Romînia Liberă, decembrie 1964 (Anul 22, nr. 6260-6286)

1964-12-01 / nr. 6260

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ­miiiții libert ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA Anul XXII nr. 6260 4 pagini — 20 bani Marți 1 decembrie 1064 CALITATEA PRODUSELOR OBIECTIVUL PRINCIPAL Cu toţii constatăm mj cu multă satisfacţie ff ff ff că industria uşoară ff ff ff pune la indemina ffgr­am cumpărătorilor prin ff»­m3 intermediul sutelor II­I de magazine tot ff ff mai numeroase pro­duse. Ne îmbie va­rietatea modelelor de ţesături, con­fecţii, tricotaje, încălţăminte, ne place armonizarea coloritului şi a modelului cu funcţionalitatea pro­dusului, adică cu destinaţia utiliză­rii lui. Ne atrage, aceasta din ce in ce mai mult, modul execuţiei aces­tor produse. Şi totdeauna cînd ne referim la model, la colorit, la e­­xecuţie, le înglobăm pe toate m no­ţiunea de calitate. Dacă sunt pro­duse ca tricotajele fabricii „Tîna­­ra gardă" din Bucureşti, sau mode­le de încălţăminte produse la între­prinderea „Victoria“ din Timişoa­ra care se cumpără de cum apar în rafturile magazinelor, aceasta este o apreciere dată calităţii acestor produse. Dacă în schimb alte măr­furi ca, de pildă, unele ţesături ale întreprinderii pentru industria bumbacului din Bucureşti şi ale al­tora stau cu lunile în magazine, pentru că au desene neinteresante, în culori monotone, şterse şi aceas­ta este o apreciere, de astădată negativă, asupra calităţii. Şi dacă în magaziile de mărfuri finite din­­tr-o serie de întreprinderi găsim numeroase cupoane, capete,­ fâşii sau baloturi întregi de mărfuri necorespunzătoare este tot un semn al minusurilor la calitate. Ele sunt mărfuri pe care recepţionerul cu toată greutatea răspunderii sale faţă de cumpărător aplică ştampila neiertătoare „respins“. lată cum în acest domeniu, de aşa larg şi firesc interes, funcţio­nează un adevărat „barometru“ al calităţii. El măsoară felul în care munca de creare şi fabricare a unui produs s-a finalizat în ceea ce este mai esenţial — o calitate corespun­zătoare pe cerinţele noastre de­ azi. Să ne oprim la semnificaţia res­pingerilor de mărfuri. Totalizînd în cifre, valoarea acestor respingeri se ridică în industria uşoară, pe trei trimestre din acest an, la mi­lioane de lei. Deci stofe, ţesături de bumbac, încălţăminte şi alte produse nu au primit în acest răs­timp calificativul cerut. O analiză recentă făcută la Ministerul Indus­triei Uşoare arată că valoarea res­pingerilor se menţine la un volum ridicat. Este adevărat că aceasta nu înseamnă o dare înapoi de la un progres obţinut, ci mai degrabă o oglindire a sporirii exigenţei noastre faţă de calitatea mărfuri­lor pe care le îmbrăcăm sau încăl­­ţăm. Dacă în sectoare ca cel al in­dustriei lînii, mătăsii ca urmare a atenţiei continue acordate de colec­tivele din fabrici, respingerile sunt în scădere, în altele, nu lipsite de importanţă, acestea sunt în creşte­re , în industria ţesăturilor de bumbac, confecţii, încălţăminte. Datorită firelor îngroşate, a cuibu­rilor, a firelor lipsă, a răriturilor şi striaţiunilor, a petelor şi defectelor nemarcate, întreprinderea „Bucegi" din Pucioasa a avut respingeri de mărfuri, în trei trimestre din acest an, de 140 000 lei, cu toate că aici există o filatură modernă, iar în ultimul timp a fost reutilată şi ţe­­sătoria. Şi exepiple s-ar mai putea da. Faptul că la recepţie se mai pre­zintă mărfuri necorespunzătoare calitativ, că acestea sunt respinse, că o parte din ele fac cale întoarsă în secții pentru remedieri, înseam­nă că nu peste tot pe parcursul flu­xului tehnologic, a existat preocu­pare pentru calitate. Este vorba aici de răspunderea ce revine lu­crătorului de la maşină, a maiştri­lor şi în aceeaşi măsură a oame­nilor de la C.T.C., ce au sarcina să prevină fabricarea unor asemenea produse. Este vorba de răspunderea conducerilor