România Liberă, noiembrie 1966 (Anul 24, nr. 6855-6880)
1966-11-01 / nr. 6855
Cel mai mare triaj uzinal din ţară GALAŢI. — In partea de vest a Combinatului siderurgic de la Galaţi, se află în construcţie cel mai mare triaj uzinal din ţară. El este prevăzut cu 27 linii, pentru primirea, trierea şi expedierea vagoanelor. Din acestea 3 au fost terminate. Alte 10 se află în lucru. Triajul va realiza legătura cu şantierele sectoarelor oţelărie, furnale, laminoare şi depozitele de minereuri. Pentru a crea o imagine mai completă asupra intensităţii traficului feroviar în etapa finală e suficient de amintit că zilnic în combinat vor intra circa 1 000 vagoane cu capacităţi între 20 şi 60 tone fiecare. (Agerpres). Capacitatea uzineiVictoria" va creşte cu 50000 anvelope pe an PLOIEŞTI. La Uzina de anvelope „Victoria“ din Floreşti se află în construcţie o hală modernă de mare capacitate destinată pregătirii amestecului de cauciuc. Noul spaţiu de producţie care va fi dat în producţie la sfîrşitul acestui an, va fi dotat cu instalaţii şi agregate complet automatizate. Ele vor mări capacitatea actuală a uzinei cu 50 000 anvelope pe an. Concomitent se clădesc o serie de magazii menite să satisfacă necesarul de depozitare al uzinei cu materii prime şi produse finite. Mărfi 1 noiembrie 1966 Proletari din toate ţările, uniţi vă 1 Anul XXIV — nr. 6855 4 pagini 30 bani REDACŢIA! Plan» Semntell. Telefon 176« 1« Administraţia 17 6010 Interlot 0 00 Telex 179 — Bucureşti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Contractele industriei locale pentru anul 1967 Prezentă la Bucureşti cu produsele sectorului de mobilă şi la Eforie cu cele ale sectorului metalo-chimic, industria locală a participat, în lunile septembrie—octombrie, prin reprezentanţii săi, la acţiunea de contractare a fondului de mărfuri pentru anul viitor. Contractele încheiate cu comerţul, ca şi numărul produselor noi, asimilate în cursul anului, apropie tot mai mult ziua cînd acest sector va deveni un important furnizor al pieţii interne, îndeosebi la articolele pe care i le-a rezervat cincinalul şi care sunt destinate aprovizionării populaţiei. In ceea ce priveşte piaţa anului 1967 bilanţul făcut la încheierea perioadei de contractare ne dă temei să credem că s-a reuşit, de această dată, să se acopere o gamă mult mai mare de produse, faţă de anii trecuţi, mai ales la o bună parte dintre acele sortimente la care cererea populaţiei nu fusese încă satisfăcută în totalitate. Numai în sectorul metalochimic, ca să dăm doar un singur exemplu, s-au prezentat 538 de produse noi, dintre care 322 sunt realizate din iniţiativa întreprinderilor industriei locale. Cu aceasta însă nu s-au epuizat nici pe departe posibilităţile existente şi recentele contractări întăresc afirmaţia noastră ; dincolo de ofertele făcute au mai rămas suficiente goluri în satisfacerea integrală a cerinţelor de pe piaţa internă îndeosebi la articolele de uz casnic și gopodăresc și la articolele de artizanat, domenii in care industria locală are sarcini precise. Aminteam într-un articol precedent că nu se constată o preocupare suficient de organizată pentru a sonda gustul cumpărătorilor, pentru a-i antrena să sugereze industriei idei pentru noi produse. Dar nu numai de astfel de sugestii duce lipsă industria locală. In anumite cazuri ea nu dispune de condiţiile de bază pentru a realiza ceea ce are sarcini să realizeze. Nu trebuie trecut cu vederea faptul că, şi pe această linie credem că C.S.P.