România Liberă, martie 1966 (Anul 24, nr. 6647-6661)
1966-03-01 / nr. 6647
„România liberă"nr. 6647 — 1.111.1966 pag. a 2-a La Uzina ,,7 Noiembrie" din Craiova, un nou lot de maşini pentru Împrăştiat Îngrăşăminte chimice se pregăteşte să ia drumul beneficiarilor. Foto : NICU VASILE Urmări din pag. I • Urmări din pag. I • Urmări din pag. I • Urmări din pag. I Pentru întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole de producţie despre colaborarea care trebuie să existe între consiliile agricole şi uniunile cooperatiste. Intre aceste organe trebuie să existe o colaborare strînsă, rodnică, şi o justă împărţire a atribuţiilor, aşa cum se subliniază în documentele de partid şi de stat. Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi raionale vor acorda tot sprijinul consiliilor uniunilor cooperatiste, pentru realizarea întocmai a planurilor de măsuri adoptate, între problemele dezbătute în cadrul conferinţelor, un loc important l-a ocupat organizarea de acţiuni care se pot realiza cu forţe unite ale cooperativelor agricole atît pentru sporirea producţiei agricole cît şi pentru valorificarea producţiei în condiţii cît mai bune. Tovarăşul Nicolae Asandei, preşedintele cooperativei agricole — Văleni, a propus la conferinţa de la Bacău ca uniunea regională să studieze posibilităţile de îndiguire — prin unirea eforturilor celor opt unităţi agricole interesate — a albiei rîului Moldova în vederea prevenirii inundaţiilor şi a extinderii suprafeţelor irigate. In planul de măsuri adoptat la conferinţa de la Cluj, s-a prevăzut să fie puse în valoare o serie de terenuri situate pe văile rîurilor Someş, Arieş, Agriş, Mureş etc. La conferinţa de la Suceava au fost propuse importante lucrări prin cooperare, regularizarea cursului rîului Başeu care trece prin raioanele Dorohoi, Săveni şi Botoşani. Prin executarea acestor lucrări, numai în raionul Săveni pot fi irigate 1 000 hectare şi scoase de sub inundaţii alte 1 500 hectare. Apele Siretului, Başeului, Jijiei, Sucevei, Şomuzului, Moldovei, pot contribui, după calcule minime, la irigarea pînă în 1970 a cel puţin 19 000 hectare. In 1966 se vor iriga în regiunea Suceava 7 650 hectare. Participanţii au subliniat faptul că, cooperativele agricole aşteaptă un sprijin corespunzător din partea uniunilor cooperatiste în aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice, utilaje, materiale etc., în repararea maşinilor agricole şi a autocamioanelor de care dispun. Desfăşurarea în condiţii cît mai bune a activităţii de producţie necesită elaborarea unor recomandări privind orientarea şi organizarea producţiei, normarea şi retribuirea muncii, repartizarea producţiei, folosirea raţională a mijloacelor materiale şi băneşti, a forţei de muncă. Perfecţionarea continuă a formelor de organizare a muncii şi de cointeresare a cooperatorilor în procesul de producţie va duce la folosirea raţională a tuturor resurselor de care dispun cooperativele agricole. In acest sens, la conferinţa de la Crişana s-au stabilit măsuri menite să asigure corelarea mai bună a veniturilor cooperatorilor cu aportul cantitativ şi calitativ al acestora la sporirea producţiei. Anul trecut, 117 cooperative au aplicat retribuţia suplimentară pentru depăşirea producţiei la porumb, alte 54 au aplicat-o la sfecla de zahăr, altele la legume etc. Vorbitorii au subliniat însemnătatea extinderii retribuţiei suplimentare, a aplicării acesteia în condiţiile concrete ale fiecărei unităţi. Participanţii la conferinţele regionale s-au referit în cuvîntul lor şi la acele prevederi din proiectul de statut care se referă la întărirea continuă a democraţiei cooperatiste. S-a subliniat necesitatea ridicării rolului adunării generale şi creşterii răspunderii consiliului de conducere pentru toate acţiunile pe care le întreprinde. La loc de frunte au