Romînia Liberă, martie 1965 (Anul 23, nr. 6336-6363)
1965-03-02 / nr. 6336
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNA Anul XXIII nr. 6336 4 pagini 30 bani Marți 2 martie 1065 ÎN ÎNTÎMPINAREA ALEGERILOR DE LA 7 MARTIE ADUNĂRI CETĂŢENEŞTI IN REGIUNILE BACĂU, IAŞI, MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARA Intr-o însufleţită atmosferă, tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexandru Moghioroş şi Leonte Răutu s-au întîlnit cu alegătorii Entuziastele adunări cetăţeneşti şi întîlnirile dintre candidaţii Frontului Democraţiei Populare, care au loc în aceste zile în întreaga ţară, prilejuiesc o amplă dezbatere politică la care participă sute de mii şi milioane de oameni ai muncii. Ele pun în lumină bogatul bilanţ al realizărilor obţinute de oamenii muncii în cei 4 ani care au trecut de la alegerile precedente, sarcinile ce revin întreprinderilor, unităţilor economice şi instituţiilor ştiinţifice şi culturale în cadrul ultimului an al sesenatului, precum şi diferite probleme privind buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşelor şi satelor. In acelaşi timp, participanţii la adunări dau glas hotărîrii întregului popor de a munci şi în viitor cu elan şi pricepere pentru înflorirea patriei, pentru înfăptuirea însufleţitorului program al desăvîrşirii construcţiei socialiste trasat de partid. Zilele acestea, tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexandru Moghioroş şi Leonte Răutu s-au întîlnit cu alegătorii din circumscripţiile în care au fost propuşi candidaţi în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. Cu acest prilej, împreună cu alţi candidaţi ai F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi sfaturile populare şi reprezentanţi ai organelor locale, ei au vizitat numeroase obiective industriale, şantiere de construcţie, instituţii de cultură şi artă, cartiere noi de locuinţe. Tovarăşul Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, candidat al Frontului Democraţiei Populare în circumscripţia electorală nr. 1 Iaşi-nord, s-a întîlnit cu muncitori, ingineri, tehnicieni din noile întreprinderi situate în zona industrială a oraşului: uzina metalurgică, centrala electrică şi de termoficare, fabrica de tricotaje „Moldova“, atelierul de reparat material rulant „Nicolina“-Iaşi; s-a întîlnit, de asemenea, cu oameni de cultură , academicieni, cadre didactice de la Universitatea „Al. I. Cuza“, Institutul politehnic, cercetători ştiinţifici de la Filiala Academiei R.P.R., personalităţi din viaţa artistică. In sala Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ a avut loc o adunare cetăţenească la care au luat parte numeroşi alegători din oraş — muncitori, ingineri, tehnicieni, funcţionari, oameni de artă şi cultură, studenţi, gospodine. Tovarăşul Alexandru Moghioroş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, candidat al Frontului Democraţiei Populare în circumscripţia electorală nr. I Tg. Mureş-vest, s-a întîlnit cu muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Depoul C.F.R., Fabrica de confecţii „Mureşul“, cu membri ai filialei Uniunii Scriitorilor şi cu ţărani muncitori, membri ai cooperativelor agricole de producţie din comunele Pănet şi Săbed, raionul Tg. Mureş. In sala mare a Palatului culturii din Tg. Mureş a avut loc o adunare cetăţenească la care au luat parte numeroşi oameni ai muncii — romîni, maghiari şi de alte naţionalităţi — muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari de la întreprinderile din oraş, oameni de ştiinţă şi cultură şi alţi cetăţeni. Tovarăşul Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., şeful Direcţiei de propagandă şi cultură a C.C. al P.M.R., candidat al Frontului Democraţiei Populare în circumscripţia electorală nr. 1 Bacău-sud, s-a întîlnit cu muncitori, ingineri şi tehnicieni de la fabricile „Steaua Roşie“, „Confecţia“, „Proletarul“, Combinatul de industrializare a lemnului, precum şi din alte întreprinderi şi şantiere, cu lucrători de la complexul avicol Şerbăneşti, cu cadre didactice şi studenţi de la Institutul pedagogic