România Liberă, decembrie 1967 (Anul 25, nr. 7190-7216)

1967-12-01 / nr. 7190

România liberă" nr. 7190 — Í.XII.1967 — pag. a 2-an CRONICA LITERARA O carte a mărturiilor Convingerea mea este că ceea ce constituie pentru foarte mulţi o revelaţie n-a fost nici un moment pentru Paul Georgescu altceva decit o firească şi aşteptată întîlnire cu destinul său de scriitor. Poate că şi împrejurarea că soseşte în proză, cu oarecare întîrziere faţă de generaţia din care face parte constituie un fapt de reflecţie , autorul pregătindu-se îndelung pentru această intrare pe poarta mare a literaturii. Vîrstele tinereţii se compune din patru nuvele distincte, fiecare avîndu-şi emoţia, adevărul şi originalitatea ei. Acţiunea acestor povestiri se referă la evenimentele şi climatul din preajma celui de al doilea război mondial aşa cum s-au reflectat ele în psihologia şi în formaţia unor adolescenţi care-şi căutau o personalitate, un ideal. Printre întimplări oarecari, pe nesimţite, în existenţa lor se insinuează primele întrebări grave, primele ameninţări, primele deziluzii. Viaţa îi somează, intr-un moment în care ideile ca şi sentimentele lor oscilează de la „acut la năclăit“, să se definească şi să opteze zmulgîndu-se din opac şi din incert. Pe de altă parte, imaginea lor despre lume şi despre ei înşişi se conturează într-unul din cele mai învălmăşite ceasuri ale istoriei, faţă în faţă cu realitatea aparent imobilă, dar în care se află germenii exploziilor. Şi astfel, bătaia acestor inimi sensibile şi alarmate se sincronizează cu neliniştea unei peri*) Paul Georgescu : „Vîrstele tinereţii“, Editura pentru literatură, oade care a fost a dramelor colective. Cele patru nuvele alcătuiesc cei patru timpi ai unei aventuri unice, o aventură pe care o marchează nevoia de a afla sensul şi valoarea existenţei umane la o vîrstă cînd dorim să avem, de obicei, o „viziune a paradisului“ dar la o epocă a istoriei cînd „visul“ era prematur, mult prea prematur. Revolta, dezgustul, ispita disperării se succed de-a lungul itinerarului străbătut de eroii cărţii, de fapt acelaşi în ipostaze diverse şi constituit din neîntrerupte metamorfoze intelectuale. Sumar vorbind, în Vacanţa, eroul ia act de sine, în Vizite, el se defineşte prin opoziţia cu mediul ambiant, în O viziune a Paradisului, descoperă împletirea inestricabilă a lumii. Cheia volumului se află fără îndoială în cea de a patra nuvelă, Diesel 060205, care nu semnifică numai sfirşitul unui ciclu, dar şi cucerirea unui echilibru lăuntric, dobîndit în cea mai severă dintre bătălii : aceea cu noi înşine. O lumină solară scaldă acum chipul eroului şi al povestitorului şi un elan, care nu mai e, în nici un caz, al juvenilităţii, îl îndeamnă să îmbrăţişeze lumea. Adolescentul timid, impenetrabil, ostil celorlalţi, setos de un adevăr apt să restabilească în toată profunzimea şi în toată răspunderea relaţiile cu ceilalţi, cu destinul, şi-a aflat un drum, la capătul căruia, chiar şi întâlnirea cu fatalitatea morţii nu mai e o spaimă paralizantă. Iar acest pact — totdeauna altul, totdeauna acelaşi — dintre o conştiinţă care se descoperă şi se cunoaşte şi univers este, după mine, ideea cea mai frumoasă a cărţii. La o întîia impresie — s-ar zice că pentru Paul Georgescu a scrie înseamnă în primul rînd a-ţi aminti, într-atît volumul este rodul fericit al memoriei , al unei memorii care zriulge uitării chipuri, fapte, măşti, spovedindu-şi — cu violenţa pamfletului şi cu sensibilitatea poetului — răni ascunse, ranchiune, iluzii. Dar la o lectură mai atentă, această carte, cînd tandră, cînd crudă, se dovedeşte a fi o construcţie savantă, de-a lungul căreia confesiunea alternează cu ancheta, iar interogaţiile personale cu studiul social. Că fiecare episod, fiecare notaţie are o prelungire, în aşa fel îneît afirmaţiile sunt nuanţate unele prin altele, niciodată însă cu ostentaţie — este clar. Că ultima nuvelă reia pe alt portativ şi cu alt sens nucleul de fapte al celei dintîi (avem din nou de-a face cu o vacanţă desfăşurată în umbra morţii) este tot atît de clar. Sînt