România Liberă, septembrie 1967 (Anul 25, nr. 7112-7137)
1967-09-01 / nr. 7112
„România liberă•• nr. 707 —4.IX.1967— pag. a 2-a IN DEZBATERE PROBLEME U U A MEmpmi SUPERIOR Pentru dezvoltarea studiului dreptului în învăţămîntul superior economic Avînd în vedere rolul deosebit pe care îl deţine studiul dreptului atît în formarea şi dezvoltarea gîndirii sociale creatoare a economistului cit şi pentru desfăşurarea unei activităţi practice corespunzătoare politicii partidului şi statului exprimată în normele de drept, credem că este necesar ca în noile planuri ale învăţămîntului superior economic să se acorde o mult mai mare atenţie disciplinelor juridice, atît sub aspectul cantitativ — al disciplinelor, amploarei lor, deci al numărului de ore — cit mai ales calitativ, al îmbunătăţirii orientării şi conţinutului lor. Practica atrage atenţia asupra aspectelor esenţiale ale problemei studiului dreptului în facultăţile economice, întreaga activitate de realizare a planului economic al unei unităţi socialiste se desfăşoară în anumite forme juridice, cum sunt actele de planificare, contractele economice etc. şi fiecare organizaţie socialistă se găseşte într-un complex de relaţii juridice, cu organele superioare , raporturi de drept ad-tiv — cu angajaţii săi — raporturi de dreptul muncii — cu alte întreprinderi pentru aprovizionarea şi desfacerea produselor — raporturi de drept civil etc. Aşadar, normele şi instituţiile juridice formează un aspect esenţial al oricărei activităţi economice iar studiul dreptului civil, administrativ financiar, agricol, cooperatist dreptul muncii etc. este indispensabil pentru justa exercitare a profesiei de economist. Practica cotidiană ne arată că la Arbitrajul de Stat și departamentul se prezintă numeroase litigii rezultate din necunoaşterea elementelor de drept de către părţi, deşi acestea sunt încadrate cu cadre avînd studii economice superioare. în cadrul relaţiilor economice externe economistul trebuie să aibă o pregătire temeinică in dreptul civil, dreptul comercial dreptul transporturilor, dreptul internaţional, public şi privat şi să aprofundeze în mod deosebit unele probleme cum ar fi reglementarea juridică a funcţionării şi organizării întreprinderilor mixte, legislaţia în problemele de credit şi altele, care afectează comerţul nostru exterior. Este necesar ca studiul dreptului în învăţămîntul eAstăzi admiterea studenţilor în învăţămîntul superior se face pe baza unui concurs ţinut pe facultăţi, iar la unele facultăţi ale universităţilor chiar pe secţii. Consider că acest sistem trebuie înlăturat, iar concursul de admitere să se ţină, in general, pe institute, urmărind ca, cei reuşiţi, să-şi aleagă ulterior facultatea, în ordinea clasificării. Aşa cum se procedează acum, se întîmplă deseori ca la o facultate un candidat bun să fie respins cu media generală , iar altul de la altă facultate, să intre cu 6. ca facultăţile cu materii speciale în plus (de exemplu la chimia industrială) să se dea examen pe facultăţi, urmînd şi aci ca numai după afişarea mediei să se aleagă secţia. Consider apoi absolut necesar să fie desfiinţată metoda de a se aduna media de la bacalaureat la notele obţinute la probele examenului propriu-zis. Este Ing. Teodor Fiorescu Bucureşti, plastice „N. Grigorescu“conomic superior — deopotrivă la curs şi la seminar, nemaivorbind de practica propriu-zisă — să exprime şi să generalizeze experienţa practică la zi, sarcinile şi modalităţile concrete de realizare lor, pentru a căror îndeplinire se pregăteşte studentul. Evident în stabilirea poliderii şi a programei disciplinelor juridice trebuie