Romînia Liberă, iulie 1962 (Anul 20, nr. 5510-5535)

1962-07-01 / nr. 5510

Duminica 1 iulie 1962 — nr. 5510 Turismul şi... vîrsta S­tăteau amîndoi în faţa pa­harelor cu bere şi tăceau. Sau mai bine zis vorbeau... tăcînd, aşa cum ştiu să facă doar oamenii care se înţeleg foarte bine sau cei care au îmbâtrînit într-o prietenie veche. Intr-ade­văr, se cunoşteau de mult, încă de pe vremea cînd purtau panta­loni scurţi şi făceau colecţii de bile şi arşice. Au copilărit amîn­doi, au fost colegi de şcoală, au făcut armata împreună. Mai tîrziu, s-a aranjat fiecare la casa lui, cu rostul lui, dar tot prieteni au rămas. După un răstimp, unul zise : — Ştii că m-am întîlnit cu Săn­­dulescu... îl mai ţii minte ? Săn­­dulescu Vasile, ăla care cînta frumos la vioară şi cădea mereu la matematică. E administratorul unei cabane de prin Făgăraş. Unul înalt şi smead, brunet pe atunci... — Nu-l mai ştiu, dar de Făgă­raş să nu pomeneşti! — Dar ce ai cu Făgăraşul ? — Am ! Că de o săptămînă doar asta aud : Făgăraş în sus şi Făgăraş în jos. M-am săturat, în­ţelegi ? — Nu! — Fiu-meu pleacă în concediu. Şi în loc să se ducă şi el ca toţi oamenii să locuiască într-o vilă la Eforie sau la Sinaia, să stea pe şezlong, să citească o carte, să doarmă mai mult — mă rog, să se odihnească, pleacă cu cortul să scormonească... Făgăraşul. — Și asta-i odihnă. — De unde, e curată rupere de oase ! Uite, la sfîrşitul săptămînii trecute, s-a organizat la noi la fabrică o excursie cu autocarele pe Valea Oltului. S-au înscris o mulţime. Cînd s-au întors, se în­treceau care mai de care să po­vestească ce frumos a fost, ce privelişti au văzut, cum şerpuia Oltul şi cum erau munţii, dar nici unul n-a tăgăduit că a venit obo­sit. Şi — cine poate să-i înţe­leagă ?! — parcă se bucurau de oboseala asta... — Cred şi eu ! — Ce crezi ? — Că o asemenea escapadă din Bucureşti, mai cu seamă pe căl­durile astea, poate fi o adevăra­tă bucurie. Alte locuri, alţi oa­meni, poţi să respiri aer răcoros de munte, să vezi minuni ale na­turii pe care nici măcar nu le bănui, să faci puţină mişcare, să-ţi destinzi mintea... Dovadă că am dreptate este faptul că numă­rul celor îndrăgostiţi de turism creşte an de an şi cabanele nu mai prididesc cu solicitările. Poate că cel care spusese aces­tea nu ar fi putut să aducă prea multe lucruri concrete în spriji­nul afirmaţiei sale. L-am fi ajutat cu dragă inimă, amintind de cele 200 de hoteluri, vile şi cabane deschise în orice perioadă a anu­lui ; de faptul că de la 30.000 de turişti cîţi au fost în 1949, anul trecut cifra acestora a atins 800.000, pentru ca în 1962 să fie cu siguranţă mult depăşită ; de noile rute şi trasee turistice care au fost deschise ; de excursiile organizate de O.N.T. Carpaţi la care participă acum şi mulţi oa­meni din mediul rural , de faptul că în lunile călduroase ţara e un adevărat furnicar — iubitorii de natură şi de frumuseţe brăzdînd neîncetat toate meleagurile. — O fi ! Dar asta merge în fra­gedă tinereţe. Cînd ai aproape 30 de ani ca fiu-meu, nu te mai ţii de căţărat pe munţi ca adolescen­ţii de 14-15 ani. Iţi mai vine mintea la cap, te mai aşezi şi laşi hoinăreala pe seama altora. A­­propo de hoinăreală, unde ai fost duminică, de nu te-am găsit ? — Hm, am plecat să iau puţin aer... — Cît aer ai luat de nu erai acasă nici dimineaţă, nici după­­masă ? Şi nici tu, nici nevastă-ta? — Iţi spun, dar Să nu-mi sări în