Romînia Liberă, aprilie 1963 (Anul 21, nr. 5743-5767)
1963-04-02 / nr. 5743
Pag. 2-a IN GOSPODĂRIILE COLECTIVE FERME PUTERNICE DE VACI Gospodăriile colective din jurul Capitalei, alături de gospodăriile de stat, se străduiesc să-şi sporească producţia de lapte, carne, legume, fructe etc. încă de la înfiinţare, aceste unităţi au fost îndrumate să-şi dezvolte principalele ramuri de producţie. Consiliul agricol orăşenesc Bucureşti a analizat, într-una din ultimele sale şedinţe, rezultatele obţinute anul trecut în unităţile agricole socialiste, ca şi măsurile ce se cuvin luate în acest an în vederea sporirii producţiei Cum este şi firesc, o atenţie deosebită s-a acordat dezvoltării fermelor de vaci. Din materialele prezentate şi din discuţii, a reieşit că majoritatea gospodăriilor colective au obţinut o seamă de rezultate bune în sporirea efectivelor şi în creşterea producţiei pe cap de animal. Peste 3.000 litri de lapte pe cap de vacă In gospodăria colectivă din Otopeni, încă de la înfiinţare, s-a acordat atenţie sporirii efectivului de vaci. Cu fiecare an care a trecut, colectiviştii le-au sporit numărul atît prin păstrarea prăsilei proprii cît şi prin cumpărări. In prezent au 552 de taurine din care 245 de vaci în lactaţie, obţinînd anul trecut cîte 3 005 litri de lapte de fiecare vacă. Despre felul cum s-a ajuns la aceste rezultate, ne-a vorbit tov. CONSTANTIN ALEXE, preşedintele gospodăriei. „O dată cu sporirea numărului de animale — a spus el — ne-am îngrijit şi de asigurarea unei hrane consistente şi variate în tot cursul anului. Vara, vacile primesc masă verde provenită de la plantele semănate după sistemul conveierului. Mă refer la secara furajeră, la borceag, la lucernă, la ierburile perene, la porumbul masă verde (cultura a doua) şi la alte plante. In toată perioada călduroasă, ţinem animalele în tabere de vară pe păşuni. în timpul stabulaţiei de iarnă, vacile primesc în hrană : fînuri, nutreţuri murate, grăunţe. In aceste zile, valorificăm, prin tocare şi saramurate, nutreţurile grosiere. O altă preocupare a consiliului de conducere al gospodăriei din Otopeni a fost alegerea şi pregătirea colectiviştilor care lucrează în această ramură de producţie. Am ajuns acum — a ţinut să precizeze tovarăşul Constantin Alexe — să avem îngrijitori cu o vechime de 5—7 ani la ferma de vaci şi cu o bună pregătire profesională. Printre ei, se numără Ion Nicolata şi Dumitru Gălbenuş. Acesta din urmă a obţinut de la vacile pe care le are în seamă cu 1 500 litri de lapte mai mult decît media pe cap de animal realizată pe întreaga fermă de vaci. De la 78 de vaci, pe care le îngrijesc Elena Mincu, Voicu Grigore şi alţii, s-au muls câte 4 000 litri de lapte pe cap de vacă”. Rezultatele obţinute la unele grupe de vaci dovedesc că mai sunt încă suficiente posibilităţi de sporire a producţiei de lapte pe cap de vacă. în acest an, colectiviştii din Otopeni şi-au propus să îngrijească şi mai bine animalele, să folosească din plin experienţa dobîndită şi să obţină producţii şi mai ridicate. Sectorul zootehnic va aduce, în 1963, un venit de 3 400 000 lei, adică cu peste 1 000 000 mai mult decit anul trecut. Cind conducerea gospodăriei se preocupă Ferma de taurine a gospodăriei colective din Dobroieşti a luat fiinţă cu doi ani în urmă. Unitatea are acum aproape 120 de vaci. Pînă în primăvara anului trecut, producţia zilnică de lapte nu depăşea în medie 5-6 litri pe cap de vacă. Consiliul de conducere al gospodăriei — la indicaţia biroului organizaţiei de partid — a analizat împreună cu colectiviştii fruntaşi munca din acest sector. A reieşit, între altele, că programul zilnic de lucrări în grajd nu era respectat de toţi îngrijitorii. Mai mult, unii nici nu-l cunoşteau. Hrănirea, adăpatul şi chiar mulsul nu se făceau la orele stabilite. Consiliul de conducere al gospodăriei a început să vegheze ca programul stabilit să fie respectat cu mai multă