stat şi problemele economice şi financiare ale cooperativelor agricole. La conferinţa de la Cluj au fost făcute propuneri interesante privind elaborarea unui sistem unitar operativ de evidenţă şi control financiar-contabil, care să înlesnească utilizarea cu maximum de eficienţă economică a fondurilor şi mijloacelor materiale. S-a subliniat, de asemenea, necesitatea sprijinirii cooperativelor agricole în ţinerea corectă a evidenţei întregii activităţi, în utilizarea cu chibzuinţă a tuturor mijloacelor financiare şi materiale. O latură importantă a activităţii Uniunii o va constitui munca cultural-educativă în rîndul cooperatorilor, generalizarea experienţei înaintate în organizarea superioară a producţiei şi a muncii, ridicarea calificării cadrelor de conducere, a nivelului de cunoştinţe al tuturor cooperatorilor, atragerea mai largă în aceste acţiuni a inginerilor şi tehnicienilor, a intelectualităţii satelor, folosirea mai intensă a aşezămintelor culturale săteşti. In încheierea lucrărilor au luat cuvîntul conducătorii de partid şi de stat, participanţi la conferinţele de constituire a uniunilor regionale ale cooperativelor agricole de producţie. Ei au transmis ţărănimii cooperatiste salutul Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi guvernului, au înfăţişat tabloul luminos al dezvoltării economiei şi culturii ţării noastre, au expus sarcinile ce revin agriculturii în cadrul planului cincinal. Vorbitorii au subliniat însemnătatea aplicării cu consecvenţă a măsurilor iniţiate de partid privind îmbunătăţirea conducerii şi planificării agriculturii. Referindu-se la rezultatele bune obţinute pînă acum, la experienţa acumulată, ei au arătat că acestea constituie un punct de plecare pentru punerea în valoare a marilor rezerve de care dispune agricultura noastră în sporirea producţiei agricole vegetale şi animale. In condiţiile avîntului întregii economii naţionale, ale întăririi bazei tehnico-materiale a agriculturii, capătă o şi mai mare însemnătate atragerea maselor largi de cooperatori la stabilirea şi rezolvarea treburilor obşteşti, se deschide un larg cîmp de manifestare a energiilor şi iniţiativei lor creatoare. Aplicarea măsurilor privind crearea Uniunilor cooperatiste, colaborarea strînsă a acestor organe cu consiliile agricole, trebuie să asigure un sprijin şi o îndrumare concretă cooperativelor agricole în utilizarea eficientă a tuturor posibilităţilor, mijloacelor financiare, materiale şi a forţei de muncă în scopul întăririi economico-organizatorice a tuturor unităţilor. Dînd preţioase indicaţii pentru aplicarea planurilor de măsuri adoptate de conferinţele regionale, vorbitorii au subliniat că, sub îndrumarea organelor Casa de discuri ELECTRECORD Bucureşti str. L. Cazzavillan 14 — 16 VINDE întreprinderilor de stat şi cooperativelor masă plastică copolimer-clorură acetat de vinil în proporţie de 15 la sută cu umplutură de ardezie. Mostre gratuite la cerere. Informaţii 14.24.16. şi organizaţiilor de partid, harnica noastră ţărănime va da viaţă sarcinilor trasate de cel de-al IX-lea Congres al partidului, contribuind la progresul întregii economii naţionale, la asigurarea bunăstării poporului, la dezvoltarea şi înflorirea continuă a patriei noastre socialiste. Ca preşedinţi ai consiliilor uniunilor regionale a cooperativelor agricole de producţie au fost aleşi tovarăşii Nicolae Botoşan la Bacău, Codrea Augustin la Braşov, Alexandru Penea la Cluj, Ion Şinca la Crişana, Ion Juga la Dobrogea, Mihai Creţu la Iaşi, Alexandru Şuluţiu la Hunedoara, Constantin Moroşanu la Suceava. Intr-o atmosferă entuziastă, participanţii la conferinţele regionale au adresat C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, telegrame prin care-şi exprimă hotărîrea de a traduce în viaţă sarcinile trasate de partid şi guvern pentru înflorirea