de 3 ani, cu cadre medicale de la Maternitatea şi Spitalul unificat din Bacău, a luat cuvîntul la adunările cetăţeneşti din cooperativele agricole de producţie Letea Veche şi Săuceşti. In sala Teatrului de stat din Bacău a avut loc o adunare cetăţenească la care au participat constructori ai hidrocentralei Bacău II, muncitori, ingineri şi tehnicieni de la întreprinderile din oraş, oameni de cultură, funcţionari, gospodine. Ca şi în celelalte regiuni ale ţării, participanţii la adunări, însufleţiţi de mîndrie pentru marile înfăptuiri ale poporului nostru din anii şesenalului — înfăţişate grăitor în Manifestul Frontului Democraţiei Populare — au vorbit despre noul chip al patriei socialiste, despre adîncile prefaceri înnoitoare de pe cuprinsul regiunilor şi oraşelor lor, roade ale politicii înţelepte a Partidului Muncitoresc Român. Pe harta economică a ţării, regiunile Bacău, Iaşi, Mureş-Autonomă Maghiară sunt prezente cu mari combinate şi fabrici — obiective de seamă ale chimiei, energiei electrice, metalurgiei, industriei forestiere. Viaţa culturală şi ştiinţifică pulsează din plin. An de an a crescut nivelul de trai material şi cultural al populaţiei. Puternică manifestare a ataşamentului întregului popor faţă de politica partidului şi guvernului, adunările au exprimat hotărîrea cetăţenilor patriei de a da viaţă sarcinilor trasate de partid şi guvern, de a asigura victoria în alegeri a candidaţilor Frontului Democraţiei Populare . Relevînd progresele realizate în dezvoltarea economică şi social-culturală a regiunii Iaşi, ing. Vasile Găină, de la Grupul de şantiere nr. 1 Iaşi, a subliniat că ele sunt un rezultat grăitor al politicii de industrializare socialistă, de dezvoltare armonioasă a tuturor regiunilor ţării. „In numai cîţiva ani peisajul industrial şi urbanistic al oraşului Iaşi s-a schimbat fundamental , a arătat vorbitorul. Putem vorbi astăzi cu mîndrie de o adevărată zonă industrială a oraşului, creată sub îndrumarea directă a conducerii partidului. în ultimii 5 ani au apărut cartiere întregi de blocuri moderne care însumează peste 7 300 de apartamente, iar anul acesta vor mai fi date în folosinţă 1 812 apartamente, precum şi diferite obiective social-culturale. Niciodată Iaşul nostru n-a fost atît de frumos ca în zilele noastre“. „Noi, toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Depoul C.F.R. Iaşi, a arătat în cuvîntul său maistrul (Continuare în pag. 3-a) Mecanizatorii şi recolta viitoare RUPEA (Prin telefon de la trimisul nostru). — în itinerarul nostru am străbătut de astă dată meleagurile raionului Rupea. Pe aici, iarna s-a statornicit temeinic. Oriunde priveşti din goana maşinii, se zăreşte numai cîmpul alb, bine acoperit de zăpadă. La S.M.T. Rupea, am nimerit într-unul din momentele de seamă ale pregătirilor pentru campania agricolă de primăvară. Comisia regională de recepţie îşi încheia tocmai lucrările de verificare a calităţii reparaţiilor executate. In unanimitate, constatări pozitive. S.M.T. Rupea, care a terminat revizuirea şi repararea tractoarelor şi a maşinilor agricole încă de la 20 ianuarie — primul din regiunea Braşov — este pe deplin pregătit să înceapă munca pe cîmp, să lucreze fără întrerupere şi cu întreaga capacitate. Este rezultatul priceperii mecanizatorilor Nicolae Dogaru, Ludovic Bot, Gh. Martini, al şefilor de brigăzi Gh. Comşa, Alexandru Blenşi şi al celorlalţi mecanizatori. „întregul nostru colectiv — ne spune ing. Gheorghe Predescu, directorul S.M.T. Rupea — urmează îndemnul Manifestului F.D.P. adresat tuturor lucrătorilor ogoarelor, hotărît fiind să însoţească votul ce-l vor da la 7 martie cu noi succese în muncă“. Şi pînă acum, prin lucrări de bună calitate şi executate la timp, mecanizatorii de la S.M.T. Rupea au contribuit ca în cele 25 de cooperative agricole de producţie din raion să se obţină recolte sporite ; la Racoş, de pildă, de pe fiecare hectar, s-au obţinut 39 000 kg. sfeclă de zahăr, la Măeruş 2 300 kg. de grîu, la Rupea 3 675 kg de porumb. In pas cu cerinţele extinderii mecanizării lucrărilor agricole, se