stricteţe. De asemenea, s-au luat măsuri să se asigure o hrănire mai completă a vacilor, să se execute un muls raţional. „La sfîrşitul anului, am ajuns la 9,5 litri de lapte pe cap de vacă, zilnic , ne-a spus tovarăşul LAVRENTE MIROV, inginerul gospodăriei. De unde pînă atunci planul producţiei de lapte nu putea fi realizat, în anul care a trecut a fost depăşit cu peste 500 de litri pe cap de vacă furajată. în această perioadă, fiecare vacă primeşte cîte 30 kg. de porumb însilozat, 4 kg. coceni tocaţi, 2 kg. de fîn şi un kilogram de concentrare pe zi. Hrana este administrată după un program bine întocmit, care este respectat cu multă grijă de toţi crescătorii. în felul acesta, s-a reuşit ca producţia de lapte să se menţină la acelaşi nivel ca şi în timpul verii". Rezultate bune s-au înregistrat şi la gospodăriile colective din comunele Dudeşti-Cioplea, Brînceni, Afumaţi şi altele, unde s-a organizat bine munca la fermele de vaci şi s-au asigurat furajele necesare. In acest an Gospodăriile colective din preajma Capitalei şi-au propus în acest an să sporească numărul bovinelor cu încă 4 000 de capete, din care al vacilor cu 3 500. Mărirea numărului de vite se va face atît prin reţinerea prăsilei proprii cit şi prin cumpărări. Pentru realizarea unor producţii mereu sporite de lapte şi carne, consiliul agricol a îndrumat gospodăriile colective să asigure furajele necesare atît pe timpul verii cît şi în perioada de iarnă. Fiecare unitate şi-a prevăzut în planul de producţie să însămînţeze plante furajere care dau producţii mari şi asigură masă verde consistentă pentru animale, în toată perioada de vară, începînd cu secară şi încheind cu porumbul semănat în cultura dublă. încă din toamnă, gospodăriile colective au semănat o suprafaţă de 1 300 ha. cu secară şi alte plante furajere. în această primăvară, se vor însămînţa însemnate suprafeţe cu borceag iarbă de Sudan, ovăz, orz, porumb, în total aproape 5 000 de ha. Lucrările de însămînţare au şi început. De asemenea, se vor mai semăna circa 6 000 de ha, cu plante furajere în culturi duble, adică după ce vor fi păşunate culturile semănate în toamnă şi primăvară, şi peste 6 000 ha. cu dovieci intercalaţi prin porumb. O atenţie deosebită se dă extinderii suprafeţelor însămînţate cu lucernă. S-au luat măsuri ca fiecare gospodărie colectivă să amenajeze tabere de vară în apropierea păşunilor sau lucerniere. Pe terenurile păşune naturală, se vor executa lucrări de curăţire, grăpare, îngrăşare şi supraînsămînţare. Aceste măsuri vor duce la sporirea producţiei de masă verde la hectar. Pentru folosirea raţională a păşunilor artificiale create în cadrul conveierului verde, se vor folosi 30 de „păstori electrici“. In vederea asigurării unei hrane suculente şi bogate în vitamine în perioada de stabulaţie, se vor însiloza peste 70 000 tone de nutreţuri, îndeosebi porumb. în medie, se vor asigura cîte 10 tone de siloz pentru fiecare vacă, în afară de fînuri şi nutreţuri grosiere. FLOREA CEAUŞESCU * Rezultatele tragerii concursului special „Sportexpres" din 31 martie 1963 Cîștigă cîte un autoturism „Moskyici“, toate biletele cu numărul 836051 ; cîte o motocicletă „M. Z“ 250 cmc., toate biletele cu nr. 283.793 ; cîte o motocicletă „M. Z." 125 cmc., toate biletele cu nr. 483.727 ; cîte o motocicletă „Jawa“ 125 cmc., toate biletele cu nr. 200.456 ; cîte un frigider „Fram“ şi una maşină de spălat rufe „Crinul“, toate biletele avînd terminaţia 65.837; cîte o excursie în U.R.S.S., toate biletele avind terminaţia 43.667; cîte una maşină de cusut „Ileana“, toate biletele avînd terminaţia 60.476; cîte un aragaz cu 4 focuri şi butelie, toate biletele avînd terminaţia 55.031 ; cîte un aragaz cu 2 focuri şi butelie, toate biletele avînd terminaţia 23.310 ; cite 3 m. stofă pentru costum bărbătesc (280 lei m.) şi un ceasornic deşteptător „U.M.F.