-ul va trebui să intervină, industria locală are un specific al ei (o producţie de serie mică realizată, deocamdată, cu posibilităţi tehnice reduse). Este drept că unele produse au fost scoase din circuitul comercial în mod unilateral, din iniţiativa unui colectiv sau altul, motivîndu-se cu Ing. C. AMARIȚEI (Continuare in pag a 3-a) „CU TOŢII SlNTEM 26“ „Care-s bucuriile vieţii dumitale ?“ m-a întrebat odată cineva, o vecină singuratică de pe la noi, căreia, deşi-i sănătoasă şi are de toate — pensie, casă frumoasă — parcă-i tot ninge şi plouă de cînd nu mai lucrează. „Dragă vecină — i-am spus — mi-e greu să ţi le înşir, aşa deodată, pe toate, dar dacă vrei neapărat să le socotesc, apoi am să-ţi spun: uite, eu am 25 de bucurii pe an, numărate fix, aşa ca să nu-mi scape nici una". Fireşte că era în vorbele astea şi un sîmbure de glumă, pe care mi-am îngăduit-o pentru că ne cunoşteam de mult, pentru că sîntem cam de-o vîrstă şi pentru că ştiu că necazul care o roade e acela că n-are cine-i deschide uşa acasă , dacă n-are copii ! Orice mamă are să aleagă însă din vorbele mele partea serioasă, partea de adevăr. Căci închipuiţi-vă casa mea într-una din obişnuitele noastre sărbători familiale : lumina din încăperi, masa îmbelşugată, iar în jurul ei lume multă, tînără glumind şi povestind în voie. 26 de oameni stăm la masa mea şi dintre ei 25 sunt fiii, fiicele şi nepoţii mei, ginerii şi nurorile mele, adică şi ei copiii pe care i-a adus în familia mea viaţa. Pentru că eu am născut zece copii, care toţi trăiesc, toţi sunt sănătoşi şi-mi întorc acum, la vîrsta părului cărunt, afecţiunea ce le-am dăruit-o de-a lungul anilor. Ar fi, desigur, mai mult decit neadevărat dacă mi-aş înfăţişa viaţa ca o suită de momente sărbătoreşti (deşi în ultima vreme ele au o frecvenţă sporită , cam de două ori pe lună, căci gîndiţi-vă : cîte aniversări sînt la noi într-un an !). Dar asemenea clipe pline de căldură sînt cele mai prielnice pentru mine ca să-mi adun gîndurile pe care le simt încărcate de un puternic simţămînt al împlinirii. Stau la masă, îi servesc, îi ascult, mai spun şi eu cîte o vorbă şi, privindu-i pe fiecare, depăn firul amintirii, lăsîndu-1 să alunece în voie în trecut, ori împletindu-1 cu prezentul... Ştiţi dumneavoastră ce înseamnă altădată, acum două decenii, o casă de copii pierdută într-un sat dobrogean ? Pămîntul acela uscîndu-se sub soarele arzător, plantele firave pe care le îngrijeam cu îndîrjire, pentru că acasă cei mici cereau să mănînce, pentru că te dureau privirile lor înfrigurate... Auzeam că cineva povestea odată, îngrozindu-se, că țărancele de pe la noi amestecau laptele cu ardei şi-l dădeau aşa copiilor, ca usturimea să le amăgească pofta de mîncare. Da, să ştiţi că-i adevărat — copiii aveau soarta vegetaţiei de pe solul nostru istovit de foc... Au venit alte vremi, ale noastre celor mulţi. Treptat, MANDIŢA GROZAVU comuna ,,23 August", regiunea Dobrogea (Continuare in pag a 3-a) în cadrul probelor tehnologice PRIMELE ŞARJE DE SlRMĂ LA BUZĂU * Şantierul Uzinei de sîrmă şi produse din sîrmă de la Buzău are de cîteva zile un dublu caracter: paralel cu lucrările de construcţie a viitoarelor spaţii industriale, în cele deja terminate au început să producă primele utilaje tehnologice. Momentul marchează naşterea unei noi şi mari întreprinderi metalurgice. — Ne aflăm deocamdată — ne-a declarat tov. Leonida Cazacu, directorul uzinei — în stadiul probelor tehnologice. Dar volumul şi calitatea produselor obţinute în cadrul acestor probe, ne-au permis să trecem de pe acum la primele livrări. Sîrmă obţinută la cele 16 grupuri de maşini de trefilat, cîte au intrat pînă acum în probe, corespunde pe deplin normativelor. Contactele stabilite cu beneficiarii au dus la