Romînia Liberă, decembrie 1964 (Anul 22, nr. 6260-6286)
1964-12-01 / nr. 6260
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! miiiții libert ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA Anul XXII nr. 6260 4 pagini — 20 bani Marți 1 decembrie 1064 CALITATEA PRODUSELOR OBIECTIVUL PRINCIPAL Cu toţii constatăm mj cu multă satisfacţie ff ff ff că industria uşoară ff ff ff pune la indemina ffgram cumpărătorilor prin ff»m3 intermediul sutelor III de magazine tot ff ff mai numeroase produse. Ne îmbie varietatea modelelor de ţesături, confecţii, tricotaje, încălţăminte, ne place armonizarea coloritului şi a modelului cu funcţionalitatea produsului, adică cu destinaţia utilizării lui. Ne atrage, aceasta din ce in ce mai mult, modul execuţiei acestor produse. Şi totdeauna cînd ne referim la model, la colorit, la execuţie, le înglobăm pe toate m noţiunea de calitate. Dacă sunt produse ca tricotajele fabricii „Tînara gardă" din Bucureşti, sau modele de încălţăminte produse la întreprinderea „Victoria“ din Timişoara care se cumpără de cum apar în rafturile magazinelor, aceasta este o apreciere dată calităţii acestor produse. Dacă în schimb alte mărfuri ca, de pildă, unele ţesături ale întreprinderii pentru industria bumbacului din Bucureşti şi ale altora stau cu lunile în magazine, pentru că au desene neinteresante, în culori monotone, şterse şi aceasta este o apreciere, de astădată negativă, asupra calităţii. Şi dacă în magaziile de mărfuri finite dintr-o serie de întreprinderi găsim numeroase cupoane, capete, fâşii sau baloturi întregi de mărfuri necorespunzătoare este tot un semn al minusurilor la calitate. Ele sunt mărfuri pe care recepţionerul cu toată greutatea răspunderii sale faţă de cumpărător aplică ştampila neiertătoare „respins“. lată cum în acest domeniu, de aşa larg şi firesc interes, funcţionează un adevărat „barometru“ al calităţii. El măsoară felul în care munca de creare şi fabricare a unui produs s-a finalizat în ceea ce este mai esenţial — o calitate corespunzătoare pe cerinţele noastre de azi. Să ne oprim la semnificaţia respingerilor de mărfuri. Totalizînd în cifre, valoarea acestor respingeri se ridică în industria uşoară, pe trei trimestre din acest an, la milioane de lei. Deci stofe, ţesături de bumbac, încălţăminte şi alte produse nu au primit în acest răstimp calificativul cerut. O analiză recentă făcută la Ministerul Industriei Uşoare arată că valoarea respingerilor se menţine la un volum ridicat. Este adevărat că aceasta nu înseamnă o dare înapoi de la un progres obţinut, ci mai degrabă o oglindire a sporirii exigenţei noastre faţă de calitatea mărfurilor pe care le îmbrăcăm sau încălţăm. Dacă în sectoare ca cel al industriei lînii, mătăsii ca urmare a atenţiei continue acordate de colectivele din fabrici, respingerile sunt în scădere, în altele, nu lipsite de importanţă, acestea sunt în creştere , în industria ţesăturilor de bumbac, confecţii, încălţăminte. Datorită firelor îngroşate, a cuiburilor, a firelor lipsă, a răriturilor şi striaţiunilor, a petelor şi defectelor nemarcate, întreprinderea „Bucegi" din Pucioasa a avut respingeri de mărfuri, în trei trimestre din acest an, de 140 000 lei, cu toate că aici există o filatură modernă, iar în ultimul timp a fost reutilată şi ţesătoria. Şi exepiple s-ar mai putea da. Faptul că la recepţie se mai prezintă mărfuri necorespunzătoare calitativ, că acestea sunt respinse, că o parte din ele fac cale întoarsă în secții pentru remedieri, înseamnă că nu peste tot pe parcursul fluxului tehnologic, a existat preocupare pentru calitate. Este vorba aici de răspunderea ce revine lucrătorului de la maşină, a maiştrilor şi în aceeaşi măsură a oamenilor de la C.T.C., ce au sarcina să prevină fabricarea unor asemenea produse. Este vorba de răspunderea conducerilor