să se aibă în vedere specificul diferitelor facultăţi. ŞERBAN STELLA asistent la Institutul de Ştiinţe Economice „ I. Lenin“-Bucureşti injust ca un tînăr să vie cu media 9 sau 10 de la bacalaureat, obţinută adeseori subiectiv, sau rezultată pe drept dar din note mari la materii nespecifice universităţii sau politehnicii la care se prezintă candidatul, medie liceală care să-i umfle media de admitere la matematică, iar cel cu note mari la matematică şi fizica liceului să fie respins, la o sutime de punct, pentru că la bacalaureat a luat note mai mici la alte obiecte. Consider că nu e raţională şi nici utilă schimbarea periodică prin lege, la termen fix, a organelor universitare de conducere, prodecani, decani, profesori şi rectori. Instituţiile înseşi au nevoie permanentă de conducători formaţi, autoritari şi cunoscători ai studenţilor, profesorilor şi nevoilor facultăţii lor. Prof. N. DINCULESCU • Consider că ar fi posibil şi nu lipsit de interes şi eficientă înfiinţarea unei secţii de învăţămînt fără frecvenţă pe lingă Institutul de arte Concurs de admitere pe institut nu pe facultăţi sau secţii Tov. Ştefan Aldea • Mi se pare mai eficientă formula, ca în facultate să se asigure o uzinele „Vulcan“ Bucureşti, pregătire solidă în domeniul ştiinţelor fundamentale, ceea ce ar uşura, însuşirea problemelor de specialitate, cu care absolventul va lua contact în unitatea în care va lucra. Propun ca numai după o perioadă de şase luni sau un an, să se susţină examenul de stat. Un inginer astfel format, bine pregătit în domeniul ştiințelor fundamentale se va adapta mai uşor, progresului tehnico-ştiințific viitor. RECOMANDAREA „GĂSEŞTE FORMA NU ASCUNDE TOTDEAUNA INTENŢII (Urmare din pag. I) în treaptă, pînă la un anumit punct, unde, din fericire s-au oprit. Au reflectat însă conducerea trustului de panificaţie Crişana şi, mai departe, direcţia de specialitate din minister asupra destinaţiei, de fapt, a fondurilor solicitate ? Se caută un... cumpărător Sau, într-altfel spus, poate , mai propriu încă, se caută o nouă formă legală pentru a fi acoperită o ilegalitate care vroia să pară că nu a contrazis legalitatea. Nu-i nici un fel de calambur. Mai pe îndelete, lucrurile s-au petrecut astfel : In primăvară, o cerere, însoţită de aşa numitele explicaţii de necesitate şi oportunitate, reclama două prese pentru Uzina Chimică Română (din subordinea Ministerului Industriei Uşoare). Argumentele, în josul cărora îşi pusese semnătura ing. Mihai Teodorescu, directorul uzinei — au fost, se pare, îndeajuns de convingătoare, astfel incit cererea s-a rezolvat cum nu se poate mai favorabil. Şi totuşi, ulterior, s-a dovedit că presele nu erau nici strict necesare şi nici foarte oportune, decit doar, cel mult, una dintre ele. A doua presă, care atinge ca valoare aproape un milion de lei, stă de luni de zile în curtea uzinei, nefolosită. Luni de zile, timp în care o sumă immortantă din visteria statului „a înghețat” într-un utilaj care... nu mai trebuie. La o recentă descindere a unei comisii de control directorul uzinei s-a scuzat, cam la maniera : „pardon n-am știut că nu mai este necesară, o s-o plasăm în altă parte“. Cum spuneam la început, acum se caută o formă legală pentru transferarea ,,bagajului“ din curte, eventual, la combinatul de cauciuc Jilava. Are insă, întreaga vehiculare de hîrtii concentrată în rîndurile de faţă, dreptul la noţiunea de „legalitate“ ? O abreviere „originală": D. M. Am auzit, în cîteva împrejurări, rostindu-se iniţialele D.M., care, într-o anume traducere, înseamnă : „dacă merge..