dezvoltă şi baza tehnică. S.M.T. Rupea dispune astăzi de 192 tractoare, 73 combine, 144 semănători mecanice, 30 cultivatoare, de două ateliere mecanice bine utilate. Anul acesta, în vară, şcoala profesională, înfiinţată în 1962 chiar la S.M.T. Rupea, va da prima promoţie de mecanizatori agricoli. Realizările din domeniul agriculturii noastre socialiste, în plină dezvoltare, au fost subliniate în toate adunările ţinute în ultimele zile în comunele raionului. La Măeruş, la Ungra, la Homorod, la Apaţa, ţăranii cooperatori au vorbit cu mîndrie la întîlnirile cu candidaţii despre viaţa nouă şi îmbelşugată de astăzi din satele lor. Şi, ca nişte buni gospodari, ei s-au dovedit preocupaţi şi de apropiata campanie agricolă, discutând pe îndelete, cu candidaţii lor despre pregătirile necesare pentru începerea lucrărilor de primăvară. La Lovnic, ing. Gh. Predescu, directorul S.M.T. Rupea, candidat în alegerile pentru sfatul popular raional, s-a întîlnit cu membrii cooperativei agricole de producţie din comună, punînd la punct ultimele amănunte ale campaniei de însămînţări. Şi propunerile alegătorilor s-au materializat în scurt timp. Cu ajutorul tractoarelor şi remorcilor de la S. M. T., întreaga cantitate de îngrăşăminte chimice şi naturale a fost transportată la cîmp ; totodată, în sectorul zootehnic al cooperativei, electricienii aceluiaşi S.M.T. au reparat şi modernizat instalaţia electrică pentru iluminat și alimentarea cu apă. In aceste zile și alte propuneri devin fapte conturînd avîntul pregătirilor pentru alegerile de la 7 martie, în strînsă legătură cu preocuparea pentru a se asigura recoltelor din acest an o bază temeinică. TUDOR GHEORGHIU a Mecanizatorii de la S.M.T. Bucecea, regiunea Suceava, sunt gata să pornească la lucrările agricole de primăvară. Ei au pus la punct cu grijă tractoarele precum şi maşinile pe care le are în dotare unitatea lor. In clişeu , Comisia de recepţie a S.M.T. face ultima verificare înainte ca tractoarele să fie trimise la brigăzi Foto : AGERPRES In sectorul de finisaj al întreprinderii textile „Dacia“ din Capitală a fost dată recent în funcţiune o nouă instalaţie : cea de-a doua maşină specială pentru imprimat cu şabloane pînă la 12 culori. In clişeu : Noua maşină din sectorul de finisaj Foto : MIHAI POPESCU ■ .ft. 1 I Pentru înflorirea patriei pentru socialism și pace J1 -JLE votati e FONTUL DEMOCRAT«I.: POPULARE uvîntul matematicii Transformările social-politice şi economice petrecute în ţara noastră sub conducerea partidului au fost însoţite de o extraordinară înflorire a culturii şi ştiinţei. O asemenea înflorire constituia un corolar firesc al succeselor obţinute de poporul nostru în construcţia socialistă în toate ramurile de producţie, ca şi al descătuşării inepuizabilelor energii creatoare ale maselor. Pe de altă parte, construcţia bazei economice a societăţii noi reclamă imperios dezvoltarea permanentă a ştiinţei şi tehnicii, stăpînirea temeinică şi utilizarea celor mai noi descoperiri şi invenţii ştiinţifice. Fără îndoială, în ultima sută de ani figuri ilustre de matematicieni români s-au impus atenţiei cercetătorilor din toată lumea, prin importanţa operei lor. Desigur, perseverenţa şi spiritul de echipă al matematicienilor din Iaşi reuşiseră să creeze în acest oraş, între cele două războaie mondiale, un centru de cercetări de geometrie, devenit repede cunoscut sub numele de Acad. prof. Miron Nicolescu „şcoala de geometrie de la Iaşi". Astăzi însă, ca urmare a condiţiilor create de conducerea de partid şi de stat pentru dezvoltarea ştiinţei, se poate vorbi nu de o şcoală matematică monocordă, ci de o şcoală matematică multiplă, cu suflu puternic, cu ramificaţii în toate centrele universitare, în Academie şi în filialele sale. Cercetarea matematică romînească se bucură astăzi de un sprijin constant şi atent din partea forurilor conducătoare. Pînă anul trecut, cercetarea matematică se efectua, în cea mai mare măsură, în cele trei centre universitare — Bucureşti, Iaşi, Cluj — la Institutul de matematică al Academiei R.P.R. din Bucureşti, la