cap ! Am fost în... excursie la Poiana Braşov. — Tuuu ? — Eu ! Şi a fost splendid! M-am întors obosit şi plin de forţă — nu poţi să pricepi asta dacă nu încerci pe pielea ta. Vrei să facem o experienţă duminica asta ? — La vîrsta mea ? — La vîrsta noastră, că sîntem de-un leat. Dar turismul nu în­treabă de vîrstă. Iţi dă satisfacţii şi forţe nebănuite. Hai să facem o încercare şi îţi promit că... nu te spun lui fiu-tău... Aşadar, să păstrăm şi noi dis­trofia. PIA RADULESCU “ 0 M IF O & M A T 0 O IN EDITURA POLITICĂ a apărut: V. I. LENIN: Opere complete vol. 8. 688 pag. 12 lei Volumul cuprinde lucrările scrise de Lenin in perioada septembrie 1903—iulie 1904 în frumoasa staţiune de pe Valea Cernei. Băile Herculane s-a deschis recent un complex comercial. Noul complex este alcătuit din magazine specializate : încălţăminte, confecţii, cadouri, tricotaje etc., bine asortate cu produse. ★ Uniunea artiştilor plastici şi Fon­dul plastic din R.P.R. organizează as­tăzi, la ora 12, deschiderea unei ex­poziţii de pictură, sculptură şi acua­relă în pavilioanele A şi B din Par­cul Herăstrău (intrarea prin Piaţa Aviatorilor). Vor fi expuse lucrări de Alexandru Moscu, Tatiana Moscu, Ion Brodeală şi Natalia Brodeală. De asemenea, sunt expuse sculpturi şi acuarelă de Teodora Kiţulescu. ★ Incepînd de astăzi, 1 iulie, cinema­tograful Tineretului funcţionează în Calea Victoriei nr. 48 (fost cinemato­graful M. Gorki), în timp ce cinema­tograful M. Gorki funcţionează în str. 13 Decembrie nr. 5­7 (fost cinemato­graful Tineretului). Zilele acestea, în holul casei raio­nale de cultură din Caransebeş s-a deschis o expoziţie de arte plastice cu lucrări ale elevilor şcolii respec­tive din localitate. Sunt expuse a­­proape 130 de lucrări, desene, picturi în acuarelă şi ulei, precum şi nume­roase modelaje. Expoziţia este vizi­tată cu interes de cetăţeni. ★ In cadrul schimbului de turnee în­tre colectivele artistice din Iaşi şi Cluj, Teatrul Naţional din Cluj a prezentat sâmbătă seara pe scena ie­şeană spectacolul „Febre“, de Horia Lovinescu. ★ La tragerea de amortizare a asi­gurărilor mixte de persoane A.D.A.S., din 30 iunie 1962, au ieşit următoarele opt combinații de litere : 1) H.N.P.; 2) V.N.S.; 3) Z.U.A.; 4) D.K.U.; 5) C.Y.V.; 6) G.E.I.; 7) R.H.X.; 8) H.T.T. TRAGEREA LA SORŢI rfi LIBRETELOR DE ECONOMII C.E.C. CU CIŞTIGURI la 20 iunie arf), a avut loc în oraşul Timişoara, tragerea la sorţi trimestrială a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri. La această tragere la sorţi au ieşit cişti­­gătoare toate libretele de economii C.E.C. cu cîştiguri ale căror terminații au urmă­toarele numere I 964 cu 250 la sută t 57? cu 200 la sută i 262 pui 100 la sută ; 436 cu 50 la sută și 079, 156, 180, 209 , 384, 403, 646, 668, 759 , 783, 898 pn­i la sută. Lista de cîștiguri h­­depunerile pe obligațiuni cu cisti­guri TRAGEREA DE BAZA DIN 30 IUNIE 1992 8Ii­ul •3 Seria obli­­gatiunii cistigătoare N-rol obligațiunii cîștigătoare Valoarea cis tigurilor Parțiali 1 30.414 1 75.000 1 13.134 24 50.000 1 46.720 24 25.000 1 08.566 24 10.000 1 04.013 05 5.000 1 10.590 27 5.000 1 26.234 23 5.000 1 28.238 28 5.000 1 40.913 09 5.000 1 41.704 38 5.000 1 43.582 33 5.0001 53.754 Termin., seriei 25 5.000 60 048 45 2.000 60 396 32 2.000 60 849 12 2.000 600 10 36 800 60043 45 800 600 64 19 800 1 1992---Cîștigurile suplimentare au fost atribuite următoarelor obligațiuni