încheierea primelor contracte de livrare şi iată pînă în prezent am şi expediat aproape 40 de tone de sîrmă trefilată. Tehnica modernă cu care este înzestrată uzina şi grija personalului pentru exploatarea utilajelor în condiţii optime, consemnează la acest început de drum încă un succes : calitatea excelentă a sîrmei ieşită din cele două cuptoare electrice de recoacere aflate in probe tehnologice. De acest prim succes, beneficiază acum şi Fabrica de geamuri din Scăieni care a putut trece la producţia de geamuri armate. PAUL LAMPERT corespondentul „României libere" In pag. a 2-a : întrebări și răspunsuri in legătură cu proiectul legii pensiilor Foto ! SORIN DAN Combinatul de Îngrăşăminte de la Tg. Mureş in etapa a ll-a TG. MUREŞ. La Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg. Mureş a intrat în producţie ultimul obiectiv din prima etapă de construcţie. Este vorba de cea de-a doua coloană de sinteză a amoniacului, care are o capacitate zilnică de 150 tone. In prezent, toate fabricile Combinatului produc la parametrii proiectaţi. Combinatul de la Tg. Mureş se dezvoltă în continuare. Primele obiective, prevăzute în noua etapă, fabricile de amoniac, acid azotic şi azotat de amoniu se află în construcţie. La sfîrşitul tuturor lucrărilor, producţia de îngrăşăminte azotoase se va tripla. (In fotografie, Combinatul de îngrăşăminte). (Agerpres). ----------------- de dezvoltare------------------ A fost străpuns cel mai mare tunel minier din ţară POIANA RUSCA (Corespondentul R L.) In bazinul minier — Poiana Rusca — a avut loc ieri un eveniment important: străpungerea tunelului minier Teliuc-Ghelar. Noul tunel, lung de 6114 metri este cel mai mare de acest gen din ţară. La realizarea lui şi-au adus contribuţia brigada condusă de cunoscutul miner Petre Crişan, maistrul principal Ioan Mihalache şi alţii. Atunci cînd vor fi gata toate lucrările prevăzute şi noul tunel va fi dat în folosinţă se va scurta drumul minereului de la Ghelar şi pînă la uzina de preparare din Teliuc cu circa 18 kilometri. P. S. D. cere cancelarului Erhard să pună în Bundestag chestiunea încrederii RONN 31 (Agerpres). — Grupul parlamentar al Partidului social-democrat a depus luni în Bundestag o moţiune cerînd cancelarului Erhard, ca, în conformitate cu articolul 68 al constituţiei, să pună în parlament chestiunea încrederii. Se apreciază că prin această moţiune social-democraţii urmăresc să pună în dificultate guvernul minoritar care conduce R.F.G. după demisia celor patru miniştri liber-democraţi. Deoarece guvernul nu poate întruni o majoritate parlamentară pentru a respinge moțiunea social-democrată, adoptarea acesteia ar putea determina alegeri parlamentare înainte de termen. Cum va fi vremea Pentru zilele de 2, 3 şi 4 noiembrie se anunţă următorul timp probabil: Vreme rece, cu cer schimbător. Vor cădea precipitaţii izolate, mai frecvente în prima parte a intervalului, în jumătatea de sud a ţării. Vine slab pină la potrivit. Minimele vor fi cuprinse între minus 7 şi Sus 3 grade, iar maximele între 6 şi 14 grade, gheţ şi brumă. La munte : Vreme rece, mai ales la începutul intervalului. Cerul va fi schimbător. Precipitaţii, mai ales sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura se menţine coborîtă. Vizita primului ministru al Iranului CONSTANŢA. — Duminică dimineaţa, primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, şi soţia, împreună cu persoanele oficiale iraniene care îi însoţesc, au plecat într-o călătorie prin ţară. In drum spre Constanţa, oaspeţii au făcut un popas în gara Jegălia, unde au fost vizitate silozurile construite aici în ultimii