Romînia Liberă, noiembrie 1963 (Anul 21, nr. 5923-5948)

1963-11-01 / nr. 5923

Pag. 2-a — Activitatea sfaturilor populare în condiţiile satului colectivizat —.. . Cum colaborăm cu consiliul de conducere al gospodăriei colective Datorită existenţei şi activităţii consiliului agricol raional, care, prin specialiştii săi îndrumă cu compe­tenţă gospodăria agricolă colectivă pe linia dezvoltării sale multilaterale, a întăririi sale economice şi organiza­torice, consiliul de conducere al gos­podăriei agricole colective din co­muna noastră este ajutat să desfă­şoare o muncă mai calificată şi deci mai eficientă în ceea ce priveşte în­deplinirea sarcinilor de organizare şi realizare a producţiei. In condiţiile a­­cestea, comitetul executiv al sfatului popular comunal are posibilitatea să-şi orienteze activitatea în mai mare măsură către o serie de aspecte economice, social-culturale, edilitare, administrative ce ţin de buna gospo­dărire a comunei. Aceasta nu în­seamnă însă că sfatul popular, comi­tetul său executiv, nu mai are prin­tre preocupările sale, munca desfăşu­rată de gospodăria agricolă colectivă. Comitetul executiv cunoaşte sarcinile de producţie ale gospodăriei, mij­loacele de care dispune aceasta pen­tru realizarea lor, greutăţile exis­tente. Le cunoaşte şi — prin atribu­ţiile sale, conlucrînd cu consiliul de conducere — ajută gospodăria agri­colă colectivă în îndeplinirea obiecti­velor propuse. Sfatul popular îşi educe contribuţia, folosindu-se de atribuţiile sale organizatorice. Şi în gospodăria agricolă colectivă din comuna noastră există preocupări multilaterale cu privire la dezvol­tarea şeptelului. Cunoscînd că una din problemele cele mai importante în acest domeniu este aceea a asigu­rării unei baze furajere corespunză­toare, sfatul popular şi-a propus să dea o mină de ajutor consiliului de conducere al gospodăriei. Comisia permanentă pentru agricultură, co­merţ şi cooperaţie a întreprins un studiu minuţios în ce priveşte condi­ţiile şi posibilităţile organizării păşu­nilor, realizării unei baze furajere co­respunzătoare, care să asigure cu hrană atît animalele din proprietatea obştească cit şi pe cele aflate în pro­prietatea personală a colectiviştilor. Intr-o sesiune ţinută pe la sfîrşitul lunii martie a acestui an, inginerul Ilie Drăgănescu, preşedintele comisiei, a prezentat numeroase propuneri. La sesiune, erau prezenţi şi membri ai consiliului de conducere al gospodă­riei. Propunerile discutate au consti­tuit ulterior baza unor acţiuni co­mune. In urma identificărilor făcute de membrii comisiei permanente și a propunerilor acesteia, consiliul de conducere al g.a.c. a luat împreună cu comitetul executiv, un complex de măsuri. Predînd gospodăriei agricole colective terenurile pentru pășune, comitetul executiv al sfatului popular a ajutat consiliul de conducere să realizeze una din propunerile cele mai valoroase ale comisiei perma­nente : organizarea păşunilor într-o singură tarla. Trebuie spus că, dato­rită acestui fapt, s-au putut­­ aplica măsuri de organizare şi întreţinere care au ridicat productivitatea tere­nurilor şi au permis organizarea unui păşunat raţional. S-a avut în vedere că în condiţiile de silvo­stepă ale comunei, păşunile nu dădeau mai mult de 3 000 kg de nutreţ la hectar. De aceea, s-au luat măsuri corespun­zătoare. Pe terenurile situate pe prima terasă a Oltului, au fost efec­tuate lucrări complexe (grăpatul, cu­răţirea de mărăcinişuri, de borfaşi şi altele) care au ridicat producţia. Pe o suprafaţă de aproape 90 de hectare, s-au cultivat diferite plante de nutreţ care, împreună cu păşunile pe care s-a făcut un păşunat raţional, prin rotaţie, au asigurat, în tot timpul verii, hrana necesară animalelor din gospodăria agricolă colectivă. O mare parte din lucrările de orga­nizare şi întreţinere au