Romînia Liberă, aprilie 1963 (Anul 21, nr. 5743-5767)

1963-04-02 / nr. 5743

Pag. 2-a IN GOSPODĂRIILE COLECTIVE FERME PUTERNICE DE VACI Gospodăriile colective din jurul Capitalei, alături de gospodăriile de stat, se străduiesc să-şi sporească producţia de lapte, carne, legume, fructe etc. încă de la înfiinţare, a­­ceste unităţi au fost îndrumate să-şi dezvolte principalele ramuri de pro­ducţie. Consiliul agricol orăşenesc Bucu­reşti a analizat, într-una din ulti­mele sale şedinţe, rezultatele obţi­nute anul trecut în unităţile agri­cole socialiste, ca şi măsurile ce se cuvin luate în acest an în vederea sporirii producţiei Cum este şi fi­resc, o atenţie deosebită s-a acor­dat dezvoltării fermelor de vaci. Din materialele prezentate şi din dis­cuţii, a reieşit că majoritatea gospo­dăriilor colective au obţinut o sea­mă de rezultate bune în sporirea efectivelor şi în creşterea producţiei pe cap de animal. Peste 3.000 litri de lapte pe cap de vacă In gospodăria colectivă din Oto­­peni, încă de la înfiinţare, s-a acor­dat atenţie sporirii efectivului de vaci. Cu fiecare an care a tre­cut, colectiviştii le-au sporit nu­mărul atît prin păstrarea pră­­silei proprii cît şi prin cumpărări. In prezent au 552 de taurine din care 245 de vaci în lactaţie, obţinînd anul trecut cîte 3 005 litri de lapte de fiecare vacă. Despre felul cum s-a ajuns la a­­ceste rezultate, ne-a vorbit tov. CONSTANTIN ALEXE, preşedintele gospodăriei. „O dată cu sporirea numărului de animale — a spus el — ne-am în­­grijit şi de asigurarea unei hrane consistente şi variate în tot cursul anului. Vara, vacile primesc masă verde provenită de la plantele se­mănate după sistemul conveierului. Mă refer la secara furajeră, la bor­­ceag, la lucernă, la ierburile perene, la porumbul masă verde (cultura a doua) şi la alte plante. In toată pe­rioada călduroasă, ţinem animalele în tabere de vară pe păşuni. în timpul stabulaţiei de iarnă, va­cile primesc în hrană : fînuri, nu­treţuri murate, grăunţe. In aceste zile, valorificăm, prin tocare şi sa­ramurate, nutreţurile grosiere. O altă preocupare a consiliului de conducere al gospodăriei din Oto­­peni a fost alegerea şi pregătirea co­lectiviştilor care lucrează în aceas­tă ramură de producţie. Am ajuns acum — a ţinut să pre­cizeze tovarăşul Constantin Alexe — să avem îngrijitori cu o vechime de 5—7 ani la ferma de vaci şi cu o bună pregătire profesională. Printre ei, se numără Ion Nicolata şi Dumi­tru Gălbenuş. Acesta din urmă a obţinut de la vacile pe care le are în seamă cu 1 500 litri de lapte mai mult decît media pe cap de animal realizată pe întreaga fermă de vaci. De la 78 de vaci, pe care le îngrijesc Elena Mincu, Voicu Grigore şi alţii, s-au muls câte 4 000 litri de lapte pe cap de vacă”. Rezultatele obţinute la unele grupe de vaci dovedesc că mai sunt încă suficiente posibilităţi de spo­rire a producţiei de lapte pe cap de vacă. în acest an, colectiviştii din Otopeni şi-au propus să îngrijească şi mai bine animalele, să folosească din plin experienţa dobîndită şi să obţină producţii şi mai ridicate. Sectorul zootehnic va aduce, în 1963, un venit de 3 400 000 lei, adică cu peste 1 000 000 mai mult decit anul trecut. Cind conducerea gospodăriei se preocupă Ferma de taurine a gospodăriei colective din Dobroieşti a luat fiin­ţă cu doi ani în urmă. Unitatea are acum aproape 120 de vaci. Pînă în primăvara anului trecut, producţia zilnică de lapte nu depăşea în medie 5-6 litri pe cap de vacă. Consiliul de conducere al gospodăriei — la indicaţia biroului organizaţiei de partid — a analizat împreună cu co­lectiviştii fruntaşi munca din acest sector. A reieşit, între altele, că programul zilnic de lucrări în grajd nu era respectat de toţi îngrijitorii. Mai mult, unii nici nu-l cunoşteau. Hrănirea, adăpatul şi chiar mulsul nu se făceau la orele stabilite. Con­siliul de conducere al gospodăriei a început să vegheze ca programul stabilit să fie respectat cu mai multă