ani. La amiază, oaspeţii iranieni au sosit la Constanţa. După un popas făcut în staţiunea Eforie Nord, seara premierul iranian şi soţia sa au luat parte la un dineu oferit în onoarea lor, la Cazinoul din Constanţa, de preşedintele sfatului popular orăşenesc. In cursul nopţii oaspeţii iranieni au plecat cu trenul special spre Cluj. * CLUJ 31. — De la trimişii speciali M. Moarcăş şi N. Popovici. In continuarea vizitei pe care o fac prin ţară, primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, şi soţia, împreună cu persoanele care îi însoţesc au sosit luni dimineaţa la Cluj. In gara oraşului, oaspeţii au fost salutaţi cordial de preşedintele Sfatului popular regional Cluj, Clement Rusu, de preşedintele Sfatului popular orăşenesc, Gh. Lăpădeanu, şi de alte persoane oficiale locale. In cursul dimineţii a avut loc în aula Universităţii „Babeş-Bolyai“ solemnitatea conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al universităţii clujene premierului Amir Abbas Hoveida. La ceremonie au luat parte acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, acad. Şerban Ţiţeica, vicepreşedinte al Academiei, membrii Consiliului ştiinţific al universităţii, decani, profesori universitari şi alţi membri ai corpului didactic, studenţi, reprezentanţi ai presei. Au participat, de asemenea, persoanele oficiale care însoţesc pe înaltul oaspete. Salutînd pe premierul iranian, acad. C. Daicoviciu, rectorul Universităţii „Babeş- Bolyai" a relevat personalitatea omului de stat iranian, căruia Consiliul ştiinţific al acestui important for de învăţămînt superior al ţării noastre i-a conferit înaltul titlu de Doctor Honoris Causa. Prof. univ. Ioan Gliga, decanul Facultăţii de drept din Cluj, a prezentat apoi Raportul Consiliului, în care este evidenţiată activitatea multilaterală desfăşurată de primul ministru al Iranului, ca om de stat şi specialist în ştiinţe economice şi politice, precum şi contribuţia sa deosebită la dezvoltarea bunelor relaţii dintre România şi Iran. In aplauzele asistenţei, rectorul universităţii clujene a înmînat oaspetelui documentul care atestă înaltul titlu universitar. A luat apoi cuvîntul primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, care a făcut o expunere urmărită cu atenţie de cei prezenţi. Mă simt deosebit de onorat primind astăzi diploma de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Cluj — a spus premierul iranian. Pot să vă asigur că sînt deplin conştient de importanţa titlului pe care aţi binevoit să mi-1 acordaţi şi îl voi purta cu multă bucurie. Aceasta, cu atît mai mult cu cît prin mine aţi vrut, desigur, să cinstiţi Iranul şi poporul său. In continuare, primul ministru Hoveida a relevat tradiţiile şi prosperitatea universităţii clujene şi a numeroaselor institute superioare de învăţământ din localitate. Apoi, şeful guvernului iranian a subliniat că astăzi, mai mult ca oricînd, educaţia apare ca o cheie de boltă a progresului şi a înţelegerii între popoare. In zilele noastre, a spus oaspetele ,, nu mai este permis de a ignora acest adevăr primordial că cea mai bună şi singura şansă pentru un popor ca să se dezvolte şi-o trage din el însuşi. Iniţiativa, dinamismul şi într-o mare măsură succesul tuturor experienţelor naţionale apar ca legate nu de imitarea precedentelor străine, ci de construcţia modelelor proprii, care ţin seama de condiţiile şi de aspiraţiile comunităţii naţionale. In acest sens vorbitorul a subliniat că, după părerea sa, un principiu esenţial care stă la baza dreptului modern, este dreptul popoarelor de a dispune de ele însele. Oaspetele a arătat apoi că ţara sa a pornit