acestor întreprinderi. Mărfuri cu defecte ajung uneori pînă în magazine, ceea ce ne arată o slabă exigenţă a unor recepţioneri ai comerţului. în aceste zile cînd pretutindeni în întreprinderi colectivele îşi mobilizează eforturile pentru îndeplinirea exemplară la toţi indicatorii a planului pe 1964, cînd se iau măsuri pentru crearea condiţiilor optime în vederea desfăşurării producţiei anului viitor, calitatea produselor constituie obiectivul principal al muncii desfăşurate. Să facem ca toate produsele să fie fabricate la cel mai înalt nivel calitativ — frumoase, variate, trainice, pe măsura exigenţelor crescînde ale cumpărătorilor. Marca fabricii să devină o chestiune de mindrie pentru fiecare colectiv de muncă, pentru fiecare lucrător din întreprindere. NOUTĂŢILE ZILEI De la deschiderea celui mai tinăr şantier de construcţii de locuinţe din Capitală — Berceni — au trecut numai şapte luni. Prin ritmul de lucrări realizat pînă acum, şantierul a devenit un adevărat cartier, compus din blocuri cu zece nivele înălţate prin glisare, sau cu construcţii cu cinci nivele montate din panouri mari prefabricate. In clişeu: Blocuri de locuinţe aflate în construcţie în cartierul Berceni din Capitală. Foto : AGERPRES \ ^ ^4^, \ ,1/ - Primul grup de la hidrocentrala Costişa a intrat în funcţiune BACĂU (coresp. R. I.) . Ieri a fost conectat la sistemul energetic naţional primul grup de 7 500 kilowaţi de la centrala hidroelectrică Costişa. La cel de-al doilea grup, de aceeaşi capacitate, se fac ultimele probe înainte de punerea în funcţiune. Noua centrală este echipată cu instalaţii de înaltă tehnicitate realizată în întregime în ţara noastră. Aceasta este cea de a şasea hidrocentrală intrată în funcţiune în cadrul sistemului hidroenergetic de pe Bistriţa. Lucrări de modernizare în portul Constanta CONSTANŢA (coresp.R. 1.) — In vederea executării lucrărilor de extindere şi modernizare a portului maritim Constanţa, se amenajează în prezent un drum de legătură între cariera Ovidiu şi şantierul portuar, drum pe care se va efectua transportul unor masive de piatră. Pentru a se evita încrucişările circulaţiei de pe drumul de legătură amintit, se construieşte acum un pasaj superior. Pînă acum colectivul întreprinderii de construcţii hidrotehnice din Constanţa, care execută acest obiectiv, a efectuat peste 35 000 m.c. de terasamente la rampe, cca. 360 m.c. săpături la fundații și a turnat aproape 200 m.c. de betoane. Prezentări de modele In oraşele Braşov, Sibiu, Sighişoara, Sf. Gheorghe, Făgăraş, Mediaş şi Agnita cooperativele meşteşugăreşti locale vor organiza în cursul săptămînilor viitoare prezentări de noi modele de încălţăminte, îmbrăcăminte, tricotaje şi alte produse ce se execută după comandă în unitățile respective. Prezentările de modele se vor desfășura în cadrul unor consfătuiri cu populația. Construit în anii puterii populare, Blocul de ulei de la rafinăria Teleajen este cel mai mare complex de fabricare a uleiurilor superioare din ţară. In întrecerea pentru realizarea ritmică a planului de producţie, colectivul blocului de ulei a dat peste plan de la începutul anului aproape 15 000 tone uleiuri superioare. In clişeu : Instalaţia de dezasfaltare cu propan din cadrul Blocului de ulei Teleajen — regiunea Ploieşti. Foto : AGERPRES ÎN ACEST NUMĂR: ■ — Interviul nostru cu PETRE — VIOREL PAUNESCU : După NICULAE, preşedintele coderbiul campionatului de bas- al mitetului executiv al sfatului chet. popular orăşenesc Constanţa . (pag. a 2-a) Realizarea planului de inves— CL. RÃDULESCU : Rostul etiţii. (pag. a 2-a) conomisirii. — EUGEN ATANASIU : Cronica (pag. 3-a) filmelor : „Ivailo“ şi „Ghinio— U.N.E.S.C.O. şi colaborarea nistul“. culturală internaţională (con(pag. a 2-a) Vorbire cu Valentin Lipatti — I. BOCIOACA : însemnări: delegat permanent