stricteţe. De asemenea, s-au luat măsuri să se asigure o hrănire mai completă a vacilor, să se execute un muls ra­ţional. „La sfîrşitul anului, am ajuns la 9,5 litri de lapte pe cap de vacă, zilnic , ne-a spus tovarăşul LA­­VRENTE MIROV, inginerul gospo­dăriei. De unde pînă atunci planul producţiei de lapte nu putea fi rea­lizat, în anul care a trecut a fost depăşit cu peste 500 de litri pe cap de vacă furajată. în această perioadă, fiecare vacă primeşte cîte 30 kg. de porumb în­­silozat, 4 kg. coceni tocaţi, 2 kg. de fîn şi un kilogram de concentrare pe zi. Hrana este administrată după un program bine întocmit, care este respectat cu multă grijă de toţi crescătorii. în felul acesta, s-a reuşit ca producţia de lapte să se menţină la acelaşi nivel ca şi în timpul verii". Rezultate bune s-au înregistrat şi la gospodăriile colective din comunele Dudeşti-Cioplea, Brînceni, Afumaţi şi altele, unde s-a organizat bine munca la fermele de vaci şi s-au asigurat furajele necesare. In acest an Gospodăriile colective din preajma Capitalei şi-au propus în acest an să sporească numărul bovinelor cu încă 4 000 de capete, din care al va­cilor cu 3 500. Mărirea numărului de vite se va face atît prin reţine­rea prăsilei proprii cit şi prin cum­părări. Pentru realizarea unor producţii mereu sporite de lapte şi carne, con­­siliul agricol a îndrumat gospodă­riile colective să asigure furajele necesare atît pe timpul verii cît şi în perioada de iarnă. Fiecare uni­tate şi-a prevăzut în planul de pro­ducţie să însămînţeze plante fura­jere care dau producţii mari şi asi­gură masă verde consistentă pentru animale, în toată perioada de vară, începînd cu secară şi încheind cu porumbul semănat în cultura dublă. încă din toamnă, gospodăriile co­lective au semănat o suprafaţă de 1 300 ha. cu secară şi alte plante furajere. în această primăvară, se vor însămînţa însemnate suprafeţe cu borceag iarbă de Sudan, ovăz, orz, porumb, în total aproape 5 000 de ha. Lucrările de însămînţare au şi început. De asemenea, se vor mai semăna circa 6 000 de ha, cu plante furajere în culturi duble, adică după ce vor fi păşunate culturile semă­nate în toamnă şi primăvară, şi peste 6 000 ha. cu dovieci intercalaţi prin porumb. O atenţie deosebită se dă extinderii suprafeţelor însămîn­­ţate cu lucernă. S-au luat măsuri ca fiecare gos­podărie colectivă să amenajeze ta­bere de vară în apropierea păşuni­lor sau lucerniere. Pe terenurile păşune naturală, se vor executa lu­crări de curăţire, grăpare, îngră­­şare şi supraînsămînţare. Aceste măsuri vor duce la sporirea pro­ducţiei de masă verde la hectar. Pen­tru folosirea raţională a păşunilor artificiale create în cadrul conveie­rului verde, se vor folosi 30 de „păstori electrici“. In vederea asigurării unei hrane suculente şi bogate în vitamine în pe­rioada de stabulaţie, se vor însiloza peste 70 000 tone de nutreţuri, în­deosebi porumb. în medie, se vor asigura cîte 10 tone de siloz pentru fiecare vacă, în afară de fînuri şi nutreţuri grosiere. FLOREA CEAUŞESCU * Rezultatele tragerii concursului special „Sportexpres" din 31 martie 1963 Cîștigă cîte un autoturism „Moskyici“, toate biletele cu numărul 836051 ; cîte o motocicletă „M. Z“ 250 cmc., toate bile­tele cu nr. 283.793 ; cîte o motocicletă „M. Z." 125 cmc., toate biletele cu nr. 483.727 ; cîte o motocicletă „Jawa“ 125 cmc., toate biletele cu nr. 200.456 ; cîte un frigider „Fram“ şi una maşină de spă­lat rufe „Crinul“, toate biletele avînd ter­minaţia 65.837; cîte o excursie în U.R.S.S., toate biletele avind terminaţia 43.667; cîte una maşină de cusut „Ileana“, toate bile­tele avînd terminaţia 60.476; cîte un aragaz cu 4 focuri şi butelie, toate biletele avînd terminaţia 55.031 ; cîte un aragaz cu 2 focuri şi butelie, toate biletele avînd ter­minaţia 23.310 ; cite 3 m. stofă pentru costum bărbătesc (280 lei m.) şi un ceasor­nic deşteptător „U.M.F.“, toate biletele avînd terminaţia 0.467 ; cîte un aparat de radio cu tranzistori (925 lei) şi un ceasor­nic deşteptător „U.M.F.