Şi, din păcate, ea nu are totdeauna doar valoarea unei abrevieri glumeţe, ci ascunde o concepţie, nu dintre cele mai inofensive. Un asemenea „D.M.“ s-a încercat şi la Ianca — regiunea Galaţi: întreprinderea 7 construcţii, care execută acolo un siloz de mare capacitate, a comis unele greşeli, care presupuneau remedieri la stîlpii de susţinere. Greşelile se plătesc de către cei care le-au comis — aşa e firesc, nu ? Constructorilor nu le-a convenit însă această variantă şi atunci au intrat în tratative cu beneficiarul, care urma să treacă în lista sa de lucrări costul remedierilor (notaţi : investiţia se scumpea 11). Dacă aceste negocieri nu ar fi fost interceptate, beneficiarul era tentat să contrasemneze. Se hotăra, oare, cu tot atîta uşurinţă, dacă urma să plătească din propria sa pungă? Nici vorbă că nu ! Şi fiindcă tot sîntem la capitolul şantiere , pentru această categorie de producţie funcţionează încă anumite legi depăşite, care facilitează, ele însele încălcarea legalităţii. Bunăoară, cea referitoare la modul cum se finanţează organizarea de şantiere. Se dă, cutărei sau cutărei întreprinderi de construcţii dinainte o sumă de bani pentru spaţiul de cazare, drumuri de acces, linii de rulare a macaralelor şi aşa mai departe. Şi totuşi, timpul afectat organizării şantierului se prelungeşte, nu rareori, nepermis de mult. Concludent este, intre altele, exemplul filaturii care se construieşte la Olteniţa , în trim. IV / 1966, cînd trebuia să se deschidă şantierul, din cele 2 milioane şi jumătate de lei pentru lucrări pregătitoare, s-a consumat în acest scop o parte infimă de către Trustul Construcţii. In ciuda minimelor realizări fizice, planul valoric la sfîrşit de an s-a raportat ca fiind, îndeplinit ( ? !) Unui contabil, economist ori jurist i se spune, într-un caz sau altul : „Găseşte forma legală“. Şi recomandarea nu ascunde întotdeauna cele mai curate intenţii. Chiar dacă nu este vorba despre un furt propriu-zis, adică despre însuşirea unei sume de bani pentru uz strict personal, lipsa de înţelegere a esenţei economice cuprinsă în legi nu are drept la nici o îngăduinţă. Cînd cetăţeanul X sau Y este păgubit de un bun al său, direct sau indirect, cazul se studiază cu atenţie şi grijă de către o instanţă judecătorească. Dacă economia naţională pierde prin „interpretarea“ unor legi în vigoare, înseamnă că sîntem păgubiţi noi, cu toţii Şi asta e oare mai puţin grav, mai puţin important ? VIORICA CIORBAGIU LEGALĂ! CURATE 44 teatre Amooor I r Teatrul Mic, la Teatrul de vară ,,Herăstrău* (33 66 52), ora 20 . Scandal la Boema : Teatrul ,,C. Tănase* la grădina Boema, ora 20 ; Sînziana și Pepelea : Teatrul „Ion Creangă* d? 91 57) ora 20. [ cinematografe SELECŢIA NOASTRĂ © 0 0 — filme foarte bune 0 0 — filme bune • — filme mediocre Fără nici o notaţie — Him slab 0 0 Cum să furi un milion : Republica (1103 72), orele 8 — 10,30 — 13.15 — 16 - 18,45 — 21.30 Circul de stat (11 01 20), orele 18 — 20,45 ; Stadionul Dinamo (11 03 72), orele 19,45; Sala Palatului, orele 19,30 . 0 Prizoniera din Caucaz Luceafărul (15 87 67), orele 8,30 — 11,30 — 14,30 — 17,30 — 20,30 ; Festival (15 63 84), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 - 18,30 — 21 • Unde este al Hl-lea rege ?: Victoria 116 28 79), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 — 18,30 - 20,45 » • Să-mi faceți una ca asta ! Capitol (18 28 17), orele 9,30 — 12 — 15 — îs ~ 20,30 | Feroviar (16 22 73) orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Excelsior (18 10 88), orele 9,45 - 12,30 — 15 — 17,30 — 20j Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 — 21 j Capitol-grădină, ora 20,30 • • ••Spartacus: București (15 61 