al R.P. Ro-Nici un titlu, mine la U.N.E.S.C.O.). (pag. a 2-a) (pag. a 3-a) CENTENARUL ŞCOLII MEDII „I. L. CARAGIALE“ DIN PLOIEŞTI PLOIEŞTI (coresp. R. I.). Duminică a fost sărbătorită la Ploieşti aniversarea a 100 de ani de la înfiinţarea primei şcoli secundare din localitate — astăzi şcoala medie „I. L. Caragiale“. La adunarea festivă care a avut loc cu acest prilej au luat parte conducători ai organelor locale de partid şi de stat, reprezentanţi ai Ministerului Invăţămîntului, foşti şi actuali profesori ai şcolii, absolvenţi, elevi, numeroşi invitaţi. Adunarea a fost deschisă de tov. Gh. Marussi, preşedintele sfatului popular al oraşului Ploieşti, după care profesoara Aspasia Vasiliu, directoarea şcolii, a vorbit despre istoricul şcolii, despre contribuţia ei la formarea a numeroase generaţii de elevi, strălucit reprezentate prin nume ca I. L. Caragiale, C. I. Parhon, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Geo Bogza, Paul Constantinescu şi alţii. A luat, de asemenea, cuvîntul tov. Constantin Nica Nicolescu, secretar general în Ministerul Invăţămîntului, care a adus salutul ministerului şi a dat citire ordinului prin care un număr de 6 cadre didactice din şcoală au fost distinse cu diplome de „învăţător fruntaş“ şi „Profesor fruntaş“. După adunarea festivă a avut loc solemnitatea dezvelirii unei plăci comemorative consacrată Centenarului şcolii medii „I. L. Caragiale“ din Ploieşti. Cu planul anual îndeplinit Tot mai multe întreprinderi industriale, exploatări miniere şi forestiere, şantiere de construcţii ,anunţă de pe acum realizarea planului anual. De la Constanţa ne-a sosit vestea că Trustul minier Dobrogea este a 15-a unitate economică din regiunea Dobrogea care raportează îndeplinirea planului anual, la producţia globală şi marfă. Acest succes se datoreşte în mare parte realizării obiectivelor din planul de măsuri tehnico-organizatorice, printre care introducerea înlocuitorilor de lemn la susţinerea în subteran, obţinerea unui sortiment de barită flotată cu calităţi superioare, punerea în funcţiune a unei maşini de extracţie etc. Cea mai mare parte a surplusului de produse s-a obţinut pe seama productivităţii muncii care a crescut cu 6 la sută faţă de plan şi cu 14,1 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Datorită aplicării în acest an a unui complex de măsuri tehnico-organizatorice care au dus la creşterea gradului de mecanizare şi la valorificarea superioară a masei lemnoase, muncitorii forestieri din regiunea Bacău au realizat sarcinile anuale de plan la toţi indicatorii cu 33 zile mai devreme. Pe baza îmbunătăţirii cu 2 la sută faţă de prevederi a calităţii produselor, s-au realizat peste 8 900 mc cherestea răşinoase de calitate superioară. In vederea înfăptuirii ritmice a prevederilor de plan şi în noul an forestier, s-au format stocuri suficiente de material lemnos, s-au instalat peste 70 funiculare şi s-au construit şi amenajat noi cabane pentru muncitorii forestieri de la gurile de exploatare. (Agerpres) TELEGRAME Cu prilejul celei de-a XI-a aniversări a proclamării independenţei Cambodgiei, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a transmis călduroase felicitări şi urări de sănătate prinţului Norodom Stanik, şeful statului Cambodgia, de prosperitate pentru poporul cambodgian. In telegrama de răspuns, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, a exprimat cele mai calde mulţumiri pentru felicitările şi bunele urări adresate. Cu acelaşi prilej, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Ion Gheorghe Maurer, a transmis preşedintelui Consiliului de Miniştri al Regatului Cambodgia, Norodom Kantol, o telegramă de felicitare. Norodom Kantol a mulțumit printr-o telegramă de răspuns. CONTROL, DISCIPLINĂ, RĂSPUNDERE Un simplu calificativ pentru felul în care