“, toate biletele avind terminaţia 3.884 ; cite una bicicletă „Carpaţi“, toate biletele avînd terminaţia 6.680 ; cîte 500 lei, toate biletele avind terminaţia 0.885 ; cîte 150 lei,­ toate bile­tele avînd terminaţia 880 ; cite 100 lei, toate biletele avînd terminaţia 254 ; cîte 50 Iei, toate biletele avind terminaţia 091 ; cîte 25 lei, toate biletele avînd terminaţii­le 02 şi 28. Noutăți banafene (Urmare din pag. 1­ a) Pe străzile Sacco şi Kalinin, au în­ceput pavajele ce se vor executa pe 2.500 metri pătraţi, iar pe B-dul Lenin — repararea trotuarului pe mai bine de 1.100 metri pătraţi. De altfel, acest bulevard va fi moderni­zat pînă în Piaţa Domanului. Alte­­ blocuri în construcţie se adaugă ce­lor înălţate în zonele pitoreşti ale oraşului. Şi arădenii ţin să îmbrace oraşul de pe malul Mureşului în frumoasa haină a florilor şi a arborilor orna­mentali. La intrarea in Arad, sunt în curs de plantare 2.000 de puieţi, iar în zona cetăţii — peste 1.800 de puieţi. Pe străzile şi bulevardele o­­raşului, pe lingă 5.000 de arbori or­namentali, se seamănă şi se plantea­ză 900.000 de flori diferite, şi 6.000 de trandafiri. In cartierul Gai se a­­menajează un parc de două hectare, iar în păduricea oraşului, se prevăd zone de recreare pe suprafeţe întin­se. Aleile din Piaţa Mihai Viteazu sunt în curs de pardosire cu dale de beton, la Grădişte, se asfaltează tra­seul autobuzului pe 5.000 metri pă­traţi, iar pe strada 6 Martie, se re­pară trotuarele. Pe străzile Stănescu, Crişan, B-dul Lenin, în Piaţa Gării, au apărut lămpi cu neon care lumi­nează atît de feeric oraşul,­­ Timişoara, Reşiţa, Arad. Dar ase­menea lucruri au apărut şi la Anina, Buziaş, Lugoj şi chiar în numeroase comune din Banat. Şi trebuie subli­niat că la înfrumuseţarea localităţi­lor urbane şi rurale îşi dau din plin contribuţia cetăţenii, mobilizaţi de organizaţiile de partid şi de depu­taţii lor în sfaturile populare. VIRGIL LAZAR Prin cinematografele ca şi în celelalte oraşe ale patriei, şi în oraşul Buzău s-a dezvoltat în ultimii ani o reţea cinematografică, care prin unităţile sale asigură zil­nic vizionarea filmelor de către aproximativ 10.000 de spectatori. Despre felul în care se desfăşoară activitatea la aceste­ cinematografe, despre munca personalului ce le deserveşte, ne-a scris în ultima vreme multe lucuri bune, cititorul nostru M. Tula. Pentru că scrisoarea cuprin­dea şi unele semnalări critice, ne-am deplasat pe urma ei, la Buzău. Programarea la ore fixe La cinematograful „Ilie Pintilie“ curăţenia din holul de la intrare lasă o impresie plăcută. Eşti însă sur­prins de faptul că aici, chiar în faţa responsabilului Ilie Vasile, unii spectatori veniţi în „trecere“ la film îşi lasă în hol bicicletele. Cu super­ficialitate este privită şi o sarcină mai importantă pe care o are res­ponsabilul : programarea la ore fixe a spectacolelor. In tot timpul rulării filmelor, în sală este­ un continuu du-te-vino. Eşti nevoit să faci fel de fel de exhibiţii pentru a nu pierde din secvenţele ce se succed pe ecran. Şi poate n-ar fi mare lucru să faci şi aceasta. Dar, paltonul cu care tre­buie să stai îmbrăcat din cauza fri­gului din sală nu-ţi înlesneşte de loc mişcările. Aproape tot timpul iernii sala n-a fost încălzită. De multe ori, spun spectatorii, atunci cînd plouă afară, plouă şi înăuntru. Nu mai sint bilete... — Vă rog, un bilet de 1,50. — Nu mai sint! —­ Atunci unul de 2 lei. Iţi iei biletul şi intri in sală. în­tunericul (aici spectacolele au ore fixe, dar numai pe hîrtie), nu-ţi dă posibilitatea să-ţi găseşti locul. După ce te obişnuieşti, constaţi cu surpri­ză că sala e aproape goală. Cu pre­ţul de 1,50 lei, se vînd biletele din primele trei rînduri. în sală însă, nu sînt nici atîţia spectatori cît ar în­căpea în două rînduri de bănci. De ce ? Şi aici este frig. Şi mai este o cauză care determină pe spectatori să ocolească cinematograful „Nico­lae Balcescu“. De multe ori specta­colele programate sunt suspendate. Sala este închiriată de casa raio­nală de cultură. Surpriza cea mai mare însă au avut-o, cu cîtva timp în urmă, spectatorii cînd, ve­nind să vizioneze filmul programat, au fost nevoiţi să asiste la repetiţia piesei „Nuntă la castel“. Cazurile acestea sînt destul de frecvente, iar spectatorului nu-i râ­­mîne altceva de făcut decît să revi­nă într-o altă zi pentru a vedea fil­mul, zi în care nu e exclus să aibă aceeaşi surpriză. Şi aici ca şi la cinematografele „Steaua roşie" şi „Mihail Eminescu", se află din abundenţă, printre scau­ne, resturi de ţigări, cocoloaşe de hîrtie etc. Instalaţiile sanitare nu funcţionează, zidurile sunt degradate, tencuiala e căzută de pe pereţi. Rulajele La toate cele patru cinematografe amintite rulajul filmelor constituie o problemă Se fac dese între­ruperi. Sunt cazuri cînd spectacolele încep cu întîrziere. Datorită faptu­lui că la toate unităţile cinemato­grafice sînt programate spectacole la aceeaşi oră, cel puţin la două nu se prezintă jurnale de actualităţi. Cinematografele primesc şi comple­tări. Dar aşa cum s-a întîmplat la „Steaua roşie“ (responsabil Ştefan Moise), acestea nu sînt rulate, între două spectacole rămîn astfel pauze de cîte o jumătate de oră. Responsabilul cinematografului „Nicolae Bălcescu“ afirma că nu pot decala programul între două cine­matografe, deoarece întreprinderea regională cinematografică a fixat, a­­cest program. Tovarăşii de aici spun că, dimpotrivă, unităţilor cinemato­grafice li s-a indicat să facă acest lucru. •­ Pentru remedierea lipsurilor sem­nalate mai sus este necesar ca res­ponsabilii de unităţi cît şi persona­lul din subordine să privească cu mai mult simţ de răspundere îndato­ririle ce le revin. E de datoria activiştilor comitetu­lui orăşenesc pentru cultură şi artă şi a Întreprinderii regionale cinema­tografice să controleze şi să îndrume mai îndeaproape activitatea unită­ţilor, între comitetul orăşenesc pentru cultură şi artă pe de o parte, res­ponsabilii unităţilor de aici şi între­prinderea regională cinematografică Ploieşti pe de altă parte, există di­vergenţe, după cum am văzut, în ceea ce priveşte programarea filme­lor, a jurnalelor de actualităţi, a completărilor. E timpul ca acestea să fie înlăturate, deoarece cei care au de suferit sunt spectatorii. GH. PREDA „CROSUL BALCANIC" Trei victorii ale atleţilor români ISTANBUL 31 (Agerpres). — Du­minică la Istanbul s-a desfăşurat cea de-a 8-a ediţie a „Crosului bal­canic" care a inclus anul acesta pen­tru prima oară şi o probă de juniori. Un frumos succes a obţinut repre­zentanta ţării noastre Florica Gre­cescu care a redevenit campioană balcanică după o întrerupere de un an. La masculin a fost înregistrată o surpriză. Preluînd conducerea de la plecare, atletul turc Dalkilici, n-a mai putut fi ajuns cu toate efortu­rile depuse de Grecescu, Barabas, Lupu şi Vámos, clasaţi pe locurile următoare. In ambele probe victo­ria pe echipe a revenit ţării noastre. Penultima etapă la volei Cînd arbitrul jocului Rapid-Pro­­gresul fluierase sfîrşitul partidei, susţinătorii echipei campioane aveau toate motivele să fie mulţumiţi. E­­chipa lor favorită cîştigase întîlni­­rea cu Progresul la un scor cate­goric : 3—0. Dar această satisfacţie nu le era determinată numai de sco­rul în sine, ci mai ales, şi aceasta în primul rînd, de felul care au e­­voluat jucătorii rapidişti pe par­cursul celor trei seturi. Intr-adevăr, Rapid a jucat excelent, a făcut un joc de demonstraţie în faţa unui ad­versar dornic să opună o rezistenţă cît mai dîrză, permiţîndu-ne totoda­tă să constatăm că a redevenit e­­chipa care a dat cele mai multe sa­tisfacţii iubitorilor acestui sport. Este drept, şi nu putem neglija amănuntul, că a trebuit să treacă o perioadă bună pînă cînd antrenorul Roman a reuşit să realcătuiască cea mai bună garnitură a ţării. Dar, şi acesta este lucrul cel mai important, antrenorul