Romînia Liberă, martie 1965 (Anul 23, nr. 6336-6363)

1965-03-02 / nr. 6336

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNA Anul XXIII nr. 6336 4 pagini 30 bani Marți 2 martie 1065 ÎN ÎNTÎMPINAREA ALEGERILOR DE LA 7 MARTIE ADUNĂRI CETĂŢENEŞTI IN REGIUNILE BACĂU, IAŞI, MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARA Intr-o însufleţită atmosferă, tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexandru Moghioroş şi Leonte Răutu s-au întîlnit cu alegătorii Entuziastele adunări cetăţeneşti şi întîlnirile dintre candidaţii Frontu­lui Democraţiei Populare, care au loc în aceste zile în întreaga ţară, prilejuiesc o amplă dezbatere poli­tică la care participă sute de mii şi milioane de oameni ai muncii. Ele pun în lumină bogatul bilanţ al realizărilor obţinute de oamenii muncii în cei 4 ani care au trecut de la alegerile precedente, sarcinile ce revin întreprinderilor, unităţilor economice şi instituţiilor ştiinţifice şi culturale în cadrul ultimului an al sesenatului, precum şi diferite probleme privind buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşelor şi sate­lor. In acelaşi timp, participanţii la adunări dau glas hotărîrii întregu­lui popor de a munci şi în viitor cu elan şi pricepere pentru înflorirea patriei, pentru înfăptuirea însufle­­ţitorului program al desăvîrşirii construcţiei socialiste trasat de partid. Zilele acestea, tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexandru Moghioroş şi Leonte Răutu s-au întîlnit cu ale­gătorii din circumscripţiile în care au fost propuşi candidaţi în alege­rile de deputaţi pentru Marea Adu­nare Naţională. Cu acest prilej, îm­preună cu alţi candidaţi ai F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi sfatu­rile populare şi reprezentanţi ai or­ganelor locale, ei au vizitat nume­roase obiective industriale, şantiere de construcţie, instituţii de cultură şi artă, cartiere noi de locuinţe. Tovarăşul Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, candidat al Frontului Demo­craţiei Populare în circumscripţia electorală nr. 1 Iaşi-nord, s-a întîl­nit cu muncitori, ingineri, tehnicieni din noile întreprinderi situate în zona industrială a oraşului: uzina metalurgică, centrala electrică şi de termoficare, fabrica de tricotaje „Moldova“, atelierul de reparat ma­terial rulant „Nicolina“-Iaşi; s-a în­tîlnit, de asemenea, cu oameni de cultură , academicieni, cadre di­dactice de la Universitatea „Al. I. Cuza“, Institutul politehnic, cerce­tători ştiinţifici de la Filiala Acade­miei R.P.R., personalităţi din viaţa artistică. In sala Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ a avut loc o adunare cetăţenească la care au luat parte numeroşi alegători din oraş — mun­citori, ingineri, tehnicieni, funcţio­nari, oameni de artă şi cultură, stu­denţi, gospodine. Tovarăşul Alexandru Moghioroş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, candidat al Fron­tului Democraţiei Populare în cir­cumscripţia electorală nr. I Tg. Mu­­reş-vest, s-a întîlnit cu muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Depoul C.F.R., Fabrica de confecţii „Mure­şul“, cu membri ai filialei Uniunii Scriitorilor şi cu ţărani muncitori, membri ai cooperativelor agricole de producţie din comunele Pănet şi Să­­bed, raionul Tg. Mureş. In sala mare a Palatului culturii din Tg. Mureş a avut loc o adunare cetăţenească la care au luat parte numeroşi oameni ai muncii — ro­­mîni, maghiari şi de