însă detalii care pot scăpa unei prime lecturi. Aţi observat, de pildă, că ironia clarvăzătoare a naratorului cedează în faţa personajului enigmatic făcut din inteligenţă, din reţinere, din bunătate care este Doctorul, personaj care dă paginilor pe unde trece umbra sa o vibraţie particulară, iar acest ton revine intr-un anume chip în ultimile file ale cărţii cînd autorul ne spune că adevărata cunoaştere e bunătatea, bunătatea lucidă ? Fireşte arhitectonica volumului, prezintă şi alte aspecte interesante, din care ma voi mulţumi să semnalez dialogul autorului cu Sadoveanu, cu Camil Petrescu, ori cu G. Călinescu, al căror glas şi a căror artă îl urmăreşte. Vîrstele tinereţii reprezintă deci o carte bogată, o operă de mărturie (subiectivă, bineînţeles, ca toate mărturiile) dar şi de naraţiune obiectivă, de confruntare şi dialog cu maeştrii iubiţi, operă de reală forţă creatoare. Va satisface ea deplin cititorul ? Sunt încredinţat, chiar dacă fiecare ar putea ridica unele obiecţii determinate, cum e şi firesc de caracterul indefinit al perspectivelor din care poate fi privită o operă de artă, în Paul Georgescu proza noastră de azi și-a găsit o voce matură, cultă, seducătoare. B. ELVIN Premieră a Ansamblului artistic al U.G. S. R. A/PROMETEIADA" Oamenii poemului dramatic semnat de Toma George Maiorescu şi Dimos Rendis, schimbă cursul apelor şi al destinelor, mută munţii din loc, îşi simt miinile şi sufletele încălzite de flacăra luminii şi a puterii şi tînjesc pentru a se împlini după o ,,dragoste înaltă şi pură". Titlul ne transpune în lumea celor ce se luptă cu zeii pentru a obţine focul, sau, — luptă de aceleaşi proporţii — cu încătuşările naturii pentru a le prelua cheile de boltă ale puterii şi măreţiei. Este probabil un explicabil impuls al poeţilor secolului XX să se confeseze în faţa marilor concretizări ale energiei umane, în faţa uriaşelor hidrocentrale şi baraje, a titanicelor cuptoare de topit minereul — iar din acest punct de vedere, textul „Prometeiadei" este înscris în actualitatea socialistă. Autorii surprind în acest poem — cu toate inegalităţile lui — poezia faptului concret, poezia industrială, zonă puţin şi rareori cu succes frecventată de poetica contemporană. Factură se vrea — în parte reuşeşte chiar să fie — cea a marilor poeme eroice, născute pe motivul celebrării unui fapt concret. Conceput pe acest motiv literar, spectacolul prezentat de Ansamblul artistic al Sindicatelor are ambiţia marilor montări. Anvergura misc-en-scene-ei presupune mari interpreţi. Spectacolul ne-a pus în faţa unor mari entuziaşti. Ni s-a demonstrat cu prisosinţă că artiştii acestui colectiv ştiu să danseze, ştiu să cînte, nu ştiu să recite, dar sînt dispuşi să înveţe, solicită chiar să fie învăţaţi. Poate mai strînsă, mai aplicată motivului literar, care, la rîndul lui se cere restructurat pentru spectacol pe cele cîteva momente de mare autenticitate umană reprezentaţia (unde alternează cu o oarecare neglijare a cerinţelor unităţii spectaculare, motivul popular şi coregrafia clasică, corul bărbătesc de muncă şi poezia lirică, pantomima şi, cu unele gratuităţi, ritmul muzical modern) ar defini, fără îndoială un reviriment în munca artistică a acestui ansamblu pe care ne obişnuisem să-l numim doar „de cîntece şi danturi“. MONICA SAVULESCU Scenă din spectacolul „Prometeiada" Foto : L. TIBOR La turnătoria Fondului plastic din București se transpun în formă finită sculpturile artiștilor plastici din întreaga țără. De curînd a fost pregătit aci pentru turnarea sa în bronz chipul lui „Mircea cel Bătrîn“, sculptură de Oscar Han, un clişeu . Ultimele pregătiri înainte de turnare. Foto : AGERPRES Un incident şi urmările lui... (Urmare din pag. I) mafia fiind, prin urmare, încă eterogenă. Oricum, singura posibilitate de cunoaştere reciprocă, în stare a deveni criteriul valorii, nu putea fi decit contribuţia de muncă a fiecăruia. De la bun început, maistrul Dumitru Goşiman a spus răspicat : „aici, la prelucrări mecanice, orice om va lucra conform categoriei de încadrare. De la regulile