continuă a agriculturii socialiste. ★ ORA MESBI rităţii salariaţilor T.A.P.L. La restaurantul „Expres“ de pe strada Lungă, de exemplu, ospătarul Ştefan Borodi a putut fi văzut nu o dată de consumatori servind masa în stare de ebrietate, ceea ce îl determina să se certe cu clienţii şi să „greşească“ la plată, luînd suprapreţ. Mai sînt şi ospătari care — datorită unei mentalităţi înapoiate — se orientează după client, servind unora mîncăruri reci, chifle vechi şi lăsîndu-i să aştepte mult şi bine la plată. Desigur că astfel de abateri nu sunt tolerate de consumatori. Ei le aduc la cunoştinţa responsabililor de unităţi, sau le scriu în condicile de observaţii. Se întîmplă insă uneori să ajungi foarte greu în posesia condicii. Aşa stau lucrurile la restaurantul „Bucegi“ Pentru a ne convinge, ne-ara înfăţişat la barul acestui restaurant şi am cerut condica. „Nu ştim pe unde e", ni s-a răspuns. Ospătarul Ion Sitaru ne-a privit mai întîi surprins, apoi a încercat să ne explice că ar trebui să-i spunem ce vrem să scriem în condică In cele din urmă, ni s-a răspuns că condica nu e nici la bar, nici la bucătărie și că, probabil, e la responsabil. Dar nici responsabilul n-a putut fi găsit, motivîndu-se că „e plecat cu condica la conducerea trustului“... Probleme aşa-zis „mărunte" Din discuţiile cu consumatorii, din răsfoirea condicilor de sugestii şi a chestionarelor privind studiul cererii de consum, am desprins şi alte aspecte ale servirii în unele unităţi. Astfel, la facta „Bucegi“, în schimbul responsabilei Ecaterina Bunghez, curăţenia este mult neglijată. Mesele stau încărcate, strîngerea tacîmurilor şi farfurii LA BRAŞOV lor făcindu-se anevoie. La restaurantul „Expres“, bucătăreasa Maria Vartan execută uneori preparate de slabă calitate, un sortiment redus şi în cantităţi mai mari decît necesarul, fapt pentru care unele mîncăruri sunt puse în vînzare şi a doua zi. La ospătăria „Tineretului“ din cartierul „Tractorul“ există obiceiul de a se mătura în timp ce clienții servesc masa. Aici lipsesc deseori produsele lactate, iar varietatea mîncărurilor şi a prăjiturilor este redusă. Cît priveşte micul dejun, el poate fi servit numai la un număr de opt unităţi ale T.A.P.L., ceea ce este puţin. S-a convenit ca numărul acestora să-l completeze cele 20 de unităţi ale I.A.P.L. „Cofetarul“ Acestea practică însă un rigid şablon culinar : toate servesc dimineaţa doar cozonac cu ceai sau cafea şi doar numai în unele cazuri „minuturi", alcătuite în exclusivitate din ouă prăjite... Realizarea unui nivel superior de servire în alimentaţia publică cere eforturi susţinute din partea tuturor lucrătorilor acestui important sector de activitate. Atît secţia comercială a sfatului popular orăşenesc, cît şi conducerile T.A.P.L. şi I.A.P.L. „Cofetarul", au obligaţia de a privi cu mai multă exigenţă activitatea unităţilor, de a îndruma, educa şi controla salariaţii, de a organiza mai bine munca în unităţi, de a dezvolta tipurile de unităţi solicitate de consumatori, de a asigura o servire cît mai bună la orice oră din zi. Este de aşteptat ca servirea exemplară din renumitele unităţi ale Trustului „Carpaţi" să constituie un exemplu pentru toate celelalte unităţi de alimentaţie publică din localitate. N. NICOLAU * * V MEMENTO MARTI MARTIE 1966 Soarele răsare la 6 h 54' Soarele apune la 18 h 03' — 60 + 305 teatre Don Carlos : Teatrul de operă și balet (16.48.20), ora 19.30; Clopotele din Corneville : Teatrul de operetă (14.80.11), ora 19.30 ; Din jale se întrupează Electra : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia (14.71.71), ora 19 ; Intîlnire cu îngerul : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio (15.15.53), ora 19.30 ; Troilus şi Cresida : Teatrul de Comedie (18.64.60), ora 20 ; Luna dezmoşteniţilor : Teatrul „C. I. Nottara“ (15.93.02), ora 