se execută bugetul sfatului popular al regiunii Hunedoara pe anul 1964 n-ar fi destul de concludent, deoarece problema necesită să fie analizată. In primele zece luni, prevederile bugetare n-au fost realizate în întregime, dar s-au înregistrat unele progrese faţă de alte perioade şi s-a asigurat o corelaţie mulţumitoare între execuţia părţii de venituri şi, a părţii de cheltuieli. Comitetul executiv şi organele financiare au luat unele măsuri în acest sens, făcîndu-se totodată o serie de controale şi de analize. Din păcate însă, rezultatele nu sunt pe măsura posibilităţilor. Pe linia realizării planului de investiţii sunt unele lipsuri care influenţează negativ execuţia bugetară. Trustul regional de construcţii Hunedoara înregistrează pierderi, îndeosebi la capitolele materiale, manoperă, utilaje şi cheltuieli indirecte. In acest sens, excelează grupurile de şantiere din Deva şi Lupeni, unde lipsurile sunt mai evidente. O serie de locuinţe, de lucrări edilitare şi alte obiective cuprinse în plan n-au fost executate sau au fost realizate cu mare întîrziere. Deşi planul se realizează în proporţie de 60—80 la sută, pierderile cresc, ca urmare a unor lipsuri, printre care trebuie amintite: nerespectarea termenelor de dare în folosinţă, deficienţe în organizarea muncii şi în gospodărirea materialelor, folosirea neraţională a unor utilaje, începerea anumitor lucrări fără documentaţii sau cu documentaţii incomplete, încă din anii trecuţi, la Vulcan s-au procurat circa 10 000 mp de geamuri cu dimensiuni greşite. Anul acesta, la Petroşeni, s-au degradat importante cantităţi de vinacet, iar la Petrila şi Vulcan, plăci ceramice. La Deva, în Valea Jiului şi în alte părţi, manipularea materialelor se face defectuos şi nu există un control temeinic asupra folosirii lor. Datorită prelungirii termenului de execuţie şi unor deficienţe în organizarea muncii se plătesc importante chirii pentru utilaje care nu sunt folosite raţional. Faptul că Trustul regional de construcţii a plătit numai în 9 luni 3 700 000 lei dobînzi pentru împrumuturi restante constituie încă o dovadă despre felul defectuos în care lucrează. Nu-i mai puţin adevărat că pe şantiere există unele greutăţi, dar cauzele subiective ale lipsurilor predomină şi sunt completate cu cele care revin proiectanţilor şi beneficiarilor. Pentru blocul-turn din oraşul Deva, bunăoară, proiectanţii de la DSAPC au „omis“ circa 30 de tone armături, documentaţia pentru laboratorul veterinar din Deva a fost recalculată cu 5 luni întîrziere, iar unii beneficiari nu rezolvă operativ problemele ridicate de întocmirea sau de refacerea documentaţiilor. Comitetul executiv al sfatului popular regional a analizat de mai multe ori problema construcţiilor şi de fiecare dată s-au stabilit planuri detaliate de măsuri bune, dar ulterior nu s-a urmărit îndeaproape înfăptuirea lor. Rezultate financiare mai bune se puteau obţine în comerţ, în industria locală, în gospodăria comunală și în alte sectoare. In afară de nerealizarea completă a unor indicatori de plan, există cazuri de încălcare a disciplinei financiare sau de o greşită orientare în folosirea banilor. La hotelul din Deva s-a construit o aripă nouă fără aprobarea cuvenită și contra normelor în vigoare. Comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Deva a alocat în mod nejust o importantă sumă de bani din beneficii peste plan pentru construirea unei cabane turistice. Cazuri de încălcare a disciplinei financiare în ceea ce priveşte beneficiile peste plan există şi la sfaturile populare Petroşeni, Hunedoara, unde s-au executat alte lucrări decit cele indicate. In raionul Brad, s-au procurat cîteva motorete şi motociclete din fonduri destinate acţiunilor agricole, la Orăştie s-a cumpărat un televizor, şi, cu ştirea unor membri foto Titetului executiv