fost efectuate cu sprijinul cetăţenilor. Comitetul executiv, prin comitetele de cetăţeni, a reuşit să mobilizeze un mare număr de cetăţeni la lucrările de întreţinere şi amenajare a păşunilor. Menţionez că această participare a existat în permanenţă din primăvară pînă către sfîrşitul verii, deoarece comitetul exe­cutiv a considerat — şi cetăţenii au înţeles acest lucru — că întreţinerea păşunilor nu este o treabă de sezon. Recent, sfatul popular al comunei a iniţiat acţiunea de identificare a ani­malelor aflate în proprietatea perso­nală a colectiviştilor. împreună cu tehnicianul zootehnist Silviu Stănescu am putut alcătui o evidenţă corectă a tuturor animalelor bune de reproduc­ţie din comună. S-au cules ultimele date cu privire la numărul noilor năs­cuţi, şi al celor ce se vor naşte cu­­rînd, normalizîndu-se modalitatea de declarare a naşterii lor, precizîndu-se o serie de date cu privire la creş­terea şeptelului în comună. Amintesc de acest fapt, deoarece şi el consti­tuie unul din multele aspecte ale co­laborării sfatului popular cu gospodă­ria agricolă colectivă. Sunt desigur numeroase aspecte care reflectă relaţiile de colaborare ce există în condiţiile actuale. Aşa, bunăoară, cînd gospodăria colectivă a început să-şi construiască acaretu­rile necesare, comitetul executiv a căutat ca, prin atribuţiile sale să acorde tot ajutorul posibil pentru realizarea unor construcţii d® calitate corespunzătoare şi la un preţ de cost cît mai mic. Astfel, la solicitarea sfa­tului popular, cetăţenii din comună au făcut prin muncă voluntară 180 000 de cărămizi pentru construcţie. Prin deputaţi şi comitetele de cetăţeni, s-a reuşit să se obţină participarea cetă­ţenilor la lucrările de construcţie care nu necesitau muncă calificată. Din tăierea salcimilor de pe marginea şo­selei, a rezultat material lemnos foarte potrivit pentru căpriorii ne­cesari la acoperiş, material pe care sfatul popular l-a dat gospodăriei agricole colective. Deşi la noi nu se cultivă viţă de vie, recent, în cadrul gospodăriei, a fost organizată o pepinieră, o „şcoală de viţă de vie", cum am denumit-o noi. Sfatul popular, prin deputaţii săi, a făcut cunoscută, la început, intenția organizării acestei pepiniere, avanta­jele pe care le aduce pentru venitu­rile băneşti ale gospodăriei, făcînd apel, cu acest prilej, în primul rînd la acei oameni a căror pricepere în cultivarea viţei de vie era recunos­cută. Paralel, a asigurat spaţiul ne­cesar pentru organizarea serelor şi condiţiile de irigare a terenurilor. Cum toamna e pe sfîrşite noul an de învăţămînt agrozootehnic de masă bate la uşă. In anul de învăţămînt 1961­­— 1962, la cele 6 cursuri organi­zate în comună au participat, 300 de oameni. In anul acesta, alţi 300 de înscrişi în anul I vor lua parte la cursuri. Folosindu-se de învăţămin­tele din anul trecut, comitetul exe­cutiv s-a îngrijit de toate cite sunt necesare pentru buna desfăşurare a învăţământului agrozootehnic de masă. Sala fostei şcoli a fost amenajată în acest scop, au fost alese alte cîteva săli de clasă de la şcoala cea nouă. Un domeniu care, iarăşi, pune în evidenţă relaţiile de colaborare ce există între consiliul de conducere al gospodăriei şi comitetul executiv este cel al cultivării loturilor aflate în fo­losinţă personală a membrilor colecti­vişti. împreună cu consiliul de condu­cere, comitetul executiv a îndrumat membrii colectivişti spre folosirea ra­ţională a acestor loturi. Au fost în­treprinse, în acest sens, numeroase acţiuni care să lămurească modul de utilizare a terenurilor, necesitatea efectuării unor lucrări la un înalt ni­vel agrotehnic, înainte, la noi în co­mună erau foarte puţini cei care cul­tivau legume şi zarzavaturi şi exista părerea că la noi nu ar fi condiţii propice pentru aşa ceva. De aceea, în adunările populare cu