20 ; Sonet pentru o păpuşă (spectacol prezentat de Teatrul ,,C. I. Nottara“) : Sala Teatrului evreiesc de stat, ora 20 ; Un tramvai numit dorinţă : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala din b-dul Schitu-Măgureanu (14.60.60), ora 19.30 ; Sfîntul Mitică Blajina , Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio (12.74.50), ora 19.30 ; Voiniceşte, măi flăcăi ! Teatrul „Barbu Delavrancea“ (12.94.23), ora 20 ; Cu capul în nori : Teatrul „Ion Creangă“ (12.85.56), ora 9.30 ; Năzbîtiile lui Ţăndărică : Teatrul „Ţăndărică“, sala din str. Academiei (15.87.37), ora 17 ; Gunver în ţara păpuşilor : Teatrul „Ţăndărică“, sala Victoria (15.23.77), ora 16.30 ; Profesorul de franceză : Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy (15.56.78), ora 20 ; Omul zăpezilor : Teatrul „C. Tănase“, sala Victoria (15.04.18), ora 20 ; Mereu mai sus : Ansamblul artistic al C.C.S. (13.13.00), ora 20; Spectacol prezentat de Circul Mare din Moscova : Circul de stat (11.01.20), ora 19.30; cinematografe Tom Jones : Patria (11.86.25), orele 10 — 12.30 — 16 — 18.30 — 21 ; București (15.61.54), orele 9.15 — 12 — 15.30 - 18.15 - 21 ; Gloria (Aleea I.O.R. nr. 6), orele 9.30 — 11.45 — 14 - 16.15 — 18.30 — 20.45 ; Tomis (21.49.46), orele 8.15 - 11 — 14.30 - 17.15 — 20 ; Aurora (35.04.66), orele 8.30 - 11 — 13.30 - 16 — 18.30 — 21 ; Procesul alb : Excelsior (18.10.88), orele 9.45 - 12.30 — 15 — 17.45 — 20.30 ; Melodia (12 06.88), orele 10 - 12.30 — 15.30 — 18 — 20.30 ; Gustul mierii : Luceafărul (15.87.67), orele 9.30 — 11.45 - 14 - 16.15 — 18.30 - 20.45; Bucegi (17.05.47), orele 10 - 12.15 - 16 - 18.15 — 20.30 ; Fata din junglă : Capitol (16.29.17), orele 9 — 11.15 - 13.30 — 16 - 18.30 - 21 ; Modern (23.71.01), orele 9.45 — 12 — 14.15 — 16.30 - 18.45 — 21 ; Winnetou — seria II : Festival (15.63.84), orele 9.15 — 11.30 — 13.45 — 16 — 18.30 — 21 ; Grivița (17.08.58), orele 9.15 — 11.30 — 13.45 - 16.15 — 18.45 - 21.15; Lira (31.71.71), orele 10 — 12 — 15 — 17 — 19 — 21 ; Ani clocotitori : Republica (11.03.72), orele 9 — 11.30 - 14 — 16.30 - 19 — 21.30 ; Cine eşti dumneata, domnule Serge ? : Lumina (16.23.35), orele 9.30 — 12.15 — 15 — 17.45 — 20.30 ; Vizita : Victoria (16.28.79) , orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18.15 — 20.30 ; Buzești (15.62.79) , orele 10 - 12.15 - 16 — 18.15 — 20.30 ; Popular (35.15.17), orele 10.30 - 16 — 18.15 — 20.30 ; Autorizaţia de căsătorie : Union (13.49.04), orele 15 — 17 — 19 — 21 ; Rahova (23.91.00), orele 16 — 18.15 — 20.30 ; Program pentru copii, ora 10, Duminică la ora 6 : Doina (16.35.38), orele 11.30 - 13.45 — 16 — 18.15 — 20.30 ; Filme documentare : Timpuri noi (15.61.10), orele 10—21 în continuare ; Depășirea : Giulești (17.56.46), orele 10.15 — 12.30 — 15.30 — 18 — 20.30 ; Feroviar (16.22.73), orele 9 — 11.15 — 13.45 — 16.15 — 18.45 — 21 ; Steaua baletului: Volga (11.91.26), orele 10 - 12 - 14.30 — 16.30 — 18.30 — 20.30 ; Central (14.12.24), orele 10 - 12 — 14 — 16.30 - 18.30 — 20.30 ; Pinguinul : Dacia (16.26.10), orele 9.30 —14 în continuare, 16.15 — 18.30 — 20.45 ; Pacea (31.32.52), orele 16 - 18 - 20 ; Cosmos (35.19.15), orele 16 - 18 - 20 ; Catifeaua neagră : Crîngași (17.38.81), orele 16 - 18.15 — 20.30 ; Trageţi in Stanislas : Unirea (17.10.21), orele 11 — 16 - 18.15 - 20.30 ; Cotroceni (13.62.56), orele 16 — 18.15 — 20.30 ; Ce s-a intîmplat cu Baby Jane : Flacăra (21.31.40), orele 10 — 15 - 17.45 - 20.30 ; Drumul sălii (31.28 13), orele 15 — 17.30 — 20 ; Criminalul în vacantă : Miorița (14.27.141, orele 9.45 - 12 - 14 - 16.15 — — 18.30 — 20.45 ; Floreasca (12.28.30), orele 10 — 12 - 14 — 16 — 18 - 20.30 ; Saşa : Munca (21.50.97), orele 14.30 — 16.30 — 18.30 — 20.30 ; înfrățirea între popoare (17.31.64), orele 13.45 — 15.45 - 18 - 20.15 ; Calea Victoriei sau Cheia visurilor : Arta (21.31.86), orele 10 - 12.30 — 15 — 17.30 - 20; Flamura (23.07.40), orele 10 — 12 - 14 — 16 — 18 —20 ; Old Shatterhand : Moşilor (12.52.93), orele 11 - 15.30 - 18 — 20.30 ; Procesul de la Nürnberg : Viitorul (11.48.03), orele 15—19 ; Muncile lui Hercule : Colentina (35.07.09), orele 13.30 — 15.45 — 18 - 20.15 ; învățătorul din Vigevano : Progresul (23.94.10), orele 15.30 - 18 — 20.15 ; Şah la rege : Ferentari (23.17.50). orele 15 — 17 — 19 — 21 ; Duminică la New York : Vitan (21.39 82). orele 11 — 16 — 18.15 — 20.30: televiziune In jurul orei 12 : Campionatul mondial de patinaj artistic; 19 : Telejurnal ; 19.15 : Ursuleţul ; Legendă şi oraţie ; 20 : Telecronica ; 20.30 : întrebări la care s-a răspuns... întrebări la care nu s-a răspuns încă ; 21.15: Cîntece și dansuri populare ; 21.45 : Trei tablouri pe săptămînă ; 22 : Ansamblul „La Fiesta Mexic“ ; 22.30 : Telejurnal, radio MIERCURI 2 MARTIE PROGRAMUL I. 5: Știri; 5.06: Cîntece; 5.30: Gimnastică; 5.40: Ritm şi veselie; 6: Radiojurnal; 6.10: Improvizaţie de Teodor Sibiceanu; 6.15: Transmitem pentru sate; 6.22: „Cei ce se-ndrăgesc“ de Lanner; 6.45: Salut voios de pionier; 7: Radiojurnal; 7.15: Excursie muzicală; 7.30: Melodii populare; 8.08: Ritmuri matinale; 8.17: Jocuri populare; 8.30: Melodia preferată; 9.30: Sfatul medicului; 9.35: Pagini din „Motanul încălţat“ de Cornel Trăilescu ; 10: Ştiri; 10.05: Muzică populară; 10.30: Emisiune muzicală pentru şcolari; 11: Muzică simfonică; 11.33: Fragmente din „Pericola“ de Offenbach“ ; 12 : Ştiri; 12.10: Melodii de estradă; 12.40: Muzică populară; 13: Muzică uşoară; 13.20: Limba noastră; 13.30: Din muzica popoarelor; 14: Ştiri; 14.08: Muzică corală; 14.20: Cîntece populare; 15: Meciul dintre Steagul roşu (Braşov) — Espanol (Barcelona). In pauză — Radiojurnal; 16.50: Muzică de estradă; 17.20: Colegi de liceu; 17.45: Muzică populară; 18: Ştiri; 18.03: In jurul globului; 18.13: Un sat cu vechi tradiţii folclorice; 18.30: Tribuna radio; 18.40: Muzică uşoară; 19.20: Sport; 19.30: Varietăţi muzicale; 20: Radiogazeta; 20.30: Cîntă formaţia Mitch Miller; 20.45: Noapte bună, copii; 20.55: Concert folcloric; 21.15: Mituri şi legende; 21.45: Melodii din filme; 22: Radiojurnal; 22.20: Muzică uşoară; 22.40: Pagini din opere; 22.55: Muzică uşoară; 23.52: Ştiri. PROGRAMUL II. 7.30 : Radiojurnal; 7.50: Marşuri; 8: Muzică de estradă; 8 30: Muzică populară; 8.50: Uvertură la „Calul de bronz" de Auber; 9: Ştiri; 9.05: Concertul brandenburgic nr. 6 în si bemol major de Johann Sebastian Bach; 9 30: Muzică populară; 9.50: „Partid iubit, iţi mulţumim“; 10.05: Ce să vedem ? Ce să citim ? Ce să ascultăm ? ; 10.15: Muzică din operete; 10.37: Sonata în şi minor pentru pian şi violoncel de Valentin Gheorghiu; 11 : Ştiri ; 11.07: Muzică uşoară; 11.30: Folclor; 12: Trio nr. 30 în re maior de Haydn; 12.20: Pagini din ,.Mireille“ de Gounod; 12.45: Piese româneşti; 13: Ştiri; 13 08: Muzică populară; 13.30: Muzică uşoară; 13.54: Orchestra simfonică a Radiodifuziunii din Noua Zeelandă, dirijor Juan Matteucci; 14.30: Fragmente din „Tar şi teslar“ de Lortzing; 15: Radiojurnal; 15.10: Muzică corală; 15.30: Muzică uşoară; 16: Muzică populară ; 16.30: Roza vînturilor ; 17 : Radiojurnal ; 17.20: Dansuri româneşti de Hilda Jerea; 17.30: Patachou; 17.40: Sfatul medicului; 17.45: Recital Marina Crîlovici; 18: Melodii populare; 18.10: Jurnale celebre; 19: Știri; 19.03: Compozitorii au cuvîntul; 19.30: Transmitem pentru sate; 19.50: Valsuri de Waldteufel; 20: Din istoria operei; 20.30: Gaudeamus; 20.50: Sonata în sol major de Antonio Lotti; 21: Radiojurnal; 21.20: Gigi Marga; 21.35: Melodii populare; 21.45: Muzică contemporană; 22.30: Moment poetic; 22.35: Muzică uşoară; 23: Știri; 23.07: Simfonia ,.Romeo şi Julieta“ de Berlioz; 0.36: Album liric; 0.52: Ştiri. PROGRAMUL III. 18: Ştiri; 18.07: „Un