Romînia Liberă, iulie 1963 (Anul 21, nr. 5819-5844)

1963-07-02 / nr. 5819

Pag. 2-a gospodărirea cartierului Circumscripţia electorală orăşenea­scă nr. 33 din oraşul Piteşti se află în cartierul Traian. Aici, ca în multe alte locuri din oraş au fost construite în ultimii ani blocuri noi, frumoase şi confortabile. Prin legătura permanentă ce o ţin cu cetăţenii prin vizitele ce le fac acestora, am constatat că locatarii din cartierul nostru manifestă o grijă deo­sebită pentru buna gospodărire şi în­frumuseţarea cartierului. Acest lucru este şi mai evident prin realizările în acest domeniu la care au luat parte toţi locatarii. Cartierul nostru este situat cu mult mai sus decît centrul oraşului. Pentru a ajunge în centru oamenii urmează să facă înconjurul prin strada Dealurilor, unde o bună parte din drum se află in pantă şi este încă nepavat. In timpul ploilor, drumul devine periculos. Discu­tând această problemă cu cetăţenii din circumscripţie, s-a născut propunerea de a construi o scară de acces din str. Traian. Cu sprijinul sfatului popular şi al unor întreprinderi din oraş, cu participarea la muncă a cetăţenilor, scara a fost realizată. Este o lucrare masivă, din beton, pe o lungime de 200 metri. In părţi, au fost amenajate şanţuri de scurgere şi, lingă ele, au fost plantate flori. Drumul spre centrul oraşului este mult mai scurt pe aici. Pentru ca circulaţia să se facă în condiţii mai bune şi prin cealaltă parte, am trecut la amenajarea trotuarelor din strada Dealurilor. Pînă acum, a fost nivelat terenul, au fost montate bordurile, urmînd ca în curînd să se toarne asfaltul. O altă preocupare a noastră este şi aceea a spaţiilor verzi. Pe lingă fie­care bloc au fost plantate flori şi ga­zon. Aceste spaţii verzi din circum­scripţia noastră sînt bine întreţinute de către locatari şi ele dau o notă mai frumoasă, mai veselă cartierului. Cum printre locatarii noştri sunt mulţi amatori de sport, cu participarea acestora s-a amenajat un teren de vo­lei şi baschet, unde se dispută meciuri între locatarii diferitelor blocuri. Buna gospodărire a locuinţelor şi a cartierului ridică şi alte probleme care, pînă în momentul de faţă, nu sunt re­zolvate şi de care I.G.O. ar trebui să se ocupe mai îndeaproape. Multe blocuri au fost date în funcţiune cu un sistem defectuos de aerisire la insta­laţiile sanitare şi la dependinţe. Bate­riile la cazane nu funcţionează normal, iar la un control mai amănunţit pe care l-am făcut împreună cu cîţiva specialişti dinte locatari, am constatat că se pierde combustibil. De aceea şi taxele de încălzire sunt ridicate. Dar mai grav este faptul că au loc ase­menea scurgeri pe reţea, ceea ce pre­zintă un pericol serios pentru locatari. Despre aceste lucruri am informat secţia de gospodărie comunală a sfatu­lui popular orăşe­nesc, am cerut să se facă revizuirea in­stalaţei nu numai în cartierul nostru dar în înteg ora­şul, deoarece asemenea pierderi se ma­nifestă şi în alte părţi. Pînă acum însă nu s-a făcut nimic. Alimentarea cartierului cu energie electrică a rămas şi acum, deşi sunt cîţiva ani de la darea în funcţiune a blocurilor, tot în fază de şantier. Stâl­pii sunt montaţi din 1956 şi fiind din brad alb au început să putrezească. Pentru executarea lucrării definitive s-a făcut documentaţia tehnică. Noi pro­punem ca instalaţia de energie elec­trică să fie executată prin cablu sub­teran. Este o lucrare mai bună şi co­respunde sistematizării generale a ora­şului. Din faptul că o serie de lucrări de întreţinere a locuinţelor pe care tre­buie să le facă I.G.O. sînt mereu amî­­nate, reiese că această întreprindere nu reuşeşte să facă faţă actualului vo­lum de fond locativ, care în ultimul an a crescut mult şi creşte în conti­nuu. Ţinînd