare, dovedite de eroicul său echipaj. Echipajul a efectuat un vast complex de ob­servaţii ştiinţifice deosebit de pre­ţioase, pentru care i s-a conferit înaltul titlu de „Erou al Uniunii Sovietice”. Cartea căpitanului va­sului „Sedov”, K. Radîghin ne oferă o imagine pasionantă a acestei derive, ea adresîndu-se celor mai largi mase de cititori. Duminică 1 iulie 1962 — nr. 55100 Lacul lebedei TmB0y­;ssi 11: Carmen, 199_ |||nr­­t| TCan­tii ne' Oberî Si Balet al R.P.R.; TEâTRE Piața ancorelor, 19,30: Teatrul Na­tional „I. L. Caragiale“ (sala Co­media); Tiche, Janke si Cadîr, 19,30: Teatrul „Lucia Sturdza-Bu­­landra“; Mamouret, 20: Teatrul „Lucia Sturdza-Bulandra“ (Tea­trul de vară din parcul „N. Băl­­cescu“); Din toată inima, 20,30: Teatrul de Estradă al Regiunii Bucureşti (Teatrul de vară din Parcul Herăstrău); Lăsaţi-mă să cint, 19,30: Teatrul de Stat de Ope­retă; Pygmalion, 19,30: Teatrul ,,„ I. Nottara“ (sala Magheru); Scan­daloasa legătură dintre d-l Kettle şi d-na Moon, 20: Teatrul ,,C. I. Nottara" (sala Studio); Fîntîni» Blanduziei, 20: Teatrul ,,C. I. Not­tara“ (Parcul 23 August); Şapte note potcovite, 20: Teatrul ,C Tănase“ (sala Savoy); Vorba re­vistei, 20: Teatrul „C Tănase“ (grădina Boema); Elan şi tinerețe, 16 și 20: Circul de Stat. ti IPirații aerului: fittmik--ii Patria. E. Pavel. J 3*1*5 1_ Mai _ 16 Febru::­iWtwfjA0T'i, rie: Cînd comedia vrAciljMil era rege: Republi­­ca, București; Un om trece prin zid V. Roaită, 23 August, Volga; Urme tăcute: Ma­gheru, V. Alecsandri, Maxim Gorki ; Scrisoare de la o necunoscută: I. C. Frimu. Gh. Doja. G. Coşbuc; Dacă ţii la mine: Lumina; Comedianţii : Central: Mioriţa; Bufonul regelui: Victoria; Cartea junglei; 13 Septembrie: Pro-’ gram de filme documentare: Tim­puri Noi; Toni-degeţelul: Tinere­tului; Bătrînul şi marea: înfrăţi­rea între popoare: Alex Sabia; Carmen de la Ronda: Cultural; Focuri în munţi: Alex Popov. Flacăra. Moşilor. Libertăţii: Raze pe gheata: 8 Martie. Olga Bancic: Articolul 420 : Griviţa ; Omul amfi­bie: C David; Pompierul atomic; Unirea. Donca Simo: Un meci neobişnuit: T. Vladimirescu; Agra­fa albă: Munca; Vîrsta dragostei; Popular: învierea (ambele serii); Arta: Floreasca; Au­sterlitz: M. Eminescu: Sabie şi zar: I. Pinti­­lie: Şoferii iadului: 8 Mai: Duelul n-a avut loc: Luceafărul: Mexicul cîntă : G. Bacovia: Melba: Dru­mul Serii; Cocoşatul: 30 Decem­­brie: Ultima noapte pe Titanic: Aurel Vlaicu; întoarce-te: B De­­lavrancea. 8:50: Gimnastica de înviorare la domiciliu; 9: Emi-TT’TtMrraîtilrr­siunea pentru copii 1eLK«IÎ11!m. şi tineretul şcolar. Tele.Jurnalul pio­nierilor. „într-o vineri dimineaţă“ — adaptare după Langston Hu­ghes. Să învăţăm înotul — tran­smisiune de la Ştrandul Tineretu­lui. Poşta copiilor; 10,30: Emisiu­nea pentru sate; 18: Transmisiune de la stadionul „23 August" a re­­prizei 1 a meciului de fotbal din­tre echipele Steaua—Dinamo Bacău; 18,45: Jurnalul televiziunii; 19,00: Repriza a II-a a meciului de fotbal dintre echipele Steaua—Dinamo Bacău, 19,45; Filmul „După doi iepuri“, 21,00: Pagini din creaţia compozitorului „Franz Lehar“. Cîntă o formaţie instrurhentrală condusă de Carol Litvin, în în­cheiere . Ultimele ştiri şi rezulta­tele sportive.

Next