disciplinei nimeni nu va face excepţie, începînd cu mine şi terminînd cu muncitorii necalificaţi“. Şi nu doar că a spus-o, dar s-a ţinut dîrz în aplicarea acestui principiu. Unii au început, însă, a cîrti mai pe faţă, mai pe ascuns. Cu cei, care dădeau glas nemulţumirii lor, într-un fel sau altul, era relativ simplu să se înţeleagă maistrul Goşiman. In schimb, printre aceia, puţinii, gata să-i „împlînte pumnalul pe la spate" se afla unul... diplomat, şi de aceea greu de ghicit. Către sfîrşitul verii, lui Mihai Petcu,lăcătuş ajustor (cu intermitenţe, de-a lungul anilor), i s-a redus prima cu cîteva procente, din cauza unor rebuturi. Autorul acestei propuneri justificate a fost maistrul secţiei de prelucrări mecanice. Totuşi (ce curios !), fotografia lui Mihai Petcu a apărut la panoul de onoare, lucru care l-a surprins peste măsură pe maistru. Drept care s-a dus la director să-şi exprime dezaprobarea. Acolo se afla însă şi Mihai Petcu în calitate de preşedinte al sindicatului, care a asistat la discuţie. Urmările ? Fotografia a rămas mai departe la panou. în rest, o linişte şi o armonie de suprafaţă. Pînă la palma dată de maistrul Goşiman, muncitorului D-tru Ionița. ★ L-am însoţit pe tovarăşul Mihai Comaroni, şeful Comisiei economice a Comitetului P.C.R. al raionului Tudor Vladimirescu, la cercetarea întreprinsă asupra împrejurărilor în care s-a petrecut incidentul. Pe scurt, iată unele detalii : Dumitru Ioniţă, muncitor necalificat, lipsea sistematic de la lucru (II zile nemotivate III), ieşea din întreprindere cînd i se năzărea şi, nu o dată a făcut... vizite în timpul lucrului, la cite-o bodega... Antecedentele sunt pricina îndepărtării lui din liceu ; necazurile au urmat, în ultimul timp, pentru noii lui tovarăşi de muncă. In ziua aceea, maistrul a aflat că lovniţă a ieşit iar din întreprindere în scopul de a se destinde... L-a chemat degrabă în biroul Său şi, la observaţiile de rigoare, Ioniţă a început să înjure îngrozitor. Maistrul Goşiman şi-a ieşit din fire şi i-a dat o palmă. în şedinţa, care a urmat îndată după aceea, oamenii n-au fost de loc blînzi faţa de această ieşire. El însuşi, Dumitru Goşiman a recunoscut (îndurerat, nu de circumstanţa) că merită mustrări priei de aspre pentru lipsa de autocontrol. Cum a fost însă definit, în referatul şedinţei, maistrul Goşiman ? Era zugrăvit în chipul unui patron, care îi oprimă pe muncitori. Derbedeu ori ba, maistrul n-ar fi trebuit, în nici un caz sa-l lovească pe Ioniţă. Asta rămîne hotărît. Caracterizarea lui D-tru Goşiman era însă evident, cel puţin deplasată. Cine credeţi însă că este autorul acestei caracterizări ? Preşedintele sindicatului (împreună cu alţi „aliaţi" ai săi, printre care şi N. Fista, de asemenea înclinat la răfuieli personale, ascunse sub masca principialităţii!). Mihai Petcu, lezat în „autoritatea" sa de preşedinte n-a uitat că trebuie să se răzbune, lată declaraţia sa privitoare la maistrul Goşiman : „...e un zbir. Copilul nu avea nici o vină..." Trebuie adăugat că aşa-zisul copil are 19 ani şi, după ce i s-a desfăcut contractul de muncă, a plecat să-şi facă stagiul militar. „Copilul" sugea din „biberonul" cu ţuică. În schimb maistrul este zbir fiindcă nu-i îngăduie pe leneşi, pe nepricep şi pentru că i-a redus lui Mi- Petcu, prima, noi rebuturi din cauza ala un fleac de piese din material plastic, care nu costă decit cîţiva lei, bucata..." Am ascultat şi părerea unui număr de aproximativ 20 de oameni din întreprindere despre maistrul Dumitru Goşiman : „calităţile lui profesionale şi morale merită aprecieri superlative“ (ing. Alex. Mureşanu, şeful serviciului producţie) ; „maistrul Goşiman este trup şi suflet pentru treburile producţiei. Este un tînăr de o mare cinste" (ing. G. Varga, directorul întreprinderii). Deşi un colectiv, care abia se închiagă, cunoscîndu-se din mers, oamenii încep să disceargă cu limpezime cine seamănă discordie în atmosfera de lucru (care are atîta nevoie de armonie şi concentrare creatoare) şi în ce rezidă mobilul încercărilor de învrăjbire. Majoritatea lucratorilor întreprinderii