C.E.C. : Seria Nr. Valoarea cîi 04­465 37 25.000 48.181 33 25.000 06.508 23 10.000 11.485 03 10.000 33.040 43 10.000 44.636 18 10.000 53.906 0 9_ r­.oog s 0 *1 Seria N-rul Valoarea cistigurilor Parțiali­­ 03447 29 100.000 1 56491 05 50.000 1 14233 11 25.000 1 20069 22 25.000 1 00666 46 10.000 1 01153 03 10.000 1 26955 20 10.000 1 40846 50 10.000 1 49652 45 10.000 1 07652 46 5.000 1 08813 37 5.000­­1 11530 25 5.000 1 12565 40 5.000 1 18078 06 5.000 1 28325 14 5.000 1 31090 36 5.000 1 42027 39 5.000 1 44755 09 5.000 1 54809 06 5.000 Terminaala seriei 60 012 29 2.000 60 084 50 2.000 60 203 50 2.000 60 648 23 2.000 60 990 16 2.000 600 89 43 800 600 93 08 800 1519— *■ — CUM VA FI VREMEA? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 iulie se anunţă următorul timp proba­bil : Vremea va fi uşor instabilă la început apoi în general frumoa­să şi relativ călduroasă. Cer va­riabil. In cursul după amiezelor vor cădea averse izolate de ploaie sint slab pînă la potrivit din vest. Temperatura în creștere. Mi­nimele vor fi cuprinse între 8—18 grade iar maximele între 22—32 de grade. 0­ Anul şcolar s-a încheiat dar cărţile ne întovărăşesc şi în vacanţă! In clişeu : La biblioteca Palatului pionierilor din Braşov, micuţii cititori găsesc un mare număr de volume din cele mai diverse Foto I S. VASILESCU Raminia liberă La sfîrsit de semestru (Urmare din pag. 1) ţia deosebită faţă de calitate le în­tâlneşti pretutindeni la locurile de muncă. în fiecare sector al fabricii unde valurile de ţesături iau forma vii­toarelor confecţii, cei mai preocu­paţi pentru economisirea materiei prime sunt muncitorii din sălile de croit. Este un lucru de la sine de înţeles. Nicăieri mai bine ca la me­sele de croit nu se poate gospodări fiecare centimetru de ţesătură mai cu spor decît aici. De aceea, şablo­­narii, oameni cu înaltă pregătire şi cu bogată experienţă, sînt cei că­rora le revin sarcini deosebite în privinţa economiilor. Manevrarea şabloanelor pe şpanul de stofă este şi sursa de economisire a multor mii de metri de ţesături. Acest lu­cru l-au înţeles foarte bine meşte­rii Romulus Vulcan şi Ştefan Pen­­cov de la sala de croit a sectoru­lui I şi şablonorii Alexandrina Nui­­că, Petre Ştefan, Elisabeta Pop din acelaşi sector, încadrarea combina­tă a tiparelor pe familii de produ­se, trierea baloturilor de ţesături pe lăţimi, reducerea numărului de cu­poane prin folosirea spânului secţio­nat şi alte metode de croire au a­­dus în acest semestru sectorului 1 economii de peste 35.000 de metri de ţesături. Angajamentul luat de a economisi anual 50.000 de metri de ţesături se poate considera de pe acum că va fi îndeplinit şi chiar depăşit Şeful sălii de croit de la secto­rul 5, Emil­­ Frunză, vorbeşte cu multă însufleţire despre munca şi realizările şablonurilor din sector. Iniţiativa luată aici „să lucrăm fără cupoane“ a fost aplicată cu perseve­renţă de întreg colectivul sălii. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cînd acest colectiv dădea cupoane şi lua metraj, anul acesta, practic, a­­proape că au fost eliminate cupoa­nele. Centimetru cu centimetru, gram cu gram, ţesăturile sau firele economisite însumează pe fabrică valori de multe sute de mii de lei. Şeful serviciului de planificare are în faţa sa o hîrtie cu cifre. In a­­cestea, sunt înmănuncheate toate căutările, toate succesele în muncă ale celor cîtorva oameni amintiţi aici şi a altor sute şi sute. La planificare, la rezultatele ob­ţinute pe primele 5 luni din acest an, se adună cifrele la zi, se fac aprecieri asupra rezultatelor cu care se va încheia munca primului se­mestru. Planul pe primul semestru a fost îndeplinit. La producţia glo­bală se prevedea 101,5 la sută şi s-a realizat 101,7 la sută. La fel şi la producţia marfă. Sarcinile privind îmbunătăţirea calităţii au fost înde­plinite şi chiar depăşite. Din cele 370 de articole noi prevăzute să îm­bogăţească sortimentul fabricii în a­­cest an, 200 de modele reprezentau angajamentul anual, angajament depăşit chiar în acest prim semes­tru. Iar cifra lapidară evidenţiind economiile realizate peste plan în întreaga fabrică arată că şi aici vor fi înregistrate importante depăşiri. Din cele 6 milioane lei prevăzute să se economisească în întreg anul, în primul semestru suma a depăşit 3.800.000 lei. Oglindindu-se în cifre, întreaga ac­tivitate depusă de cunoscutul colec­tiv de muncă bucureştean ne în­dreptăţeşte să prevedem că şi în a­­cest an el va ocupa un loc de frun­te printre întreprinderile din sector. ELENA PAVELESCU Deschiderea festivă a activităţii de vară la Palatul Pionierilor din Capitală Intr-un cadru festiv simbătă a în­ceput activitatea de vară a Palatului Pionierilor din Capitală. In cursul dimineţii, a avut loc un bogat pro­gram artistic cuprinzînd cîntece şi versuri închinate partidului şi pa­triei, scenete cu subiecte din activi­tatea pionierilor, melodii interpretate de orchestrele de mandoline şi acor­­deoane ale pionierilor, precum şi exerciţii sportive. Intr-o atmosferă de voioşie şi en­tuziasm, după-amiază a avut loc un carnaval pionieresc. Pentru pionierii care îşi vor pe­trece vacanţa de vară în cadrul Pa­latului vor fi organizate excursii în Capitală şi diferite localităţi din ţară, serbări cimpeneşti, concursuri de orientare turistică etc. (Agerpres) Lista de cîştiguri la obligaţiunii« C.E.C. ieşite la sorţi !* TRAGEREA SUPLIMENTARA DIN 30 IUNIE 1983 Sosirea ministrului Austriei în R. P. Romînă La 30 iunie a.c. a sosit la Bucu­reşti dr. Paul Wetzler, trimis extra­ordinar şi ministru plenipotenţiar al Austriei în Republica Populară Ro­mînă. La sosire, dr. Paul Wetzler a fost salutat de Gheorghe Luca, directo­rul Protocolului Ministerului Aface­rilor Externe. Nota guvernului sovietic adresată Japoniei MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite : La Moscova a fost dată publicităţii nota guvernului sovietic adresată guvernului Japoniei în care se exprimă speranţa că guvernul ja­ponez „va folosi toate posibilităţile de care dispune pentru a influenţa pe aliatul său american în favoarea realizării cît mai grabnice a unui a­­cord cu privire la încetarea oricăror experienţe cu arma nucleară“. Nota guvernului sovietic consti­tuie un răspuns la nota guvernului japonez din 5 mai în problema in­terzicerii experienţelor cu arma nu­cleară, în care, printre altele se ex­primă dorinţa ca Uniunea Sovietică să nu reia exploziile nucleare. în nota guvernului sovietic se spune : „Cererea pe care guvernul Japoniei a adresat-o Uniunii Sovieti­ce trebuia să fie adresată guvernului S.U.A., şi numai guvernului S.U.A. care poartă întreaga răspundere pentru refuzul de a încheia un acord cu privire la încetarea experi­enţelor nucleare“. Sîntem nevoiţi să constatăm, se subliniază în nota sovietică, că, în ciuda eforturilor