Institutul de matematică al filialei Iaşi a Academiei R.P.R., precum şi la Institutul de calcul al filialei Cluj a Academiei R.P.R. Incepînd de anul trecut, s-a înfiinţat la Timişoara a patra universitate a ţării noastre, iar la Bucureşti s-a desprins din Institutul de matematică o nouă şi importantă unitate de cercetare, anume Centrul de statistică matematică. Incepînd cu acest an, va funcţiona, la Timişoara, a treia filială a Academiei în cadrul acestor instituţii, se vor închega noi nuclee puternice, care vor întări şcoala matematică existentă şi o vor duce la noi şi noi succese. Ar fi greşit totuşi să se creadă că, în ţara noastră, cercetarea matematică se limitează exclusiv la centrele şi la instituţiile enumerate mai sus. Ea se efectuează, cu perseverenţă şi de multe ori cu deosebit succes, şi în cadrul catedrelor de matematică ale institutelor politehnice din ţară : la Iaşi, la Timişoara, la Petroşeni, la Bucureşti, la Braşov, la Craiova. Ea apare şi în unele institute pedagogice universitare : Bucureşti, Piteşti, Craiova, Timişoara, Constanţa şi se va extinde, desigur, curînd, la toate institutele pedagogice universitare de pe cuprinsul ţării. După cum se vede, cercetarea matematică a ieşit de mult din cadrul unei acţiuni, din preocuparea doar a unor persoane izolate, ac românesti ţiuni cu caracter individual pentru a căpăta din ce în ce mai mult marca şi caracterul unei activităţi de masă. Amploarea unei asemenea activităţi poate fi apreciată nu numai prin numărul foarte mare de cercetători de excepţională valoare, în marea lor majoritate tineri — formaţi şi crescuţi în anii puterii populare — dar şi prin varietatea domeniilor matematice atacate cu deosebit succes de matematicienii noștri, prin nivelul înalt al cercetărilor efectuate, prin actualitatea disciplinelor sau a capitolelor studiate. Matematicienii romîni au pătruns adînc — și pe un front larg — în cercetarea fundamentală mondială. Numele lor se întîlnesc frecvenţi în paginile celor mai multe din revistele de specialitate din Europa, din S.U.A., din Japonia. Cercetătorii noştri au făcut operă de pionierat în numeroase capitole de analiză funcţională, de teoria funcţiilor, de teoria ecuaţiilor diferenţiale, de algebră, de mecanică, precum şi în discipline „de frontieră" nou create, ca lingvistica matematică şi teoria automatelor finite. Foarte numeroşi sunt cercetătorii români, din toate generaţiile, care au primit invitaţii să ţină cursuri în unele ţări din Europa, ca Franţa, Anglia, Italia, în S.U.A., în Canada, în India, de a fi raportori ai unor importante domenii de actualitate la congresele internaţionale şi chiar de a conduce unele lucrări de doctorat străine. Periodicele, tratatele şi monografiile romîneşti cunosc o răspîndire din ce în ce mai largă. Voi menţiona aici ca exemplu revista de matematici în limbi străine a Academiei R.P.R., care publică anual 1300 de pagini de lucrări originale şi face un schimb cu 600 de periodice străine. De asemenea, tratatele şi monografiile publicate de matematicienii noştri se traduc în măsură din ce în ce mai mare în diferite limbi străine, la solicitarea expresă a editurilor respective. Prin munca fertilă a matematicienilor români de pe tot cuprinsul ţării, a celor tineri alături de maeştrii lor, prin sprijinul acordat de conducerea de partid și de stat, matematica românească s-a ridicat la un nivel niciodată atins în trecut, nivel de la care putem desluși drumurile pe care vom dirija cercetarea noastră în anii ce urmează. NOUTĂŢILE ZILEI Apartamente date în folosinţă BRAŞOV (coresp. R. I.). Deschiderea din timp a frontului de lucru pentru iarnă, pregătirea şantierelor de construcţii pentru buna desfăşurare a lucrului în anotimpul friguros, a preocupat îndeaproape pe toţi constructorii din regiunea Braşov. Datorită acestui fapt, primii locatari din acest an s-au şi mutat în apartamente noi. In cartierul „Steagul roşu" de pildă, s-au dat zilele trecute în folosinţă două blocuri de locuinţe ce totalizează 80 de apartamente. Şi în zona noii gări din aceeaşi localitate