Romînia Liberă, iunie 1964 (Anul 22, nr. 6103-6127)

1964-06-02 / nr. 6103

PAGINA a 2-a Dar amenajările pentru irigaţie ? Irigaţia, se ştie, este unul din mij­­loacele importante­­ prin care omul poate veni în ajutorul , creşterii şi dezvoltării plantelor în anumite pe­rioade din viaţa lor — apariţia, frun­zelor, înflorit, fructificat —,­atunci ,cind se constată un , deficit, de­­umi­ditate în sol, ea constituind deci o pîrghie sigură în­­ lupta pentru obţi­nerea unor recolte bogate. Cîteva exemple din regiunea Ba­nat sînt, credem, edificatoare. Meca­nizatorii din gospodăria de stat Nadlac, raionul Arad, cultivînd, a­­nul trecut, aproape 800 de hectare de porumb în cultură irigată, au reuşit să frîneze efectul” secetei''ac­,­centuate din a doua perioadă de ve­getaţie a plantelor şi să culeagă o producţie medie de pe această su­prafaţă de peste 6 300 kig de porumb boabe la hectar. Colectiviştii, din Tomnatec, raionul­ Sînn­icolaul­­Miaret au strîns de la, ,,terenu­ri,lg„.irigate 35 000 kg de roşii, via, hectar,. la con­­diţii de climă vitrege../pentru­ aceste plante. ■ Extinderea sistemelor de irigaţie existente şi crearea altora noi au constituit unul din obiectivele pla­nurilor de producţie a numeroase gospodării colective şi de stat din re­giunea Banat. Menţionăm că, la­­ oca actuală, în această parte a­­ţării sunt reţele de udare prin rigole ,sau cu as­­persoare care cuprind, num­ai în gospodării colective, peste 5 600 de hectare, între care 1 600 de­­ hectare destinate culturilor de cimp şi peste 3 200 de hectare a plantelor legu­micole. La acestea, trebuie să se mai adauge, in gospodăriile colec­tive, în anul curent, peste 2 000 de hectare. Cum se prezintă situaţia în mo­­mentul de faţă? în marea majori­tate a unităţilor, conducerile gospo­dăriilor colective, inginerii­ care lu­crează în unităţi s-au ocupat îndea­proape de­ rezolvarea la timp , şi în bune condiţiuni a acestei probleme. La gospodăria colectivă, din Biled, raionul Sînnicolaul Mare, s-au orga­nizat echipe speciale care au lucrat la amenajarea noilor sisteme, astfel că au reuşit nu numai să extindă irigaţia la grădina de legume, dar să şi pregătească udatul prin asper­­siune a unei suprafeţe de 34 de hec­tare semănate cu porumb. La Satchinez, colectiviştii, dornici să obţină o mai bună producţie de furaje — masă verde şi finuri, — au pregătit, cu sprijinul­­specialiştilor de la Consiliul agricol regional, iri­garea şi a 22 de hectare cultivate cu lucernă. In comuna Iam, raionul O­­raviţa, colectiviştii s-au străduit să amenajeze pentru irigat 125 de hec­tare, hotărînd să folosească acest mijloc pentru influenţarea recol­te- Iffitu deopotrivă, la legume,­ culturi ,de cimp şi furaje. In general, trebuie subliniat că in raioanele Oraviţa, Deta, Sînnicolaul Mare şi Lipova, datorită atenţiei acordate de consi­liile agricole amenajărilor noi pen­tru irigare, lucrările au­ fost termi­nate pe toate suprafeţele prevăzute Dar, realizările de pină acum nu epuizează posibilităţile regiunii Ba­nat. Este adevărat că, pină la jumă­tatea lunii mai a.c. s-au amenajat­­ 446 de hectare, însă în numeroase zone proprice, cum sunt gospodăriile colective din raionul Timişoara şi oraşul Arad, cu suprafeţe mari in­cluse în plan, se manifestă serioase rămîneri în urmă. In unităţile din raza oraşului Arad, s-a prevăzut să se facă amenajări noi pe încă 261 de hectare. Pînă la data amintită, nu s-au pregătit însă decit 52 de hec­tare. Mai grav este că, in ultima săptămînă, datorită lipsei de preocu­pare a organelor locale, care nu sprijină suficient gospodăriile şi in această direcţie (este vorba, de: gos­podăriile din Vladim­irescu şi Aradul Nou în special, unde se impune un ajutor concret in efectuarea siste­melor preconizate), lucrările au stag­nat.