54), orele 9 - 12,45 — 16,30 — 20,15 j Festival-grădină, ora 20,45 ; Arenele Libertății (23 71 01), ora 19,45 » • 0 Eroul de 1« Gong Ly : Lumina (16 23 35) orele 19—21 • Comisarul X : Giulești (17 55 46), orele 10,30 — 15,30 - 18 — 20,30 : Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18 — 20,30 Arta-grădină, ora 20 : Lumina (16 23 35), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 - 16 1 0 Dragostea mea : Union (13 49 04) orele 15,30 - 18 - 20,30 » Buzeşti (15 62 79), orele 15,30 — 18; Buzeşti-grădină ora 20,30 i •0 Canaliile : Doina (16 35 38), orele 11,30 - 13,45 - 16 - 18,30 - 20,45» Program pentru copiii orele 9—10 ) Tomis (21 49 46), orele 9 -11,30 — 14 - 16,30 — 19 Mioriţa (14 27 14), orele 15,15 - 18 - 20.45, Tomis-grădină ora 20 : 00 Filme documentare : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—21 In continuare • • © Pentru un pumn de dolari Viitorul (11 48 03), orele 15,30 — 16 — 20,30 ) • Jandarmul din Saint Trope* ; • 0 Jandarmul la New York : Dacia (16 26 10), orele 7,45—19 în continuare : • Chemați-l pe Martin : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,30 , • Un hectar de cer : Grivita (17 08 58) orele 9,30 - 12,15 — 15,15 — 18 — 20,45 } Modern (23 71 01), orele 9,30 — 11,45 — 14 — 16,30 — 18,45 - 21 • Pantera neagră : Bucegi (17 05 47), orele 16 - 18,15 - 20,30 ) Popular (35 15 17), ora 20,30 Bucegigrădină, ora 20 i • 0 Călătorie fantastică : Gloria (22 44 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 16 — 18,15 - 20,30 ; Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 » Doinagrădină, ora 20 i Rahova-grădină, ora 20 * • • Lupoaica : Unirea (17 10 21), orele 16 — 18,15 . 0 Ierburi amare : Flacăra (21 35 40), orele 15.30 - 18 - 20.30 * • Străina : Vitan (21 39 82), orele 15.30 — 18 » • Marele restaurant : Floreasca (12 28 30), orele 9 — 11,15 — 13.30 - 16 - 18,30 - 20,45 ? • Căutătorii de aur din Arkansas : Aurora 135 04 66), orele 8.30 - 10,45 - 13 - 15,30 - 18 — 20.30 • Popular (35 15 17), orele 10 — 15 — 17,30j Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,30 — 15,30 - 18 - 20,30 i Lira (31 71 71), orele 15 - 18 - 21 ; Aurora-grădină, ora 19,45 ; Drumul Sării (31 28 13), orele 17,30 -20 , 30 Ciocirila : Munca (21 50 97), Orele 15,30 » Munca, iubesc : - 18 T 9 0 0 Fanfan la Tulipe , orele 17,45 - 20 ) . Omul pe care-1 Moşilor (12 52 93), orele 15,30 Moşilor-grădina, ora 20 10 Peretele vrăjitoarelor : Cosmos (35 19 15), orele 15.30 — 18 — 20.30 ) 0 Printre vulturi : Colentîna (35 07 09) orele 15.30 - 18, Expoziţie (18 10 83), orele 20 Moşilorgrădină ora 20 ? © Pescarul din Louisiana : Volga (11 91 26), orele 9,30 — 12 — 15.30 - 18 - 20.30 © Şapte băieţi şi o ştrengăriţă : Progresul (23 94 10), orele 14,30 — 17,30 - 20.30 ) Pacea (31 32 52), orele 15,45 - 18 — 20,45 ? 0 0 Vulcanul interzis : Cringaşi (17 38 81), orele 15,30 - 18 — 20.30 | Unirea-grădină, ora 20,30 ) Lira-grădină ora 19,45 ? © Oraşul meşterilor » Cotroceni (13 62 56), orele 15,30 -* 18 — 20.30 ) © Hiperboloidul Inginerului Garin : Drumul Sării (31 28 13), ora 15 ) 0 Cu bărbaţii e o altă poveste : Central (14 12 24) orele : 9,30 - 12,15 - 15 - 18 - 20,45 0 Un surfs in plină vară : Vitan-grădină (21 39 82) ora 20 0 Titanic-vals , Colentina-grădină (35 07 9), ora 20,30 ) 0 0 A fost cîndva hoţ : Progresul-parc (23 94 10), ora 20 • • • Zorba grecul : Parcul Herăstrău (16 22 73), ora 20? Cinemateca (13 92 72), Hoţul din Bagdad : orele 10 — 12 —• 14 - 16.30 - 18.45 — 21 cum va fi vremea Pentru zilele de 2, 3 şi 4 septembrie se anunţă următorul timp probabil : Vremea va fi în general frumoasă dar variabilă în jumătatea de sud a ţării unde vor cădea ploi celelalte regiuni va fi uşor instabilă, dar mai mult noros şi vor cădea ploi locale. Vînt potrivit din sectorul estic, temperaturile minime vor fi cuprinse între 10—20 de grade, iar maximele între 21—31 de grade. La mare . Vreme în general frumoasă cu cer variabil. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în creștere ușoară. La munte . Vreme schimbătoare, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi de scurtă durată în cursul după amiezelor. Vînt potrivit și temperatura ușor variabilă. • • Agonie (11 86 25), orele 8 - 21 , extaz : Patria 12 — 15 — 18 Memento izolate. In Legături indisolubile cu tradiţia artei noastre populare V. Dobrian 7?" ) evoluţia culturală a scos la iveală puzderie de talente autentice, a căror artă necunoscută în trecut, capătă în zilele noastre o valoare deosebită, constituind legătura indisolubilă cu bogatele tradiţii ale artei noastre populare. Intr-adevăr, ceea ce caracterizează expoziţia deschisă in sălile Dalles este in primul rînd, autenticul. Acest lucru iese în evidenţă şi mai pregnant, dacă ne pîndim, la contrafacerile oferite de aşa-zişi „artişti“, ale căror stilizări artificiale sînt prezentate în elegantele vitrine ale magazinelor sub eticheta de „artă populară“. Poate tocmai de aceea organizatorii expoziţiei au ţinut să alăture noilor exponate şi lucrări mai vechi, pentru a da posibilitate publicului vizitator să urmărească dezvoltarea acestei arte în timp, să sesizeze mai direct spiritul inovator al noilor meşteri, contribuţie deosebi de importantă in delimitarea stilurilor diferitelor regiuni. Încă de la primul contact, vizitatorul este impresionat de amploarea lucrărilor expuse, de diversitatea stilurilor, de bogăţia culorilor şi a motivelor. Dacă, în trecutele expoziţii, interesul organizatorilor era axat numai pe anumite sectoare de creaţie, de data aceasta atenţia a fost îndreptată spre cuprinderea tuturor ramurilor de producţie, realizîndu-se o sinteză panoramică, a aeniurii Popul--, la prezenta expoziţie, vizitatorul face cunoştinţă, nu numai cu arta ţesătoarelor, a brodezelor, a ceravniştilor sau a cioplitorilor în lemn, dar şi cu cîţiva din realizatorii lucrărilor expuse, ale căror ateliere au fost instalate chiar în incinta expoziţiei. Asemenea ateliere impînzesc astăzi întreg cuprinsul ţării, expresie a interesului şi a grijii arătate de forurile diriguitoare, pentru păstrarea şi perpetuarea acestei arte atît de viguroase. împărţirea expoziţiei pe regiuni ne dă posibilitatea să cunoaştem o serie de centre cu profil distinct, unele păstrîndu-şi faima ctştigată in trecut, altele devenite cunoscute de-abia acum. Ceea ce caracterizează aceste centre este specificul lor local, după care putem deosebi cu uşurinţă limbajul de exprimare al artiştilor respectivi. Dacă faima ceramicii de Oboga şi Hurez a trecut de mult graniţele ţării, alte centre din regiunile Braşov, Banat, Suceava vin să-şi impună măiestria arderii smalţurilor, alături de cei mai tineri expozanţi, elevi ai şcolilor populare de artă, care încearcă cu succes să reînvie ceramica de Cucuteni. Arta cioplitului în lemn, am putea spune artă de căpătîi a poporului nostru, ne este transmisă de meşterii din Maramureş şi Ardeal, dar ea este răspîndită şi practicată peste tot, şi oriunde o întîlnim ne produce aceeaşi emoţie, fie că o descoperim aplicată pe cele mai mărunte obiecte uzuale, pe ringurile şi furcile încărcate de alese crestături, uneori rivalizînd cu filigranul, culminînd cu monumentalitatea porţilor sculptate, adevărate exemple de înaltă măiestrie artistică. In toate lucrările