feroviarilor părăsind de la bun început ideea necesităţii ob­ţinerii de rezultate favorabile ime­diate şi neluînd în seamă „vocile“ care priveau­ cu oarecare îndoială perspectivele echipei noastre cam­pioane, „voci" care îl stinjeneau în activitatea sa, a aplicat principiul perseverenţei şi seriozităţii în mun­că, de altfel, singurul care stă la baza succeselor şi a reuşit cu spri­jinul tuturor jucătorilor să readucă din punct de vedere valoric, echipa Rapid pe primul plan în ierarhia voleiului românesc. O ultimă constatare după etapa a 6-a : arbitrii au reînceput să dove­dească nesiguranţă în conducerea jocurilor. A trecut destul timp pînă cînd s-a reuşit să se obţină o linie unitară, interpretativă în arbitraj. Este păcat s-o stricăm prin dese in­tervenţii, de foarte multe ori nejus­tificate. MARCEL RUSESCU România liberă In clişeul de sus : Scenă din co­media „Mirele furat“ de Ştefan Haralamb şi Stela Neagu care se joacă la Teatrul Naţional din Craiova. In clişeul de jos : Aspect din timpul repetiţiei spectacolului feeric „Floricica purpurie“ de I. Carnankova şi Breusevici, specta­col pregătit de colectivul de ar­tişti amatori ai Casei raionale de cultură din Turnu Severin Zilele acestea, pe scena casei de cultură Mihail Eminescu s-a desfă­şurat tradiţionalul concurs al for­maţiilor artistice din şcolile medii şi profesionale din raionul 1 Mai din Capitală. Un program variat, alcătuit din coruri, orchestre, dansuri, brigăzi artistice de agitaţie, procese litera­re, recitări au pus la încercare exi­genţa juriului şi a publicului spec­tator. Vacanţa a început dirijată de ba­ghetele pricepute ale profesorilor de muzică, supravegheată din culise de ochiul instructorilor de dansuri, de brigăzi. Bucurie şi emoţii după programul fiecărei şcoli, în fiecare pauză. „Cum s-a prezentat corul nostru ?”, „Am recitat bine ?”, „Dar brigada şcolii noastre ?”, erau întrebările care cir­culau repezi ca o respiraţie în sala arhiplină şi ele păreau fireşti. Toţi elevii şcolilor medii şi profesionale au ţinut să se prezinte la un nivel cît mai ridicat. Formaţiile corale, impresionante ca număr şi prezentare, ale şcolilor medii 37, 10, 12, acompaniate mai întotdeauna de orchestre, făceau să răzbească, pînă dincolo de zidurile casei de cultură, imnurile închinate partidului şi ţării noastre, cîntecele revoluţionare. Soliştii instrumentişti, pretenţioşi în selectarea partiturilor, au făcut ca pe aceeaşi scenă să-şi dea mina clasicii muzicii universale cu con­temporanii muzicii noastre : Brahms, Dvorjak, Ceaikovski, Rahmaninov, Haciaturian, Enescu... ■ Balada lui Ciprian Porumbescu a fermecat încă o dată publicul din sală în execuţia elevului violonce­list Petcu Adrian de la şcoala me­die nr. 11 Dimitrie Cantemir. Şi cele şase eleve de la şcoala medie nr. 12, care au adus pe scenă puţin din fru­museţea cintecului popular bulgar şi a cîntecului german, au impresionat plăcut auditoriul. Echipele de dansuri apăreau ca o continuare măiestrită a sunetelor orchestrale... dansuri stilizate, în care eleganţa şi coloritul costumelor se îmbinau cu eleganţa mişcărilor. Intre un dans şi un cor, apăreau recitatori răsfoind în faţa publicu­lui paginile cele mai dragi memo­rate — Arghezi, Beniuc, Labiş etc. Iată-l pe Pleşu Andrei din clasa a VIII-a a şcolii medii nr. 12, pregătit pentru un sfat mai îndelung cu spectatorii. Recită „Cel ce gindeşte singur" de T. Ar­ghezi. Aplauzele tumultoase care cutremură sala sunt fireşti. Şer­­ban Rodica din clasa a XI-a a ace­­leeaşi şcoli a recitat (pentru a cita oară ?) atît de îndrăgita poezie „Moartea căprioarei” a lui Nicolae Labiş. Păcat că liniştea ce s-a lăsat odată cu sfîrşitul dureros al poeziei, a fost spartă de apariţia pe scenă a unei interprete de talent, dar care, spre stupoarea noastră, a cîntat cîteva twisturi. Ce căutau twistu­­rile după „Moartea căprioarei” de N. Labiş şi mai ales într-un program de concurs ? Brigada artistică de agitaţie a şco­lii medii nr. 10, cu textul ingenios „Ediţie specială”, a restabilit atmos­fera de concurs. Un cîntec începu­tului de primăvară, elogii celor care au obţinut succese meritorii la în­văţătură şi disciplină şi, bineînţeles, înţepăturile cuvenite leneşilor, chiu­langiilor, acelora care copiază exa­gerat moda. Brigada n-a uitat un lucru însă şi anume că a venit vacanţa. „Ce vom face în timpul vacanţei ?