a înţeles că Dumitru Goşiman nu ţinteşte interese proprii ; în ciuda greşelii sale maistrul Goşiman lucrează nu pentru proprietatea unui patron, ci pentru industria socialistă, avuţia întregului popor. Exigenţa sa nu este trăsătura „zbirului", ci răspunderea autentică a unui comunist, care se străduieşte din toate puterile să înstăpînească o atmosferă sănătoasă în secţia de care răspunde. Maistrul Goşiman are privirea deschisă, se uită în ochii oricui asemeni omului, căruia îi sînt străine intenţiile şi gîndurile ascunse. în schimb, Mihai Petcu îi apără şi îi incită pe „copiii“ beţivi, pretinde, indirect gratificaţii pentru „activitate“ obştească ! Deşi aparent abilă, încercarea de a-l compromite, de a-l... domoli pe maistrul Goşiman, a eşuat. Lovitura dată pe la spate este simbolul laşităţii, dar şi al neputinţei. Mihai Petcu va fi obligat să înţeleagă (dacă n-a înţeles pînă acum) că vehicularea unor lozinci nu reprezintă nimic, dacă nu are acoperire în consistenţa faptelor! VIORICA CIORBAGIU Toţi cetăţenii - fii egali ai patriei socialiste (Urmare din pag. 1) oară în istoria ţării noastre cadrul social-economic şi politic necesar înfăptuirii depline, consecvente, a egalităţii reale in drepturi a tuturor oamenilor muncii, lichidarea oricăror forme de discriminare rasială şi naţională. Constituţia Republicii Socialiste România, consacră această victorie a partidului şi a poporului proclamînd egalitatea deplină în drepturi a tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, asigurîndu-le condiţii pentru afirmarea liberă, nestînjenită în viaţa socială, economică, politică, juridică şi culturală, pedepsind prin legi orice propagandă naţionalist-şovină, aţîţarea urii de rasă sau naţionale. Această realitate, consfinţită şi apărată de legile ţării, îşi are reazemul de neclintit în conştiinţa maselor celor mai largi ale poporului român şi naţionalităţilor conlocuitoare care s-au convins ferm, pe baza propriei lor experienţe dobîndite in procesul construirii socialismului că au aceleaşi interese vitale, aceleaşi năzuinţi, acelaş scop şi că înfăptuirea lor trainică şi pentru totdeauna, poate fi obţinută şi asigurată numai pe baza unităţii lor de neclintit. Aceastărealitate îşi găseşte cea mai pregnantă şi mai convingătoare expresie în însăşi viaţa de zi cu zi a poporului nostru, în conlucrarea şi convieţuirea frăţească a tuturor cetăţenilor ţării, români, maghiari, germani, sîrbi etc., la toate nivelele şi în toate domeniile, în toate instituţiile, şi întreprinderile, la oraşe şi la sate , peste tot oamenii muncii indiferent de naţionalitate îşi consacră în strînsă unitate eforturile lor binelui comun, dezvoltării şi înfloririi patriei comune, Republica Socialistă România. O constantă fundamentală a democratismului nostru socialist este aceea că el nu se limitează la proclamarea formală a drepturilor cetăţenilor, ci asigură în fapt beneficiul real al egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, asigurînd cadrul social şi material concret, necesar executării reale a drepturilor consacrate prin lege. La noi, egalitatea juridică a tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, îşi găseşte corespondentul real în posibilitatea de a beneficia în egală măsură de dezvoltarea socialeconomică a ţării, care constituie la rîndul său suportul material de înfăptuire pentru toţi cetăţenii a dreptului la muncă, pe care l-aş considera fără teamă de a greşi în fond, un drept fără de care toate celelalte drepturi, oricîte şi oricare, nu ar mai putea fi exercitate real de cetăţean, deoarece fără muncă, ca unică sursă a tuturor valorilor materiale şi spirituale, nu este posibilă însăşi viaţa individului şi a societăţii. Referindu-se la însemnătatea dreptului la muncă, secretarul general al C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, spunea că „nu poate fi realizată egalitatea deplină în drepturi fără să se asigure primul şi cel mai elementar drept, acela de a munci“. Pentru a garanta în fapt dreptul la muncă — bază a exercitării tuturor celorlalte drepturi