acestor întreprinderi. Mărfuri cu defecte ajung uneori pînă în magazine, ceea ce ne arată o slabă exigenţă a unor recepţio­­neri ai comerţului. în aceste zile cînd pretutindeni în întreprinderi colectivele îşi mobili­zează eforturile pentru îndeplinirea exemplară la toţi indicatorii a pla­nului pe 1964, cînd se iau măsuri pentru crearea condiţiilor optime în vederea desfăşurării producţiei anului viitor, calitatea produselor constituie obiectivul principal al muncii desfăşurate. Să facem ca toate produsele să fie fabricate la cel mai înalt nivel calitativ — frumoase, variate, trai­nice, pe măsura exigenţelor crescîn­­de ale cumpărătorilor. Marca fa­bricii să devină o chestiune de min­­drie pentru fiecare colectiv de mun­că, pentru fiecare lucrător din în­treprindere. NOUTĂŢILE ZILEI De la deschiderea celui mai tinăr şantier de construcţii de locuinţe din Capitală — Berceni — au tre­cut numai şapte luni. Prin ritmul de lucrări realizat pînă acum, şan­tierul a devenit un adevărat cartier, compus din blocuri cu zece nivele înălţate prin glisare, sau cu con­strucţii cu cinci nivele montate din panouri mari prefabricate. In clişeu: Blocuri de locuinţe aflate în con­strucţie în cartierul Berceni din Capitală. Foto : AGERPRES \ ^­­­ ^4^, \ ,1/ - Primul grup de la hidrocentrala Costişa a intrat în funcţiune BACĂU (coresp. R. I.) . Ieri a fost conectat la sistemul energetic naţional primul grup de 7 500 kilo­­waţi de la centrala hidroelectrică Costişa. La cel de-al doilea grup, de aceeaşi capacitate, se fac ultimele probe înainte de punerea în funcţiu­ne. Noua centrală este echipată cu instalaţii de înaltă tehnicitate reali­zată în întregime în ţara noastră. A­­ceasta este cea de a şasea hidrocen­trală intrată în funcţiune în cadrul sistemului hidroenergetic de pe Bis­triţa. Lucrări de modernizare în portul Constanta CONSTANŢA (coresp.­­R. 1.) — In vederea executării lucrărilor de ex­tindere şi modernizare a portului maritim Constanţa, se amenajează în prezent un drum de legătură în­tre cariera Ovidiu şi şantierul por­tuar, drum pe care se va efectua transportul unor masive de piatră. Pentru a se evita încrucişările circu­laţiei de pe drumul de legătură a­­mintit, se construieşte acum un pa­saj superior. Pînă acum colectivul întreprinderii de construcţii hidro­tehnice din Constanţa, care execută acest obiectiv, a efectuat peste 35 000 m.c. de terasamente la rampe, cca. 360 m.c. săpături la fundații și a tur­nat aproape 200 m.c. de betoane. Prezentări de modele In oraşele Braşov, Sibiu, Sighişoa­ra, Sf. Gheorghe, Făgăraş, Mediaş şi Agnita cooperativele meşteşugăreşti locale vor organiza în cursul săptă­­mînilor viitoare prezentări de noi modele de încălţăminte, îmbrăcă­minte, tricotaje şi alte produse ce se execută după comandă în unitățile respective. Prezentările de modele se vor desfășura în cadrul unor con­sfătuiri cu populația. Construit în anii pu­terii populare, Blo­cul de ulei de la ra­finăria Teleajen este cel mai mare com­plex de fabricare a uleiurilor superioare din ţară. In între­cerea pentru reali­zarea ritmică a pla­nului de producţie, colectivul blocului de ulei a dat peste plan de la începutul anu­lui aproape 15 000 tone uleiuri supe­rioare. In clişeu : In­stalaţia de dezasfal­­tare cu propan din cadrul Blocului de ulei Teleajen — re­giunea Ploieşti. Foto : AGERPRES ÎN ACEST NUMĂR: ■ — Interviul nostru cu PETRE — VIOREL PAUNESCU : După NICULAE, preşedintele co­derbiul campionatului de bas- al mitetului executiv al sfatului chet. popular orăşenesc Constanţa . (pag. a 2-a) Realizarea planului de inves­— CL. RÃDULESCU : Rostul e­tiţii. (pag. a 2-a) conomisirii. — EUGEN ATANASIU : Cronica (pag. 3-a) filmelor : „Ivailo“ şi „Ghinio­— U.N.E.S.C.O. şi colaborarea nistul“. culturală internaţională (con­(pag. a 2-a) Vorbire cu Valentin Lipatti — I. BOCIOACA : însemnări: delegat permanent al R.P. Ro-Nici un titlu, mine la U.N.E.S.C.O.). (pag. a 2-a) (pag. a 3-a) CENTENARUL ŞCOLII MEDII „I. L. CARAGIALE“ DIN PLOIEŞTI PLOIEŞTI (coresp. R. I.).