seama de aceasta, poate ar fi bine să se formeze o întreprin­dere specializată, aşa cum există şi în alte oraşe, care să se ocupe numai cu administrarea şi întreţinerea locuinţe­lor. In acest fel, munca întreprinderii pe de o parte şi cea a locatarilor pe de alta va da rezultate mai substan­ţiale în buna gospodărire a locuinţe­lor şi a cartierelor. Ing. VASILE BOBOCEA deputat în statul popular al oraşului Piteşti DEPUTATULUI Controlul obştesc pe teren (Urmare din pag. 1) Dar nu numai în sectorul deservi­rii în unităţile comerciale. Sfera de activitate a acestor echipe se lăr­geşte necontenit, incluzând în preo­cupările lor şi alte domenii care au un contact nemijlocit cu cetăţenii. Dacă vom cerceta, de pildă, activita­tea celor 71 de echipe de control ob­ştesc care acţionează în controlul unităţilor spitaliceşti, vom vedea că şi aici se simte din plin rolul lor ac­tiv, însoţite de medici bine pregătiţi, cu cunoştinţe multilaterale, echipele de control obştesc în urma vizitelor pe care le fac la spitale, dispensare sau în circumscripţiile sanitare con­tribuie la îmbunătăţirea activităţii respective. Să dăm cîteva exemple. Nu de mult, o echipă de control obştesc, condusă de Gh. Petcu de la întreprinderea „Electromagnetica” a constatat că la spitalul Brîncovenesc, secţia de fizioterapie nu s-a îngrijit să aducă la timp nămolul pentru tratamente, iar la sala de ghips nu există conductă de apă caldă. Sesi­­zînd aceste deficienţe celor în drept, situaţia s-a îmbunătăţit. O altă echi­pă de control obştesc formată din muncitori de la uzinele ,,Semănă­toarea”, vizitând spitalul C.F.R. nr­ 2, a remarcat anumite neglijenţe în servirea mesei bolnavilor. Şi aici, datorită intervenţiei operative, lu­crurile au intrat pe făgaşul lor fi­resc. La spitalul „Ilie Pintilie", echi­pele de control obştesc, prin propu­neri judicioase, au contribuit la e­­fectuarea unor lucrări de reamena­­jare la secţia de chirurgie, precum şi la mai buna gospodărire a bucă­tăriei acestei unităţi spitaliceşti.Toate acestea sunt mărturii care ilustrează creşterea maturităţii şi eficienţei echipelor de control ob­ştesc Prin prezenţa lor în masă, prin antrenarea unui cerc cit mai larg de cetăţeni în această activitate obştească dusă în folosul comun,­­ aceste forme de participare activă a opiniei publice la treburile obşteşti oglindesc de fapt dezvoltarea conti­nuă a conştiinţei socialiste în ţara noastră. D. TABACU » Foto : AGERPRES î ~—. “ De curînd în comuna Afumaţi, re-)/ “ gim­en Bucureşti, a fost dată în fo- } “ losinţă o nouă şi frumoasă casă de­­j i cultură. Noua casă de cultură are o j i sală de spectacole cu peste 400 de II 5 locuri, un club, o bibliotecă, săli de ii î studiu etc. In clişeu , aspect este- i i rior al casei de cultură . POŞTA JURIDICĂ VASILE MUNTEANU din Bucu­reşti, întreabă dacă poate să pri­mească alocaţie de stat pentru copii atunci cînd aceştia au in­demnizaţie de merit, ca elevi ? RĂSPUNS: Legea prevede că in­demnizaţiile de merit pentru elevi nu se consideră burse şi deci nu in­fluenţează asupra drepturilor de alo­caţie de stat. In acest caz se acor­dă alocaţie de stat pentru copii, chiar dacă aceştia, ca elevi, primesc in­demnizaţie specială de merit. VICTOR TOFAN din Cluj, întrea­bă în ce condiţii se poate califica la întreprinderea unde lucrează ca muncitor necalificat ? RĂSPUNS : Calificarea muncitori­lor în meserie, care nu se pregătesc prin şcolile profesionale de ucenici sau şcoli tehnice pentru muncitori calificaţi, se face prin practică la lo­cul de muncă, în raport cu nevoile reale de cadre ale întreprinderii. Cunoştinţele necesare pentru prac­ticarea meseriei se vor asigura de tehnicienii şi muncitorii calificaţi din unitatea respectivă, în cadrul