cetăţenii, în discuţiile directe cu oamenii, prin popularizarea unor broşuri indicate, cum este „Grădina de lungă casă“, a­m căutat să punem în evidenţă eficacita­tea economică a culturii legumelor şi zarzavaturilor, posibilitatea obţinerii unor cantităţi mari de furaje — în cadrul loturilor personale — pe su­prafeţe mici etc. împreună cu consi­liul de conducere al g.a.c., am spriji­nit aceste acţiuni cu măsuri concrete. Astfel, repartizarea loturilor perso­nale s-a făcut în aşa fel încît fiecă­ruia să-i revină o bucată de teren cu condiţii de irigare, element foarte necesar pentru obţinerea unor re­colte bune de legume şi zarzavaturi, recolte care de altfel s-au şi obţinut, întrecînd aşteptările colectiviştilor. Iar răsadurile, pentru că şi acestea constituiau o problemă, au fost asigu­rate de către g.a.c. Pe astfel de laturi se desfăşoară relaţiile de colaborare ale sfatului popular al comunei noastre cu consi­liul de conducere al gospodăriei co­lective. GHEORGHE M. DINCA preşedintele sfatului popular al comunei Brincoveni, regiunea Argeş O o Noul sediu al filia­lei din Iaşi a Aca­demiei R.P.R. Foto: NICU VASILE O O Poşta juridică GEORGE GRIGORESCU, inginer din Bucureşti, întreabă dacă are dreptul la spor de şantier pe timpul cît este delegat să execu­te lucrări de montaje pe un şan­tier de construcţii. RĂSPUNS : In conformitate cu dis­­poziţiunile în vigoare, angajaţii tri­mişi să execute lucrări de montaje pe şantierele de construcţii unde se plă­tesc indemnizaţii de şantier pot primi: fie indemnizaţia pentru deplasare la lucrări de montaje, fie indemnizaţia de şantier. Ei au dreptul să opteze pentru acelea din drepturi care ii avantajează. CORNEL GROS, elev din Con­­stanţa, întreabă dacă are dreptul să primească gratuit proteze pe timpul spitalizării. RĂSPUNS : Potrivit dispoziţiunilor normative în vigoare copiilor pînă la vîrsta de 16 ani, elevilor din şcolile medii şi profesionale ca şi studenţi­lor, li se acordă în mod gratuit pro­teze şi diferite aparate ortopedice pe timpul internării în spitale și trata­ment ambulatoriu, deoarece acestea au fost incluse în materialele sanitare care se distribuie în mod gratuit. Re­comandarea se face de către policli­nica ce deservește teritoriul în care domiciliază solicitantul, sau de unita­tea medico-sanitară în care acesta este internat. „O preocupare permanentă “ Articolul apărut duminică în ziarul „România liberă“ sub titlul „început promiţător" cuprinde o seamă de pro­puneri interesante privind continua­rea importantei acţiuni de reducere a zgomotelor — interzicerea claxonatu­lui — prin alte noi măsuri. Apreciind contribuţia cetăţenilor în această problemă, vreau să mă refer, în cîte­va cuvinte, la acele propuneri care vizează direct întreprinderea de trans­porturi Bucureşti. Pentru atenuarea zgomotelor pro­duse de autobuze şi de troleibuze, întreprinderea noastră a luat măsuri de folosire a unor ferodouri cores­punzătoare (de alt tip). în ceea ce priveşte scrîşnetul frînelor — sursă intr-adevăr supărătoare de zgomot — acesta va fi înlăturat printr-un con­trol permanent al frînelor. In atenţia noastră stă şi problema reducerii zgomotelor provocate de roţile vagoanelor de tramvai. Pe ba­za studiilor întocmite în legătură cu sursele de zgomot, s-au elaborat so­luţiile tehnice corespunzătoare, care au şi fost experimentate pe un vagon de tramvai şi o remorcă. Acestea dis­pun de roţi cu cauciuc, de angrenaje de precizie şi de izolare fonică a podelei şi a pereţilor caroseriei. Po­trivit măsurilor efectuate prin apli­carea acestei soluţii, intensitatea zgo­motelor se reduce aproape la jumă­tate. Pe măsură ce vom dispune de posibilităţile corespunzătoare, vom extinde aceste îmbunătăţiri construc­tive la întregul parc de tramvaie. Ţinem să asigurăm pe locuitorii frumoasei, dar încă mult