francez la New York“ de Darius Milhaud. Concertul pentru dublă orchestră de cameră şi oboi de Teodor Grigoriu; 18.55: Jazz; 19.27: Muzică de cameră; 20.30: Vorbeşte Moscova; 21: Simfonia a II-a de Wilhelm Berger; 21.30: Radiojurnal; 21.45: Seară Anton Bruckner, cum va fi vremea Pentru zilele de 2, 3 şi 4 martie se anunţă următorul timp probabil : Vreme relativ umedă în jumătatea de nord-vest a ţării, unde cerul va fi mai mult noros şi vor cădea ploi temporare. In rest, vremea va fi schimbătoare, cu cerul temporar noros şi vor cădea ploi izolate. Vînt, potrivit, predominînd din sectorul vestic Temperatura în uşoară scădere la sfîrşitul intervalului Minimele vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 8 grade, iar maximele între plus 6 și plus 16 grade. Ceață locală. CARNET CULTURAL „Școala“ televiziunii PE MICUL ECRAN cu totul din sfera interesului general, ca de altfel și acela despre „harpă" de săptămîna aceasta. Deci, nu orice temă se poate înscrie în circuitul săptămînal al Teleenciclopediei, care este totuși altceva decît o enciclopedie propriu-zisă. Uneori, rubricile actualităţii se „încalecă", cum se spune. De altfel este şi greu de făcut o delimitare între ceea ce aparţine emisiunii „Teleglob" şi ceea ce aparţine „Teleenciclopediei“ sau între ceea ce aparţine acesteia şi ce emisiunii de ştiinţă. Astfel, dacă ne-a plăcut reportajul filmat de Mihai Lazăr şi Virgil Cojocaru despre pregătirile pentru festivalul de artă neagră din Senegal, ni se pare că acesta îşi avea mai curînd locul în cadrul „Teleenciclopediei" decit în emisiunea „Teleglob". Ca şi frumosul reportaj al lui Toma George Maiorescu, „Parisul în 30 de minute" sau cel intitulat „Noua Zeelandă". Aceasta, pentru că „Teleglob" trebuie să fie, după opinia noastră, o emisiune mai cuprinzătoare decît o pot face asemenea foarte reușite dar totuși limitate reportaje de aspecte. Mai multilateral în sensul prezentării unei ţări sau regiuni pe coordonate mai generale şi în acelaşi timp mai esenţiale — geografie, politică, economie, cultură, aspecte sociale etc. —, „Teleglob"-ul trebuie astfel alcătuit încît informarea telespectatorului să fie cît mai completă. Nu ştim exact ce posibilităţi stau în prezent la dispoziţia televiziunii, dar s-ar putea reflecta pe această temă măcar pentru viitor. Despre creşterea calitativă a reportajului filmat am mai avut ocazia să scriem. Nu ne face de aceea decît plăcere să înregistrăm, un nou succes pe această linie cu reportajul „Documente de piatră — Suceava" de Letiţia Popa şi Dumitru Udrescu, transmis duminică. In încheiere, o cerinţă a unor telespectatori exprimată in cîteva scrisori primite la redacţie : să se stabilească o oră de închidere a emisiunii care să fie respectată, deoarece actualul program a ajuns să se întindă uneori pînă la miezul nopţii. Şi, dacă tocmai ultima emisiune este mai interesantă... MARIANA PIRVULESCU crului la un portret, ieşea Deşi nici pînă astăzi n-am înţeles care este deosebirea dintre actualul „telejurnal" de seară sau de noapte şi vechiul jurnal al televiziunii, ştiut fiind că o schimbare de titlu trebuie să exprime şi una de conţinut, ceea ce nu e cazul — cu toate acestea, trebuie să recunoaştem că emisiunile de actualităţi — un fel de „şcoală“ a televiziunii — rămîn cele mai bune, mai interesante ale săptămînii. Cu unele mici excepţii, fireşte, ca rubrica intitulată „Intre noi femeile", de pildă, care, cum am mai remarcat, negăsindu-şi încă o direcţie, continuă să plătească un tribut substanţial platitudinii. In schimb, „întrebări la care s-a răspuns... întrebări la care nu s-a răspuns încă", a devenit repede una din emisiunile cele mai urmărite ale săptămînii, interesul pe care ea îl suscită stînd nu numai în varietatea temelor dezbătute, dar şi în cea a modalităţilor de dezbatere, de la mici