“, toate biletele avînd terminaţia 0.467 ; cîte un aparat de radio cu tranzistori (925 lei) şi un ceasornic deşteptător „U.M.F.“, toate biletele avind terminaţia 3.884 ; cite una bicicletă „Carpaţi“, toate biletele avînd terminaţia 6.680 ; cîte 500 lei, toate biletele avind terminaţia 0.885 ; cîte 150 lei, toate biletele avînd terminaţia 880 ; cite 100 lei, toate biletele avînd terminaţia 254 ; cîte 50 Iei, toate biletele avind terminaţia 091 ; cîte 25 lei, toate biletele avînd terminaţiile 02 şi 28. Noutăți banafene (Urmare din pag. 1 a) Pe străzile Sacco şi Kalinin, au început pavajele ce se vor executa pe 2.500 metri pătraţi, iar pe B-dul Lenin — repararea trotuarului pe mai bine de 1.100 metri pătraţi. De altfel, acest bulevard va fi modernizat pînă în Piaţa Domanului. Alte blocuri în construcţie se adaugă celor înălţate în zonele pitoreşti ale oraşului. Şi arădenii ţin să îmbrace oraşul de pe malul Mureşului în frumoasa haină a florilor şi a arborilor ornamentali. La intrarea in Arad, sunt în curs de plantare 2.000 de puieţi, iar în zona cetăţii — peste 1.800 de puieţi. Pe străzile şi bulevardele oraşului, pe lingă 5.000 de arbori ornamentali, se seamănă şi se plantează 900.000 de flori diferite, şi 6.000 de trandafiri. In cartierul Gai se amenajează un parc de două hectare, iar în păduricea oraşului, se prevăd zone de recreare pe suprafeţe întinse. Aleile din Piaţa Mihai Viteazu sunt în curs de pardosire cu dale de beton, la Grădişte, se asfaltează traseul autobuzului pe 5.000 metri pătraţi, iar pe strada 6 Martie, se repară trotuarele. Pe străzile Stănescu, Crişan, B-dul Lenin, în Piaţa Gării, au apărut lămpi cu neon care luminează atît de feeric oraşul, Timişoara, Reşiţa, Arad. Dar asemenea lucruri au apărut şi la Anina, Buziaş, Lugoj şi chiar în numeroase comune din Banat. Şi trebuie subliniat că la înfrumuseţarea localităţilor urbane şi rurale îşi dau din plin contribuţia cetăţenii, mobilizaţi de organizaţiile de partid şi de deputaţii lor în sfaturile populare. VIRGIL LAZAR Prin cinematografele ca şi în celelalte oraşe ale patriei, şi în oraşul Buzău s-a dezvoltat în ultimii ani o reţea cinematografică, care prin unităţile sale asigură zilnic vizionarea filmelor de către aproximativ 10.000 de spectatori. Despre felul în care se desfăşoară activitatea la aceste cinematografe, despre munca personalului ce le deserveşte, ne-a scris în ultima vreme multe lucuri bune, cititorul nostru M. Tula. Pentru că scrisoarea cuprindea şi unele semnalări critice, ne-am deplasat pe urma ei, la Buzău. Programarea la ore fixe La cinematograful „Ilie Pintilie“ curăţenia din holul de la intrare lasă o impresie plăcută. Eşti însă surprins de faptul că aici, chiar în faţa responsabilului Ilie Vasile, unii spectatori veniţi în „trecere“ la film îşi lasă în hol bicicletele. Cu superficialitate este privită şi o sarcină mai importantă pe care o are responsabilul : programarea la ore fixe a spectacolelor. In tot timpul rulării filmelor, în sală este un continuu du-te-vino. Eşti nevoit să faci fel de fel de exhibiţii pentru a nu pierde din secvenţele ce se succed pe ecran. Şi poate n-ar fi mare lucru să faci şi aceasta. Dar, paltonul cu care trebuie să stai îmbrăcat din cauza frigului din sală nu-ţi înlesneşte de loc mişcările. Aproape tot timpul iernii sala n-a fost încălzită. De multe ori, spun spectatorii, atunci cînd plouă afară, plouă şi înăuntru. Nu mai sint bilete... — Vă rog, un bilet de 1,50. — Nu mai sint! — Atunci unul de 2 lei. Iţi iei biletul şi intri in sală. întunericul (aici spectacolele au ore fixe, dar numai pe hîrtie), nu-ţi dă posibilitatea să-ţi găseşti locul. După ce te obişnuieşti, constaţi cu surpriză că sala e aproape goală. Cu preţul de 1,50 lei, se vînd biletele din primele trei rînduri. în sală însă, nu sînt nici atîţia spectatori cît ar încăpea în două rînduri de bănci. De ce ? Şi aici este frig. Şi mai este o cauză care determină pe spectatori să ocolească cinematograful „Nicolae Balcescu“. De multe ori spectacolele programate sunt suspendate. Sala este închiriată de casa raională de cultură. Surpriza cea mai mare însă au avut-o, cu cîtva timp în urmă, spectatorii cînd, venind să vizioneze filmul programat, au fost nevoiţi să asiste la repetiţia piesei „Nuntă la castel“. Cazurile acestea sînt destul de frecvente, iar spectatorului nu-i râmîne altceva de făcut decît să revină într-o altă zi pentru a vedea filmul, zi în care nu e exclus să aibă aceeaşi surpriză. Şi aici ca şi la cinematografele „Steaua roşie" şi „Mihail Eminescu", se află din abundenţă, printre scaune, resturi de ţigări, cocoloaşe de hîrtie etc. Instalaţiile sanitare nu funcţionează, zidurile sunt degradate, tencuiala e căzută de pe pereţi. Rulajele La toate cele patru cinematografe amintite rulajul filmelor constituie o problemă Se fac dese întreruperi. Sunt cazuri cînd spectacolele încep cu întîrziere. Datorită faptului că la toate unităţile cinematografice sînt programate spectacole la aceeaşi oră, cel puţin la două nu se prezintă jurnale de actualităţi. Cinematografele primesc şi completări. Dar aşa cum s-a întîmplat la „Steaua roşie“ (responsabil Ştefan Moise), acestea nu sînt rulate, între două spectacole rămîn astfel pauze de cîte o jumătate de oră. Responsabilul cinematografului „Nicolae Bălcescu“ afirma că nu pot decala programul între două cinematografe, deoarece întreprinderea regională cinematografică a fixat, acest program. Tovarăşii de aici spun că, dimpotrivă, unităţilor cinematografice li s-a indicat să facă acest lucru. • Pentru remedierea lipsurilor semnalate mai sus este necesar ca responsabilii de unităţi cît şi personalul din subordine să privească cu mai mult simţ de răspundere îndatoririle ce le revin. E de datoria activiştilor comitetului orăşenesc pentru cultură şi artă şi a Întreprinderii regionale cinematografice să controleze şi să îndrume mai îndeaproape activitatea unităţilor, între comitetul orăşenesc pentru cultură şi artă pe de o parte, responsabilii unităţilor de aici şi întreprinderea regională cinematografică Ploieşti pe de altă parte, există divergenţe, după cum am văzut, în ceea ce priveşte programarea filmelor, a jurnalelor de actualităţi, a completărilor. E timpul ca acestea să fie înlăturate, deoarece cei care au de suferit sunt spectatorii. GH. PREDA „CROSUL BALCANIC" Trei victorii ale atleţilor români ISTANBUL 31 (Agerpres). — Duminică la Istanbul s-a desfăşurat cea de-a 8-a ediţie a „Crosului balcanic" care a inclus anul acesta pentru prima oară şi o probă de juniori. Un frumos succes a obţinut reprezentanta ţării noastre Florica Grecescu care a redevenit campioană balcanică după o întrerupere de un an. La masculin a fost înregistrată o surpriză. Preluînd conducerea de la plecare, atletul turc Dalkilici, n-a mai putut fi ajuns cu toate eforturile depuse de Grecescu, Barabas, Lupu şi Vámos, clasaţi pe locurile următoare. In ambele probe victoria pe echipe a revenit ţării noastre. Penultima etapă la volei Cînd arbitrul jocului Rapid-Progresul fluierase sfîrşitul partidei, susţinătorii echipei campioane aveau toate motivele să fie mulţumiţi. Echipa lor favorită cîştigase întîlnirea cu Progresul la un scor categoric : 3—0. Dar această satisfacţie nu le era determinată numai de scorul în sine, ci mai ales, şi aceasta în primul rînd, de felul care au evoluat jucătorii rapidişti pe parcursul celor trei seturi. Intr-adevăr, Rapid a jucat excelent, a făcut un joc de demonstraţie în faţa unui adversar dornic să opună o rezistenţă cît mai dîrză, permiţîndu-ne totodată să constatăm că a redevenit echipa care a dat cele mai multe satisfacţii iubitorilor acestui sport. Este drept, şi nu putem neglija amănuntul, că a trebuit să treacă o perioadă bună pînă cînd antrenorul Roman a reuşit să realcătuiască cea mai bună garnitură a ţării. Dar, şi acesta este lucrul cel mai important, antrenorul