zgomotoasei noastre capitale că asigurarea liniştei lor constituie şi pentru întreprinderea de transporturi Bucureşti o preocupa­re permanentă. CONSTANTIN PETRESCU inginer şef, întreprinderea de transporturi București Pe urmele materialelor publicate România liberă In fiecare după amiază la Casa de cultură a studenţilor din Capitală vin sute de studenţi şi studente din centrul universitar Bucureşti, să frecventeze aici diferite cercuri. O mare animaţie o găseşti la ansamblul folcloric unde dansatorii şi dansatoarele repetă în vederea unei de­plasări în ţară. Iată un grup de dansatori după repetiţie. Foto : AGERPRES ORCHESTRA DE CAMERĂ „CLA­RION“ DIN S.U.A. In Capitală, a so­sit orchestra de cameră „Clarion" din S.U.A. condusă de dirijorul şi muzico­logul Newell Jenkins. Formaţia americană, alcătuită din 22 de persoane, va da timp de o săp­­tămînă concerte la Braşov, Sibiu şi Cluj. Ea îşi va încheia turneul cu un concert la Bucureşti, în sala Palatu­lui R.P. Romíno. (Agerpres) UN GRUP DE BALERINI DE LA OPERA DE STAT DIN BERLIN. Joi după amiază a sosit în Capitală un grup de balerini de la Opera de Stat din Berlin, însoţiţi de Walter Kana­­rovski, director adjunct al acestei O­­pere. Balerinii germani vor da recitale şi spectacole de balet în oraşele Arad, Braşov, Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi, Piatra Neamţ şi Timişoara. (Agerpres). REPERTORII PENTRU ARTIŞTII AMATORI. In planul editorial al Ca­sei de creaţie din regiunea Bucureşti figurează un bogat repertoriu pentru artiştii amatori de la oraşe şi sate. Prin­tre noile lucrări se numără o culegere de cîntece pentru grupuri vocal-folclorice, o culegere de folclor literar, trei mon­taje literar-muzicale, aparţinând poeţi­lor Mihu Dragomir, Al. Andriţoiu şi Theodor Balş şi altele. De asemenea se află sub tipar două piese de teatru într-un act, care vor fi trimise în cu­­rînd teatrelor cu stagiune permanentă şi formaţiilor artistice ale colectiviş­tilor. EXPOZIŢIA GRAFICIENILOR CLU­JENI. Saloanele de expoziţie ale Muzeului de artă din Cluj găz­duiesc în aceste zile expoziţia de toamnă a graficienilor locali. Cei aproape 50 de graficieni expun cu acest prilej 150 de lucrări inspirate din viaţa şi preocupările oamenilor muncii, peisaje, portrete etc. încă din primele zile ale deschiderii sale expoziţia se bucură de o mare afluenţă de vizi­tatori. FILM DINTR-O REZERVAŢIE NATU­RALĂ. Speciile rare de păianjeni, vipera cu corn, unele specii de şerpi de apă etc., care vieţuiesc prin locurile din rezervaţia naturală Hagieni, au atras atenţia cercetă­torilor ştiinţifici de la Institutul de biolo­gie „Traian Săvulescu" din Bucureşti. Din iniţiativa institutului, recent pe aceste locuri s-a turnat un film cu caracter şti­inţific. CONCURS PUBLIC: Sistematizarea unui cartier de locuit Comitetul de Stat pentru Construc­ţii, Arhitectură şi Sistematizare şi Uniunea Arhitecţilor din R.P. Romi­na organizează un concurs public, avînd ca obiect: Sistematizarea de principiu a unui cartier de locuit. Se vor decerna următoarele premii şi menţiuni : premiul I — 25.000 lei ; premiul II — 18.000 lei ; premiul III — 12.000 lei;­­ menţiuni a cite 5.000 lei fiecare. Tema-program şi documentaţia pot fi ridicate de la Uniunea Arhitecţilor str. Episcopiei nr. 9, Bucureşti, înce­­pînd de la 1 noiembrie 1963. (Ager­pres). In anii puterii populare în indus­tria petrolului şi gazelor, ca şi în ce­­lelalte ramuri ale e­­conomiei naţionale, s-au realizat progrese deosebite. Ni­velul de dezvoltare atins a permis lăr­girea bazei energetice, condiţie esenţia­lă a procesului de industrializare a ţării şi de mecanizare a agriculturii, precum şi asigurarea bazei de materii prime pentru industria chimică. Revista „Petrol şi Gaze", organ al Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei şi al Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor din R.P.R., care se ocupă de proble­mele acestui sector, este o publi­caţie periodică de informare tehnico­­ştiinţifică în industria extractivă şi pre­lucrătoare a petrolului şi gazelor. Re­vista aduce o contribuţie importantă la informarea asupra progresului tehni­­co-ştiinţific, la însuşirea, aplicarea şi extinderea tehnicii moderne şi expe­rienţei înaintate obţinute în ţara noa­stră şi în străinătate în acest domeniu, contribuind astfel la sprijinirea activi­tăţii tehnico-economice a întreprinde­rilor petroliere, la cunoaşterea peste ho­tare a realizărilor dobîndite în indus­tria noastră petrolieră. Revista se adre­sează cu precădere inginerilor, geologi­lor, economiştilor şi tehnicienilor din industria petrolului şi gazelor. In gene­ral, nivelul ştiinţific ridicat al multor articole se îmbină armonios cu o pre­zentare accesibilă cadrelor tehnice. Analizînd numerele apărute în acest an, se poate aprecia că orientarea tema­tică a revistei s-a axat pe realizarea sarcinilor trasate de Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Român în a­­cest important sector economic. Sunt de menţionat articolele „Unele probleme de foraj al sondelor de mare adîncime“ (nr. 1), ,Posibilităţi de menţinere sau creştere a producţiei în şantierele vechi din Trustul de extracţie-Piteşti“ (nr. 5), „Procedee moderne de fabricare a ben­zinei superioare şi economicitatea lor“ (nr. 5), „Influenţa Meşterii producţiei asupra reducerii preţului de cost la în­treprinderile de extracţia ţiţeiului“ (nr. 4) etc. Articolele publicate, corespun­zătoare profilului revistei, au subiecte grupate, în general, în următoarele do­menii de specialitate : geologie, forajul sondelor, exploatarea zăcămintelor şi extracţia petrolului, prelucrarea petrolu­lui, extracţia şi transportul gazelor, uti­laj şi instalaţii petroliere, economia ra­murii. In general, proporţia numărului de articole pentru fiecare din domeniile de specialitate arătate, este corespun­zătoare, excepţie făcînd ultimele trei categorii, pentru care numărul de ma­teriale publicate este prea redus. în cadrul domeniilor amintite, subiectele articolelor sunt legate, de regulă, de re­zolvarea problemelor importante şi ac­tuale ale industriei de petrol şi gaze. Considerăm că în problema introduce­rii automatizării şi mecanizării procese­lor sau instalaţiilor revista nu a avut o preocupare susţinută. Trecerea în revistă a articolelor pu­blicate arată că este judicioasă şi pro­porţia între articolele cu caracter teo­retic, de cercetare ştiinţifică, faţă de articolele care cuprind soluţii practice, sau generalizarea experienţei valoroase şi care pot fi apli­cate imediat în pro­ducţie. Aceeaşi a­­preciere nu este va­labilă însă pentru domeniile forajul sondelor şi exploa­tarea zăcămintelor şi extracţia ţiţeiului, unde articolele cu caracter teoretic sau de sinteză sunt mai numeroase, în detrimentul celorlalte. Este, de asemenea, important de re­marcat că experienţa şi realizările teh­nice din ţara noastră sunt prezentate în revistă într-o măsură satisfăcătoare. Nu acelaşi lucru se poate afirma despre popularizarea obiectivelor industriale noi sau a produselor noi fabricate în ţară care sunt mai slab oglindite. In general, revista prezintă cele mai noi rezultate ale ştiinţei şi tehnicii, în­tr-o formă ştiinţifică, remarcîndu-se că nivelul articolelor este îmbună­tăţit faţă de anii precedenţi. Ar fi necesar totuşi ca toate materialele cu caracter teoretic publicate să cuprindă şi concluzii clare asupra aplicării în practică a rezultatelor. Articolele „Me­tode moderne de uscare a gazelor na­turale“, „Utilizarea substanţelor tensio­­active neionice în extracţia ţiţeiului“ din nr. 3 — 1963 şi „Metoda Carpati­că de clasificare chimică a ţiţeiurilor“ din nr. 6 — 1963, nu