­­ .... . Se cuvine, de asemenea,, să se da­ măsuri pentru terminarea grabnică a reparaţiilor capitale ale­ sistem­iei lor de irigaţie existente şi în unele gospodării de stat din cadrul celor patru trusturi din regiunea Banat. Pentru că, în vreme ce unele gospo­dării, cum sunt cele din Iosifălău, Caransebeş, Timişoara, au încheiat lucrările, puţind trece, la nevoie, la folosirea sistemelor de irigat, în al­tele, cum sunt cele din Uivar, Recaş, Ionel, Găvojdia, la jumătatea lunii­­mai reparaţiile capitale nu erau terminate. Ba la unele gospodării, cum este cea din Uivar, lucrările abia au început. In legături cu buna desfăşurare şi respectare a regimului optim de iri­gare a culturilor în gospodăriile de stat din regiunea Banat, se mai ri­dică şi alte două probleme de a că­ror rezolvare depinde eficienţa sis­temelor amenajate. In primul rînd, trebuie asigurate, de către Trustul central Gostat şi de fabricile produ­cătoare, piese de schimb pentru a­­gregate (în special cele pentru me­canismul de rotire şi tubul de ab­sorbţie). Din lipsa lor, anul trecut, numeroase agregate n-au putut fi folosite în perioadele cele mai nece­sare. In al doilea rînd, conducerile gospodăriilor de stat trebuie să or­ganizeze astfel munca tractoarelor Incit să nu mai fie nevoie să fie luate cele de la irigaţii in perioada recoltatului (cum au procedat anul trecut majoritatea unităţilor) şi să fie folosite la strîngerea recoltei de păioase. Ţinem să subliniem acest lucru, deoarece, în Banat, recoltatul păioaselor corespunde, de regulă, fa­zei de înspicat a porumbului, fază ce necesită multă apă, într-o perioa­dă când, în general, clima de aici nu i-o oferă. Or, a scoate din funcţiune agregatele de irigat tocmai în zilele respective înseamnă practic a dimi­nua efectul întregii munci depuse pină atunci. Am consemnat aici doar cîteva aspecte legate de reţeaua de iriga­ţie din regiunea Banat. Organele lo­cale, consiliile agricole au datoria să reflecte cu toată seriozitatea şi să ia astfel de măsuri incit, în cel mai scurt timp, să se poată folosi aceas­tă pîrghie eficientă în munca pentru realizarea şi în acest an a unor pro­ducţii sporite la hectar. Ing. VIRGIL LAZAR Preocupare continuă pentru realizarea investiţiilor (Urmare din pag. l-a)......... cînd s-a simţit lipsa de muncitori necalificaţi. La chemarea comitetu­lui executiv, sute de cetăţeni şi deputaţi au lucrat voluntar la di­verse săpături, la acoperirea şanţu­rilor de la unele lucrări edilitare, la stivuirea materialelor etc. Cu toate că s-au făcut progrese faţă de anii trecuţi, ritmul de exe­cutare a investiţiilor nu­ este la ni­velul dorit. Constructorii nu se ocu­pă în suficientă măsură de mecani­zarea lucrărilor unde există condiţii asigurate, uneori nu s® organizează bine fluxul tehnologic, iar I.P.I.P. Deva execută slab unele reparaţii la utilaje. Faţă de graficele întocmi­te,,nu s-a asigurat ritmul corespun­zător de lucru la blocurile 9, 9a, 9b, 13 din Deva sau la blocurile 6, 7 şi 8 din Simeria. Serioase rămîneri în urmă se constată şi la unele lucrări începute din anii trecuţi. Uneori şi calitatea lucrărilor lasă de dorit. Se mai găsesc instalaţii pentru în­călzire centrală care prezintă curgeri la îmbinări, calorifere care nu în­călzesc, sau baterii de calorifer am­plasate necorespunzător, cum a fost cazul la blocurile nr. 7 şi 14. Con­structorii trebuie să se ocupe cu mai multă răspundere de calitatea finisajelor şi a zugrăvelilor, de le­gătura dintre pardoselile de mozaic şi parchet, de calitatea­ teraselor. In unele cazuri, deficienţe de genul ce­lor amintite au urmări­ grave şi in­fluenţează negativ confortul locuin­ţelor sau acţiunile care trebuie în­treprinse pentru gospodărirea ora­şului. Nici până acum