feroviarilor părăsind de la bun început ideea necesităţii obţinerii de rezultate favorabile imediate şi neluînd în seamă „vocile“ care priveau cu oarecare îndoială perspectivele echipei noastre campioane, „voci" care îl stinjeneau în activitatea sa, a aplicat principiul perseverenţei şi seriozităţii în muncă, de altfel, singurul care stă la baza succeselor şi a reuşit cu sprijinul tuturor jucătorilor să readucă din punct de vedere valoric, echipa Rapid pe primul plan în ierarhia voleiului românesc. O ultimă constatare după etapa a 6-a : arbitrii au reînceput să dovedească nesiguranţă în conducerea jocurilor. A trecut destul timp pînă cînd s-a reuşit să se obţină o linie unitară, interpretativă în arbitraj. Este păcat s-o stricăm prin dese intervenţii, de foarte multe ori nejustificate. MARCEL RUSESCU România liberă In clişeul de sus : Scenă din comedia „Mirele furat“ de Ştefan Haralamb şi Stela Neagu care se joacă la Teatrul Naţional din Craiova. In clişeul de jos : Aspect din timpul repetiţiei spectacolului feeric „Floricica purpurie“ de I. Carnankova şi Breusevici, spectacol pregătit de colectivul de artişti amatori ai Casei raionale de cultură din Turnu Severin Zilele acestea, pe scena casei de cultură Mihail Eminescu s-a desfăşurat tradiţionalul concurs al formaţiilor artistice din şcolile medii şi profesionale din raionul 1 Mai din Capitală. Un program variat, alcătuit din coruri, orchestre, dansuri, brigăzi artistice de agitaţie, procese literare, recitări au pus la încercare exigenţa juriului şi a publicului spectator. Vacanţa a început dirijată de baghetele pricepute ale profesorilor de muzică, supravegheată din culise de ochiul instructorilor de dansuri, de brigăzi. Bucurie şi emoţii după programul fiecărei şcoli, în fiecare pauză. „Cum s-a prezentat corul nostru ?”, „Am recitat bine ?”, „Dar brigada şcolii noastre ?”, erau întrebările care circulau repezi ca o respiraţie în sala arhiplină şi ele păreau fireşti. Toţi elevii şcolilor medii şi profesionale au ţinut să se prezinte la un nivel cît mai ridicat. Formaţiile corale, impresionante ca număr şi prezentare, ale şcolilor medii 37, 10, 12, acompaniate mai întotdeauna de orchestre, făceau să răzbească, pînă dincolo de zidurile casei de cultură, imnurile închinate partidului şi ţării noastre, cîntecele revoluţionare. Soliştii instrumentişti, pretenţioşi în selectarea partiturilor, au făcut ca pe aceeaşi scenă să-şi dea mina clasicii muzicii universale cu contemporanii muzicii noastre : Brahms, Dvorjak, Ceaikovski, Rahmaninov, Haciaturian, Enescu... ■ Balada lui Ciprian Porumbescu a fermecat încă o dată publicul din sală în execuţia elevului violoncelist Petcu Adrian de la şcoala medie nr. 11 Dimitrie Cantemir. Şi cele şase eleve de la şcoala medie nr. 12, care au adus pe scenă puţin din frumuseţea cintecului popular bulgar şi a cîntecului german, au impresionat plăcut auditoriul. Echipele de dansuri apăreau ca o continuare măiestrită a sunetelor orchestrale... dansuri stilizate, în care eleganţa şi coloritul costumelor se îmbinau cu eleganţa mişcărilor. Intre un dans şi un cor, apăreau recitatori răsfoind în faţa publicului paginile cele mai dragi memorate — Arghezi, Beniuc, Labiş etc. Iată-l pe Pleşu Andrei din clasa a VIII-a a şcolii medii nr. 12, pregătit pentru un sfat mai îndelung cu spectatorii. Recită „Cel ce gindeşte singur" de T. Arghezi. Aplauzele tumultoase care cutremură sala sunt fireşti. Şerban Rodica din clasa a XI-a a aceleeaşi şcoli a recitat (pentru a cita oară ?) atît de îndrăgita poezie „Moartea căprioarei” a lui Nicolae Labiş. Păcat că liniştea ce s-a lăsat odată cu sfîrşitul dureros al poeziei, a fost spartă de apariţia pe scenă a unei interprete de talent, dar care, spre stupoarea noastră, a cîntat cîteva twisturi. Ce căutau twisturile după „Moartea căprioarei” de N. Labiş şi mai ales într-un program de concurs ? Brigada artistică de agitaţie a şcolii medii nr. 10, cu textul ingenios „Ediţie specială”, a restabilit atmosfera de concurs. Un cîntec începutului de primăvară, elogii celor care au obţinut succese meritorii la învăţătură şi disciplină şi, bineînţeles, înţepăturile cuvenite leneşilor, chiulangiilor, acelora care copiază exagerat moda. Brigada n-a uitat un lucru însă şi anume că a venit vacanţa. „Ce vom face în timpul vacanţei ?