“ Şi răspun­surile au răsunat în cor ca nişte an­gajamente demne de încredere . 800 de elevi vor merge în excursiile organizate. Două zile în şir, de dimineaţă pînă în seară, au răsunat cîntecele elevi­lor artişti amatori din şcolile medii ale raionului 1 Mai, cîntece de bucu­rie, care au anunţat încheierea cu succes a unui trimestru întreg de muncă, dar totodată şi posibilitatea afirmării pe scenă a talentelor care nu întîrzie să se­ ivească cu fieca­re an. MARTA CUIBUS Artişti amatori din şcoli pe scenă ! PE SCURT • Echipa bucureşteană de rugbi „Griviţa Roşie" şi-a început tur­neul în Franţa, jucînd cu forma­ţia Beziers, cîştigătoarea „Cupei campionilor europeni". Rugbiştii francezi au obţinut victoria cu scorul de 19—3 (5—3) In conti­nuarea turneului, echipa „Griviţa Roşie" va juca la Grenoble şi Auch. • Miercuri de la orele 16 pe stadionul Republicii, selecţionata olimpică de fotbal a ţării noas­tre va susţine un meci interna­ţional în compania echipei Slo­van Bratislava. • în meci retur contînd pentru „Cupa Europei" la box echipa R.P. Bulgaria a învins cu scorul de 7—3 selecţionata Irlandei. • Boxerul maghiar László Papp și-a păstrat titlul de campion eu­ropean la categoria mijlocie, în­­vingîndu-l prin Ko tehnic în re­priza a 4-a pe Peter Müller (R.F. Germană). In urma acestei victo­rii, Laszlo Papp a primit dreptul de a-l intîlni pe campionul lumii la „mijlocie" — nigerianul Dick Tiger. Marți 2 aprilie 1963 — nr. 5743 15S & TEATRE "3 8 Cavalerul rozelor, 8 19,30 : Operă Şi Ba-­­ let al R.P.R. ; Sid­­­o­riana, 19,30 : Naţio- g nai ,,I. L. Caragia- 8 le“ (sala Studio) ; 8 Vizita bătrînei doam­ne, 15 : Orfeu în in-8 8 fern, 19,30 : Naţional „I. L. Caragia-­­ 8 le“ (sala Comedia) ; Cezar şi Cleopatra,­­ 0 19,30 : „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala 3 g din Bd. Schitu Măgureanu); Menajeria 8 8 de sticlă, 19,30 : „Lucia Sturdza Bu- l­8 landra“ (sala Studio) ; Antoniu şi Cleo- g­­ patra, 19,30 : „C. I. Nottara“ (sala g o Magheru) ; Scandaloasa legătură din­ 8 tre D-l Kettle şi D-na Moon, 20 : „C.­­ I. Nottara“ (sala Studio) ; Antigona _ şi­­ ceilalţi, 15 : Băiat bun, dar... cu bip-­g , suiri, 19,30 : Muncitoresc C.F.R. ; Lo­­g­o­godnicul de profesie se însoară, 20 : g . Tineretului (sala C. Miile) ; Misterul 8 - cizmei, 16 : Tineretului (sala din_ str.­­ Dobrogeanu Gherea) ; Ocolul pămîntu- g lui în 30 de melodii, 20 : „C. Tănase“ g­­ (sala Victoriei) ; Bucuroşii de oaspeţi, g g 19,30 : Ansamblul folcloric de cîn- 8 g tece şi dansuri al S.P.C. (sala 9 g Savoy) ; Cu cîntec spre stele, 20 : 1­8 Evreiesc de Stat ; „Un băieţel, g g o paiaţă şi o maimuţă“ şi „Rochi­­g­­­ţa cu figuri“, 10 : „Ţăndărică“ (sala 8 Orfeu) ; Umor pe sfori, 10 ; Cartea cu 8 Apolodor 16 : „Țăndărică" (sala Aca- g demiei) ; Alo aici e Stroe, 20,30 : g O.S.T.A. (sala Dalles) g Cartagina în flă- 8 cări : rulează la Pa- 8 tria ; Rebelul : ru- | lează la Republica, g I. C. Frimu, G. Coș- g 8 Pl JUf PN­ A buc ; Omul merge g 8 'WS &|fB#tdupă soare, rulează g la Magheru, Tineretu- 8 0 lui, Volga ; Un erou în papuci, rulea- | g ză la V. Alecsandri, Bucureşti, Gh. g g Doja, Floreasca, Ştefan cel Mare, g 8 1 Mai; Noapte necruţătoare : E. Pa- g 8 vel, 23 August, Al. Sahia; Povestea g S anilor înflăcăraţi : Lumina : O călăto- 8 g rie spre centrul pămîntului (seria a g g II-a) : Victoria ; Bunica Sabella : Cen- g 8 trai, Luceafărul ; Program de filme do­ g 1­cumentare : Timpuri Noi ; Partea ta g § de vină, rulează la M. Gorki ; Fugarul:­­ g 13 Septembrie ; Dosarul furat : Al. Po- * g