­­ Du­minică a fost sărbătorită la Ploieşti aniversarea a 100 de ani de la înfiin­ţarea primei şcoli secundare din lo­calitate — astăzi şcoala medie „I. L. Caragiale“. La adunarea festivă care a avut loc cu acest prilej au luat par­te conducători ai organelor locale de partid şi de stat, reprezentanţi ai Ministerului Invăţămîntului, foşti şi actuali profesori ai şcolii, absolvenţi, elevi, numeroşi invitaţi. Adunarea a fost deschisă de tov. Gh. Marussi, preşedintele sfatului popular al oraşului Ploieşti, după care profesoara Aspasia Vasiliu, di­rectoarea şcolii, a vorbit despre is­toricul şcolii, despre contribuţia ei la formarea a numeroase generaţii de elevi, strălucit reprezentate prin nume ca I. L. Caragiale, C. I. Par­­hon, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Geo Bogza, Paul Constantinescu şi alţii. A luat, de asemenea, cuvîntul tov. Constantin Nica Nicolescu, se­cretar general în Ministerul Invăţă­­mîntului, care a adus salutul minis­terului şi a dat citire ordinului prin care un număr de 6 cadre didactice din şcoală au fost distinse cu diplo­me de „învăţător fruntaş“ şi „Pro­fesor fruntaş“. După adunarea festivă a avut loc solemnitatea dezvelirii unei plăci comemorative consacrată Centenaru­lui şcolii medii „I. L. Caragiale“ din Ploieşti. Cu planul anual îndeplinit Tot mai multe întreprinderi in­dustriale, exploatări miniere şi fo­restiere, şantiere de construcţii ,a­­nunţă de pe acum realizarea planului anual. De la Constanţa ne-a sosit vestea că Trustul minier Dobrogea este a 15-a unitate economică din regiunea Dobrogea care raportează îndeplini­rea planului anual, la producţia glo­bală şi marfă. Acest succes se dato­­reşte în mare parte realizării obiec­tivelor din planul de măsuri tehni­­co-organizatorice, printre care intro­ducerea înlocuitorilor de lemn la sus­ţinerea în subteran, obţinerea unui sortiment de barită flotată cu cali­tăţi superioare, punerea în funcţiune a unei maşini de extracţie etc. Cea mai mare parte a surplusului de produse s-a obţinut pe seama pro­ductivităţii muncii care a crescut cu 6 la sută faţă de plan şi cu 14,1 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anu­lui trecut. Datorită aplicării în acest an a u­­nui complex de măsuri tehnico-or­­ganizatorice care au dus la creşterea gradului de mecanizare şi la valori­ficarea superioară a masei lemnoase, muncitorii forestieri din regiunea Bacău au realizat sarcinile anuale de plan la toţi indicatorii cu 33 zile mai devreme. Pe baza îmbunătăţirii cu 2 la sută faţă de prevederi a ca­lităţii produselor, s-au realizat peste 8 900 mc cherestea răşinoase de ca­litate superioară. In vederea înfăp­tuirii ritmice a prevederilor de plan şi în noul an forestier, s-au format stocuri suficiente de material lem­nos, s-au instalat peste 70 funicula­­re şi s-au construit şi amenajat noi cabane pentru muncitorii forestieri de la gurile de exploatare. (Agerpres) TELEGRAME Cu prilejul celei de-a XI-a aniversări a proclamării independenţei Cambodgiei, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a transmis călduroase felicitări şi urări de sănătate prinţului Norodom Stanik, şeful statului Cambodgia, de prosperitate pentru poporul cambodgian. In telegrama de răspuns, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, a exprimat cele mai calde mulţumiri pentru felicitările şi bunele urări adresate. Cu acelaşi prilej, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Ion Gheorghe Maurer, a transmis preşedintelui Con­siliului de Miniştri al Regatului Cambodgia, Norodom Kantol, o tele­gramă de felicitare. Norodom Kantol a mulțumit printr-o telegramă de răspuns. CONTROL, DISCIPLINĂ, RĂSPUNDERE Un simplu calificativ pentru fe­lul