regior^J^^^^Hlzat o excursie la Bucureşti care s-a plătit din fonduri destinate propagandei agricole. Asemenea grave abateri trebuie sancţionate cu toată asprimea. O oarecare influenţă negativă asupra execuţiei bugetare o are şi plata unor salarii peste drepturile cuvenite, datorită încadrării nelegale a unor salariaţi care nu îndeplinesc toate condiţiile de studii şi de stagiu. Asemenea cazuri au existat chiar la unele secţii ale comitetului executiv regional. In cadrul unei şedinţe lărgite a comitetului executiv al sfatului popular regional s-au dezbătut o serie de aspecte concludente pe această linie şi s-au luat o seamă de măsuri. Pentru executarea bugetului în bune condiţii, se cere în primul rînd orientare mai justă în planificarea veniturilor şi a cheltuielilor, control permanent, disciplină şi răspundere, îmbunătăţirea muncii Trustului regional de construcţii, întărirea controlului preventiv şi dezvoltarea spiritului de răspundere al tuturor factorilor care contribuie la executarea bugetului trebuie să reţină în mod deosebit atenţia comitetului executiv. I. COJOCARU corespondentul „României libere" legătură cu executarea bugetului sfatului popular al regiunii Hunedoara Intre 3-6 decembrie la Iaşi Colocviul „Aplicaţii ale matematicii în economie“ Timp de patru zile, începînd de joi, Iaşul va găzdui lucrările unui interesant colocviu avînd ca temă „Aplicaţii ale matematicii în economie“. Această manifestare ştiinţifică are loc sub auspiciile Centrului de statistică al Academiei R.P.R., Direcţiei centrale de statistică, Societăţii ştiinţelor matematice din R.P.R. şi Universităţii „Al. I. Cuza“. Discuţia purtată de corespondentul nostru M. Beram cu prof. univ. dr. A. HAIMOVICI, preşedintele filialei ieşene a Societăţii ştiinţelor matematice, a constituit un bun prilej pentru a afla unele amănunte în legătură cu această reuniune. — La acest colocviu — ne-a declarat d-sa — vor participa peste 250 de matematicieni specialişti în statistica şi în cercetarea operaţională (disciplină a matematicii creată recent), lucrători din reţeaua de statistică, ingineri cu problemele de organizare şi planificare a producţiei din marile unităţi economice, precum şi reprezentanţi ai diferitelor ministere. Organizarea colocviului de la Iaşi se înscrie pe linia preocupărilor actuale ale matematicii de a aduce o contribuţie cit mai substanţială la rezolvarea diferitelor probleme pe care le ridică dezvoltarea economiei noastre naţionale, în direcţia optimizării unor indicatori economici ai producţiei. De altfel, asemenea probleme se întîlnesc frecvent în momentul de faţă în matematică şi deşi teoretic ele prezintă un aspect general şi abstract, ele îşi au originea în cerinţele dezvoltării societăţii şi se aplică tocmai datorită acestui caracter al lor, în cele mai variate domenii de activitate. Aş vrea să menţionez că posibilităţile de aplicare ale acestor teorii pot fi dezbătute intr-o măsură mai eficace împreună cu specialiştii din industrie, ei fiind aceia care primesc soluţii practice. Totodată, putem dezvolta aceste teorii, primind sugestii noi de la practicieni... — Aţi putea să ne spuneţi cîteva cuvinte despre problemele care vor fi dezbătute? — Lucrările se vor desfăşura în cadrul a 3 secţii şi anume: statistice şi programe matematice, aceasta la rîndul său fiind împărţită în alte 4 subsecţii, apoi, balanţele statistice ale economiei naţionale şi in sfîrşit probleme ale învăţămîntului matematicilor economice. In cadrul acestor secţii şi subsecţii, vor fi prezentate peste 150 comunicări ştiinţifice, sintetizînd strădaniile întreprinse de cercetători pînă acum în direcţia îmbunătăţirii sistemului de planificare şi organizare a producţiei. Specialiştii din Iaşi vor fi şi ei prezenţi cu cîteva probleme deosebit de interesante printre care aş cita comunicările: „Stabilirea zonei de cea mai bună productivitate pe muncitor într-o întreprindere textilă“ şi „Posibilităţi de ieftinire a transporturilor produselor agricole de la bazele de recepţie la fabricile de prelucrare“. în încheiere, interlocutorul nostru şi-a exprimat convingerea că lucrările colocviului vor aduce un aport valoros atît pentru progresul ştiinţelor, cit şi pentru continua dezvoltare a industriei noastre naționale. ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Astăzi se deschide sesiunea Adunării Generale a O.I. V. La New York se deschid astăzi lucrările celei de a XIX-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. La sesiune participă delegaţiile celor 112 ţări membre ale O.N.U., la care se vor adăuga reprezentanţi ai trei state noi — Malawi, Zambia şi Malta — care au apărut pe harta politică a lumii după închiderea lucrărilor precedentei sesiuni. Sesiunea trebuia, în mod normal, să-şi înceapă lucrările la 17 septembrie a.c. (procedura de funcţionare a Adunării Generale statorniceşte că sesiunile ei ordinare se deschid, în fiecare an, în a treia marţi a lunii septembrie). Intîrzierea de aproape două luni şi jumătate se datorează celor două amînări succesive — prima, pînă la 10 noiembrie şi cea de a doua, pînă la 1 decembrie — cerute de o serie de state membre şi anunţate în mod oficial de secretarul general, "pe baza acordului majorităţii membrilor O.N.U. Pe ordinea de zi provizorie a celei de a XIX-a sesiuni a Adunării Generale au fost înscrise iniţial 83 de puncte, la care, ulterior, s-au adăugat alte 7 puncte suplimentare, astfel încît numărul problemelor ce vor face obiectul dezbaterilor actualei sesiuni a ajuns la 90. Se poate, însă, prevedea că și această cifră va fi depășită, prin înscrierea unor noi puncte, ca urmare a cererilor făcute în acest sens de unele state membre ale O.N.U. Punctele incluse pe ordinea de zi a sesiunii se referă la o sferă largă de probleme. Una dintre problemele principale, care va ocupa un loc important în dezbaterile actualei sesiuni a O.N.U., este, în primul rînd, problema dezarmării generale și totale, cu multiplele ei aspecte. Ordinea de zi preliminară prevede, astfel, ca în cadrul dezbaterilor în problema dezarmării, pe lingă ascultarea raportului Comitetului celor 18 state pentru dezarmare — organ creat de cea de a XVI-a sesiune a O.N.U. şi din care face parte şi ţara noastră — să fie examinate o serie de probleme importante legate de înfăptuirea acestui deziderat al omenirii, între care : convocarea unei conferinţe în vederea semnării unei convenţii cu privire la interzicerea folosiriiarmelor nucleare şi termo-nucleare; necesitatea încetării imediate a experienţelor nucleare şi termo-nucleare în toate mediile ; efectele radiaţiilor ionizante; denuclearizarea Africii; nediseminarea armelor nucleare; folosirea energiei atomice în scopuri paşnice; Colaborarea internaţională în domeniul folosirii spaţiului cosmic în scopuri paşnice; folosirea în scopuri paşnice a resurselor eliberate prin dezarmare etc. Relevînd importanţa pe care actuala sesiune va trebui să o acorde chestiunilor privitoare la dezarmare, ca principală problemă a vieţii internaţionale, secretarul general al O.N.U., U Tliant, arăta, recent, în introducerea la raportul anual pe care-l va prezenta Adunării Generale, că ,,sînt necesare noi acţiuni şi momentul este propice pentru susţinerea propunerii EMILIAN GAINA (Continuare în pag. 4 a) Aspect de la una din şedinţele plenare ale Adunării Generale a O.N.U. în pag. a 4-a , Vasile Inoan — CONGO : Şeful mercenarilor recunoaşte eşecul intervenţiei militare Răsfoind presa străină : „U. S. News and World Report1": Prezicerile economiştilor Tragedia de la Gorgopotamos (Grecia) [■0 Preţul cerealelor din nou in discuţia Pieţei comune B B