şi libertăţi — P.C.R. a pus la temelia egalităţii în fapt a tuturor cetăţenilor, nu numai dezvoltarea economică în general, a ţării, ci dezvoltarea economică a tuturor regiunilor şi raioanelor ţării, creşterea armonioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării. Astfel în cadrul politicii economice a partidului şi statului nostru, înfăptuite de-a lungul acestor două decenii, regiunile altă dată înapoiate din punct de vedere economic în raport cu altele, între care şi regiuni unde alături de români trăiesc numeroşi oameni ai muncii de alte naţionalităţi, s-au bucurat şi se bucură de o atenţie deosebită, de un ritm mai înalt de industrializare socialistă. Acest proces în plină desfăşurare este însoţit peste tot de urmări multilaterale pozitive: dezvoltarea social-culturală, dezvoltarea şi modernizarea aşezărilor, creşterea nivelului de trai al populaţiei. Acest proces va fi continuat cu un ritm şi mai înalt, prin aplicarea ansamblului de măsuri puse de partid în actuala dezbatere publică, privind îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării şi sistematizarea localităţilor rurale, care alături de celelalte măsuri preconizate de partid, va deschide perspectiva valorificării mai depline a potenţialului material şi uman al ţării, perspectiva accelerării întregii noastre dezvoltări economice şi sociale. Un criteriu esenţial de apreciere a democratismului oricărei orînduiri, şi implicit al realizării în fapt a egalităţii cetăţenilor, este posibilitatea egală de afirmare în viaţa socială a tuturor cetăţenilor, amploarea participării lor nemijlocite la conducerea treburilor obşteşti. Realităţile noastre, confruntate cu acest criteriu, pun pregnant în evidenţă că şi în acest domeniu al vieţii noastre sociale este înfăptuită consecvent egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor. In Marea Adunare Naţională sînt 67 deputaţi din rindurile naţionalităţilor conlocuitoare (adică 14,4 la sută din totalul deputaţilor, la o structură a populaţiei, stabilită de recensămîntul din 1966, cu 87,8 la sută români, 8,4 la sută maghiari, 2 la sută germani şi 1,8 la sută de alte naţionalităţi). In sfaturile populare există, de asemenea , 11 000 deputaţi din rândurile naţionalităţilor conlocuitoare, precum şi membri din Consiliul de Stat şi în guvern. Alături de români, numeroşi cetăţeni din rândurile naţionalităţilor conlocuitoare deţin şi îndeplinesc funcţii la toate nivelele activităţii de partid şi de stat, în organele şi organizaţiile de stat şi obşteşti, economice, sociale, culturale, ştiinţifice etc. In raioanele locuite şi de populaţie de alte naţionalităţi alături de cea română, toate instituţiile şi organele de stat folosesc oralul scris şi limba naţionalităţii respective, numirile de funcţionari făcîndu-se din rindurile acesteia sau ale altor cetăţeni care cunosc limba şi felul de trai al populaţiei locale. In cadrul dezvoltării vieţii economice şi politice unitare, se dezvoltă impetuos creaţia spirituală a naţionalităţilor conlocuitoare alături şi împreună cu cea a poporului român, integrîndu-se organic în tezaurul comun al culturii şi civilizaţiei noastre socialiste. România socialistă a creat cadrul material şi spiritual necesar înfloririi atît a culturii poporului român, cit şi a culturii naţionalităţilor conlocuitoare, inspirîndu-se din aceleaşi realităţi, din viaţa lor comună, servind idealurile şi ţelurile socialiste scumpe tuturora. Folclorul, literatura şi artele culte ale naţionalităţilor conlocuitoare din România, de o bogăţie, diversitate şi valoare artistică impresionante, produs al activităţii creatoare a poporului şi a unui mare număr de artişti şi oameni de cultură aparţinînd tuturor generaţiilor actuale, oglindind ataşamentul şi dragostea fierbinte a naţionalităţilor conlocuitoare faţă de opera istorică comună, faţă de patria comună, se bucură de interesul şi aprecierea întregii ţări, socotite împreună cu folclorul, literatura şi arta românească, o comoară spirituală unică a întregului nostru popor. Au luat o amplă dezvoltare creaţia