“ Şi răspunsurile au răsunat în cor ca nişte angajamente demne de încredere . 800 de elevi vor merge în excursiile organizate. Două zile în şir, de dimineaţă pînă în seară, au răsunat cîntecele elevilor artişti amatori din şcolile medii ale raionului 1 Mai, cîntece de bucurie, care au anunţat încheierea cu succes a unui trimestru întreg de muncă, dar totodată şi posibilitatea afirmării pe scenă a talentelor care nu întîrzie să se ivească cu fiecare an. MARTA CUIBUS Artişti amatori din şcoli pe scenă ! PE SCURT • Echipa bucureşteană de rugbi „Griviţa Roşie" şi-a început turneul în Franţa, jucînd cu formaţia Beziers, cîştigătoarea „Cupei campionilor europeni". Rugbiştii francezi au obţinut victoria cu scorul de 19—3 (5—3) In continuarea turneului, echipa „Griviţa Roşie" va juca la Grenoble şi Auch. • Miercuri de la orele 16 pe stadionul Republicii, selecţionata olimpică de fotbal a ţării noastre va susţine un meci internaţional în compania echipei Slovan Bratislava. • în meci retur contînd pentru „Cupa Europei" la box echipa R.P. Bulgaria a învins cu scorul de 7—3 selecţionata Irlandei. • Boxerul maghiar László Papp și-a păstrat titlul de campion european la categoria mijlocie, învingîndu-l prin Ko tehnic în repriza a 4-a pe Peter Müller (R.F. Germană). In urma acestei victorii, Laszlo Papp a primit dreptul de a-l intîlni pe campionul lumii la „mijlocie" — nigerianul Dick Tiger. Marți 2 aprilie 1963 — nr. 5743 15S & TEATRE "3 8 Cavalerul rozelor, 8 19,30 : Operă Şi Ba- let al R.P.R. ; Sidoriana, 19,30 : Naţio- g nai ,,I. L. Caragia- 8 le“ (sala Studio) ; 8 Vizita bătrînei doamne, 15 : Orfeu în in-8 8 fern, 19,30 : Naţional „I. L. Caragia- 8 le“ (sala Comedia) ; Cezar şi Cleopatra, 0 19,30 : „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala 3 g din Bd. Schitu Măgureanu); Menajeria 8 8 de sticlă, 19,30 : „Lucia Sturdza Bu- l8 landra“ (sala Studio) ; Antoniu şi Cleo- g patra, 19,30 : „C. I. Nottara“ (sala g o Magheru) ; Scandaloasa legătură din 8 tre D-l Kettle şi D-na Moon, 20 : „C. I. Nottara“ (sala Studio) ; Antigona _ şi ceilalţi, 15 : Băiat bun, dar... cu bip-g , suiri, 19,30 : Muncitoresc C.F.R. ; Logogodnicul de profesie se însoară, 20 : g . Tineretului (sala C. Miile) ; Misterul 8 - cizmei, 16 : Tineretului (sala din_ str. Dobrogeanu Gherea) ; Ocolul pămîntu- g lui în 30 de melodii, 20 : „C. Tănase“ g (sala Victoriei) ; Bucuroşii de oaspeţi, g g 19,30 : Ansamblul folcloric de cîn- 8 g tece şi dansuri al S.P.C. (sala 9 g Savoy) ; Cu cîntec spre stele, 20 : 18 Evreiesc de Stat ; „Un băieţel, g g o paiaţă şi o maimuţă“ şi „Rochigţa cu figuri“, 10 : „Ţăndărică“ (sala 8 Orfeu) ; Umor pe sfori, 10 ; Cartea cu 8 Apolodor 16 : „Țăndărică" (sala Aca- g demiei) ; Alo aici e Stroe, 20,30 : g O.S.T.A. (sala Dalles) g Cartagina în flă- 8 cări : rulează la Pa- 8 tria ; Rebelul : ru- | lează la Republica, g I. C. Frimu, G. Coș- g 8 Pl JUf PN A buc ; Omul merge g 8 'WS &|fB#tdupă soare, rulează g la Magheru, Tineretu- 8 0 lui, Volga ; Un erou în papuci, rulea- | g ză la V. Alecsandri, Bucureşti, Gh. g g Doja, Floreasca, Ştefan cel Mare, g 8 1 Mai; Noapte necruţătoare : E. Pa- g 8 vel, 23 August, Al. Sahia; Povestea g S anilor înflăcăraţi : Lumina : O călăto- 8 g rie spre centrul pămîntului (seria a g g II-a) : Victoria ; Bunica Sabella : Cen- g 8 trai, Luceafărul ; Program de filme do g 1cumentare : Timpuri Noi ; Partea ta g § de vină, rulează la M. Gorki ; Fugarul: g 13 Septembrie ; Dosarul furat : Al. Po- * g pov, Moșilor, 16 