obliga­ţiunilor de serviciu, precum şi prin studiul individual. După însuşirea meseriei, muncitorii vor fi încadraţi pe baza probei prac­tice şi teoretice pe care o vor susţi­ne în faţa comisiei de încadrare ta­rifară din întreprinderi. MĂRIA CONDURĂŢEANU din re­giunea Ploieşti, întreabă unde trebuie să facă schimbarea nu­melui unui copil recunoscut ? RĂSPUNS : Potrivit dispoziţiunilor de lege, atunci cînd filiaţiunea este stabilită faţă de mamă şi intervine recunoaşterea ulterioară a copilului din afara căsătoriei de către tată, în­cuviinţarea ca să poarte copilul nu­mele tatălui, nu poate fi dată decît de instanţa judecătorească, iar nu de comitetul executiv al sfatului popular. Cu sprijinul cetatenilor CRAIOVA (coresp. R. I.).­­Printre comunele care au obţinut cele mai bune rezultate în acest an în ac­ţiunea de gospodărire şi înfrumuseţare în regiunea Oltenia se află şi comuna Mîrşani din raionul Caracal, între altele cetăţenii comunei au amenajat şi cu­răţit şanţurile pe o lungime de 15.700 metri liniari, s-au reparat şi construit 331 podeţe, s-au executat spaţii verzi de-a lungul drumurilor pe o suprafaţă de 3500 m.p. Au fost de asemenea re­date agriculturii prin defrişări 22 de ha. Valoarea totală a lucrărilor executate cu sprijinul cetăţenilor se ridică la 200.000 lei. Prin munca patriotică, locuitorii co­munei Măceşul de Sus, raionul Segar­­cea au terminat electrificarea comunei, au amenajat drumul comunal pe o dis­tanţă de 3 km„ au plantat pomi fruc­tiferi pe marginea şoselei înfăptuind de asemenea şi alte numeroase lucrări de interes obştesc. In ansamblu, contribu­ţia lor voluntară a adus economii în valoare de 334.000 lei. IN CAMPIONATUL CATEGORIEI A DE FOTBAL Continuă lupta pentru evitarea retrogradării Reluarea campionatului categoriei A de fotbal, după întreruperea dic­tată de pregătirea și disputarea în­tâlnirii oficiale cu Danemarca, a re­zolvat definitiv problema primului loc. Dacă pînă duminică, teoretic dis­­cutînd, Steaua ar mai fi putut să depăşească pe Dinamo, acum această posibilitate este exclusă, deoarece avansul de 5 puncte luat cu mult timp în urmă de dinamovişti nu mai poate fi răsturnat în cele două etape care au mai rămas de disputat. Aşa­dar, Dinamo Bucureşti este virtuală campioană a ţării, performanţă pe care bucureştenii o realizează al doi­lea an consecutiv. Interesul pentru acest final de campionat va fi între­ţinut de lupta ce se dă în zona retro­gradării, unde etapa de duminică nu a fost în măsură să limpezească lu­crurile în întregime. Disputa dintre Dinamo Bacău şi Crişana continuă dar, aşa cum am mai spus şi în alte comentarii ale noastre, cele mai mari şanse de izbîndă le are echipa U.T.A., care în afara unui punct avans asu­pra celorlalte două are un program mai avantajos, deoarece ultimele jocuri, cu Progresul şi Crişana le dis­pută pe teren propriu în timp ce Di­namo Bacău şi Crişana mai au de fă­cut cite o deplasare. Emoţiile retrogradării, e drept în mai mică măsură, le trăiesc şi echi­pele Progresul, Petrolul şi C.S.M.S. Iaşi, care la ora actuală au acumulat 24 de puncte dar care, teoretic, pot fi întrecute, în eventualitatea că pierd ambele jocuri pe care le mai au de disputat, iar U.T.A., Dinamo Bacău şi Crişana le cîştigă. Consultînd progra­mul ultimelor două etape reiese că această posibilitate nu este exclusă. Progresul, de pildă, joacă duminică la Arad, iar în ultima etapă la Bucu­reşti cu Steagul Roşu, partidă pe care nu o poate considera de la bun început câştigată. Petrolul se depla­sează duminică la Iaşi, unde puţine echipe au cîştigat, iar în ultima etapă primeşte vizita dinaraoviştilor din Bacău. Cit despre C.S.M.S., a­­ceasta are de jucat ambele partide pe teren propriu cu Petrolul şi