dramatică originală a naţionalităţilor conlocuitoare şi artele interpretative, stimulate de existenţa şi activitatea bogată a instituţiilor de artă, a teatrelor şi a altor aşezăminte culturale care prezintă programe originale proprii ca şi din creaţia artistică românească şi universală. In limbile naţionalităţilor conlocuitoare, întrunind mii de spectacole cu milioane de spectatori, cum sunt Opera maghiară din Cluj şi teatrele maghiare de stat din Cluj, Timişoara, Satu Mare şi Sfîntul Gheorghe, secţiile in limbile maghiară ale teatrelor din Oradea şi Tg. Mureş, precum şi ale teatrelor de păpuşi din Cluj, Oradea şi Tg. Mureş, Teatrul german de Stat din Timişoara şi secţia de limba germană a Teatrului din Sibiu, Teatrul evreiesc de stat din Bucureşti, Ansamblul artistic sîrbesc de stat din Timişoara precum şi sutele şi sutele de cluburi, cămine culturale, case raionale de cultură, formaţii artistice de amatori. Această activitate creatoare atît de bogată şi valoroasă, desfăşurată în stagiuni, în turnee şi concursuri artistice, şi integrată vieţii culturale şi artistice a ţării întregi, aduce la scara întregii ţări o mare contribuţie la cunoaşterea reciprocă, la înflorirea stimei şi respectului reciproc, la adîncirea spiritului de prietenie frăţească, la dezvoltarea devotamentului şi dragostei faţă de patria comună. învăţămîntul de toate gradele este larg şi egal accesibil tuturor cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate, aducînd o mare contribuţie la îndepărtarea oricăror urme ale izolării naţionale prin creşterea şi educarea tinerelor generaţii în spiritul prieteniei şi frăţiei. Peste 1 200 grădiniţe, aproape 2 000 de şcoli şi secţii in învăţămîntul de cultură generală funcţionează în limba maternă a naţionalităţilor conlocuitoare. Un mare număr de studenţi din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare urmează cursurile învăţămîntului superior. La Cluj şi la Tg. Mureş există şi secţii şi discipline, precum şi un institut din învăţămîntul superior, folosind in predare limba maghiară. Paralel cu studiile în limba maternă, tinerele generaţii din rindurile naţionalităţilor conlocuitoare au posibilitatea să-şi însuşească şi să-şi perfecţioneze cunoştinţele de limbă română, ceea ce le înlesneşte şi mai mult participarea lor şi mai activă, mai largă, la viaţa politică, economică, culturală pe întregul teritoriu al ţării. O grăitoare semnificaţie pentru exercitarea largă în fapt a egalităţii în drepturi a naţionalităţilor conlocuitoare, o are amploarea mijloacelor de informare şi comunicare în limbile maghiară, germană, sîrbă, ucraineană, prin cele 144 publicaţii, între care 8 cotidiene centrale şi locale, mai multe ziare care apar de două şi trei ori pe săptămînă, un mare număr de reviste politicosociale, economice, literare, ştiinţifice, precum şi pentru femei, tineret şi copii, toate apărînd în tiraje de masă. Totodată se editează anual, în tiraje de masă, sute de lucrări de literatură beletristică, politică, tehnică etc. în limbile naţionalităţilor conlocuitoare. La acestea se adaugă permanenţa numeroaselor emisiuni radio bilingve. Rezolvarea deplină şi definitivă a problemei naţionale în ţara noastră, parte integrantă a revoluţiei socialiste victorioase, cimentarea prieteniei şi a colaborării frăţeşti dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, constituie o mare victorie a politicii Partidului Comunist Român, unul dintre principalele izvoare ale unităţii poporului nostru, în jurul partidului. Este meritul partidului de a fi promovat cu perseverenţă politica sa marxist-leninistă în problema naţională, ca o politică consecventă de stat, avînd ca ţel crearea tuturor condiţiilor social-economice, materiale şi spirituale pentru cimentarea prieteniei frăţeşti şi a colaborării dintre cetăţenii de diferite naţionalităţi, bazate pe egalitatea lor deplină în drepturi. Acest adevăr luminează conştiinţa oamenilor muncii de toate naţionalităţile din patria noastră, conştiinţa poporului, faptele şi sentimentele sale de dragoste şi recunoştinţă faţă