constructorul n-a predat beneficiarului pe bază de proces verbal lucrările edilitare (etapa I) din cartierul „23 August“. La blocul nr. 8, s-a turnat suportul de beton de la glafurile de la feres­tre la o cotă mai ridicată decit este necesar, fapt care influenţează ne­gativ calitatea lucrărilor. Lucrările de investiţii necesită preocupare şi răspundere din partea tuturor factorilor care concură la realizarea lor. Deşi comitetul execu­tiv al sfatului popular orăşenesc şi-a îmbunătăţit munca pentru realiza­rea planului de investiţii, mai are unele lipsuri care trebuie lichidate. In unele cazuri, beneficiarii de lu­crări şi reprezentanţii lor de pe şan­tiere n-au fost traşi la răspundere pentru calitatea necorespunzătoare a lucrărilor, cum a fost cazul la blo­cul nr. 8 De asemenea comitetul executiv al sfatului popular nu a colaborat şi nu a sprijinit suficient comisiile permanente în vederea efectuării unor studii şi propuneri pentru rezolvarea problemelor esen­ţiale din domeniul investiţiilor. Ţinînd seama de toate acestea, comitetul executiv va propune sfatu­lui popular să analizeze problema investiţiilor in cadrul unei sesiuni şi să stabilească măsuri pentru reali­zarea integrală, în mod ritmic, a planului de investiţii. ABEL POPOVICI vicepreşedinte al comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Deva­ poo3 O­STA JURIDICĂ NICOLAE STANCU dir. Piteşti. .. întreabă care este criteriul de a­­cordare a concediului de odihnă suplimentar. "­RĂSPUNS: Legea prevede că mun­citorilor care lucrează în una din profesiunile mai­ grele, indiferent de ramura de producţie, 11 se acordă, pe lîrigă concediul de odihnă de bază plătit (12 zile lucrătoare pe an) şi un concediu suplimentar de la 6, pină la 12 zile, în raport de, felul meseriei, care, de asemenea, este plătit. Aju­torii lucrători, şefii de echipă, maiş­trii, tehnicienii şi, inginerii­ care­­lu­crează în schimb, macaragiii, şi mun­citorii din echipele de întreţinere vor primi un concediu suplimentar de odihnă de o durată egală, dacă lu­crează permanent în aceleaşi con­diţii cu aceştia. VASILE IARU, din Cluj, care­ ur­mează cursurile invăţămintului superior seral, întreabă la cet concediu de studii are dreptul şi în ce condiţii. RĂSPUNS : Legea prevede că stu­denţii înscrişi in învăţămîntul su­perior seral beneficiază de următoa­rele drepturi: programarea în schim­buri de producţie care să le permită frecventarea regulată a cursurilor ; transferarea la cerere, în măsura po­sibilităţilor, în întreprinderi sau in­stituţii aparţinînd aceluiaşi minister, Instituţie centrală sau­­ organizaţie obştească din localităţile în care se organizează invăţămintul superior seral, in specialitatea lor. Pent­ru a se prezenta o singură dată, la con­cursul­ de admitere, la examenele da an şi la examenul de stat, li se a­­cordă un concediu de studii plătit, de 30 zile calendaristice anual, în afara concediului legal ele odihnă. Concediul de studii se poate acorda şi eşalonat, la cererea studenţilor. 00========= O. C. L. cu sediul In București, str. Smirdan or II, tel 16 65 24 RECRUTEAZĂ 1. Pentru specialitatea de vinzator- tineri absolvenți a 7 clase elementare de 14—17 ani, Solicitanții­ vor fi angajaţi­­ cu salariu pe o perioadă de două luni după care, cei cu aptitudini vor fi recomandaţi pentru examenul de admitere la Şcoala „N. Kreţulescu’* din Bucureşti. Examenul se va ting­­e data de 1 septembrie 1964 2. Pentru specialitatea con­tabili- Textila II Tineri absolvenţi ai­­ şcolii medii pentru a urma şcoela tehnică de personal tehnic cu o durată de 2 ani. 3. Pentru specialitatea mar­­ceologi de produse industriale Tineri absolvenţi ai şcolii medii pentru a urma şcoala tehnică de personal tehnic cu cu o durată de 2 ani. 4- Pentru specialitatea