U.R.S.S. şi altor ţări iubitoare de pace problema încetării experienţelor nucleare rămîne încă nesoluţionată. Mai mult, decît atît, S.U.A. şi Marea Britanie întreprind măsuri care „în mod evident com­plică rezolvarea acestei probleme şi agravează situaţia internaţională". „Guvernul sovietic remarcă cu re­­gret că în nota sa din 5 mai guver­nul japonez încearcă să pună la în­doială propunerile celor opt state neutre. în acelaşi timp, guvernul ja­ponez încearcă să sprijine pe aliatul său militar pledind de fapt pentru planul american de control interna­ţional“. In notă se arată că exploziile a­­mericane la mare altitudine pe care guvernul S.U.A. s-a hotărît să le e­­fectueze „afectează interesele tutu­ror statelor şi ale întregii omeniri“ şi vor duce la accelerarea şi mai mult a cursei înarmărilor nucleare. In notă se atrage atenţia guvernu­lui japonez asupra primejdiei pe care o reprezintă experienţele nu­cleare americane pentru viaţa nor­mală a ţărilor din bazinul Oceanului Pacific. „Experienţele în regiunea Oceanului Pacific creează o primej­die nemijlocită pentru viaţa milioa­nelor de oameni care se hrănesc cu peşte pescuit în regiunile din sudul insulelor japoneze. Prin astfel de ac­ţiuni guvernul american sfidează demnitatea naţională a fiecărui stat suveran indiferent de lagărul politic căruia îi aparţine“. In nota sovietică se subliniază că eşecurile lansării rachetelor ameri­cane cu încărcătură nucleară, prăbu­şirea acestor încărcături în ocean unde ele pot deveni bombe nucleare cu acţiune intimată implică o mare primejdie pentru acele ţări care se află la o distanţă relativ redusă de locul exploziilor americane, cum este de pildă, Japonia. GRECIA: Noi măsuri antidemocratice ATENA 30 (Agerpres). — TASS transmite : Guvernul lui Karamanlis a depus la 28 iunie în parlament un nou proiect de lege reacţionar, care urmăreşte intensificarea persecuţiilor împotriva partidului comunist şi a altor forţe democratice din Grecia. Acest proiect de lege, elaborat în mare secret faţă de opinia publică, nu numai că menţine în vigoare in­terzicerea activităţii Partidului Co­munist din Grecia, ci şi prevede noi măsuri pentru „lupta împotriva co­munismului“ şi împotriva persoane­lor care se ocupă de „activitate an­tinaţională subversivă“. După cum se ştie, propaganda oficială îi con­sideră pe toţi adversarii politici ai regimului de guvernămînt al Greciei drept astfel de persoane. Toate legile principale excepţiona­le din perioada războiului civil — legea care interzice activitatea P.C. din Grecia, şi decretul cu privire la urmărirea persoanelor „pentru acti­vitate antinaţională“ — sunt propuse de guvern să devină legi permanente in timp de pace. Potrivit noului proiect de lege, le­gea anterioară care prevedea intro­ducerea stării excepţionale în ţară şi încetarea acţiunii constituţiei in cazul unui pericol din afară, va fi aplicată în prezent şi în cazul apari­ţiei unui aşa-zis pericol intern, a cărui, existenţă va fi stabilită de guvernul însuşi. După cum subliniază presa democratică, acest amenda­ment dă guvernului dreptul, sub orice motiv şi în orice timp, să intro­ducă în ţară un regim de dictatură, fapt care creează un pericol pentru democraţia din Grecia. Noul proiect de lege, scrie ziarul „AVGHI“, a fost creat după tipul le­gilor neonaziste care există in Ger­mania occidentală. Alte unităţi de servire în regiunea Iaşi