alte naţionali­tăţi — muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari de la întreprinderile din oraş, oameni de ştiinţă şi cul­tură şi alţi cetăţeni. Tovarăşul Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., şeful Direcţiei de propa­gandă şi cultură a C.C. al P.M.R., candidat al Frontului Democraţiei Populare în circumscripţia electo­rală nr. 1 Bacău-sud, s-a întîlnit cu muncitori, ingineri şi tehnicieni de la fabricile „Steaua Roşie“, „Confec­ţia“, „Proletarul“, Combinatul de in­dustrializare a lemnului, precum şi din alte întreprinderi şi şantiere, cu lucrători de la complexul avicol Şer­­băneşti, cu cadre didactice şi stu­denţi de la Institutul pedagogic de 3 ani, cu cadre medicale de la Ma­ternitatea şi Spitalul unificat din Bacău, a luat cuvîntul la adunările cetăţeneşti din cooperativele agri­­cole de producţie Letea Veche şi Săuceşti. In sala Teatrului de stat din Ba­cău a avut loc o adunare cetăţeneas­că la care au participat constructori ai hidrocentralei Bacău II, munci­tori, ingineri şi tehnicieni de la în­treprinderile din oraş, oameni de cultură, funcţionari, gospodine. Ca şi în celelalte regiuni ale ţării, participanţii la adunări, însufleţiţi de mîndrie pentru marile înfăptuiri ale poporului nostru din anii şesena­­lului — înfăţişate grăitor în Mani­festul Frontului Democraţiei Popu­lare — au vorbit despre noul chip al patriei socialiste, despre adîncile prefaceri înnoitoare de pe cuprinsul regiunilor şi oraşelor lor, roade ale politicii înţelepte a Partidului Mun­citoresc Român. Pe harta economică a ţării, regiunile Bacău, Iaşi, Mu­­reş-Autonomă Maghiară sunt pre­zente cu mari combinate şi fabrici — obiective de seamă ale chimiei, energiei electrice, metalurgiei, in­dustriei forestiere. Viaţa culturală şi ştiinţifică pulsează din plin. An de an a crescut nivelul de trai mate­rial şi cultural al populaţiei. Puter­nică manifestare a ataşamentului întregului popor faţă de politica partidului şi guvernului, adunările au exprimat hotărîrea cetăţenilor patriei de a da viaţă sarcinilor tra­sate de partid şi guvern, de a asi­gura victoria în alegeri a candida­ţilor Frontului Democraţiei Popu­lare­ . Relevînd progresele realizate în dezvoltarea economică şi social-cul­­turală a regiunii Iaşi, ing. Vasile Găină, de la Grupul de şantiere nr. 1 Iaşi, a subliniat că ele sunt un rezul­tat grăitor al politicii de industria­lizare socialistă, de dezvoltare armo­nioasă a tuturor regiunilor ţării. „In numai cîţiva ani peisajul indus­trial şi urbanistic al oraşului Iaşi s-a schimbat fundamental , a ară­tat vorbitorul. Putem vorbi astăzi cu mîndrie de o adevărată zonă in­dustrială a oraşului, creată sub în­drumarea directă a conducerii parti­dului. în ultimii 5 ani au apărut cartiere întregi de blocuri moderne care însumează peste 7 300 de apar­tamente, iar anul acesta vor mai fi date în folosinţă 1 812 apartamente, precum şi diferite obiective so­­cial-culturale. Niciodată Iaşul nos­tru n-a fost atît de frumos ca în zi­lele noastre“. „Noi, toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Depoul C.F.R. Iaşi, a arătat în cuvîntul său maistrul (Continuare în pag. 3-a) Mecanizatorii şi recolta viitoare RUPEA (Prin telefon de la tri­misul nostru). — în itinerarul nos­tru am străbătut de astă dată me­leagurile raionului Rupea. Pe aici, iarna s-a statornicit temeinic. Ori­unde priveşti din goana maşinii, se zăreşte numai cîmpul alb, bine