pla­nificator statisticieni. Tineri absolvenţi ai şcolii medii pentru a urma şcoala tehnică de personal tehnic cu cu o durată de­­ grii. Romi­ni a li he­rá Comedia Franceză: „UN CAPRICIU“ şi „VICLENIILE LUI SCAPIN“ După „Tartuffe“, „Un capriciu“ de Musset şi „Vicleniile lui Scapin“ celebra farsă a lui Moliére, au fă­cut obiectul celui de al doilea spec­tacol prezentat de „Comedia France­ză“ la Bucureşti. Puse în scenă de Maurice Escande şi respectiv Ja­­ques Charon, în decorurile şi cos­tumele lui Pierre Clayette şi Robert Hirsch. „Un capriciu“ şi „Vicleniile lui Scapin“ au demonstrat o dată în plus marea varietate a posibilităţi­lor interpretative ale actorilor vechii scene franceze. Intr-un decor în care cîteva ele­mente, — numai două aplice, o o­­glindă, un pian, un birou, o ban­chetă, o perdea — sugerează cu ele­ganţă şi un bun­­ gust desăvîrşit sa- M «ras A­mim, y i | Ionul d-nei de ill­ Chavigny, trei ac­­tori purtînd costume ce atestă acelaşi desăvirşit bun gust, menţin timp de o oră şi ceva atenţia Încor­dată a publicului, cucerit de desăvîr­­şita rostire a replicii, de precizia şi eleganţa mişcării, de subtilitatea cu care sunt redate nuanţele. întregul spectacol cu „Un capriciu“ apare astfel ca o dantelă fină, spumoasă, pe fondul căruia interpreţii brodea­ză noi şi noi flori ale măiestriei lor. Mai ales Annie Ducaux avînd de susţinut în rolul D-nei de Lévy par­titura cea mai grea a comediei, a strălucit prin varietatea mijloacelor interpretative, prin vioiciune şi a­­plomb, prin putere de convingere şi farmec, prin trecerea fără efort „vi­zibil“ de la discuţia uşoară de salon la rezolvarea problemelor serioase, de la cochetărie la mustrare, de la superficialitate la gravitate, totul cu o vervă indispensabilă unei reale valorificări a textului. In Mat­hilde, Claude Winter n-a desminţit în niciun fel renumele corectivului din care face parte, căldura şi pu­ritatea fermecătoare a eroinei, tre­­cînd rampa fără dificultăţi. Fran­cois Chaumette pe care îl văzusem cu o seară înainte i­ ..Tartuffe“, a realizat în Dl de Chavigny un rol cu totul opus celui al lui Orgon şi l-a realizat astfel că dacă nu l-am fi văzut şi în eroul lui Moliére, cu greu am fi crezut că este unul şi acelaşi actor. Un spectacol strălucit şi strălucitor, iată ce a fost pentru bucureşteni „Un capriciu“ de Mus­set în regia lui Maurice Escande şi în interpretarea Comediei Franceze- Intru totul pe linia groasă a far­sei tradiţionale şi deci total diferit atît ca concepţie cit şi ca interpre­tare de celelalte două spectacole a fost spectacolul cu „Vicleniile lui Scapin“. Un Scapin descurcăreţ şi şmecher, lipsit de scrupule dar nu de demnitate şi bun simţ, un Sca­pin în care-l regăseşti şi pe Arle­chin, dar şi pe Figaro a fost. Jean Paul Rousillon, a cărui expresivi­tate, inventivitate de Inspiraţie populară au apărut deosebit de pregnant in celebra scenă, „dar ce căuta pe galeră?“, în scena cu Ar­­gante şi in aceea a bastonadei, ex­celent jucată şi de Michel Au­­mont care a fost de altfel un Gé­­rante surprinzător. Finalul bas­tonadei mai cu seamă, a fost desigur unul din cele mai reu­şite momente ale spectacolului, cum reuşită şi amuzantă ni s-a părut şi scena în care Léandre (Jean Louis Jemma) şi Octave (Michel Bernar­­dy) îl roagă pe Scapin, să-i ajute, acesta determinîndu-l să-l implore în genunchi. De un haz suculent, Jean Claude Arnaud in Sylvestre, atunci cînd prostănacul servitor este el însuşi, puţin îngroşat însă în scena deghizării. René Campin în Argante, Catherine Samie o Zerbi­­nettă plină de vervă, deşi puţin prea gălăgioasă in scena cu Geronte, Mi­chele André în Hyacinthe, comple­tează tabloul foarte colorat al aces­tui spectacol farsă, care la rindul său completează imaginea pe