pov, Moșilor, 16 Februarie Omul g § amfibie : 8 Martie ; Camelia : Olga g g Bancic ; Clinele sălbatic Dingo : Dru- 8 g mul Serii ; Cartouche : 30 Decembrie ; 8 8 Şapte dădace : A. Vlaicu, I. Pintilie ; 8 8 Mirajul : Cultural ; Divorţ italian : 1­5 C-tin David, G. Bacovia ; Vacanţă la g o mare : B. Delavrancea, Mioriţa, Liber- g g tăţii, înfrăţirea între popoare ; Contele g 8 de Monte Cristo (ambele serii) : ru- | g bează la M. Eminescu ; Kaşmir: Popu- | 8 Iar ; Balada husarilor : Munca, T. Via- g 8 dimirescu ; Meşter la toate : Arta ; g Rîul şi moartea • Flacăra ; Aşa se fac g g cancelarii : Griviţa ; Festivalul Chaplin: 8 g V. Roaită ; Baronul de Münchhausen , g Unirea.8 8 ----- 8 18,30 : Universita- § tea tehnică la televi- g ziune „Construcţii g moderne da utilaj g petrolier“ (I) ele vi- 8 giner Ion Chivăran, § director tehnic la g Uzinele de utilaj pe­ g­e trolier Tîrgovişte ; 19,00 : Jurnalul tele- g viziunii ; 19,15 : Pentru copii : „Ră­g ţuşca cea urîtă“ — povestire de H. Ch. J g Andersen Desenează lurie Darie; g . 19,35 : Transmisiune de la Teatrul de g I stat de operetă : „întîlnire cu­ dragos- 8 8 tea“ de Nicolae Kirculescu, artist eme- 8 g rit. In pauze : emisiune de ştiinţă : 8 8 ciclul „Despre atom“ — (II), „Surpri- | g zele microcosmosului“ de Ion Mînzatu; g 8 Șah ; In încheiere : Buletin de știri. 8 ^ooocaooo«>oooooaoooocooeooooooos>.x)ooooooooovoS I 8 MOOOOOOOOOOOOOOOCOOO0000000000000000000000» Sărbătorirea artistului poporului Gheorghe Storin In sala Comedia a Teatrului Na­tional „I. L. Caragiale" din Capi­tală a avut loc luni seara sărbători­rea artistului poporului Gheorghe Storin cu prilejul împlinirii a 80 de ani de viaţă şi a 60 de ani de acti­vitate artistică. înainte de festivitate s-a prezen­tat un tablou din spectacolul cu piesa „Regele Lear“ de W. Shakes­peare, avînd în rolul titular pe maestrul Gh. Storin. Au luat cuvîntul acad. Zaharia Stancu, directorul Teatrului Naţio­nal „I. L. Caragiale“, artistul poporului Sică Alexandrescu, prim regizor al teatrului, artistul poporu­lui Cos­tache Antoniu, rectorul In­stitutului de artă teatrală şi cine­matografică „I. L. Caragiale“, Flo­rin Piersic din partea tinerilor ac­tori şi artistul poporului Radu Be­­ligan, preşedintele Consiliului tea­trelor din partea Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Vorbi­torii au adus un omagiu călduros sărbătoritului, relevînd meritele sale de artist şi cetăţean. Răspunzînd, maestrul Gh. Storin şi-a exprimat recunoştinţa faţă de partid şi guvern, care i-au preţuit şi cinstit munca depusă pe tărîmul artei și a mulțumit pentru frumoa­sele cuvinte și urări adresate. r Campionatul categoriei A de fotbal Puţine, foarte puţine şi neesenţiale modificări a adus în clasament etapa a treia a returului campionatului cate­goriei A de fotbal, încheiată cu urmă­toarele rezultate : Dinamo Bucureşti— Rapid 1—1 ; Progresul—Steaua 2—2 ; U.T.A.—Dinamo Bacău 3—1 ; C.S.M.S. Iaşi—Steagul roşu 2—0 ; Minerul— Farul 1—0 ; Ştiinţa Timişoara— Ştiinţa Cluj 1—0 Dinamo Bucureşti, continuă să-şi păstreze locul de lider cu acelaşi a­­vans, de un singur punct, asupra echi­pei Steaua, care nu a reuşit duminică mai mult decît dinamoviştii. Bucu­­reştenii, atît Dinamo cit şi Steaua, au lăsat în urmă la 3 şi 2 puncte pe Ştiinţa Cluj, iar următoarea etapă s-ar putea să le consolideze şi mai mult poziţiile, căci, în timp ce Dinamo şi Steaua joacă acasă, Ştiinţa Cluj se deplasează la Ploieşti, iar Rapid aflat pe locul IV, joacă tot în deplasare. S-ar putea deci ca etapa din 7 aprilie să aducă unele lămuriri mai substan­ţiale în fruntea clasamentului. Unele inversări de locuri s-au produs la mijlocul clasamentului, unde Farul — singura echipă care în retur nu a obţinut nici un punct şi nu a înscris nici un gol — a mai coborît două locuri, ca şi Steagul roşu şi Petrolul de altfel, ultima echipă avînd însă un joc mai puţin prin amînarea partidei cu Crişana. In schimb, Ştiinţa Timi­şoara