Februarie Omul g § amfibie : 8 Martie ; Camelia : Olga g g Bancic ; Clinele sălbatic Dingo : Dru- 8 g mul Serii ; Cartouche : 30 Decembrie ; 8 8 Şapte dădace : A. Vlaicu, I. Pintilie ; 8 8 Mirajul : Cultural ; Divorţ italian : 15 C-tin David, G. Bacovia ; Vacanţă la g o mare : B. Delavrancea, Mioriţa, Liber- g g tăţii, înfrăţirea între popoare ; Contele g 8 de Monte Cristo (ambele serii) : ru- | g bează la M. Eminescu ; Kaşmir: Popu- | 8 Iar ; Balada husarilor : Munca, T. Via- g 8 dimirescu ; Meşter la toate : Arta ; g Rîul şi moartea • Flacăra ; Aşa se fac g g cancelarii : Griviţa ; Festivalul Chaplin: 8 g V. Roaită ; Baronul de Münchhausen , g Unirea.8 8 ----- 8 18,30 : Universita- § tea tehnică la televi- g ziune „Construcţii g moderne da utilaj g petrolier“ (I) ele vi- 8 giner Ion Chivăran, § director tehnic la g Uzinele de utilaj pe ge trolier Tîrgovişte ; 19,00 : Jurnalul tele- g viziunii ; 19,15 : Pentru copii : „Răg ţuşca cea urîtă“ — povestire de H. Ch. J g Andersen Desenează lurie Darie; g . 19,35 : Transmisiune de la Teatrul de g I stat de operetă : „întîlnire cu dragos- 8 8 tea“ de Nicolae Kirculescu, artist eme- 8 g rit. In pauze : emisiune de ştiinţă : 8 8 ciclul „Despre atom“ — (II), „Surpri- | g zele microcosmosului“ de Ion Mînzatu; g 8 Șah ; In încheiere : Buletin de știri. 8 ^ooocaooo«>oooooaoooocooeooooooos>.x)ooooooooovoS I 8 MOOOOOOOOOOOOOOOCOOO0000000000000000000000» Sărbătorirea artistului poporului Gheorghe Storin In sala Comedia a Teatrului National „I. L. Caragiale" din Capitală a avut loc luni seara sărbătorirea artistului poporului Gheorghe Storin cu prilejul împlinirii a 80 de ani de viaţă şi a 60 de ani de activitate artistică. înainte de festivitate s-a prezentat un tablou din spectacolul cu piesa „Regele Lear“ de W. Shakespeare, avînd în rolul titular pe maestrul Gh. Storin. Au luat cuvîntul acad. Zaharia Stancu, directorul Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“, artistul poporului Sică Alexandrescu, prim regizor al teatrului, artistul poporului Costache Antoniu, rectorul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale“, Florin Piersic din partea tinerilor actori şi artistul poporului Radu Beligan, preşedintele Consiliului teatrelor din partea Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Vorbitorii au adus un omagiu călduros sărbătoritului, relevînd meritele sale de artist şi cetăţean. Răspunzînd, maestrul Gh. Storin şi-a exprimat recunoştinţa faţă de partid şi guvern, care i-au preţuit şi cinstit munca depusă pe tărîmul artei și a mulțumit pentru frumoasele cuvinte și urări adresate. r Campionatul categoriei A de fotbal Puţine, foarte puţine şi neesenţiale modificări a adus în clasament etapa a treia a returului campionatului categoriei A de fotbal, încheiată cu următoarele rezultate : Dinamo Bucureşti— Rapid 1—1 ; Progresul—Steaua 2—2 ; U.T.A.—Dinamo Bacău 3—1 ; C.S.M.S. Iaşi—Steagul roşu 2—0 ; Minerul— Farul 1—0 ; Ştiinţa Timişoara— Ştiinţa Cluj 1—0 Dinamo Bucureşti, continuă să-şi păstreze locul de lider cu acelaşi avans, de un singur punct, asupra echipei Steaua, care nu a reuşit duminică mai mult decît dinamoviştii. Bucureştenii, atît Dinamo cit şi Steaua, au lăsat în urmă la 3 şi 2 puncte pe Ştiinţa Cluj, iar următoarea etapă s-ar putea să le consolideze şi mai mult poziţiile, căci, în timp ce Dinamo şi Steaua joacă acasă, Ştiinţa Cluj se deplasează la Ploieşti, iar Rapid aflat pe locul IV, joacă tot în deplasare. S-ar putea deci ca etapa din 7 aprilie să aducă unele lămuriri mai substanţiale în fruntea clasamentului. Unele inversări de locuri s-au produs la mijlocul clasamentului, unde Farul — singura echipă care în retur nu a obţinut nici un punct şi nu a înscris nici un gol — a mai coborît două locuri, ca şi Steagul roşu şi Petrolul de altfel, ultima echipă avînd însă un joc mai puţin prin amînarea partidei cu Crişana. In schimb, Ştiinţa Timişoara a făcut