care spectatorii noştri şi-au putut-o face în aceste zile nu atît despre „Come­dia Franceză“ în general, cit despre valenţele ei multiple în diferitele genuri ale comediei. Sperăm, de a­­ceea, că la un viitor turneu, specta­torii noştri să poată face cunoştin­ţă şi cu alte genuri a căror inter­pretare a făcut celebritatea celui mai vechi teatru al Franţei: trage­dia şi drama. MARIANA FIRVULESCU ammmmm ■1IWLTM . gr O fotografie care sintetizează plastic dîrzenia cu care cele două echipe şi-au susţinut şansele şi mai ales puterea de luptă şi de abnegaţie a jucătorilor rom­âni; la un atac la poarta noastră, Koszka (6) şi Greavu (2) protejează pe portarul Suciu, avîntat peste pachetul de jucători pentru a respinge balonul cit mai departe de poartă. _____________________________________________________________________ Telelőbe : ASURPRES Victorioşi şi în meciul retur de la Sofia Fotbaliştii români vor fi prezenţi la Tokio Aşadar, calific»«* echipei noastre de fotbal pentru turneul final al olimpiadei­­ de la Tokio ny rn», este un deziderat. Fotbaliştii noştri s-au prezentat pe sta­dionul „Vasil Levski" cu un avans fragil de un gol, în faţa unui public entuziast care, aşa cum arătam în avancronica meciului, a dorit din tot sufletul victoria echipei sale. In această mulţime de spectatori se aflau insă, răspîndiţi în cîteva colţuri ale sta­dionului şi cîteva sute de turişti reprim, care au adus gu­ri încurajarea tuturor celor de acasă. Și meciul a început. A constituit el ceea ce, în mod curent, numim un spectacol fotbalistic ? Probabil că o parte a celor care au urmărit desfășurarea lui pe ecra­nele televizoarelor sunt tentați să nu-i a­­corde acest certificat. Adevărat, din acest punct de vedere, meciul de la­ Sofia nu a solicitat „aplauze la scenă deschisă“. Dar el a constituit totuşi, un frumos spectacol. Unul tonic. QU lovituri­­le teatru (printre care golul ipst'cit de Koszka a pregătit, magistral un adevărat final de apt),­ un spectacol al voinţei şi al puterii de luptă. Nu vom putea uita cu uşurinţă acea jumă­tate de oră din prima repriză, cînd, deşi presată (dar nu înghesuită) apărarea noas­tră acţionează ca un mecanism puternic sudat, care „ştie ce vrea“. De fapt, aceasta conştiinţă a forţei şi capacităţii ech­ipei a constituit, după părerea noastră, însăşi cheia succesului de la Sofia. Căci în aceas­tă partidă echipa noastră a avut, o idee precisă, pe care a urmărit-o cu perseve­renţă de la început şi pină la sfîrşit. A vrut, în primul m­od, să se califice pentru Tokio, dar ceea ce este deosebit de pre­ţios în ta­te acestea, a ştiut mpii să lupte, cum să se comporte, cum să acţioneze,­­ pentru a realiza cele propuse. Tactic, deci, ji meciul de la Sofia a fost foarte bine pre-­­ gătit şi nu putem să nu adresăm felicitări Prin telefon de la trimisul nostru special celor doi antrenori ai echipei, Ploieşteanu şi Ola. Dar mai presus de toate acestea, trebuie aduse elogii celor care, pe gazon, au avut puterea şi priceperea necesară pentru aplicarea întocmai a celor­ discu­tate în cabină. Fără să cunoască „secre­tul" celor din culise, discuţiile din cabină ale echipei noastre (care pe teren s-au transformat, din principii tactice, fotr-o exemplară aplicare practică) publicul 50- fiot, bun cunoscător al fotbalului, ne.» a­­preciat tocmai pentru că a sesizat în jo­cul nostru ceea ce numeam o concepție clară. In fata acestei evidente, s-a compor­tat sportiv, obiectiv , şi ne facem o da­torie să o consemnăm. Aţi văzut şi dumneavoastră, pe ecranele televizoarelor, şi noi era greu de ghicit încă din primele minute ale meciului, că echipa noastră a manifestat de la bun în­ceput o mare prudenţă în apărare, căci, la urma urm­elor, meciul începea de la 2—1 pentru noi. Deci noi aveam, de