Steaua, meciuri grele din care însă poate acumula cele două puncte ne­cesare punerii la adăpost de orice surpriză. Dar toate aceste calcule teoretice pot fi uşor răsturnate, aşa cum s-a întîmplat de altfel şi în etapa de du­minică,­ cînd s-au înregistrat cîteva rezultate neaşteptate, după cum se poate vedea din lectura lor: Rapid — U.T.A. 3—4; Progresul — Parul 0—3; Minerul Lupeni — Dinamo Bacău 0— 0 Steagul Roşu — Dinamo Bucureşti 3—0; Petrolul — Steaua 4—0; Ştiinţa Timişoara — C.S.M.S. Iaşi 4—1; Cri­şana — Ştiinţa Cluj 4—6. Performerele etapei sunt: Indiscu­tabil, U.T.A. şi Farul învingătoarele din cuplajul programat duminică du­­pă-amiază pe Stadionul Republicii din Capitală. U.T.A. şi-a asigurat succe­sul in prima repriză, cînd a făcut un excelent joc de înaintare, destrămlnd şi depăşind cu uşurinţă apărarea ime­diată a bucureştenilor. Deşi au primit SOFIA 1 (Agerpres).­­ Comisia spe­cială de selecţie a echipei balcanice de atletism a format reprezentativa care va întîlni la 15 şi 16 iulie la Helsinki, echipa Scandinaviei. Rezultatele bune obţinute de atleţii romîni în concursul de la Sofia unde au învins reprezenta­tiva R.P. Bulgariei au făcut o bună im­presie asupra specialiştilor astfel că R.P. Romînă a fost solicitată să dea 19 atleţi in selecţionata Balcanilor. Iată numele atleţilor romîni care vor face parte din echipa balcanică . Tudo­­ s­r • Tinerii luptători români s-au compor­tat remarcabil în concursul internaţional de lupte clasice „Turneul speranţelor olim­pice" desfăşurat la Elblag (R.P. Polonă), C. Turturea (52 kg), I. Alionescu (57 kg), S. un gol, chiar în primul minut, ară­denii nu au depus armele, ci din contră s-au avîntat cu şi mai multă ambiţie spre poarta lui Niculescu, reuşind destul de repede să egaleze şi apoi să ducă scorul la 4—1 în fa­voarea lor. După pauză însă, oaspeţii toropiţi de căldură slăbesc ritmul şi astfel iniţiativa trece de partea rapi­­diştilor. Acestora le-a lipsit însă forţa necesară de a întoarce rezulta­tul în favoarea lor şi nu au reuşit decît să reducă la un singur gol dife­renţa de pe tabela de marcaj. In cel de al doilea joc al cupla­jului, jucătorii Farului şi-au impus superioritatea încetul cu Încetul reu­şind pînă la urmă, să cîştige fără emoţie în faţa unui adversar care, evident, s-a resimţit după cele 240 de minute susţinute în „Cupă“ cu Siderurgistul în decurs de două zile. In plus, echipa Progresul a fost han­dicapată şi de eliminarea de pe teren a jucătorului Nedelcu care, în nr. 40 de joc a avut o ieşire reprobabilă, lovindu-l intenţionat pe Ologu.­ L BOCIOACA Iaşcu, Stamatescu (100 m), Jurcă (200 m), Zamfirescu (ştafetă 4x100 m), Va­­moş (800 m), Barabas (1.500 m­ şi 5 000 m), Grecescu şi Lupu (10 000 m), Macovei (110 m garduri), Dăndărău şi Caramihai (3.000 m obstacole), Popov­­schi şi Calnicov (lungime), Ciochină (triplu salt), Porumb, Spiridon (înălţi­me), Drăgulescu, Răşcăneanu (ciocan), Socol (decatlon). Selecţionata Balcanilor mai cuprinde atleţi din R.S.F. Iugoslavia, R.P. Bul­garia, Grecia şi Turcia. r­e Popescu (63 kg) şi St. Stîngu (grea) au ocu­pat primele locuri la categoriile respective. Pe echipe victoria a revenit reprezentativei ţării noastre cu 25 puncte Urmată de R.P. Polonă, — 21 puncte, Iugoslavia — 17 puncte şi R. P. Ungară — 17 puncte, 19 atleţi romîni în echipa balcanica Rom­ânia liberă Reclama şi tehnica comercială Avem în faţă primul număr al unei publicaţii a cărei apariţie a fost salutată cu satisfacţie de lucră­torii din comerţ,, publicaţie care umple un gol pînă acum resimţit. Este vorba de revista Ministerului Comerţului Interior intitulată Re­clama şi tehnica comercială. Aceas­ta îşi propune, aşa cum se arată în articolul introductiv, să îndru­­meze lucrătorii din