Cooperativele meşteşugăreşti din regiunea Iaşi şi-au propus să înfiin­ţeze în acest an 62 de noi unităţi pentru servirea populaţiei. Până în prezent au şi fost deschise 45 din­tre aceste unităţi, în care se efec­tuează diverse activităţi: reparaţii radio şi ceasornice, confecţii pentru femei şi bărbaţi, foto, coafură şi frizerie etc. în oraşul Iaşi, la par­terele noilor blocuri construite în Piaţa Unirii vor mai lua fiinţă în scurt timp, alte centre de coafură, frizerie, foto, precum şi boiangerie şi remaiat ciorapi. De asemenea, în cursul lunii iulie vor intra în func­ţiune în str. Cuza Vodă, o serie de unităţi pentru reparaţii radio şi te­levizoare, de încălţăminte, croito­rie, broderie, reparat ochelari, sti­louri şi altele. Tot în oraşul Iaşi, în str. Ştefan cel Mare, vor fi puse la dispoziţia populaţiei o unitate de croitorie pentru bărbaţi şi una de lenjerie. Pînă la începutul lunii august vor intra în funcţiune la Paşcani, în­tr-o nouă construcţie, un grup de unităţi de coafură, frizerie, încălţă­minte, foto, ceasornicărie şi croi­torie. Un complex de servire va fi dat în folosință și la Hîrlău. El se află în prezent în construcție. în întreaga ţară continuă Adunări ale cadrelor didactice Zimnicea -„ Casa de cultură * a oraşului Zimnic I­cea a găzduit timp ______________| de două zile con­sfătuirea cadrelor didactice din ra­ion. Referatul prezentat cu acest pri­lej de tov. Ivan Petrică din partea secţiei de învăţământ a sfatului popu­lar raional, a analizat modul cum s-a încheiat anul şcolar şi pregătirile pentru generalizarea învăţământului de 8 ani. O atenţie deosebită a acor­dat referatul felului cum se ocupă cadrele didactice de legarea învăţă­mântului cu practica. A reieşit că în­­văţămîntul s-a desfăşurat în mai bune condiţii. Datorită condiţiilor create, s-a asigurat o frecvenţă ridi­cată încă din prima lună a a­­nului şcolar. Astfel s-a reuşit ca la încheierea anului notele de trecere să fie bune. Din lucrările consfătuirii cadrelor didactice a reieşit că s-au creat con­diţii pentru învăţămintul de 8 ani. A crescut numărul cadrelor didac­tice şi în acelaşi timp şi pregăti­rea lor profesională, s-au construit şcoli şi săli noi de clasă. In înche­iere, s-au arătat sarcinile ce stau în faţa cadrelor didactice în generaliza­rea învăţămintului de 8 ani şi îmbi­narea teoriei cu munca practică pen­tru a pregăti cadre valoroase, capa­bile, să facă faţă sarcinilor ce le vor îndeplini în producţie. Timp de două Deva zile s-a desfâşu- I rat consfătuirea­­ cadrelor didactice din oraşul Deva şi comunele aparţi­nătoare, în cadrul căreia au fost a­vind desfăşurarea procesului in­­structiv-educativ în şcoli şi legarea mai strînsă a învăţămintului de producţie. TOV. A. Şooş, şeful secţiei de în­­văţămînt al sfatului popular orăşe­nesc, a prezentat referatul „Rezul­tatele obţinute în procesul instruc­­tiv-educativ pe anul şcolar 1961— 1962“. iar tov. L. Fedoranici, prim secretar al comitetului orăşenesc de partid, a vorbit despre sarcinile ca­drelor didactice în legătură cu pre­darea agriculturii în şcoli. La consfătuire s-a subliniat că în anul şcolar încheiat au fost obţi­nute rezultate bune în desfăşurarea procesului de învăţămînt şi în ceea ce priveşte legarea lui de practică. La şcoala medie din Simeria, la şcoala pedagogică, la şcoala „Dr. Petru Groza" din Deva şi altele, munca practică a elevilor s-a bucu­rat de multă