încă 69 de familii s-au mutat în apartamente noi. In prezent, la alte 6 blocuri de locuinţe, din oraşele Braşov, Sighişoara, Sibiu şi Mediaş, se execută ultimele lucrări de finisare. O nouă linie de autobuze în Capitală Pentru asigurarea unei mai bune legături între cartierul Floreasca şi centrul oraşului, I.T.B. înfiinţează, cu începere de azi, un nou traseu de autobuze cu nr. 36. Itinerariul respectiv este următorul : str. Verdi (actualul capăt al autobuzului 35, în cartierul Floreasca) str. Barbu Văcărescu, Glinka, Calea Floreasca, str. Polonă, Xenopol, Dionisie Lupu, Snagov, Bd. Republicii (prin str. Ion Vidu), întorcînd pe bd. Nicolae Bălcescu, str. Batistei și str. Al. Sahia. Pe traseul 36 deservirea se va face prin autotaxare. _A • -Tg. Lăpuş, întreprindere forestieră modernă BAIA MARE (coresp. R. I.), întreprinderile şi exploatările forestiere din regiunea Maramureş au încheiat ieri un prim bilanţ semnificativ. Extinzînd mecanizarea principalelor lucrări forestiere, maramureşenii au dat peste plan în primele două luni din anul acesta 4 500 metri cubi de buşteni de fag şi răşinoase şi peste 1000 metri cubi de lemn pentru celuloză şi cherestea de stejar, succes închinat apropiatelor alegeri de la 7 martie. Tot ieri am aflat vestea că a luat fiinţă o nouă întreprindere forestieră cu sediul la Tg. Lăpuş. Iată ce ne-a declarat în această privinţă tovarăşul inginer PETRU ŞTEFĂNESCU, directorul noii unităţi : „ Întreprinderii noastre îi revine sarcina exploatării mai judicioase şi valorificării superioare a materialului lemnos din masivul forestier Lăpuş-Cavnic, a cărui rezervă este estimată la peste 6 milioane metri cubi. Încă de la crearea ei întreprinderea dispune de peste 110 kilometri drumuri auto forestiere şi de o dotare cu fierăstraie mecanice, funiculare, tractoare forestiere, maşini de încărcat care asigură lucrărilor un grad de mecanizare de peste 60 la sută. Toate acestea ne vor da posibilitatea ca încă din primul an să dăm în circuitul economic al țării 260 000 metro, cubi masă lemnoasă. Utilaje pentru exploatările miniere ORADEA (coresp. R.I.) Exploatări■*le miniere din regiunea Crişana, continuă să fie înzestrate cu noi utilaje şi mecanisme, care duc la creşterea producţiei. In perioada ce s-a scurs de la începutul anului acesta s-au primit două transportoare cu raclete, 90 vagoneţi de mină şi 5 perforatoare pneumatice, aproape 900 stîlpi metalici şi altele. De asemenea s-a continuat înzestrarea parcului auto şi a atelierelor de întreţinere cu noi mijloace. Valoarea mecanismelor şi a utilajelor primite pînă acum se cifrează la 4 500 000 lei, din cei peste 35 milioane lei prevăzuţi pentru acest an. Lucrări de automatizare a sondelor PITEŞTI (coresp. R. I.). In schela de extracţie Poiana Lacului, din regiunea Argeş, sunt în curs de execuţie lucrări de modernizare a sondelor în pompaj. Automatizarea va permite supravegherea de la două posturi de comandă de cîte un dispecer a unui număr de peste 180 de sonde. Cu ajutorul aparatelor se va urmări de la distanţă întregul proces tehnologic de extracţie. Astfel, se vor reduce considerabil pierderile de producţie şi timpul de oprire a sondelor. TELEGRAME Excelenţei sale Domnului dr. JOSEF KLAUS Cancelar federal al Republicii Austria VIENA Am aflat cu adînc regret vestea tristă a încetării din viaţă a eminentului om de stat austriac, preşedintele Republicii Austria, dr. Adolf Schärf. In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, transmit Excelenţei Voastre şi poporului austriac cele mai sincere condoleanţe. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Excelenţei sale Domnului dr. JOSEF KLAUS Cancelar federal al Republicii Austria VIENA Adînc mîhnit de încetarea din viaţă a preşedintelui Republicii Austria, dr. Adolf Schärf, vă rog să primiţi, Excelenţă, în numele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române şi al meu personal, expresia sentimentelor noastre de profundă compasiune în legătură cu această grea pierdere pentru ţara dv. ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române