aco­perit de zăpadă. La S.M.T. Rupea, am nimerit într-unul din momen­tele de seamă ale pregătirilor pentru campania agricolă de pri­măvară. Comisia regională de re­cepţie îşi încheia tocmai lucrările de verificare a calităţii reparaţiilor executate. In unanimitate, consta­tări pozitive. S.M.T. Rupea, care a terminat revizuirea şi repararea tractoarelor şi a maşinilor agricole încă de la 20 ianuarie — primul din regiunea Braşov — este pe deplin pregătit să înceapă munca pe cîmp, să lucreze fără întrerupere şi cu în­treaga capacitate. Este rezultatul priceperii mecanizatorilor Nicolae Dogaru, Ludovic Bot, Gh. Martini, al şefilor de brigăzi Gh. Comşa, A­­lexandru Blenşi şi al celorlalţi me­canizatori. „întregul nostru colectiv — ne spune ing. Gheorghe Predescu, di­rectorul S.M.T. Rupea — urmează îndemnul Manifestului F.D.P. adre­sat tuturor lucrătorilor ogoarelor, hotărît fiind să însoţească votul ce-l vor da la 7 martie cu noi succese în muncă“. Şi pînă acum, prin lucrări de bună calitate şi executate la timp, mecanizatorii de la S.M.T. Rupea au contribuit ca în cele 25 de coopera­tive agricole de producţie din raion să se obţină recolte sporite ; la Ra­­coş, de pildă, de pe fiecare hectar, s-au obţinut 39 000 kg. sfeclă de za­hăr, la Măeruş 2 300 kg. de grîu, la Rupea 3 675 kg de porumb. In pas cu cerinţele extinderii me­canizării lucrărilor agricole, se dez­voltă şi baza tehnică. S.M.T. Rupea dispune astăzi de 192 tractoare, 73 combine, 144 semănători mecanice, 30 cultivatoare, de două ateliere mecanice bine utilate. Anul acesta, în vară, şcoala profesională, înfiin­ţată în 1962 chiar la S.M.T. Rupea, va da prima promoţie de mecani­zatori agricoli. Realizările din domeniul agricul­turii noastre socialiste, în plină dez­voltare, au fost subliniate în toate adunările ţinute în ultimele zile în comunele raionului. La Măeruş, la Ungra, la Homorod, la Apaţa, ţăra­nii cooperatori au vorbit cu mîndrie la întîlnirile cu candidaţii despre viaţa nouă şi îmbelşugată de astăzi din satele lor. Şi, ca nişte buni gos­podari, ei s-au dovedit preocupaţi şi de apropiata campanie agricolă, discutând pe îndelete, cu candidaţii lor despre pregătirile necesare pen­tru începerea lucrărilor de primă­vară. La Lovnic, ing. Gh. Predescu, di­rectorul S.M.T. Rupea, candidat în alegerile pentru sfatul popular ra­ional, s-a întîlnit cu membrii coo­perativei agricole de producţie din comună, punînd la punct ulti­mele amănunte ale campaniei de însămînţări. Şi propunerile ale­gătorilor s-au materializat în scurt timp. Cu ajutorul tractoarelor şi remorcilor de la S. M. T., în­treaga cantitate de îngrăşăminte chimice şi naturale a fost transpor­tată la cîmp ; totodată, în sectorul zootehnic al cooperativei, electri­cienii aceluiaşi S.M.T. au reparat şi modernizat instalaţia electrică pen­tru iluminat și alimentarea cu apă. In aceste zile și alte propuneri devin fapte conturînd avîntul pre­gătirilor pentru alegerile de la 7 martie, în strînsă legătură cu preocuparea pentru a se asigura re­coltelor din acest an o bază temei­nică. TUDOR GHEORGHIU a Mecanizatorii de la S.M.T. Bucecea, regiunea Suceava, sunt gata să por­nească la lucrări­le agricole de pri­măvară. Ei au pus la punct cu grijă tractoarele pre­cum şi maşinile pe care le are în dotare unitatea lor. In clişeu , Co­misia de recepţie a S.M.T. face ul­tima verificare înainte ca trac­toarele să fie tri­mise la brigăzi Foto : AGERPRES In