apă­rat ceva și oricare altă echipă în locul nos­tru şi-ar fi organizat jocul în păstrarea a­­vantajului. Ar fi greşit însă dacă s-ar crede că la Sofia jocul nostru a însemnat numai apărare. Da, ne-am apărat, dar atît de frumos am făcut acest lucru, atît de calm şi de sigur, incit nici un moment nu am avut senzaţia că sintem­ dominaţi, cu toate că jucătorii bulgari stăpîneau cen­trul terenului, cu toate că ei erau acei care se aflau mai mult In apropierea por­ţii noastre. De fiecare dată insă, acţiunile jucătorilor bulgari erau risipite la marginea careului de 18 m. Şi minutele se scurgeau fără ca adversarii noştri, la fel de dornici şi ei de a obţine calificarea, să se poată străpunge apărarea. Cu fiecare minut­e 59 trecea, încrederea echipei noastre devenea tot mai vizibilă, locul ei începea, trep­tat, treptat, să se destindă, să părăsească zona strictă a apărării, să traseze linii de perspectivă pentru întregul cîmp de joc, combinaţiile spre poarta lui Peianov de­venind tot mai frecvente și culminînd cu golul din min. 41, înscris de Kosyks. Un gol care pînă în final a însemnat victoria, Un gol care a transmis întregii echipe optimism şi calm. ?#»t» spectacolul de la Sofia s-a lăsat cortina. S-a lăsat, ea să se ridice din nou l» Tokio. Ştim că odihna binemeritată a protagoniştilor nu va fi similară cu va­canţa. Nu va intra în vacanţă nici spiri­tul de răspundere, nici înflăcărarea, nici sentimentul major de a aduce culorilor pa­triei noi succese. Reluarea antrenamente­lor, noua perioadă de muncă, de cheltuia­­lă de energie, va avea însă — ca să spu­nem aşa — o bază morală dintre cele mai propice. Pentru că la Tokio — a d°v®­­dit-o cu prisosinţă meciul de la Sofia — se ajunge­au numai cu eforturi deosebite la antrenamente, ei prin tot ceea ce avem mai grăitor, prin forţa morală, voinţă, spi­rit de echipă, încredere. Jocul de la Sofia — deşi miza lui a fost fără îndoială, foar­te mare — a constituit în esenţă o veri­ficare a posibilităţilor noastre. Am făcut faţă unei întâlniri grele, în compania unei echipe îndelung şi minuţios pregătite, nu­­mărînd elemente de autentică valoare. Dar viitorul ne rezervă alte asemenea întîlniri, şi, fără îndoială, chiar mult mai grele. X. POCIOACA ■mTI TT J^AT v Li ^ 1 I x w jr^^*f** i } în sala de lectură Instantaneu dintr-una din sălile de lectură ale Bibliotecii centrale regionale din oraşul Ploieşti. Foto : ION POPOVICI 2/Vl­m* — nr. 6103 .■ M­IM­INTO TEATRU Travian i Teatrul de operă si balet aa.40.20), ora 19,30; Printesa circului: Tea­­trul de operetă (tel. 14.80.11), ora 19,30; Maria Stuart i Tea­trul national „I. L. Caragiale“, sala Comedia (14.71.71), ora 19 ; Moartea unui artist : Teatrul national „I. L Caragiale“, sala Studio (15.15.53), ora 19,30 ; Rinocerii : Teatrul de comedie (16.64.80), ora 19,30 ; Cezar si Cleopatra : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ b-dul Schitu-Măgureanu nr. 1 (14.60.60), ora 19.30 ; Comedia erorilor : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio (12.74.50), ora 19,30 ; Peer Gynt : Teatrul ,,C. I Not­tara“, sala Magheru (15.93.92), ora 19,30 ; Casa cu două intrări : Teatrul „C. I. Not­tara“, sala Studio (15.93.02), ora 20 ; Himera : Teatrul pentru tineret și copii, sala C. Miile (15.65.83), ora 20 ; A fugit un tren : Teatrul Ţăndărică, sala Acade­miei (15.87.37), ora 16 ; Ala-bala-portocala: Teatrul Țăndărică (la Casa de cultură a tineretului din raionul 23 August), ora 15 ; Șapte păcate : Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy (15.58.78), ora 20; Madame Sans Géné (panoramic) : Patria (11.86 25), orele : 9 — 11,30 — 14 — 16,30 — 19 — 21,15 ; Cei patru călugări : Re­publica (11.03.72), o­­rele :10—12 — 14 — 16,45 — 18,45 — 21 ; Capitol (16.29,17), orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,45 — 21 ; Excelsior (18.49 04), orele : 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Flamura (23.07.40), orele :10 — 12 — 14 — 18 — 18,15 — 20,30 ; Golful Elena : București (15.61.54), orele­­ 10 — 12 — 15 — 17 — 19 — 21 ; Carpati (13.92.72), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20.30 ; Feroviar (16.22.73), orele : 10 — 12 — 14,30 — 18,30 — 15,30 — 20,30; Lu­mea comică a lui Harold Lloyd : Festival 05.08.84), orele : 9 — 0 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21 ; Grivița (17.08.58), orele : 10 — 12 — 14 — 18 — 18,15 — 20,30 ; Melodia (12­ 06.88), orele :10 — 12 — 15 — 17 — 19 — 21 ; Căpitanul : Victoria (10.28.70), orele :10-12 —14 — 16 — 18,15 — 20,30 ; înfrăţirea între popoare (17.31.04), orele : 14 — 16 — 18 — 20 ; Volga (II.91.26), orele : 10 — 12 — 14,30 — 10,30 — 20.30 ; Dă-i înainte fără grijă ; Central (14,12.24), orele : 10,30 — 12.30 — 14.30 — 16,30 — 18,30 - 20,30 ; Fără teamă și reproș ; Lumina (16,23.35), orele­­ 10 la 14 în continuare, 16 — 18,15 — 20.30 ; Dacia (16,26.10), orele 1 9,30 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21; Dragoste lungă de-o seară ! Union (18,49.04), orele : 16 — 18.15 — 20,30 ; Program pentru copii — ora 10; Valea vulturilor — orele : 11,30 — 14.30 — 16,80 — 18,30 — 20,30 ; Doina (18.85.38) ; Aventurile unui tînăr : Giulești (17.55.48), or­ele : 9 — 12 — 15 — 18 — 21; Drumul Sării (14.10.37), orele : 15 — 18 — 20,45 ; Pacea (16.29.02), orele : 11 — 18 — 19 ; Anaconda : Timpuri Noi (tel. 15.61.10), orele : 10 la 21 în continuare ; Lovitură de pedeapsă : Cultural (tel. 18.25.39), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Anotimpuri : Buzești (15.62 79), orele : 16 — 18,15 ; Lira (15.60.66), orele : 15,80 — 18 ; Un suris in plină vară : Crîngași (tel. 17.38.81), orele : 16 — 18 - 20 ; Tinara­ de pe vasul Columb : Bucegi (17.05.47), orele : 10 — 12 — 16 — 18,15 — 20,30; Limuzina neagră : Unirea (17.10.21), orele: 16 — 18,15 ; Luceafărul (23.91.00), orele: 16 — 18,15 ; Un om care nu există : Tomis (21.49.46), orele: 10 — 12 — 14 — 16,30 — 18,30 ; Aurora (25.04.66), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Domni­şoara Barbă-Albastră : Flacăra (21.35.40), orele : 16 — 18 — 20 ; Păpuşile u­d : Vitan (21.39.82), orele : 16 — 18 — 20 ; Cosmos (25.19.15), orele : 16 — 18 — 20 ; Imblîn­zitorii de biciclete : Mioriţa (14.27.14), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,13 — 20.30 ; Nu se poate fără dragoste : Munca (21.50.97), orele: 16 — 18,15 — 20,30 ; Viitorul (11.48.03), orele : 16 — 18 — 20 ; Fraţii corsicani : Popular (25.15.17), orele: 18,30 — 21 ; Moşilor (tel. 11 _ 15 _ 17,30 — 20; (21 31.86), orele : 16 — Liturghia de la miezul nopţii: Colentina (35 07 09), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Cauze drepte : Floreasca (12.28.30), orele : 10.30 — 16 — 18,30 — 21 ; Modern (23.71.01), orele : 10 — 12,15 — 14,30 — 16,45 - 19 — 21,30 ; Dezră­dăcinaţii : Progresul (23.94 10), orele: 15.30 — 18 — 20,15 ; Cascada diavolului : Ferentari (23.17.50), orele : 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Nu pleca : Cotroceni (tel. 13.62.56), orele : 16 — 18 — 20. GRĂDINI • Cei patru călugări : Capitol (16.29.17), ora 20 ; Lumea comică a lui Harold Lloyd : . Festival (15­63.84), ora 20 ;­­ Doina (16.35.33), ora 20,30 ; Stadionul Di­namo (11.03.72), ora 20,15 ; Cauze drepte : Arenele Libertăţii (23.71.01), ora 30,30; Progresul (15.61.54), ora 20,15 ; Fraţii coz­­sicani : Vitan (21­39 82), ora 20,15; Moşi­lor (12.52.93), ora 20,30 ; Pompierul ato­mic : Lira (15.86.66), ora 20,30 ; Ţintim şi misterul „Linei de aur“ : Modern (tel. 23.71.01), ora 20,30; O viaţă: Bucegi (17.05 47), ora 20,15 ; Limuzina neagră : Unirea (17.10,21), ora 20,30 ; Luceafărul (23.91 00), ora 20,30 ; îndrăgostitul : Bu­­zeşti (15.62.79) ora 20,80 ; Generalul : Co­lentina (12.88,50) ora 20,15 ; Un om care nu există : Tomis (3149.46), ora 20,30; Au­ror­a (12.32.77) ora 20 ; Un surâs în pli­nă vară : Arta (21.31.36), ora 20. 