vin din această cauză în sprijinul direct al cadrelor care lucrează în acest domeniu. De ase­menea, oglindirea pe o scară mai largă a aspectului economic al problemelor, atunci cînd acesta este potrivit, ar lămuri mai bine importanţa subiecte­lor şi alegerea soluţiilor tehnice. Autorii articolelor publicate sunt mai totdeauna specialişti, fapt care asi­gură competenţa părerilor expuse. Este un fapt pozitiv că o bună parte din aceştia lucrează în ins­titute sau laboratoare de cercetări ştiinţifice sau de proiectare, unde prin natura activităţii beneficiază de o do­cumentare bogată şi de posibilitatea cercetării analitice sau experimentale, iar rezultatele obţinute sunt comunicate pentru informarea generală. In acelaşi timp remarcăm că în coloanele revistei semnează puţini ingineri şi tehnicieni din unităţile operative şi mai ales din schelele petroliere, cu un aport valo­ros privind experienţa şi succesele ob­ţinute în rezolvarea unor probleme le­gate de introduce­­r­e­rea şi extinderea principalelor me­tode tehnice noi în condiţiile locale. Ar fi util, de pildă, de generalizat experi­enţa căpătată în domeniul forajului cu turbina, sau mai de curînd cu electroburul, a întreprinderi­lor din cadrul trusturilor de foraj-Piteşti şi Tg. Jiu. In aceeaşi ordine de idei, ar merita să se generalizeze de către co­lectivele de specialişti din cadrul Trus­tului de extracţie­ Tîrgovişte, modul în care se cercetează în şantierele vechi aplicabilitatea metodei de recuperare secundară. Revista „Petrol şi Gaze“ publică re­gulat diferite materiale informative în rubricile­­ documentare, în care sunt re­luate pe scurt unele articole din alte reviste de specialitate, cuprinzînd pro­cedee, utilaje sau instalaţii noi, cronica congreselor, consfătuirilor sau conferin­ţelor petroliştilor din ţară sau străină­tate, recenzii asupra revistelor şi cărţi­lor apărute în ţară sau străinătate şi care interesează industria de petrol, precum şi note sau ştiri tehnice şi eco­nomice cu privire la realizările indus­triei noastre petroliere. De asemenea, în scopul popularizării şi extinderii, sunt publicate cele mai valoroase ino­vaţii şi invenţii din industria noas­tră petrolieră. O altă rubrică, care a fost prezentă în anii precedenţi şi care merită a fi reluată şi pro­gramată regulat, este aceea inti­tulată „Pentru tînărul inginer“. Artico­lele la această ra­­­­­brică sunt foarte ut­­ile deoarece au a­­vut caracter de sin­teză a principalelor aspecte tehnico-şti­­inţifice din diferitele domenii de specialitate şi constituiau un spri­jin deosebit pentru tinerii ingineri în orientarea lor asupra organiză­rii procesului de producţie şi apli­carea celor mai înaintate procedee şi metode de lucru. Această rubrică ar putea conţine texte, scheme de calcul, diagrame sau tablouri pentru lămurirea unor operaţii specifice. Prezentarea revistei se face într-o formă plăcută, avînd o paginaţie cores­punzătoare, articolele fiind însoţite de diagrame şi schiţe executate cu gri­jă. Se remarcă totuşi apariţia unui număr redus de fotografii din şantiere, de la efectuarea operaţiunilor, de la manifestări legate de activitatea din producţie. Pe linia colaborării şi schimburilor cu publicaţii ştiinţifice de specialitate din alte ţări, revista „Petrol şi Gaze“ este trimisă în 43 de ţări, unde sunt popularizate realizările obţinute în ţara noastră în industria petrolului şi gaze­lor. Tot în cadrul popularizării peste hotare a înfăptuirilor noastre pe acest tărîm, revista a editat o culegere de studii și articole din diferite domenii de specialitate, care au fost prezentate într-o formă grafică superioară, cu o­­cazia celui de-al VI-lea Congres mon­dial al petrolului, care a avut loc în iunie 1963 la Frankfurt pe Main. O măsură a aprecierii pozitive a revistei „Petrol şi Gaze“ o constituie