sectorul de finisaj al întreprinderii textile „Dacia“ din Capitală a fost dată recent în funcţiune o nouă instalaţie : cea de-a doua maşină specială pentru imprimat cu şabloane pînă la 12 culori. In clişeu : Noua maşină din sectorul de finisaj Foto : MIHAI POPESCU ■ .ft. 1 I Pentru înflorirea patriei pentru socialism și pace J1 -JLE v­otati e FON­TUL DEMOCRAT«I.: POPULARE uvîntul matematicii Transformările social-politice şi economice petrecute în ţara noastră sub conducerea partidului au fost însoţite de o extraordinară înflorire a culturii şi ştiinţei. O asemenea înflorire constituia un corolar firesc al succeselor obţinute de poporul nostru în construcţia socialistă în toate ramurile de producţie, ca şi al descătuşării inepuizabilelor energii creatoare ale maselor. Pe de altă parte, construcţia bazei economice a societăţii noi reclamă imperios dezvoltarea permanentă a ştiinţei şi tehnicii, stăpînirea temei­nică şi utilizarea celor mai noi descoperiri şi invenţii ştiinţifice. Fără îndoială, în ultima sută de ani figuri ilustre de matematicieni rom­âni s-au impus atenţiei cercetă­­torilor din toată lumea, prin impor­tanţa operei lor. Desigur, perseve­renţa şi spiritul de echipă al mate­maticienilor din Iaşi reuşiseră să creeze în acest oraş, între cele două războaie mondiale, un centru de cercetări de geometrie, devenit re­pede cunoscut sub numele de Acad. prof. Miron Nicolescu „şcoala de geometrie de la Iaşi". Astăzi însă, ca urmare a condiţiilor create de conducerea de partid şi de stat pentru dezvoltarea ştiinţei, se poate vorbi nu de o şcoală ma­tematică monocordă, ci de o şcoală matematică multiplă, cu suflu puter­nic, cu ramificaţii în toate centrele universitare, în Academie şi în filialele sale. Cercetarea matematică romîneas­­că se bucură astăzi de un sprijin constant şi atent din partea foruri­lor conducătoare. Pînă anul trecut, cercetarea matematică se efectua, în cea mai mare măsură, în cele trei centre universitare — Bucureşti, Iaşi, Cluj — la Institutul de mate­matică al Academiei R.P.R. din Bucureşti, la Institutul de matema­tică al filialei Iaşi a Academiei R.P.R., precum şi la Institutul de calcul al filialei Cluj a Academiei R.P.R. Incepînd de anul trecut, s-a înfiinţat la Timişoara a patra uni­versitate a ţării noastre, iar la Bucu­reşti s-a desprins din Institutul de matematică o nouă şi importantă unitate de cercetare, anume Centrul de statistică matematică. Incepînd cu acest an, va funcţiona, la Timi­şoara, a treia filială a Academiei în cadrul acestor instituţii, se vor închega noi nuclee puternice, care vor întări şcoala matematică exis­tentă şi o vor duce la noi şi noi succese. Ar fi greşit totuşi să se creadă că, în ţara noastră, cercetarea ma­tematică se limitează exclusiv la centrele şi la instituţiile enumerate mai sus. Ea se efectuează, cu perseverenţă şi de multe ori cu deosebit succes, şi în cadrul catedrelor de matema­tică ale institutelor politehnice din ţară : la Iaşi, la Timişoara, la Petro­­şeni, la Bucureşti, la Braşov, la Craiova. Ea apare şi în unele institute pe­dagogice universitare : Bucureşti, Piteşti, Craiova, Timişoara, Constan­ţa şi se va extinde, desigur, curînd, la toate institutele pedagogice uni­versitare de pe cuprinsul ţării. După cum se vede, cercetarea matematică a ieşit de mult din ca­drul unei acţiuni, din preocuparea doar a unor persoane izolate, ac­ românesti ţiuni cu caracter individual pentru