atenţie din partea ca­drelor didactice, fiind mai bine or­ganizată de­cît în anii precedenţi. O serie de învăţători şi profesori, printre care Gabriela Vuşdea, Ioan Bugiu, Nicolae Ţîrlea, Elena Doro­­ga, Eugen Voicu şi mulţi alţii au vorbit despre experienţa lor, des­pre felul cum s-a desfăşurat mun­ca la clasele experimentale şi au subliniat necesitatea îmbinării mai temeinice a învăţământului cu prac­tica. Majoritatea vorbitorilor s-au ocu­pat pe larg de unele probleme pri­vind înfăptuirea sarcinilor trasate de partid şi guvern în legătură cu predarea agriculturii în şcoli şi îmbunătăţirea procesului instructiv­­educativ. Cu prilejul „Zilei învăţătorului" In Capitală şi în ţară au avut loc simbătă, adunări festive ale cadre­lor didactice, consacrate „Zilei învă­ţătorului". Cu acest prilej au fost­­trecute in revistă realizările impor­tante înfăptuite în anii regimului democrat-popular în domeniul dez­voltării învăţămintului, formării unui tineret bine pregătit şi educat, ata­şat cauzei construirii socialismului. Profesori şi învăţători, care au luat cuvintul, au scos în evidenţă sar­cinile ce revin Învăţămintului din ţara noastră in lumina plenarei C.C. al P.M.R. din 23—25 aprilie şi a sesiunii extraordinare a Marii Adu­nări Naţionale. Totodată ei şi-au munca de educare a tineretului, în activitatea culturală şi obştească. Tot cu prilejul „Zilei învăţătorului", pentru munca rodnică depusă în anul şcolar 1961—­1962, Ministerul învăţămintului a conferit diplome şi insigne de învăţător şi profesor fruntaş unui număr de 458 cadre di­dactice. (Agerpres). A a doua aniversare Republicii Ghana S­e împlinesc azi doi ani de cind Ghana a fost proclamată re­publică suverană, unită. Deşi fosta colonie britanică Coasta de aur şi-a obţinut independenţa de stat la 6 martie 1958, sub denumirea ei veche de Ghana, în fruntea statu­lui s-a aflat pînă la 1 iulie 1960 un guvernator, reprezentînd pe regina Angliei şi numit de ea. Importăntul eveniment petrecut cu doi ani în urmă în istoria Gha­­nei este un rezultat al luptei duse de poporul acestei ţări pentru obţi­nerea independenţei depline, sub semnul creşterii vertiginoase a miş­cării de eliberare naţională şi a pră­buşirii sistemului colonial al impe­rialismului, ca urmare a schimbării raportului de forţe pe arena mon­dială, în favoarea forţelor socialis­mului şi ale păcii. In anii care au trecut de la acest eveniment, Republica Ghana, al că­rei preşedinte este cunoscutul luptător împotriva colonialismului dr. Kwam­e Nkrumah, a obţinut suc­cese pe calea unei dezvoltări de sine stătătoare, în lupta pentru lichidare a luat angajamentul de a-şi spori con- I rămânerii în urmă moştenită de la tribuţia la formarea tineretului nos-­­ colonialişti. In această luptă poporul trV' .................... I ghanez se bucură de sprijinul şi In cadrul adunărilor au fost înmî­­i­­­nate premiile acordate de Ministe- ajutorul tăril°­- socialiste cu care a rul Învăţămintului şi sfaturile popu- j stabilit şi întreţine relaţii priete­­nare profesorilor care s-au distins în neşti de colaborare. Republica Ghana şi-a cîştigat sti­ma şi preţuirea popoarelor iubitoare de pace din întreaga lume datorită politicii sale consecvente de promo­vare a coexistenţei paşnice, a efor­turilor ei pentru lichidarea defini­tivă a colonialismului „vechi“ şi a neocolonialismului, a luptei ce o des­făşoară pentru dezarmarea generală