o ascensiune de trei locuri, iar Rapid, C.S.M.S. Iaşi şi Minerul au urcat cîte un loc. Pentru echipele şi spectatorii bucureşteni, duminică a fost o zi grea. O ploaie măruntă şi rece a început să cadă încă din jurul orei 13 şi nu a stat nici măcar o singură secundă, udîndu-i pînă la piele pe cei aproape 50.000 de spectatori prezenţi pe stadionul „23 August“, pentru a viziona primul cuplaj interbucureştean al anului. Au stat nemişcaţi sub ploaia necruţătoare timp de cinci ore, urmărind apriga dispută dintre Progresul— Steaua şi Rapid— Dinamo Bucureşti. La rîndul lor, jucătorii au fost şi mai vitregiţi, căci în afara apei care curgea de sus, ei au trebuit să lupte din greu cu condiţiile dificile de joc, ridicate de un gazon transformat într-o pastă cleioasă din care cu greu îţi puteai deslipi picioarele. Jocurile au avut însă darul să pasioneze spectatorii datorită excepţionalei voinţe cu care au luptat jucătorii celor patru formaţii. Partidele au mai plăcut şi au reţinut asistenţa în tribune pînă la fluierul final şi datorită incertitudinii care a domnit în jurul rezultatelor finale, atît în primul meci cit şi în cel de al doilea. Întîlnirea Progresul—Steaua, cu care s-a inaugurat programul nu promitea, prin antecedente, o luptă atît de echilibrată. După ultimele evoluţii, Progresul nu avea, teoretic, nici o şansă în faţa echipei Steaua. Starea terenului a făcut însă să dispară diferenţa de tehnică şi de concepţie tactică dintre cele două echipe, net avantajoasă în alte condiţii formaţiei militare. Şi astfel balanţa a înclinat multă vreme de partea Progresului, atîta timp cît Steaua a încercat să joace ca pe un teren uscat, cu pase multe, scurte şi moi. Acţiunile lor insă nu reuşeau căci mingea se oprea pe parcurs, în băltoacele de pe teren. In schimb Progresul a atacat mai avîntat, cu pase lungi, la înălţime, făcînd ca mingea să ajungă destul de repede la poarta lui Eremia. In acest fel, Progresul şi-a asigurat superioritatea în joc, şi-a înghesuit adversarul în careu şi chiar în primele minute a avut cîteva situaţii de gol deosebit de favorabile, ratate însă pe rînd. Totuşi Progresul concretizează superioritatea sa teritorială printr-un gol înscris de Oaidă, care a şutat sus la păianjen, de la circa 30 de metri de poartă. Steaua începe şi ea, treptat, treptat să acţioneze mai simplu, se apropie tot mai des de poarta lui Mindra şi in cele din urmă obţine egalarea prin golul înscris de Voinea Progresul ia din nou conducerea, chiar la începutul reprizei a doua, prin golul înscris de Stoicescu, dar Steaua egalează iarăşi prin Constantin, care a transformat o lovitură de la 11 m, acordată în mod cu totul nejustificat de arbitrul N. Mihăilescu. Acesta şi-a dat probabil seama de greşeala săvirşită căci, în continuare, vrind s-o repare, a anulat echipei militare un gol perfect valabil înscris de Tătaru. In cea de-a doua partidă, Rapid a fost mai aproape de victorie decit Dinamo Bucureşti, cu toate că dinamoviştii au fost aceia care au înscris primul gol şi şi-au apărat această mică zestre o bună bucată de vreme. Egalarea a survenit insă în repriza secundă, cînd Dinamo s-a aflat în mare dificultate datorită presiunii continue exercitate de rapidişti la poarta lui Datcu, Rapid a jucat mai bine pe terenul alunecos şi ar fi meritat să cîştige faţă de aspectul general al partidei, faţă de situaţiile multe şi clare de gol pe care le-a avut. Starea terenului însă i-a împiedicat de cîteva ori pe atacanţii rapidişti să introducă balonul nu poartă cum a fost cazul lui Ion Ionescu care, aflat singur la numai ciţiva metri de poarta lui Datcu, nu a mai avut putere să-şi descleşteze bocancul din noroi. Dinamo Bucureşti are meritul că a ştiut să se organizeze bine în apărare, compartiment care de altfel a dus tot greul meciului, căci linia de atac, îndeosebi în repriza secundă, s-a apropiat de foarte puţine ori de poarta lui Todor I. BOCIOACA