conferinţe şi discuţii, pînă la reportaje filmate şi filme documentare. „Şcoala“ televiziunii reuşeşte să alcătuiască astfel din „materiile“ aparent aride, cum a fost săptămîna trecută „simultaneitatea", „lecţii“ care sînt urmărite cu pasiunea şi consecvenţa pe care numai un real interes le poate suscita. Ceea ce se întîmplă de altfel şi cu „Teleenciclopedia", care îmbrăţişează domenii din cele mai variate, de la teorie literară pînă la fenomene naturale puţin cunoscute. Evident, nu toate părţile componente ale unei emisiuni de teleenciclopedie suscită în egală măsură interesul, dar săptămînă de săptămînă fiecare din aceste emisiuni aduce mereu ceva nou, ceva deosebit, ceva care merită buna apreciere a telespectatorilor. Cum a meritat-o tot în săptămîna anterioară aceleia care s-a încheiat ieri momentul dedicat aniversării lui Shakespeare, conţinînd o foarte frumoasă prezentare realizată de scriitorul Mihnea Gheorghiu şi un cuprinzător documentar despre viaţa marelui Will. Nu se poate spune acelaşi lucru însă despre momentul intitulat „Portret", din aceeaşi emisie chiar şi numai pentru faptul că prezentînd o sumă de amănunte despre tehnica lu IRVING STONE, autor al unor remarcabile lucrări despre Van Gogh, Toulouse-Lau-Lee şi Lincelli, ve face cunoscut cititorilor români printr-o amplă biografie despre Michelangelo. Cartea apărută recent în Editura pentru literatură universală se numeşte „Agonie şi extaz“. PUBLICAT cu patru decenii în urmă, romanul „Invi BREVIAR die“ de Iuri Oleşa se numără printre cele mai valoroase lucrări ale literaturii sovietice care îşi plasează acţiunea în anii imediat următori Revoluţiei. în româneşte este publicat pentru prima oară în colecţia „Meridiane“. EDITORIAL IN PRAGUL apariţiei se află lucrările „Nuvele“ de M. Gorki, „Vremuri grele“ de G. Filippu Pieridis, „Coroana neagră“ de I. Efremov, „Legământul călcat“ de Shimazaki Toson, „Codicile egiptian“ de Leonardo Sciascia, „Legendele din Stara Pianina“ de Iordan Iovkov, „Fecior de om sărac“ de Mulud Ferari, „Un delict de onoare“ de Giovanni Arpino. O FRUMoASĂ plachetă ni-l prezintă pe poetul irlandez William Butler Yeats (1865—1939) cu cele mai remarcabile versuri ale sale. Unul din cei mai preţuiţi cîntăreţi ai dragostei, el abordează totodată teme filozofice pe care le explorează cu profunzime. Teatru la microfon TREI PIESE-de G. Călina Radu Popescu Teatrul radiofonic este, prin esenţa şi prin practica lui, teatrul celui mai vast public, al unui public mai numeros decît publicul tuturor celorlalte teatre la un loc, şi al unui public care este intr-adevăr al lui, şi numai al lui, dacă nu prin gust, cel puţin prin forţa lucrurilor , milioanele de ascultători ai teatrului radiofonic se găsesc acolo unde teatrele de comunicare directă nu pătrund niciodată, sau pătrund foarte rar, foarte sporadic. E o mare bucurie pentru noi, de a face un popas în faţa teatrului radiofonic, cu ocazia transmiterii a trei drame scurte de George Călinescu. Marele nostru scriitor şi maestru, căruia nici un gen literar nu i-a fost închis, a simţit, mai ales în ultimii vreo zece ani, o puternică atracţie spre dramaturgie, prevestită, acum vreo douăzeci şi ceva, de scrierea lui Sin. Teatrul, în general ingrat, nu s-a grăbit să-i răspundă după cum se cuvenea, şi Călinescu a murit fără a avea bucuria de a-şi vedea reprezentată măcar o operă dramatică. Ceea ce ne-a dat acum radiodifuziunea este debutul şi botezul teatral — din nefericire postume — al lui Călinescu, — şi dacă n-ar fi decît atît, încă e un merit ce trebuie subliniat. Aci, avem, de fapt, trei dialoguri — abea punctate, din cînd in cînd, de intervenţia unui al treilea personaj, sau al unei mase foarte extempate — de inspiraţie istorică şi de intenţie moralistic-ironică, avînd drept eroi : primul — pe Voltaire; celelalte două—pe