expuse se simte nu numai bunul gust, dar şi rafinamentul înnăscut al poporului nostru Expoziţia de artă populară deschisă in sălile Dalles ne oferă un minunat prilej de intîlnire cu comorile artei noastre tradiţionale, cu iscusinţa si fantezia meşterilor populari, al căror mesaj artistic ne farmecă şi ne incintă prin sinceritatea și autenticitatea cu care ne este transmis. Restaurarea casei lui Petru Rareş BISTRIŢA (coresp. R.I.). Potrivit unor planuri alcătuite de un grup de arhitecţi restauratori, la Bistriţa au fost începute lucrările de restaurare a casei în care locuia domnitorul Moldovei, Petru Rareş, în desele popasuri ce le făcea în Transilvania. Concepţia de ansamblu a constructorilor ce au zidit secularul edificiu şi stilul elementelor decorative, sunt criteriile de bază asupra cărora restauratorii au chibzuit îndelung pentru respectarea lor. La terminarea lucrărilor aici va lua fiinţă o secţie a Muzeului raional în, care vor fi adăpostite documente ce grăiesc despre istoria oraşului şi relaţiile sale cu Moldova. CĂUTĂRI PRIVIND specificul televiziunii • Spre o estetică a micului ecran. ® Personalitatea teatrului în studio. © Scenarii scrise numai pentru televiziune. ® Colaborarea regizor-scenograf-operator. Faza căutărilor și dibuirilor în televiziune a trecut, credem, și ne apropiem de momentul în care trebuie să se delimiteze datele unei estetici a acestui mijloc de expresie artistică. Apărînd la confluienţa dintre film, teatru şi radio, televiziunea şi-a marcat cîteva elemente de specific, rezultate din natura mijloacelor tehnice şi de expresie prin care se compune, din forma de difuzare a creaţiei, din psihologia şi sociologia receptării. Asemenea delimitări de specific al televiziunii am încercat să ne efectuăm într-o discuţie cu creatori de specialitate, restrîngîndu-ne, dat fiind multitudinea şi diversitatea emisiunilor de pe micul ecran, doar la spectacolele de teatru. Regizorul ION BARNA aducea în discuţie problema unei noi relaţii ce se stabileşte între creator şi spectator, pornind de la marea capacitate de difuzare a informaţiei în secolul nostru. Spectatorii stau, în faţa televizorului, operînd arareori o selecţie (virtuală, în fond) chiar dacă teoretic au posibilitatea de a întoarce butonul, în timp ce creatorul are obligaţia de a „se remarca“ din torentul de informaţii şi emisiuni în care este plasat. Regizorul RADU MIRON ne-a vorbit chiar de necesitatea unui șoc inițial al emisiunii (de teatru) care să atragă atenția din primul moment, rămînînd ca restul spectacolului să-l justifice. Un alt element caracterizant este ireversibilitatea și, de aici, perisabilitatea actului teatral. Toate energiile consumate, toată tensiunea (cu totul specială), în care are loc spectacolul, se concentrează pentru durata lui, „de aici o mică tragedie pentru toţi cei care vor să se exprime prin spectacol, căci nimic nu mai poate fi corectat. Tensiunea maximă care presupune o lipsă de acurateţe, chiar la nivelul creatorului înseamnă totuşi un avantaj la nivelul spontaneităţii", consideră Ion Barna. Sentimentul ireversibilului şi imposibilitatea reeditării (excluzînd înregistrările pe bandă magnetică sau pe peliculă) atrage după sine „dorinţa pentru actori, de exemplu, de a da maximum“ (R. Miron). Existenţa acestor limite generează, după opinia lui Ion Barna, tocmai obligativitatea celui care lucrează de a le depăşi propulsind creator. Chiar în cazul unor instrumente perfecţionate, capabile să înregistreze, regizorul ar prefera spectacolul în direct cu plusul de emoţie şi autentic pe care-1 implică. Punînd sub acuzaţie formele de „tipărire a teatrului" care de cele mai multe ori se prezintă drept spectacol din studio, regizorul CORNEL TODEA, a punctat două caracteristici esenţiale ale adevăratului teatru de televiziune : „forţa de analiză a unui microunivers legat de lumea acţiunii, într-o lume de obiecte devenite grăitoare prin capacitatea de apropiere a obiectivului, geografia, deci, a unui univers foarte intim şi foarte apropiat de detalii, ignorînd în bună măsură relaţia spaţială, utilizabilă numai cu sens“ la care se adaugă „capacitatea de a fi document, act autentic urmărit direct, imediat, folosind o psihologie gata formată în raport cu instrumentul". Dar „ca să vorbim de un specific al televiziunii trebuie practic să se fi făcut un număr de astfel de spectacole , montările televiziunii au împrumutat tot timpul din teatru , de la exprimarea relaţiilor dintre personaje pînă la convenţia decorului" (Cornel Todea). Pentru a ajunge la spectacol cu specific „sînt necesare în primul rînd scenarii scrise numai pentru televiziune, cu o imensă concizie în elaborarea dramaturgiei, cu o anumită forţare a lucrurilor spre analiza psihologică pentru a compensa lipsa de desfăşurare epică, proprie filmului, de exemplu. Acest scenarii trebuie să fie un aliaj care să aducă din teatru cunoaşterea legilor conflictului dramatic, de la film, senzaţia de autenticitate în joc, în ambianţă şi de la radio, jocul de planuri sonore fie ale verbului, fie ale mijloacelor ajutătoare, care dau ritm şi posibilitate de dublare a sensurilor" ne-a spus Radu Miron, întrebîndu-l pe regizor de numărul şi calitatea scenariilor pentru televiziune prezentate de autori, am aflat că nici un prozator, nici un dramaturg român nu a oferit un asemenea scenariu. Apare astfel necesitatea şi chiar obligaţia apropierii oamenilor de litere de formula, care de multă vreme nu mai este nouă, a televiziunii. Dacă regizorul Ion Barna îşi exprima convingerea că nu există o diferenţă esenţială între film şi televiziune ca mijloc al său de expresie, ci numai nişte criterii de care trebuie să ţină seamă, scenograful VASILE ROTARU, delimitează categoric televiziunea de artele surori : filmul, teatrul, îndeosebi în ceea ce priveşte forma expresiei plastice. „Ca un punct de plecare în creaţia scenografică, element de care trebuie să se ţină constant seama, este diferenţa de scară dintre dimensiunile obiectelor pe platou şi cele pe care le capătă produsul finit pe micul ecran. Tot ce se face apare pe ecran micşorat spre deosebire de film care augmentează sau de teatru care menţine dimensiunile în plus, contrar scenografului de teatru care îşi gîndeşte decorul pentru un singur unghi de vedere (cel al spectatorului din fotoliu), scenografului de televiziune i se impune obligativitatea de a construi pentru nenumăratele unghiuri din care vor privi cele 3—4 camere din emisie, în continua lor mişcare, deci pentru o multitudine de planuri într-un spaţiu restrîns". „La aceasta se adaugă, după cum remarcă şi scenografa arh. TEODORA DINULESCU,diferenţa de scară la care se construieşte, căci în teatru se păstrează dimensiunea la care percepe spectatorul şi la care reacţionează, în timp ce spectacolul pentru micul ecran implică numai dimensiunile omului care populează decorul", în afara multilarităţii obligaţiilor de creaţie ca scenograf de televiziune (teatru, estradă, operă, operetă, muzică populară etc.), Vasile Rotaru remarca necesitatea unei acumulări de documentaţie impusă de operativitatea specifică, operativitate ce are şi alte dezavantaje, aduse în discuţie de arh. Teodora Dinulescu : „Rămînerea la prima schiţă ce este doar