şi nume­roasele recenzii publicate în revistele străine de specialitate din ţările cu in­dustria petrolului şi gazelor dezvoltată. Revista „Petrol şi Gaze" este chema­tă să militeze în continuare pentru în­suşirea de către cadrele tehnice a cu­ceririlor ştiinţei celei mai înaintate, în vederea extinderii progresului tehnic in industria de petrol şi gaze din ţara noastră. Comitetul de redacţie al re­vistei trebuie să aibă în permanenţă preocuparea îmbunătăţirii conţinutului şi formei de prezentare, prin sporirea exigenţei faţă de autori şi faţă de pro­pria lui activitate, pentru ca revista să fie permanent un factor activ în lupta pentru progresul tehnic şi dezvoltarea industriei de petrol şi gaze din ţara noastră. Ing. MIRCEA POPESCU din Direcţie Generală romj-extrac­tie a Ministerului Industriei Pe­­trolului și Chimiei e­t­r o 1 § 1­6 Q Revista revistelor tehnice e Vineri 1 noiembrie 1963, nr. 5923 Cu prilejul comemorării naşterii prof. dr. Gh. Marinescu CLUJ (Agerpres).­­ In cadrul ma­rilor aniversări recomandate de Consi­liul Mondial al Păcii, la Cluj a avut loc, sub auspiciile filialelor din Cluj ale Academiei R.P. Române şi Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale din R.P. Română şi Institutului de medici­nă şi farmacie­ Cluj, un simpozion cu prilejul împliniri a 100 de ani de la naşterea prof. dr. Gh. Marinescu. Despre viaţa şi activitatea marelui savant, despre contribuţia adusă de el la progresul medicinei, au vorbit pro­fesorii universitari doctori Dezideriu Duma, Augustin Mureșanu, Ion Baciu, Aurel Nana, Octavian Fodor și conf. univ. dr. Hugo Strauss. 8 Lacul lebedelor : Teatrul de operă şi balet (tel. 16.48.20), ora 19,30; Paganini : Teatrul de stat de operetă (tel. 14.80.11), ora 19,30 ; Nora : Tea- L. Caragiale“, sala Studio (tel. 15.15.53), ora 19,30 ; Vizita bătrînei doamne : Teatrul national „I. L. Caragiale", sala Comedia (tel. 14.71.71), ora 19,30 ; Portretul : Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala din bd. Schitu Măgureanu­­ (tel. 14.60.60­), ora 19,30 ; Comedia erorilor: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio (tel. 12.74.50), ora 19,30; Casa inimilor­­sfărîmate : Teatrul de comedie, str. Bălăceanu nr. 2, (tel. 16.64.60), ora 20 ; Peer Gynt : Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru (tel. 15.93.02), ora 19,30 ; Casa cu două in­trări : Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio (tel. 15.93.02), ora 20 ; Paharul cu apă : Teatrul muncitoresc C.F.R. (tel. 18.04.85), ora 19,30; Chiriţa în provincie : Teatrul pentru tineret şi copii, sala din str. C. Miile nr. 12 (tel. 15.65.88), ora 20 ; Opera de trei pa­rale : Teatrul evreiesc de stat (tel. 21.38.74), ora 20; Palatul melodiilor : Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“, sala din calea Victoriei nr. 174 (tel. 15.04.18), ora 20 ; Ca la revistă : Tea­trul satiric-muzical „C. Tănase“, sala Savoy (tel. 15.56.78), ora 20 ; A fugit un tren : Teatrul Ţăndărică, sala din str. Academiei (tel. 15.87.37), ora 10 şi ora 16 ; Povestea Alexandrei Soko­lova : Teatrul regional Bucureşti (tel. 12.94.23), ora 20 ; Visuri îndrăznețe : Ansamblul de cîntece şi dansuri al C.C.S. (tel. 13.13.00), ora 20 ; Varia­­ţiuni de toamnă : Circul de stat (tel. 11.01.20), ora 20; Tragedia optimis­21 ; Griviţa (tel. 11.30, 14, 16.30, dia (tel. 12.06.88), orele 14.80, 16 45, 19, 21.15 ; La 17.08.58), orele : 9, 19, 21.30 ; Melo­ 10, 12.15, vîrsta dra­gostei : Bucureşti (tel. 15.61.54), orele : 9, 11, 13, 16.30, 18.45. 21 ; Mi-am cum­părat un tată : Republica (tel. 11.03.72), orele : 8, 10, 12, 14, 16.45, 19, 21.15 ; Ancheta : Carpaţi (tel. 13.92.72), orele : 10, 12, 15, 17, 19, 21; Excelsior (tel. 18.49.04), orele : 10, 12, 15, 17, 19, 21; La răspîntie : Festival (tel. 15.63.84), orele : 10, 12, 15, 17, 19, 21;..Infrăţirea între popoare (tel. 17.31.64), orele :­14, 16, 18,15, 20.30; Libertăţii (tel. 23.07.40), orele : 10, 12, 16, 18, 20 ; Dinastia nea­gră: Victoria (tel. 10.28.79), orele: 10, 12.15, 14.30, 16.30, 18.30, 20.30; Fero­viar (tel. 16.22.73), orele : 10, 12, 15, 17, 19. 