10,30 — 16 — 12.52.93). orele ; Kaloian : Arta 18,15 — 20,30 ; INEMA MARD 2 IUNIE 18,30 . Universita­tea tehnică la televi­ziune. Controlul ca­lităţii construcţiilor, de ing N. Tănăsescu, rrrrVTTUlUr ^hrector adjunct sti-I rrrlIfHM mtifle la Institutul de proiectări în con­strucţii Şi materiale de construcţii ; 19,00 - Jurnalul televiziunii ; 19,10 , Caruselul Bo­real. Film pentru copii : 19,25 ; Emisiune de ştiinţă . Oameni la adineuri (V) de ing. Mihail Lefteres­cu ; 19,45 ; Emisiune 4® teatru. In lumea apelor, de Aldo Nicolai . In pauză : Şah , în încheiere. Buletin de ştiri. Buletin meteorologic. Rapid — Bonsuccesso­r 1 Am văzut duminici dimineaţa pe stadio­nul Republicii un foarte frumos meci de fotbal — un joc de un ridicat nivel teh­nic, în care un Rapid pe măsura ultime­lor sale performanţe, a dat o replică de la egal la egal unei domne reprezentante a celui mai bun şi n mai prestigios fotbal din turpe, fotbalul brazilian Rapid şi Bon­­successo au dat numeroşilor spectatori pre­zenţi în tribun® satisfacţia vizionării unui spectacol fotbalistic, în care virtuţiile in­dividuale ale jucătorilor au fost subordo­nate efortului şi rolului colectiv al echi­pei, în special în prima repriză, cînd jo­cul a fost mai viu, s-au realizat faze de fotbal bun, Rapidul antrenînd legat, în viteză, dar cu pase scurte şi nu întotdeau­na de sPUSe în adfocimea terenului, iar Bonsuccesso sartînd surprinzător, cu schimbu­l de ritm şi de direcţie, prin pase alternative lungi şi scurte şi şuturi de la distanţă. Victoria ay 1—-Q a brazilienilor nu asade ettuşi d® puţin meritele rapidiştdor, car« en mai mult* atspîrire « naivilor în fa­zele de finalizare, ar fi putut probabil egala sau lua chiar conducerea scorului. Dar aceasta e mai puţin important decit valorosul schimb de experienţă pe care fotbaliştii noştri l-au putut face in contac­tul­­ acesta direct cu şcoala braziliană de fotbal, bazată pe stăpînirea deplină a teh­nicii conducerii balonului şi pe aplicarea inventivă, suplă şi surprinzătoare, a cele­brei lor formol® 1 +4 + 2 + 4. Asemenea întilniri folosesc mult mai mult decît numeroasele jocuri internaţio­nale organizate la noi, cu echipe cărora îndeobşte le suntem­ superioare şi de la care avem prea puţin de învăţat. In meciul de duminică, după un în­ceput foarte vijelios al Rapidului, extre­mul dreapta al oaspeţilor, Luis Carnes, a înscris unicul gol al partidei (min 8). Apoi Rapid a dominat teritorial, dar n-a putut înscrie tocmai pentru că a float prea mult un scop in sine din Înscrierea golului. ST. R. •nr f • I« turneul internaţional fe­minin de baschet desfăşurat I« Marsilia, (schipt) A. P. Romíno a învins cu SU—33 (24-23) repre­zentativa Franţei şi s-a clasat pe locul doi. • Duminică, la Berlin, în ca­drul unui turneu internaţional, ECHIPA FEMININA DE FLO­RETĂ­ A R.P.R. a ocupat locul I, la egalitate cu echipa U.R.S.S. ş i înaintea formaţiilor reprezentati­ve ale R. P. Ungare, R. D. Ger­mane şi R. P. Polone. • Pe stadionul din Hagen (R.F.G.) IOLANDA BALAŞ men­ I r I ţine foarte ridicat steagul perfor­manţelor sale din anul acesta. Cu o săritură peste ştacheta înăl­ţată la 1,87 m, „Joly" a ocupat, fireşte, primul loc. # Victorie internaţională şi la lupte clasice: la Lugoj, repre­zentativa R-P.R. a întrecut cu 5- 3 reprezentantiva R. D. Germane. • CAMPIOANA pe anul 1964 la handbal masculin este din nou DINAMO BUCUREŞTI, care în ultima confruntare cu Steaua, a câștigat cu 16^12.­ ­ 1

Next