un act artistic reflex, imposibilitatea lucrului serios pe platou, lipsa timpului pentru fixarea luminilor în repetiţii înainte de emisie, ceea ce în bună măsură, văduveşte de atmosferă şi expresivitate". Ţinînd seama că regizorul de televiziune, alături de înţelegerea trastă a textului şi alcătuirea judicioasă a distribuţiei, trebuie să poată îndruma operatorul, să folosească tot mai mult în imagine, decorul, iar scenograful, la rîndul său, este obligat să-şi precizeze punctele din decor ce se oferă aparatului şi care corespund emoţional sau tensional mişcării actorului în cadru, devine o evidentă indiscutabilă necesitatea unei colaborări continue, de la prima lectură pînă la emisie a celor trei creatori principali , regizor scenograf-operator. Se pare însă că aceeaşi operativitate, agravată de neprecizie în desfăşurarea ritmică a unui repertoriu şi de instabilitate în programare, fac conlucrarea destul de dificilă, după cum am conchis din spusele interlocutorilor noştri. Aproape în unanimitate, aceştia ne-au vorbit despre imperioasa nevoie de pregătire în specialitate pentru scenografi, regizori, operatori de televiziune în cadrul institutelor de artă existente, în încheierea acestei discuţii despre specificul spectacolului teatral creat pentru micul ecran ni se pare deosebit de adecvat ca“",un teoretician de film RENATO MAY, preocupat de dezvoltarea televiziunii ca artă . Trebuie să concludem că vom avea cu siguranţă o televiziune mai bună dacă ea va găsi cel puţin o raţiune mai puţin provizorie şi mai puţin empirică de fidelitate faţă de propria ei natură. Şi dacă cei care sunt răspunzători de emisiuni se vor convinge că pentru televiziune nu există o masă, nu există un public în sensul tradiţional al expresiei, ci există o sumă imensă de indivizi, spectatori izolaţi, care cer o bună informare, în educaţie cer ceea ce este mai bun şi în distracţie cer frumosul. Fără limitări şi fără compromisuri“. FLORICA ICHIM Tragerea autoturismelor LOTO din 5 septembrie, atribuie autoturisme In număr NELIMITAT. Oricare dintre acestea poate fi al dumneavoastră. televiziune ~] Ce-am văzut Un program care ne-a prezentat mai bine de zece emisiuni de o mare varietate. Nu a lipsit astfel pe lîngă o interesantă discuţie despre rolul inginerului în producţie, o emisiune de limbă română, din care am reţinut operativul şi bogatul material privitor la Congresul internaţional de lingvistică Un film despre Argentina, un scurt spectacol al Teatrului din Botoşani, un serial, „Moda 68" şi o ,,seară de romanţe", au completat, de multe ori satisfăcător, seara celor mari. In ceea ce-i priveşte pe cei mici, „Studioul pionierilor" a fost unul intr-adevăr vesel şi instructiv, deşi calităţile unor interpreţi ca Mariana Oprescu sau Marian Hudac, ar merita poate, texte mai consistente. O menţiune specială ni se pare însă că s-ar cuveni „Telejurnalului" de aseară, o cuprinzătoare, operativă şi bine informată gazetă în imagini. Ce vom vedea După transmisiunea de pe stadionul „23 August" a Campionatelor mondiale de lupte greco-romane, un „Studio muzical", de astă dată „prolog" la Concursul şi Festivalul Internaţional „George Enescu" In plus, două emisiuni cu o reputaţie bine stabilită: „Reflector" și „Panoramic" 17,30 : Campionatele mondiale de lupte greco-romane. Transmisiune de la Patinoarul „23 August* 19,30 : Telejurnalul • 19,50 : Buletinul meteorologic | 20 : Studioul muzical 20,30 : Reportaj '67 } 21 : Reflector ; 21,15 : Filmul artistic „Primul an de căsnicie* * 22,35 • Filmele documentare : „Hanoiul de la răsărit la asfințit* și „Copilărie furata* ? 22,50 Telejurnalul.