a căpăta din ce în ce mai mult mar­ca şi caracterul unei activităţi de masă. Amploarea unei asemenea activi­tăţi poate fi apreciată nu numai prin numărul foarte mare de cerce­tători de excepţională valoare, în marea lor majoritate tineri — for­maţi şi crescuţi în anii puterii popu­lare — dar şi prin varietatea dome­niilor matematice atacate cu deo­sebit succes de matematicienii noș­tri, prin nivelul înalt al cercetărilor efectuate, prin actualitatea discipli­nelor sau a capitolelor studiate. Matematicienii rom­îni au pătruns adînc — și pe un front larg — în cercetarea fundamentală mondială. Numele lor se întîlnesc frecvenţi în paginile celor mai multe din revis­tele de specialitate din Europa, din S.U.A., din Japonia. Cercetătorii noştri au făcut operă de pionierat în numeroase capitole de analiză funcţională, de teoria funcţiilor, de teoria ecuaţiilor diferenţiale, de al­gebră, de mecanică, precum şi în discipline „de frontieră" nou create, ca lingvistica matematică şi teoria automatelor finite. Foarte numeroşi sunt cercetătorii rom­âni, din toate generaţiile, care au primit invitaţii să ţină cursuri în unele ţări din Europa, ca Franţa, Anglia, Italia, în S.U.A., în Canada, în India, de a fi raportori ai unor importante do­menii de actualitate la congresele internaţionale şi chiar de a conduce unele lucrări de doctorat străine. Periodicele, tratatele şi monogra­fiile romîneşti cunosc o răspîndire din ce în ce mai largă. Voi menţio­na aici ca exemplu revista de ma­tematici în limbi străine a Acade­miei R.P.R., care publică anual 1300 de pagini de lucrări originale şi face un schimb cu 600 de perio­dice străine. De asemenea, tratatele şi monografiile publicate de mate­maticienii noştri se traduc în măsură din ce în ce mai mare în diferite limbi străine, la solicitarea expre­să a editurilor respective. Prin munca fertilă a matemati­cienilor rom­âni de pe tot cuprinsul ţării, a celor tineri alături de maeş­trii lor, prin sprijinul acordat de conducerea de partid și de stat, matematica românească s-a ridicat la un nivel niciodată atins în trecut, nivel de la care putem desluși dru­murile pe care vom dirija cerceta­rea noastră în anii ce urmează. NOUTĂŢILE ZILEI Apartamente date în folosinţă BRAŞOV (coresp. R. I.). Deschiderea din timp a frontului de lucru pentru iarnă, pregătirea şantierelor de con­strucţii pentru buna desfăşurare a lu­crului în anotimpul friguros, a preo­cupat îndeaproape pe toţi construc­torii din regiunea Braşov. Datorită a­­cestui fapt, primii locatari din acest an s-au şi mutat în apartamente noi. In cartierul „Steagul roşu" de pildă, s-au dat zilele trecute în folosinţă două blocuri de locuinţe ce totali­zează 80 de apartamente. Şi în zona noii gări din aceeaşi localitate încă 69 de familii s-au mutat în aparta­mente noi. In prezent, la alte 6 blocuri de lo­cuinţe, din oraşele Braşov, Sighişoara, Sibiu şi Mediaş, se execută ultimele lucrări de finisare. O nouă linie de autobuze în Capitală Pentru asigurarea unei mai bune legături între cartierul Floreasca şi centrul oraşului, I.T.B. înfiinţează, cu începere de azi, un nou traseu de autobuze cu nr. 36. Itinerariul respectiv este următorul : str. Verdi (actualul capăt al autobuzului 35, în cartierul Floreasca) str. Barbu Văcărescu, Glinka, Calea Floreasca, str. Polonă, Xenopol, Dionisie Lupu, Snagov, Bd. Republicii (prin str. Ion Vidu), întorcînd pe bd. Nicolae Bălcescu, str. Batistei