21 ; Valsul nemuritor : Tineretului (tel. 16.24.48), orele : 10, 12, 14, 16, 18.15, 20.30 ; Flacăra (tel. 21.35.40), orele : 16, 18.15, 20.30 ; Volga (tel. 11.91.26), orele : 10, 12, 14, 16.15, 18.45, 21; Cucerirea Eve­­restului : Lumina (tel. 16.23,35), orele : 10 la 14 în continuare, 16, 18,15, 20.30; Dacia (tel. 16.26.10), orele : 9, 11, 13,15, 17, 19, 21 ; Flamura, orele : 10, 12, 14, 16, 18, 20 ; Taxiul morţii : Central (tel. 14,12.24), orele : 10.15, 12.15, 14.15, 16.15, 18.30, 20.45 ; Giuleşti, orele : 10.30, 12.30, 14.30, 16.30, 18.30, 20.30 ; Mioriţa (tel. 14.07.14), orele : 10, 12, 14, 16.15, 18 30, 20.45 . Povestea pantofio­rului de aur — Tigrul şi măgarul — Ştiinţă şi tehnică nr. 6/1963 , Timpuri Noi (tel. 15.61.10), orele : 10 la 21 în continuare ; Turneul veseliei : Union (tel 13.49.04), orele : 15, 17, 19, 21 ; Program pentru copii (dimineața) ora 10, Frumoasa Lurette (după amiază) orele­­ 14 30, 16.30, 18.30, 20; Doina (tel 16.35.38) ; Tăunul : Cultural (tel. 16.25.39), orele : 16, 18.15, 20.30; E permis să calci pe iarbă : Buzeşti (tel. 15.62.79), orele : 15, 17, 19. 21 ; Strict secret : Cringaşi (tel 17.38.81), orele : 16, 18.15, 20.30 ; Drumul Serii (tel. 14.10.37), orele : 16, 18.15, 20.30 ; Apartamentul (cinemascop) : Bucegi (tel. 17.05.47), orele : 18, 18.15, 20.30 ; Ipocriţii : Unirea (tel. 17.10.21), orele : 16, 18. 20 ; Lira (tel. 15.66.66), orele : 15.30. 18, 20.30 ; Trei plus două (cine­mascop) : Tomis (tel. 21.49.46), orele: 10, 12, 14, 16, 18,15, 20.30 ; Aurora (tel. 25.04.66), orele : 10, 12, 14, 16, 18. 20 ; Modern (tel. 23,71.01), orele : 10, 12, 14, 18.30, 18.30, 20.30 ; Povestea pantoflo­rului de aur : Vitan (tel. 21.39.82), ore­le : 15, 17, 19, 20.45 ; Elena din Troia : Popular (tel. 25.15.17), orele : 10.30, 14, 16.15, 18.30, 21 ; Progresul (tel. 23.94.10), orele : 14.30, 16.45, 18, 21.15 ; Vară și fum : Arta (tel. 21.31.86), orele: 15.30, 18, 20.30; Floreasca (tel. 12.28.30), orele: 18, 18.15, 20.30 ; Escandida­­ Moşilor (tel. 12.52.93), orele : 15.30, 18.15, 20.30 ; Pacea (tel. 16.29.02), orele : 11, 16, 18, 20; Codin : Viitorul (tel. 11.48.36),­­ o­­rele : 15, 17, 19, 21 ; Ferentari (tel. 23.17.50), orele : 16, 18.15, 20.30 ; Cam­ al XVIII-lea : Colentina (tel. 25.07.09), orele : 16, 18, 20 ; Luna de miere fără bărbat : Luceafărul (tel. 23,91.00), orele : 15, 17, 19, 21 ; Voi fi mamă : Cotroceni (tel. 13.62.56), orele : 16, 18,15, 20 ; Taxiul morţii : Adesgo (tel. 23.56.06), orele : 15, 17, 19, 21 ; Cos­mos (tel. 25,19,15), orele : 14, 16, 18, 20. VINERI 1 NOIEMBRIE 18,30 : Universita­tea tehnică la tele­viziune. Semicon­­ductoarele-diode de ing. Nicolae Lun­­cescu ; 19,00 : Jur­nalul televiziunii ; 19,10 : Pentru tine­retul şcolar . In vizită la Muzeul lite­raturii române (VI) ; 19,35 : Moment coregrafic ; 20,00 : Săptămîna ; 21,00 : Filmul „Marea de Azov“ ; 21,20 : Mu­zică populară românească. Cîntă o for­maţie instrumentală condusă de Flo­rian Economu. Solişti : Ana Bălăci, Maria Făunescu, Petre Săbădeanu ; In încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic. SÎMBATĂ 2 NOIEMBRIE 19,00 : Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Pentru copii : Caietul cu desene ; 19,35 : Filmul „Oameni de afaceri“ ; 21,00 : In faţa hărţii ; 21,10 : Harpa­gon şi ceilalţi de V. Moglescu ; 21,55 : Muzică uşoară cu Gigi Marga şi Nico­lae Niţescu ; In încheiere : Buletin de știri, sport, buletin meteorologic. TELEVIZIUNE 8 8 £'»00000000000c>00©0000000000©0000000 ©OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

Next