comerţ în pro­blemele privind folosirea celor mai corespunzătoare mijloace de infor­mare a cumpărătorilor şi de popu­larizare a mărfurilor. Acest obiectiv e deosebit de im­portant pentru comerţul nostru so­cialist. Pe măsura sporirii consi­derabile a gamei de produse fabri­cate în industria uşoară şi alimen­tară, pe măsură ce în unităţile co­merciale apar mereu noi sortimente de mărfuri, unele din ele puţin cu­noscute de cetăţeni, informarea lar­gă şi corectă, prin forme cit mai adecvate, a marelui public consti­tuie o ncesitate de prim ordin. Ca­drele din comerţ trebuie să cunoască tot mai bine şi mai aprofundat cele mai bune metode de informare şi îndrumare a cumpărătorilor, noi­le sisteme de vînzare a mărfurilor, elemente de tehnică comercială. A­­cestui scop îi slujeşte apariţia re­vistei mai sus citate. O revistă cu titlul „Reclama“ obli­gă prin ea însăşi la o ţinută grafică îngrijită, atrăgătoare. Din acest punct de vedere, primul nu­măr a revistei este promiţător, în mod special ies în evidenţă foto­grafiile colorate oglindind o seamă de vitrine ale unităţilor comerciale. Trebuie salutată şi preocuparea redacţiei de a-şi atrage colabora­tori din rîndul scriitorilor. De men­ţionat,­in această privinţă, este articolul „Frumosul în comerţ“, is­călit de Eugen Barbu. (Din păcate caracterul de litere folosit la titlu, cit şi „podoaba“ grafică a iniţialei sunt departe de a sluji ideii de frumos). Din conţinutul revistei, mai atrag atenţia o seamă de articole de îndrumare concretă, tehnică, a lucrătorilor din comerţ, cum sunt: „Noul în domeniul amenajării vitri­nelor“ de N. Auerbach, „Formele de deservire şi influenţa acestora asupra tipurilor de mobilier comer­cial şi a organizării interioare a unităţilor de desfacere“ de Gh. Teo­­doraşcu, rubricile de schimb de experienţă, „Tribuna vitrinierului“ şi Campania de reclamă etc. Salutând apariţia revistei „Recla­ma şi tehnica comercială", ne per­mitem să adresăm întreprinderii de stat „Reclama comercială", edi­toarea publicaţiei, cîteva sugestii. Desigur că în ansamblul probleme­lor legate de reclamă un loc impor­tant trebuie acordat vitrinelor, cartea de vizită a magazinelor. Credem totuşi că un echilibru mai judicios s-ar impune, actualmente problema amenajării vitrinelor do­­minînd aproape exclusiv întreaga revistă. In aceste condiţii, inevitabil că au loc repetări de idei, iar gama problemelor ridicate se restrînge. Am considera deosebit de necesar să se dea importanţa cuvenită şi conţinutului reclamei, necesitate ce reiese din unele neglijenţe sau gre­şeli care s-au făcut resimţite şi care au fost menţionate la timpul lor. Informarea justă şi exactă, în­lăturarea exagerărilor, a unor afir­maţii prea puţin verificate, sunt chestiuni cel pu­ţin la fel de impor­tante ca şi forma folosită pentru reclamă. Textul reclamelor difuzate prin presă, radio, televiziune, cine­matograf ar trebui să se bucure de mult mai multă atenţie, evitîndu-se cele stereotipe, confuze, inexacte sau chiar ridicole, care, din păcate, se mai întîlnesc. De aceea, credem că întreprinderile comerciale (și nu nu­mai cele comerciale) ar trebui, prin intermediul revistei, să fie îndru­mate cum să alcătuiască aceste texte. N-ar fi rău dacă revista ar organiza şi o discuţie cu diferite categorii de creatori — graficieni, arhitecţi, muzicieni, pictori deco­ratori etc., pe temele legate de pre­zentarea cît mai atractivă a recla­melor. O discuţie mai largă comportă şi reclama luminoasă, atit din punct de vedere tehnic, comer­cial, cît şi estetic. Aceste probleme, ca şi multe al­tele, ar îmbogăţi conţinutul tematic al revistei, i-ar spori eficienţa. Căci, nu ne îndoim, în lunile care vor urma, publicul cumpărător va simţi tot mai mult efectul