Napoleon. Răzbunarea lui Voltaire ni-l prezintă pe ilustrul scriitor, la înaintată bătrîneţe, în criză de acută gelozie, cauzată de ochii .,alunecoşi“ ai prea tinerei Toînon, mult preocupată de un chipeş ofiţer. Filozoful, cu concursul regelui însuşi, este pe punctul de a se răzbuna în mod nemilos pe rivalul său, dar se lasă înduplecat în ultimul moment, de bun simţ şi de duioşie. E tema care poate rezulta, din combinarea lui Arnolphe al lui Moliére, cu Horaţiu al lui Alecsandri, şi cu Voltaire însuşi, şi chiar cu Călinescu însuşi, atît de preocupat, sub pseudonimul de Toanide, de tristul eşec şi de trista morală a acestor amoruri pătimaşe, la vîrsta senectuţii, cum ar fi spus el. Cele două dialoguri napoleoniene (Napoleon şi Fouché, sau despre minte şi Sfînta Elena) ni-l prezintă pe faimosul general şi ţmnărat CU o Ironie care devine adevărată satiră sub acea latură, definită de Talleyrand : „mare om, atît de prost crescut“. Mai marcat caracterologic, Călinescu schiţează furia cabotină a despotului care nu tolerează contradicţia, (pe o idee dramatică in străina de Madame Sans- Gâne a lui Sardou, cu diferenţa neaşteptată că păcălitul este eternabilul dar slugarnicul Fouché) şi demenţa lacomă a cuceritorului, a cărui traectorie duce implacabil la... Sfînta Elena, adică la eşecul istoric. Meritul şi farmecul acestor dialoguri (dintre care primul este în versuri) stă în dramatismul replicii, în caracterul ei spiritual, ironic, în rezonanţa ei istorică şi poetică, trăsături cu care Călinescu izbuteşte să facă să trăiască ideea printr-un portret, şi portretul printr-o idee care duce la o concluzie ascuţită şi cuprinzătoare. Se întîmplă ca acest pur dialog al Ideii (Călinescu a practicat întotdeauna această specie literară clasicizantă, şi nu cu Intenţii dramatice), să corespundă aproape perfect necesităţilor unui specific scenariu radiofonic, titlu, sub care teatrul radiofoniei tinde să-şi creeze propria sa specie de dramaturgie. Transmisia n-a necesitat nici o explicaţie lăturalnică, nu a fost nevoie de nici o intervenţie a crainicului, de nici o adaptare a acţiunii şi a replicilor, pentru suplinirea văzului. Că această bună reuşită vine de la „clasicul" Călinescu, — iată ceva la care trebuie meditat cum se cuvine, în raport cu necesităţile specifice ale Teatrului radio. Emisiunea şi-a realizat virtuţile, valorile şi ţelurile numai prin cuvînt, deci numai prin actori, dacă nu şi prin faptul că regia, încredinţată lui Mihai Dimiu, a ştiut să se supună cu discreţie şi inteligenţă ideii care elimină imaginea vizuală, şi să nu încerce a o suplini prin excese de fizică acustică, îmi place această morală regizorală a lui Dimiu, şi o spun cu plăcere. La radio, actorul trebuie să regăsească adevărata lui chemare, arta cuvintului —dicţiune, timbru, melodie, declamaţie — şi, mai mult decît atît, să concentreze in forţa ei de comunicaţie, tot ceea ce, pe scenă, poate fi ajutat prin gest, mimică, mişcare etc. Aci se văd lipsurile şi calităţile şcoalei şi concepţiilor actoriceşti. De aceea, Fory Etterle a fost deosebit de convingător în rolul lui Voltaire, căci el ştie să lucreze cu cuvîntul şi glasul în modul cel mai bogat, cel mai sugestiv, Ion Marinescu, interpretul lui Napoleon în ambele dialoguri cu acest erou, a fost, de asemenea, foarte satisfăcător, prin forţă, claritate, ascuţime, deşi mai monocord, aceastaa dat,orindu-se, în mare măsură, şi impulsului principal al textului, în schimb, Mariana Mihuţ, interpreta trădătoarei Tarion, deşi plină de bune intenţii psihologice, şi tinzînd spre stilul molieresc, nu ştie să se facă auzită totdeauna. Corado Negreanu a sugerat servilismul lui Fouché în chip mulţumitor, dar nu am înţeles de loc pentru ce Vasile Gheorghiu, în rolul lui Murat, a adoptat tonul unui ramolit somnolent, monoton şi aproape inaudibil.