în care se execută bugetul sfa­tului popular al regiunii Hunedoara pe anul 1964 n-ar fi destul de con­cludent, deoarece problema necesi­tă să fie analizată. In primele zece luni, prevederile bugetare n-au fost realizate în întregime, dar s-au în­registrat unele progrese faţă de alte perioade şi s-a asigurat o corelaţie mulţumitoare între execuţia părţii de venituri şi, a părţii de cheltuieli. Comitetul executiv şi organele fi­nanciare au luat unele măsuri în a­­cest sens, făcîndu-se totodată o se­rie de controale şi de analize. Din păcate însă, rezultatele nu sunt pe măsura posibilităţilor. Pe linia realizării planului de in­vestiţii sunt unele lipsuri care in­fluenţează negativ execuţia bugeta­ră. Trustul regional de construcţii Hunedoara înregistrează pierderi, îndeosebi la capitolele materiale, manoperă, utilaje şi cheltuieli indi­recte. In acest sens, excelează gru­purile de şantiere din Deva şi Lu­­peni, unde lipsurile sunt mai eviden­te. O serie de locuinţe, de lucrări edilitare şi alte obiective cuprinse în plan n-au fost executate sau au fost realizate cu mare întîrziere. Deşi planul se realizează în propor­ţie de 60—80 la sută, pierderile cresc, ca urmare a unor lipsuri, printre care trebuie amintite: ne­­respectarea termenelor de dare în folosinţă, deficienţe în organizarea muncii şi în gospodărirea materia­lelor, folosirea neraţională a unor utilaje, începerea anumitor lucrări fără documentaţii sau cu documen­taţii incomplete, încă din anii tre­cuţi, la Vulcan s-au procurat circa 10 000 mp de geamuri cu dimensiuni greşite. Anul acesta, la Petroşeni, s-au degradat importante cantităţi de vinacet, iar la Petrila şi Vulcan, plăci­­ ceramice. La Deva, în Valea Jiului şi în alte părţi, manipularea materialelor se face defectuos şi nu există un control temeinic asupra folosirii lor. Datorită prelungirii termenului de execuţie şi unor deficienţe în orga­nizarea muncii se plătesc impor­tante chirii pentru utilaje care nu sunt folosite raţional. Faptul că Trustul regional de construcţii a plătit numai în 9 luni 3 700 000 lei dobînzi pentru împrumuturi restant­­e constituie încă o dovadă despre felul defectuos în care lucrează. Nu-i mai puţin adevărat că pe şantiere există­ unele greutăţi, dar cauzele subiective ale lipsurilor predomină şi sunt completate cu cele care re­vin proiectanţilor şi­ beneficiarilor. Pentru blocul-turn din oraşul Deva, bunăoară, proiectanţii de la DSAPC au „omis“ circa 30 de tone armături, documentaţia pentru laboratorul ve­terinar din Deva a fost recalculată cu 5 luni întîrziere, iar unii bene­ficiari nu rezolvă operativ proble­mele ridicate de întocmirea sau de refacerea documentaţiilor. Comitetul executiv al sfatului popular regional a analizat de mai multe ori problema construcţiilor şi de fiecare dată s-au stabilit planuri detaliate de măsuri bune, dar ulte­rior nu s-a urmărit îndeaproape în­făptuirea lor. Rezultate financiare mai bune se puteau obţine în comerţ, în indus­tria locală, în gospodăria comunală și în alte sectoare. In afară de ne­realizarea completă a unor indica­tori de plan, există cazuri de încăl­care a disciplinei financiare sau de o greşită orientare în folosirea ba­nilor. La hotelul din Deva s-a con­struit o aripă nouă fără aprobarea cuvenită și contra normelor în vi­goare. Comitetul executiv al sfatu­lui popular al oraşului Deva a alo­cat în mod nejust o importantă sumă de bani din beneficii peste plan pentru construirea unei cabane turistice. Cazuri de încălcare a disciplinei financiare în ceea ce priveşte be­neficiile peste plan există şi la sfa­turile populare Petroşeni, Hunedoa­ra, unde s-au executat alte lucrări decit cele indicate. In raionul Brad, s-au procurat cîteva motorete şi mo­tociclete din fonduri destinate ac­ţiunilor agricole, la Orăştie s-a cum­părat un televizor, şi, cu ştirea unor membri foto­ Titetului