pozitiv pe care apariţia noii publicaţii îl va avea asupra îmbunătăţirii formei şi con­ţinutului reclamei. PAUL MARIAN In zilele vacanţei de vară Palatul pionierilor din Bucureşti găzduieşte în continuare numeroase activităţi, desfăşurate în sălile sale spaţioase, în parcul bătrîn şi umbros, pe terenurile de sport sau la bazinul de înot. Copiii petrec aici clipe de neuitat. In clişeu : Aspect de la ser­barea cîmpenească desfăşurată zilele acestea la palatul pionierilor din Capitală Foto­­ AGERPRES ­ Şa®. Carmen —Teatrul de Operă și Balet al R.P.R. (164820) ora 19.30 ; Paganini — Operetă (148011) ora 19.30 ; Casa ini­milor sfărîmate — Teatrul de Comedie Bertoldo la curte — ,,I. L. Caragiale“ sala Comedia (14.71.71) ora, 20 (Spectacol dat de teatrul de Stat din Ploieşti) ; Vizita bătrînei doamne — Sala Consiliului Central al Sindica­telor (13.13.00) ora, 19.30 (spectacol dat de teatrul de Stat din Braşov ; Paprika­­cokteil — Circul de Stat (11.01.20) ora, 20, Avîntul tinereţii — Vasile Alecsan­­dri (11.81.12) orele : 15, 17, 19, 21; Vic­toria (16.28.79) ore­­*IVEM A le: 10, 12.15, 14.30, IN­ICMM 16.30, 18.30, 20,30; G. Coşbuc (23.71.01) orele : 10, 12, 15, 17, 19. 21. Clubul Ca­­valerilor — Elena Pavel (15.63.84) orele: 10, 12, 15 ,17, 19, 21 . Libertăţii (23.07.40) orele : 10, 12, 14, 16.30, 18.30, 20,30. Doctor în filozofie — Patria (11.86.25) orele : 9.30, 11.30, 14.30, 16.30, 18.45, 21 ; I. C. Frimu (16.29.17) orele : 9.30, 11.15, 13.15, 17, 19. 21 ; Griviţa (17.03.58) orele : 10, 12, 16.30, 18.30, 20.30 ; Mioriţa (14.27.14) orele : 10, 12, 14 16, 18, 20; Ştefan cel Mare (12.06.88) orele : 9, 11, 13, 15, 17, 19. 21 ; Miste­rele Parisului — Republica (11.03.72) orele • 8. 10, 12. 14, 16.30, 18.45, 21. 23 ; București (15.61.54) orele • 8.45, 10.45, 12.45 14.46, 16.45, 19, 21.15; 1 Mai (18.49.04) orele : 9.45, 12, 14.15, 16.30, 18.45. 21 . Gh. Doja (16.22.73) orele 8.30, 10.45, 13, 15.15, 17.30, 19.45, 22.15 . Al Sahia (21 49.46) orele : 9.45, 11.45, 13.45 15.45, 17.45, 20 ; Lumină de iulie — G. Bacovia (23.94.10) orele : 15.30, 18, 20.15 ; Colegii — Moșilor (12.52.93) orele : 15, 17, 19 ; Cereomuski —M. Eminescu (11.48.36) orele: 16, 18,15, 20.30; Olga Bancic (15.66.66) orele : 15.30, 18­; Tăunul — Popular (21.37.43) orele: 16, 18,15, 20.30 ; Niciodată — A. Vlaicu, (13.62.56) orele : 15, 17, 19, 21 ; Idiotul — 8 Martie (15.62.79) orele: 16, 18.15 ; Mirajul — Maxim Gorki (13.49.04) orele: 16, 18,15, 20.30 ; Ma­­melucul la T. Vladimirescu (21.39.82) orele : 16, 18, 20 ; Cei doi care au furat luna — Lumina (16.23.35) orele : 9.45, 15 în continuare, 16.45, 18.45, 20.30 ; 23 August (12.32.77) orele : 10, 12, 15, 17, 19, 21 ; Floarea de fier — 13 Sep­tembrie (16.35.38) orele : 11.30, 14.30, 16.30, 18.30, 20.30 — program pentru copii ora 10 ; Unirea (17.10.21) orele : 16, 18 ; Toată lumea e nevinovată — Cultural (16.25.39) orele : 15, 17, 19, 21; Noua prietenă a tatii — Volga (11.91.25) orele : 10, 16 în continuare, 18.15, 20.30; Barbu, Delavrancea (16.29.02) orele: 16, 18.15, 20.15; Pe urmele bandei — Al. Popov (16.26.10) orele : 9.30—21 în continuare; 30 Decembrie (23.17.50) orele 16, 18, 20. Noaptea pe autostradă — Munca (21.50.97) orele : 18,18.15, 20.30. Descoperirea lui Julian Boli — 16 Februarie (25.19.15) orele : 16, 18, 20. Milă regească — C-tin David (17.38.81) orele : 16,18.15, 20.30. Turneul veseliei — Timpuri noi (15.61.10) orele : 10—21 în continuare. Adorabile şi mincinoase — Magheru (13.92.72) orele : 10, 12, 14.15, 16.30, 18.45, 21 ; Floreasca (12.28.30) orele: 16, 18.15, 20.30; Luceafărul (23.91.00) orele : 15, 17.15, 19.30. Dracul şi cele 10 porunci — înfrăţirea între popoare (17.31.64) orele : 10. 