de partid. „Realităţile insufleţitoare de azi, înflăcărează tot mai puternic cîntecul poeţilor noştri — a spus scriitorul Hajdú Győző, cu prilejul conferinţei regionale P.C.R. — Marrea-Autonomă Maghiară. Acest cîntec izvorăşte din sufletele noastre, ale poporului ce îşi laudă puterea sa — Partidul Comunist Român. El salută acea putere, acea forţă fără margini, care înalţă oamenii muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, întregul popor, întreaga ţară pe culmile civilizaţiei şi culturii , ale comunismului“. Unul dintre principalele rezultate ale acestei opere istorice constă în faptul că astăzi, patriotismul socialist, ataşamentul şi dragostea tuturor cetăţenilor ţării faţă de patria lor comună — Republica Socialistă România — acţionează ca un factor principal stimulator al progresului societăţii noastre, ca o importantă forţă motrice a dezvoltării orînduirii noastre, a înfloririi României socialiste. Acum, la puţin timp înainte de Conferinţa Naţională a P.C.R. care va elabora măsuri menite să deschidă căi noi pentru dezvoltarea rapidă a forţelor şi capacităţilor creatoare ale societăţii noastre, la puţin timp înainte de sărbătorirea celei de-a 20-a aniversări a proclamării Republicii, poporul nostru, toţi oamenii muncii din ţara noastră mai uniţi ca oricînd în jurul partidului, îşi închină cu însufleţire toate eforturile lor în muncă, înfloririi patriei comune — Republica Socialistă România. ŞTEFAN KANTOR lector universitar la Academia de ştiinţe social-politice „Ştefan Gheorghiu“ -teatre Traviata : Opera Română (16 48 20), ora 19,30 ; Singe vienez : Teatrul de operetă (14 80 11), ora 19,30 } Castiliana : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale", sala Comedia (14 71 71) , ora 19,30 ; Regina de Navara : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale", sala Studio (15 15 53), ora 19,30; Un Hamlet de provincie : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20; Un tramvai numit dorinţă : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 60 60) , ora 20 ; Sfîntul Mitică Blajina ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio (12 44 16), ora 20 ; Luna dezmoşteniţilor : Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru (15 93 02), ora 19,30; Jaguarul roşu: Teatrul „C. I. Nottara", sala Studio, ora 20 ; Vinovaţi fără vină : Teatrul „Barbu Delavrancea" (12 9423), ora 19,30 ; Toate pînzele sus : Teatrul „Ion Creangă" (12 85 56), ora 9,30 şi ora 20 ; Vrăjitorul din Oz : Teatrul „Ţăndărică" (15 23 77), ora 17; Guliver în țara păpuşilor : Teatrul „Ţăndărică“, la sala Palatului Pionierilor, ora 17 ; Scandal la Boema : Teatrul „C. Tanase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 ; Colibri music-hall : Teatrul „C. Tănase", sala din calea Victoriei 174 ora 19,30 Atracțiile manejului : Circul de stat (11 01 20), ora 19,30, cinematografe SELECȚIA NOASTRĂ 0 © © — filme foarte bune ® # — filme bune O — filme mediocre Fără nici o notație — film slab # Reîntoarcerea lul Surcelt : Patria (11 86 25), orele : 10 - 12,15 — 14,30 - 16,45 - 19 - 21,15 ; Festival (15 63 84), orele: 9 — 11.15 -13.30 — 16,15 — 18,45 — 21 ; Sala Palatului, orele : 17,30 — 20,30 ? ® ® Uni taxi pentru Tobruk : Capitol (16 29 17) orele 9.15 - 11,30 13,45 — 16,15 — 18,30 — 20 ; © Ioana : Republica (11 03 72), orele 9.45 — 12 - 14.30 - 16.45 - 19 — 21,15 ; Modern (23 71 01), orele 9.30 - 11.45 - 14 - 16,30 - 18.45 - 21 , 3 0 Cine va deschide ușa : Luceafărul (15 87 67) orele 9 — 11 — 13 - 16 - 18.15 - 20.30 » © Contele Bobi spaima vestului sălbatic : București (15 61 54), orele : 8,45 — 10,45 - 12,45 — 14,45 — 16,45 - 19 — 21 , O fată fericită : Grivița (17 08 58), orele 9 — 11.15 — 13,30 - 16 — 18,15 — 20,30 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11.15 — 13,30 16 — 18.15 — 20.30 ; Melodia (12 06 88), orele 9 — 11,15 — 13,45 16,15 - 18.45 — 21 ; Victoria (16 28 79), orele 9 -- 11.15 - 13.30 - 16.15 - 18,30 - 20 45» 0 0 Zece negri mititei : Arta (21 31 86) orele 9 - 11,15 - 13,30 16 — 18,15 — 20.30 ; floreasca (33 29 71), orele 9 - 11,15 - 