executiv re­­gior^J^^^^Hlzat o excursie la Bucureşti care s-a plătit din fon­duri destinate propagandei agricole. Asemenea grave abateri trebuie sancţionate cu toată asprimea. O oarecare influenţă negativă a­­supra execuţiei bugetare o are şi plata unor salarii peste drepturile cuvenite, datorită încadrării nelega­le a unor salariaţi care nu îndepli­nesc toate condiţiile de studii şi de stagiu. Asemenea cazuri au existat chiar la unele secţii ale comitetului executiv regional. In cadrul unei şedinţe lărgite a comitetului executiv al sfatului popular regional s-au dezbătut o serie de aspecte concludente pe a­­ceastă linie şi s-au luat o seamă de măsuri. Pentru executarea buge­tului în bune condiţii, se cere în primul rînd orientare mai justă în planificarea veniturilor şi a cheltu­ielilor, control permanent, discipli­nă şi răspundere, îmbunătăţirea muncii Trustului regional de cons­trucţii, întărirea controlului preven­tiv şi dezvoltarea spiritului de răs­pundere al tuturor factorilor care contribuie la executarea bugetului trebuie să reţină în mod deosebit atenţia comitetului executiv. I. COJOCARU corespondentul „României libere" legătură cu executarea bugetului sfatului popular al regiunii Hunedoara Intre 3-6 decembrie la Iaşi Colocviul „Aplicaţii ale matematicii în economie“ Timp de patru zile, începînd de joi, Iaşul va găzdui lucrările unui interesant colocviu avînd ca temă „Aplicaţii ale matematicii în eco­nomie“. Această manifestare ştiin­ţifică are loc sub auspiciile Centru­lui de statistică al Academiei R.P.R., Direcţiei centrale de statistică, So­cietăţii ştiinţelor matematice din R.P.R. şi Universităţii „Al. I. Cuza“. Discuţia purtată de coresponden­tul nostru M. Beram cu prof. univ. dr. A. HAIMOVICI, preşedintele fi­lialei ieşene a Societăţii ştiinţelor matematice, a constituit un bun pri­lej pentru a afla unele amănunte în legătură cu această reuniune. — La acest colocviu — ne-a de­clarat d-sa — vor participa peste 250 de matematicieni specialişti în statistica şi în cercetarea operaţio­nală (disciplină a matematicii crea­tă recent), lucrători din reţeaua de statistică, ingineri cu problemele de organizare şi planificare a produc­ţiei din marile unităţi economice, precum şi reprezentanţi ai diferi­telor ministere. Organizarea coloc­viului de la Iaşi se înscrie pe linia preocupărilor actuale ale matema­ticii de a aduce o contribuţie cit mai substanţială la rezolvarea dife­ritelor probleme pe care le ridică dezvoltarea economiei noastre na­ţionale, în direcţia optimizării unor indicatori economici ai producţiei. De altfel, asemenea probleme se în­­tîlnesc frecvent în momentul de faţă în matematică şi deşi teoretic ele prezintă un aspect general şi abstract, ele îşi au originea în ce­rinţele dezvoltării societăţii şi se aplică tocmai datorită acestui ca­racter al lor,­ în cele mai variate do­menii de activitate. Aş vrea să menţionez că posibili­tăţile de aplicare ale acestor teorii pot fi dezbătute intr-o măsură mai eficace împreună cu specialiştii din industrie, ei fiind aceia care pri­mesc soluţii practice. Totodată, pu­tem dezvolta aceste teorii, primind sugestii noi de la practicieni... — Aţi putea să ne spuneţi cîteva cuvinte despre problemele care vor fi dezbătute? — Lucrările se vor desfăşura în cadrul a 3 secţii şi anume: statis­tice şi programe matematice, aceas­ta la rîndul său fiind împărţită în alte 4 subsecţii, apoi, balanţele sta­tistice ale economiei naţionale şi in sfîrşit probleme ale învăţămîntului matematicilor economice. In cadrul acestor secţii şi subsecţii, vor fi pre­zentate peste 150 comunicări ştiin­ţifice, sintetizînd strădaniile între­prinse de cercetători pînă acum în direcţia îmbunătăţirii sistemului de planificare şi organizare a produc­ţiei. Specialiştii din Iaşi vor fi şi ei prezenţi cu cîteva probleme deose­bit de interesante printre care aş cita comunicările: „Stabilirea zonei de cea mai bună productivitate pe muncitor într-o întreprindere tex­tilă“ şi „Posibilităţi de ieftinire a transporturilor produselor agricole de la bazele de recepţie la fabrici­le de prelucrare“. în încheiere, interlocutorul nos­tru şi-a exprimat convingerea că lucrările colocviului vor aduce un aport valoros atît pentru progresul ştiinţelor, cit şi pentru continua dez­voltare a industriei noastre națio­nale. ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Astăzi se deschide sesiunea Adunării Generale a O.­­I­. V. L­a New York se deschid astăzi lucrările celei de a XIX-a se­siuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. La se­siune participă delegaţiile celor 112 ţări membre ale O.N.U., la care se vor adăuga reprezentanţi ai trei state noi — Malawi, Zambia şi Malta — care au apărut pe harta politică a lumii după închiderea lucrărilor pre­cedentei sesiuni. Sesiunea trebuia, în mod normal, să-şi înceapă lucrările la 17 septem­brie a.c. (procedura de funcţionare a Adunării Generale statorniceşte că sesiunile ei ordinare se deschid, în fiecare­ an, în a treia marţi a lunii sep­tembrie). Intîrzierea de aproape două luni şi jumătate se datorează celor două amînări succesive — prima, pînă la 10 noiembrie şi cea de a doua, pînă la 1 decembrie — cerute de o serie de state membre şi anun­ţate în mod oficial de secretarul ge­neral, "pe baza acordului majorităţii membrilor O.N.U. Pe ordinea de zi provizorie a celei de a XIX-a sesiuni a Adunării Gene­rale au fost înscrise iniţial 83 de punc­te, la care, ulterior, s-au adăugat alte 7 puncte suplimentare, astfel încît numărul problemelor ce vor face obiectul dezbaterilor actualei se­siuni a ajuns la 90. Se poate, însă, prevedea că și această cifră va fi depășită, prin înscrierea unor noi puncte, ca urmare a cererilor făcute în acest sens de unele state membre ale O.N.U. Punctele incluse pe ordinea de zi a sesiunii se referă la o sferă largă de probleme. Una dintre problemele principale, care va ocupa un loc im­portant în dezbaterile actualei se­siuni a O.N.U., este, în primul rînd, problema dezarmării generale și to­tale, cu multiplele ei aspecte. Ordinea de zi preliminară prevede, astfel, ca în cadrul dezbaterilor în problema dezarmării, pe lingă ascultarea ra­portului Comitetului celor 18 state pentru dezarmare — organ creat de cea de a XVI-a sesiune a O.N.U. şi din care face parte şi ţara noastră — să fie examinate o serie de probleme importante legate de înfăptuirea a­­cestui deziderat al omenirii, între care : convocarea unei conferinţe în vederea semnării unei convenţii cu privire la interzicerea folosirii­­arme­lor nucleare şi termo-nucleare; nece­sitatea încetării imediate a experien­ţelor nucleare şi termo-nucleare în toate mediile ; efectele radiaţiilor io­nizante; denuclearizarea Africii; nedi­­seminarea armelor nucleare; folosirea energiei atomice în scopuri paşnice; Colaborarea internaţională în dome­niul folosirii spaţiului cosmic în sco­puri paşnice; folosirea în scopuri paşnice a resurselor eliberate prin dezarmare etc. Relevînd importanţa pe care actua­la sesiune va trebui să o acorde ches­tiunilor privitoare la dezarmare, ca principală problemă a vieţii interna­ţionale, secretarul general al O.N.U., U Tliant, arăta, recent, în introduce­rea la raportul anual pe care-l va prezenta Adunării Generale, că ,,sînt necesare noi acţiuni şi momentul este propice pentru susţinerea propunerii EMILIAN GAINA (Continuare în pag. 4­ a) Aspect de la una din şedinţele plenare ale Adunării Generale a O.N.U. în pag. a 4-a , Vasile Inoan — CONGO : Şeful merce­narilor recunoaşte eşecul intervenţiei militare Răsfoind presa străină : „U. S. News and World Report1": Prezicerile economiştilor Tragedia de la Gorgopotamos (Grecia) [■0 Preţul cerealelor din nou in discuţia Pieţei comune B B

Next