15.45, 18.15, 20.30 ; Vasile Roaită (15.05.47) orele : 10, 12.30, 15, 17.30, 20. Tu ești minunată — Cen­tral (14.12.24) orele: 9.45, 12, 14,15, 16.30, 18.45, 21 . Giulești orele :­ 9.45, 12, 14, 16.15, 18.30, 20.30; Arta (21.31.86) orele : 11, 15. 17.15, 19. Că­pitanul Fracasse — Drumul Serii (14.10.37) orele­ 14.15, 16.30, 18.45, 21. Cumpără-ți în balon — Ilie Pintilie (12.88.50) orele : 15.30, 18. 20.30. Legea e lege — Tineretului (16.24.48) orele: 10, 12, 14. 16, 18.15. 20.30. Virsta dra­gostei — Flacăra (21.35.40) orele : 16, 18,15, 20.30. CINEMATOGRAFE — GRĂDINI Doctor în filozofie — Grădina I. C. Frimu, ora 20.15 ; Grădina Progresul, ora 20.30. Misterele Parisului — Ale­xandru Sahia, ora 22.15 ; Stadionul Di­namo, ora 20.15 ; Stadionul Giulești, ora 20.45 ; Grădina 13 Septembrie, ora 20.45. Colegii — Moşilor, ora 20.30. Cereomuşki — Olga Bancic, ora 20.30. Floarea de fier — Unirea, ora 20.30. Adorabile şi mincinoase — Arenele Li­bertăţii, ora 21 . Luceafărul, ora 20.30 . Arta, ora 20.15 Scrisoare de la o necu­noscută — Grădina Libertăţii, ora 20.30. Un cintec străbate lumea — grădina Tudor Vladimirescu, ora 20.30. Cumpă­­ră-ţi un balon — Ilie Pintilie, ora 20.15. Fata cu ulciorul — Grădina V. Roaită, ora 20.30. Dă-i înainte fără grijă — Grădina 8 Martie, ora 20.30. Legea e lege —­ Grădina Elena Pavel, ora 21. Haiducii din Rio Firo — Patinoarul 23 August ora 20.15 : Grădina 23 August, ora 20.15. 19 : Jurnalul Te­leviziunii ; 19.15: ştiţi să desenaţi co­pii ? Prăjitura cu căpşuni“ — povesti­re de Octav Pancu- Iaşi. Desenează Iu­rie Darie ; 19.40 : Emisiune de teatru : „Vremea dragos­tei" comedie de Valentin Kataev, în interpretarea unui colectiv al Teatrului de Stat din Braşov ; în pauză : „Tăbă­­carii" film documentar. In încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic. TEATRE (16.64.60) ora. 20 ; iffir Corul de copii al Radioteleviziunii bulgare Vizitele corurilor de copii din ţă­rile socialiste au devenit o adevă­rată tradiţie în viaţa noastră muzi­cală şi, în ultimii ani, am ascultat cu mare interes formaţii de acest gen din R. D. Germană, R. P. Polo­nă, R. S. Cehoslovacă, fiecare avîn­­du-şi propriul profil artistic, legat atit de repertoriul prezentat cît şi de individualitatea interpretativă a dirijorului şi a micilor corişti. Popu­laritatea de­ care se bucură, la noi şi peste hotare, corul de copii al Radioteleviziunii române face cu atit mai profitabile aceste vizite, ele avînd de fiecare dată şi caracterul unui rodnic schimb de experienţă cu ansamblurile înrudite. Corul de copii al Radioteleviziunii bulgare, dirijat de Hristo Nedealcov, ne-a oferit de cu­rînd un concert în studioul Radiote­leviziunii şi apoi a apărut şi în faţa telespectatorilor, cucerindu-şi unanime simpatii Tre­buie spus că, de la primul cintec ascultat, eşti captivat de admirabila calitate a sonorităţii, de nivelul mu­zical remarcabil, care caracterizează această formaţie. Sobru şi reţinut în gesturi, dirijorul tinde către o ma­ximă finisare a execuţiei, care se impune prin însuşiri de fond — pu­ritate aproape niciodată dezminţită a intonaţiei, frumuseţe a frazării, transparenţă deplină a planurilor sonore — şi mai puţin prin exube­ranţă sau strălucire. Corul funcţio­nează ca un instrument perfect, al­cătuit din zeci de glasuri cristaline, care trebuie să reprezinte, pentru orice compozitor, un imbold irezis­tibil de a-i dedica lucrări inspirate. Şi într-adevăr, alcătuirea programu­lui a dovedit că mulţi compozitori bulgari au scris cu dragoste şi măiestrie piese special dedicate a­­cestui tînăr ansamblu, care — deşi fiinţează numai de trei ani — şi-a cucerit un binemeritat prestigiu ar­tistic. Ca o caracteristică generală a acestor piese, se poate remarca pre­ocuparea compozitorilor de a scrie