13.30 16 - 18.15 - 20.30 t 0 0 Sindbad marinarul : Doina (16 35 38), orele 11,30 - 13,45 — 16 18.30 - 20.45 t Vitan (21 39 82), orele 14.30 - 16.30 - 18.30 - 20.30 t 0 0 Ecou pe coastă : Lumina (16 23 35), orele 9 — 16,30 în continuare, 18,30 — 20.30 I 0 0 Vulturii zboară devreme . Union (13 49 04), orele : 15,30 - 20,30 — Desene animate : ora 18 ; B.Uzești (16 62 79), orele : 15 — 17,45 - 20,30 • 0 Un idiot la Paris : Giuiesti (17 55 46) Orele 15 - 17 - 19 - 21 ; Profesorul distrat : Ferovia orele 8,30 - 10,45 - n — 18 — 20,15 I Excelsio orele 9,15 - 12 - 14,15 -19 - 21,15 I A u t o I f orélé 8,30 - 10.45 •— 13 — 18 — 20,30 ; Flamura orele 9 ~ 11.15 - 13.30 -tarului Saltan orele 15,30 — 18 • 9 (16 22 73) - 15.30 (18 10 88) 16,30 - (35 04 66) - 15.30 (23 07 40) 16 - 18,15 - 20.30 t 0 ® Salvele Aurorei : Dacia (16 26 10), orele 8.30 - 20 45 în con tinuare ; ® Fantomas contra Scotland Yard : Flacăra (21 35 40), orele : 14.30 — 16,30 - 18.30 - 20,30 ? 0 0 Operaţiunea Crossbow: Bucegi (17 05 47), orele 9 - 13.30 h. continuare: 16 — 18,15 — 20,30 ; Mioriţa (14 27 14), orele 9.30 - 12 15.30 -18 - 20 30 , 0 0 Canaliile : Unirea (17 10 21), orele 15.30 - 18 - 20 30 , 0 0 0 Ocolul : Tomis (21 49 46) orele 9 — 1.15 — 13.30 — 16 -18,15 - 20.30 1 0 Povestea Popular (35 15 17) — 20,30 , 0 Pe cer trece Carul mare : Munca (21 50 97), orele 16 — 18,15 — 20.30 1 0 0 Cum să furi un milion : Moșilor (12 52 93), orele: 15 — 17,45 — 20,30 ? 0 0 Cine călărește un tigru : Cosmos (35 19 15), orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; 0 0 Pasărea Phoenix : Viitorul (11 48 03), orele : 15,15 — 18 — 20,45 ; 0 0 French cancan : Colentina (35 07 09), orele 16 - 18,15 - 20,30; 0 0 Subteranul : Volga (11 91 26) orele 10 - 12 - 14 — 16 - 18,15 -20,30 ; 0 0 Răzbunătorii : Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 - 20,30 ; Testamentul Incasului : Progresul (23 94 10), orele 15.30 — 18 — 20.30 , 0 0 Sfidarea Lira (31 72 71), orele 16 - 18 — 20 ; 0 Prostănacul : Drumul Sării (31 28 13), orele 15 - 17.30 - 20 0 Amprenta : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20.30 ; 0 Comisarul XI Cotroceni (13 62 56) orele 15.30 - 18 - 20.30; 0 0# Spartacus : Pacea (31 32 52), orele : 16 - 19,30 ; 0 0 Castelanii : Crîngasi (17 38 81), orele : 15 30 — 18 — 20,30 ; 0 0 Opera de trei parale : Central (14 12 24) orele 9 - 11.30 - 14.30 — 17.30 - 20,30 ; 0 0 Mondo Cane : Timpuri Noi (15 6110) orele 9—20 în continuare; Cinemateca : Comoară, orele : 10 — 12 —• 14, televiziune 18,00 Drumuri și popasuri. 18,20 Buletinul circulației rutiere. 18,30 Pentru copii. A.B.C. — De ce ? 19,00 Antologie Școlară . Camîl Petrescu. 19,30 Telejurnalul de seară. 19,45 Agenda dv. 19,50 Buletinul meteorologic. 20,00 Studioul muzical. Valsul (II). 20,40 Tainele profesiunilor. 21,00 Reflector. 21,15 Film artistic : Scott în Antarctică. 23,05 Telejurnalul de noapte. calm va fi vremea] Pentru zilele de 2, 3 şi 4 decembrie se anunţă următorul timp probabil : Vreme în general umedă şi în răcire treptată. Cerul va fi mai mult noros. Vor cădea precipitaţii Sub ferfită de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Minimele vor fi cuprinse intre minus 6 şi plus 4 grade, local mai coborîte, iar maximele între minus 4 şi plus 6 grade. Dimineaţa ceaţă. La munte . Vreme în general umedă, cu cerul mai mult noros. Vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie şi lapoviţă. La altitudini înalte şi sub formă de ninsoare. Temperatura va scade treptat către sfîrşitul intervalului. Un nou cartier la Braşov In zona Harman — Zizin din Braşov au început ieri lucrările de construcţie pentru un nou cartier care va număra în final blocuri de locuinţe ce vor însuma circa 4 000 de apartamente. In noul cartier se vor construi de asemenea un complex comercial modern, ateliere pentru cooperaţia meşteşugă- rească, o şcoală cu 16 săli de clasă, o creşă şi o grădiniţă. Prin noul cartier al oraşului se va construi o magistrală destinată transportului în tranzit, fapt ce va degreva circulaţia de pe principalele artere ale oraşului.