şi totală şi asigurarea păcii în Afri­ca şi lumea întreagă. Proiectul de program elaborat recent de către partidul de guvernămînt al Ghanei, Partidul convenţiei populare, în ve­derea celui de-al XI-lea congres al acestui partid prevede, pe plan ex­tern, continuarea politicii de neu­tralitate, a politicii unităţii africane, a luptei pentru transformarea Afri­cii într-o zonă liberă de arma ato­mică. Deşi ţările noastre sunt situate la o mare distanţă una de alta, po­porul român urmăreşte cu simpatie şi interes realizările poporului gha­nez pe toate tărâmurile­­vieţii eco­nomice, politice, sociale şi culturale. Vizita făcută anul trecut în ţara noastră de preşedintele Nkrumah a contribuit la dezvoltarea relaţiilor dintre ţările noastre, întemeiate pe principiile coexistenţei paşnice. In urma vizitei, făcute tot anul trecut, de o delegaţie guvernamentală gha­­neză în ţara noastră, între R.P. Ro­mînă şi Republica Ghana au fost în­cheiate acorduri de colaborare eco­nomică, tehnico-ştiinţifică şi cultu­rală care constituie o bună bază pentru dezvoltarea unor relaţii mul­tilaterale între ţările şi popoarele noastre. Cu prilejul celei de-a doua ani­versări a proclamării Republicii Ghana, poporul romîn transmite un călduros salut poporului ghanez, urîndu-i noi succese în lupta pen­tru consolidarea independenței și dezvoltarea patriei sale, în lupta pentru triumful cauzei păcii. graoooooooaooooeoo­ O OO OOQOOC 001X70000no OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQiflOOfts»»/! 3 g g g g g g g g g g eo oo oo oo oo oo os oc-,' Pag. 3-0 0 călătorie fără rezultatele așteptate WASHINGTON 30 (Agerpres). — Secretarul de stat al S.U.A., Dean Rusk, s-a înapoiat joi seara la Was­hington. Vineri, înainte ca preşedin­tele Kennedy să plece spre Mexic, cei doi oameni de stat au avut o întrevedere asupra rezultatelor că­lătoriei efectuate în ultimele zece zile de secretarul de stat în Europa occidentală. Amănunte asupra ra­portului prezentat de Rusk pre­şedintelui nu se cunosc. După cum reiese din relatarea agenţiei U.P.I., călătoria făcută de Rusk pentru „a repara fisurile” apărute în blocul nord-atlantic nu a dat rezultatele aşteptate de cercurile conducătoare americane. Personalităţi din suita secretaru­lui de stat au răspuns totuşi la în­trebări dar, după cum arată agenţia U.P.I., „nici unul din cei care au coborît din avionul lui Rush nu a menţionat vreun rezultat pozitiv im­portant despre care s-ar putea vorbi în urma acestei călătorii”. Scopul vizitei lui Kennedy in Mexic NEW YORK 30 (Agerpres) TASS transmite : Comentînd vizita preşe­dintelui S.U.A.,Kennedy, în Mexic, Sulzberger, observatorul ziarului „NEW YORK TIMES“, scrie că S.U.A. „ar vrea să insiste asupra unor anumite condiţii, pentru a face ca ajutorul oferit de ele (se are în vedere faimosul program „Alianţa pentru progres" — N.R.) să fie efi­cient“. Caracterul acestor „anumite condiţii“ poate fi uşor de ghicit da­că ne amintim că în ajunul vizitei lui Kennedy în Mexic presa ameri­cană a lăsat să se înţeleagă fără putinţă de echivoc că principalul scop al vizitei este de a determina Mexicul să meargă docil la remor­ca politicii S.U.A. şi, îndeosebi, de a-l sili să ocupe o „poziţie rigidă“ faţă de Cuba revoluţionară. „Dar mexicanii, ca şi ceilalţi la­tino-americani scrie observatorul, privesc cu foarte multă suspiciune aceste „condiţii“. Desen de CIK DAMADIAN

Next