și str. Al. Sahia. Pe traseul 36 deservirea se va face prin autotaxare. _­A •­­ -Tg. Lăpuş, întreprindere forestieră modernă BAIA MARE (coresp. R. I.), între­prinderile şi exploatările forestiere din regiunea Maramureş au înche­iat ieri un prim bilanţ semnificativ. Extinzînd mecanizarea principalelor lucrări forestiere, maramureşenii au dat peste plan în primele două luni din anul acesta 4 500 metri cubi de buşteni de fag şi răşinoase şi peste 1000 metri cubi de lemn pentru celuloză şi cherestea de ste­jar, succes închinat apropiatelor a­­legeri de la 7 martie. Tot ieri am aflat vestea că a luat fiinţă o nouă întreprindere forestieră cu sediul la Tg. Lăpuş. Iată ce ne-a declarat în această privinţă tovară­şul inginer PETRU ŞTEFĂNESCU, directorul noii unităţi : „ Întreprinderii noastre îi revine sarcina exploatării mai judicioase şi valorificării superioare a materia­lului lemnos din masivul forestier Lăpuş-Cavnic, a cărui rezervă este estimată la peste 6 milioane metri cubi. Încă de la crearea ei între­prinderea dispune de peste 110 kilo­metri drumuri auto forestiere şi de o dotare cu fierăstraie mecanice, funiculare, tractoare forestiere, ma­şini de încărcat care asigură lucră­rilor un grad de mecanizare de pes­te 60 la sută. Toate acestea ne vor da posibilitatea ca încă din primul an să dăm în circuitul economic al țării 260 000 metro, cubi masă lem­noasă. Utilaje pentru exploatările miniere ORADEA (coresp. R.I.) Exploatări■*­le miniere din regiunea Crişana, continuă să fie înzestrate cu noi u­­tilaje şi mecanisme, care duc la creşterea producţiei. In perioada ce s-a scurs de la începutul anului a­­cesta s-au primit două transportoa­re cu raclete, 90 vagoneţi de mină şi 5 perforatoare pneumatice, aproape 900 stîlpi metalici şi altele. De ase­menea s-a continuat înzestrarea par­cului auto şi a atelierelor de între­ţinere cu noi mijloace. Valoarea me­canismelor şi a utilajelor primite pînă acum se cifrează la 4 500 000 lei, din cei peste 35 milioane lei prevă­zuţi pentru acest an. Lucrări de automatizare a sondelor PITEŞTI (coresp. R. I.). In schela de extracţie Poiana Lacului, din regiunea Argeş, sunt în curs de execuţie lucrări de modernizare a sondelor în pom­paj. Automatizarea va permite supra­vegherea de la două posturi de co­mandă de cîte un dispecer a unui nu­măr de peste 180 de sonde. Cu aju­­torul aparatelor se va urmări de la distanţă întregul proces tehnologic de extracţie. Astfel, se vor reduce considerabil pierderile de producţie şi timpul de oprire a sondelor. TELEGRAME Excelenţei sale Domnului dr. JOSEF KLAUS Cancelar federal al Republicii Austria VIENA Am aflat cu adînc regret vestea tristă a încetării din viaţă a emi­nentului om de stat austriac, preşedintele Republicii Austria, dr. Adolf Schärf. In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, transmit Excelenţei Voastre şi poporului austriac cele mai sincere condoleanţe. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Excelenţei sale Domnului dr. JOSEF KLAUS Cancelar federal al Republicii Austria VIENA Adînc mîhnit de încetarea din viaţă a preşedintelui Republicii Austria, dr. Adolf Schärf, vă rog să primiţi, Excelenţă, în numele Consi­liului de Miniştri al Republicii Populare Române şi al meu personal, expresia sentimentelor noastre de profundă compasiune în legătură cu această grea pierdere pentru ţara dv. ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române

Next