a făcut o ascensiune de trei locuri, iar Rapid, C.S.M.S. Iaşi şi Minerul au urcat cîte un loc. Pentru echipele şi spectatorii bucu­­reşteni, duminică a fost o zi grea. O ploaie măruntă şi rece a început să cadă încă din jurul orei 13 şi nu a stat nici măcar o singură secundă, udîn­­du-i pînă la piele pe cei aproape 50.000 de spectatori prezenţi pe sta­dionul „23 August“, pentru a viziona primul cuplaj interbucureştean al a­­nului. Au stat nemişcaţi sub ploaia necruţătoare timp de cinci ore, urmă­rind apriga dispută dintre Progresul— Steaua şi Rapid— Dinamo Bucureşti. La rîndul lor, jucătorii au fost şi mai vitregiţi, căci în afara apei care curgea de sus, ei au trebuit să lupte din greu cu condiţiile dificile de joc, ridicate de un gazon transformat în­tr-o pastă cleioasă din care cu greu îţi puteai deslipi picioarele. Jocurile au avut însă darul să pasioneze spec­tatorii datorită excepţionalei voinţe cu care au luptat jucătorii celor patru formaţii. Partidele au mai plăcut şi au reţinut asistenţa în tribune pînă la fluierul final şi datorită incertitudinii care a domnit în jurul­­ rezultatelor finale, atît în primul meci cit şi în cel de al doilea. Întîlnirea Progresul—Steaua, cu care s-a inaugurat programul nu pro­mitea, prin antecedente, o luptă atît de echilibrată. După ultimele evoluţii, Progresul nu avea, teoretic, nici o şansă în faţa echipei Steaua. Starea terenului a făcut însă să dispară dife­renţa de tehnică şi de concepţie tac­tică dintre cele două echipe, net a­­vantajoasă în alte condiţii formaţiei militare. Şi astfel balanţa a înclinat multă vreme de partea Progresului, atîta timp cît Steaua a încercat să joace ca pe un teren uscat, cu pase multe, scurte şi moi. Acţiunile lor insă nu reuşeau căci mingea se oprea pe parcurs, în băltoacele de pe teren. In schimb Progresul a atacat mai avîntat, cu pase lungi, la înălţime, făcînd ca mingea să ajungă destul de repede la poarta lui Eremia. In acest fel, Progresul şi-a asigurat superiori­tatea în joc, şi-a înghesuit adversarul în careu şi chiar în primele minute a avut cîteva situaţii de gol deosebit de favorabile, ratate însă pe rînd. Totuşi Progresul concretizează superioritatea sa teritorială printr-un gol înscris de Oaidă, care a şutat sus la păianjen, de la circa 30 de metri de poartă. Steaua începe şi ea, treptat, treptat să acţioneze mai simplu, se apropie tot mai des de poarta lui Mindra şi in cele din urmă obţine egalarea prin golul înscris de Voinea Progresul ia din nou conducerea, chiar la începu­tul reprizei a doua, prin golul înscris de Stoicescu, dar Steaua egalează iarăşi prin Constantin, care a transfor­mat o lovitură de la 11 m, acordată în mod cu totul nejustificat de arbi­trul N. Mihăilescu. Acesta şi-a dat probabil seama de greşeala săvirşită căci, în continuare, vrind s-o repare, a anulat echipei militare un gol per­fect valabil înscris de Tătaru. In cea de-a doua partidă, Rapid a fost mai aproape de victorie decit Dinamo Bucureşti, cu toate că dina­moviştii au fost aceia care au înscris primul gol şi şi-au apărat această mică zestre o bună bucată de vreme. Egalarea a survenit insă în repriza secundă, cînd Dinamo s-a aflat în mare dificult­ate datorită presiunii continue exercitate de rapidişti la poarta lui Datcu, Rapid a jucat mai bine pe terenul alunecos şi ar fi meritat să cîştige faţă de aspectul general al partidei, faţă de situaţiile multe şi clare de gol pe care le-a avut. Starea terenului însă i-a împiedicat de cîteva ori pe atacanţii rapidişti să introducă balonul nu poartă cum a fost cazul lui Ion Ionescu care, aflat singur la numai ciţiva metri de poarta lui Datcu, nu a mai avut putere să-şi descleşteze bocancul din noroi. Dinamo Bucureşti are meritul că a ştiut să se organizeze bine în apărare, compartiment care de altfel a dus tot greul meciului, căci linia de atac, în­deosebi în repriza secundă, s-a apro­piat de foarte puţine ori de poarta lui Todor I. BOCIOACA

Next