o muzică de esenţă care, fără a de­păşi posibilităţile de înţelegere ale copiilor, să le dezvolte în acelaşi timp gustul artistic ; nu e vorba deci de mici cîntece ocazionale, ci de opusuri care m­erită, în majorita­tea lor, să figureze într-un reperto­riu permanent de aleasă ţinută; aceasta, cu atit mai mult cu cît în rîndul autorilor înscrişi în program am aflat numele unor maeştri ca Liubomir Pipcov,­ Paraschev Hagîev, Filip Cutev, Constantin Iliev, pre­cum şi ale unor reprezentanţi ai şcolii corale actuale din R. P. Bul­garia, care valorifică tradiţiile cele mai valoroase ale înaintaşilor. Am preţuit, astfel, puritatea folclorică cu care au fost prelucrate melo­diile populare cuprinse în program, ca de pildă cîntecul din munţii Ro­­dopi (aranjament Dimităr Petcov), cu expresivele lui melisme. Alături de cîntece izvorîte nemijlocit din viaţă de astăzi a copiilor bulgari, — ca de pildă cel al lui Hagiev, care încadrează imita­ţia sunetului clo­poţelului şcolii li­nei prelucrări co­rale pline de inventivitate, sau cel al dirijorului Nedealcov, despre balo­­naşele multicolore ale micuţilor ce se visează viitori cosmonauţi — aflăm unele de o atmosferă predominant poetico-descriptivă sau altele cu ca­racter eroic sau imnic. O menţiune specială pentru nota de noutate pe care o aduce, în ansamblul progra­mului, prin prospeţimea mijloacelor muzicale folosite, se cuvine cînte­­cului lui Constantin Iliev. Alături de calitatea artistică a muncii dirijorului, Hristo Nedealcov, se cuvine, să menţionăm acompania­mentul pianistic suplu şi muzical al Nadejdei Hlebarova. Ne-a plăcut, de asemenea, faptul că diferiţii solişti — Davîdova, Boianova, Nikoltchov­­ski, Vasil şi Dimităr Popov — şi-au adus contribuţia cu muzicalitate şi modestie, ca desprinşi din masa co­rală, fără să aibă un aer de „mici vedete”. Interpretarea reuşită a „Sîrbei” prelucrate de Gh. Danga şi faptul că micii oaspeţi bulgari au ţinut să prezinte anunţurile pieselor în lim­ba romînă au dat concertului lor un caracter de manifestare artistică plină de prietenie pentru ţara noas­tră. Şi n-ar fi drept să încheiem fără să subliniem şi talentul micu­lui prezentator român, care a expus conţinutul pieselor cu sensibilitate şi — pe alocuri — cu haz. ALFRED HOFFMAN (Vorucel I BREVIAR EXPOZIŢIE COMEMORATIVA „ŞTEFAN DIMITRESCU“. In salonul artei contemporane al Palatului Culturii din Iaşi s-a deschis duminică o expo­ziţie comemorativă „Ştefan Dimitrescu", prilejuită de împlinirea a 30 de ani de a moartea acestui mare maestru al pic­turii romîneşti. Expoziţia cuprinde aproximativ 100 din cele mai reuşite creaţii artistice — în ulei şi grafică — ale autorului, în­­făţişînd frumuseţile patriei noastre. PREMIERĂ TEATRALĂ. Duminică seara, colectivul Teatrului maghiar de stat din Timişoara a prezentat în faţa spectatorilor din localitate o nouă pre­mieră. Este vorba de piesa „Nuntă la castel" de Sütő András. Regia aparţine lui Emil Josan. Aceasta este cea de a 8-a premieră pe care actorii Teatrului de stat maghiar timişorean o prezintă spectatorilor în actuala stagiune. Viitoarea premieră care se află în pregătire va fi „Azilul de noapte". CONCERT DE ÎNCHIDEREA STA­­GIUNII. Cu concertul de duminică Fi­larmonica de stat din Arad și-a în­cheiat stagiunea pe 1962—1963. In a­­ceastă stagiune au fost prezentate la sediu și în deplasare aproape 340 de concerte, care au fost audiate de 136.000 de spectatori. LA CASA ZIARIŞTILOR a avut loc duminică seara un recital Mircea Cri­­şan. Şi-au dat concursul Dina Mihalcea, artistă emerită şi Magda Mureşan. Au cîntat: Sonia Cruceru, Coca Giangali, fraţii Mentzel, acompaniaţi de o for­maţie orchestrală condusă de compozi­torul E. Fanciotti. Marti 2 iulie 1963 — nr. 5819

Next