spre o dezvoltare economică şi socială rapidă, în baza unor planuri potrivite condiţiilor şi nevoilor poporului iranian. Diversitatea sistemelor naţionale nu împiedică de loc colaborarea între ţări, a spus oaspetele în continuarea cuvîntării sale. Dimpotrivă, ea cheamă la această colaborare într-un mod cît se poate de urgent. Problema păcii şi relaţiilor armonioase între popoare nu mai este monopolul unora, a devenit o problemă a tuturor. Stabilind relaţii strînse de colaborare, ţările, oricare ar fi calea pe care au ales-o pe plan intern, ajută la dezvoltarea lor reciprocă şi la realizarea unei comunităţi internaţionale armonioase. Colaborarea internaţională este consecinţa însăşi a independenţei şi iniţiativei naţionale. In încheiere, oaspetele şi-a exprimat încă o dată , întreaga recunoştinţă pentru titlul acordat. După ceremonie, premierul iranian s-a întreţinut cordial cu conducătorii instituţiilor de învăţămînt superior din Cluj. ■ La amiază, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“ a oferit un dejun în onoarea Doctoru,lui Honoris Causa al universităţii clujene, Amir Abbas Hoveida. In timpul dejunului, acad. C. Daicoviciu şi premierul Hoveida au rostit toasturi. In cursul după-amiezii, oaspeţii iranieni au făcut o vizită cu maşinile prin Cluj, poposind la Grădina botanică, la unele din căminele complexului studenţesc şi la Sala spor-turilor. Numeroşi locuitori ai oraşului au făcut oaspeţilor o caldă manifestaţie de simpatie. Seara, primul ministru al Iranului şi persoanele care îl însoţesc au plecat cu trenul special spre București. Momentul conferirii titlului de Doctor Honoris Causa premierului Hoveida 8 Note de drum din U. R. S. S. PESCARII DE PELIELUPE Drumurile multor locuitori ai Rigăi în zilele de odihnă duc spre localitatea Jürmala, aşezată la vreo 30 km de capitală, chiar pe ţărmul golfului Riga, cu o plajă întinsă cu nisip fin şi, numeroase case de odihnă. Deşi, ca mărime, Jürmala figurează ca al şaptelea oraş al Letoniei, înfăţişarea lui te derutează, parcă n-ar fi un singur oraş ci mai multe trguşoare despărţite între ele prin perdele de păduri şi parcuri. Astfel încît, atunci cînd, părăsind farmala, te afli pe teritoriul unei alte localităţi sanatoriale, Kemeri, nu sesizezi nici o schimbare de peisaj sau de atmosferă. La fel se întîmplă şi cînd, ieşind din acest ciudat oraş, pătrunzi pe teritoriul colhozului de pescari Uzvara, la această impresie contribuind şi aspectul aşezării, care nu se deosebeşte de cel al unui mic centru urban. De altfel, existenţa însăşi a colhozurilor din Uzvara se apropie mult de ceea ce înţelegem prin viaţa şi activitatea orăşenească, industrială. La început, în 1947, cînd colhozul a luat fiinţă, s-au unit 70 de pescari proprietari ai unor bărci uşoare cu care prindeau peşte în fluviul Lielupe. Acum sînt 700 de membri, dintre care 300 de pescari pleacă cu cele 20 de vase avînd tonaje de la S0 pînă la 400 tone, in golful Riga şi in Marea Baltică, ies în Marea Nordului şi in Atlantic şi pescuiesc pînă spre coastele Canadei. Şi, bineînţeles, nu neglijează nici pe bătrînul lor Lielupe. In imediata apropiere a colhozului, ei şi-au construit un port propriu, înzestrat cu ateliere de reparaţie a vaselor, pontoane, instalaţii de radio şi de semnalizare. Iar Ungă port, s-a ridicat un centru de conservare, prin afumare a peştelui, precum şi baza de expediere rapidă a celui proaspăt în oraş. In acest scop, colhoznicii şi-au cumpărat un camion-frigider şi alte 14 camioane obişnuite. Vizitînd colhozul, portul, in AL. CORNESCU (Continuare în pag. a 3-a) Din toată lumea Aspect din portul Riga