România Liberă, februarie 1968 (Anul 26, nr. 7242-7266)
1968-02-01 / nr. 7242
PLECAREA DELEGAŢIEI P.C. DIN BELGIA Miercuri dimineaţa, a părăsit Capitala tovarăşul Joseph Turf, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. din Belgia, care a făcut o vizită în ţara noastră la invitaţia C.C. al P.C.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost condus de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) Semnarea Planului de colaborare dintre A.R.L.U.S. şi Asociaţia de prietenie sovieto-română Miercuri la amiază a fost semnat în Capitală Planul de colaborare dintre A.R.L.U.S., Uniunea asociaţiilor sovietice de prietenie şi relaţii culturale cu ţările străine şi Asociaţia de prietenie sovieto-română, pe anul 1968. Din partea română planul a fost semnat de Mihail Roşianu, preşedintele Consiliului General A.R.L.U.S., iar din partea sovietică de G. G. Sotnikov, adjunct al ministrului construcţiilor de maşini grele, energetice şi de transport, vicepreşedinte al Asociaţiei de prietenie sovieto-române. La semnare au luat parte academicienii Petre Constantinescu-Iaşi, Iorgu Iordan, Ilie Murgulescu, vicepreşedinţi ai Consiliului General A.R.L.U.S., Petru Burlacu, adjunct al mi li’ Miercuri seara, a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-române, condusă de G. G. Sotnikov, adjunct al ministrului construcţiilor de maşini grele, energetice şi de transport, vicepreşedinte al Asociaţiei, care ne-a vizitat ţara în vederea tratativelor şi a semnării planului de colaborare dintre Asociaţia de prietenie sovieto-română şi A.R.L.U.S. pe anul 1968. La plecare, pe peronul Găministrului afacerilor externe, Ion Moraru, vicepreşedinte al C.S.C.A., Octav Livezeanu, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., activişti ai A.R.L.U.S. Au fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Cu acest prilej au luat cuvîntul Mihail Roşianu şi G. G. Sotnikov, care au subliniat că obiectivele cuprinse în Planul de colaborare pe 1968 vor contribui la cunoaşterea reciprocă a realităţilor din cele două ţări, a succeselor obţinute în domeniul construcţiei materiale şi vieţii spirituale, în ştiinţă şi tehnică, la dezvoltarea continuă a relaţiilor de prietenie dintre popoarele român şi sovietic. (Agerpres) ★ de Nord, erau prezenţi Mihail Roşianu, preşedintele Consiliului general A.R.L.U.S., Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Moraru, vicepreşedinte al C.S.C.A., Octav Livezeanu, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., membri ai Consiliului general şi activişti ai A.R.L.U S. Au fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti şi membri ai ambasadei (Agerpres). Campionatele internaţionale de tenis de masă ale României Aseară în sala sporturilor de la Floreasca au luat sfîrşit campionatele internaţionale de tenis de masă ale ţării noastre. în proba de simplu masculin victoria a revenit jucătorului vest-german Scholler care l-a învins cu scorul de 3—0 (21—16, 21—16, 21—9) pe Lemke (RD. Germană). Rezultate din semifinale : Scholler (R. P. a Germaniei) — Ing Rian Ung (R.P.D. Coreeană) 3—0 ; Lemke- Kan Nun Hua (R.P.D. Coreeană) 3—0. Lemke (R. D. Germană) l-a eliminat cu 3—1 pe Negul eseu, iar Stepanek (Cehoslovacia) a cîștigat cu 3—2 în fața lui Giurgiucă. La simplu feminin a terminat învingătoare Mary Wright (Anglia). Ea a învins-o în finală cu 3—0 (23—21, 21—10, 22—20) pe Geisler (R. D. Germană). Rezultate din semifinale : Wright (Anglia) — Koczian (Ungaria) 3—0 ; Geisler (R. D. Germană)— Maria Alexandru (România) 3—2. Rezultatele celorlalte finale : dublu masculin : Kin Jun Sam, Ing Rian Ung (R.P.D. Coreeană) — Eglitis, Gomoskov (U.R.S.S.) 3—1 (12—21, 21—15, 21—17, 21—18) ; dublu feminin : Simon, Bucholtz (R. F. a Germaniei)—Corodi, Crișan (România) 3—0 (21—8, 21—13, 21—8) ; dublu mixt : Neale, Wright (Anglia) — Grinberg, Eglitis (U R.S.S.) 3—1 (19—21, 21—19, 21—15, 21—15). înaintea desfăşurării finalelor, a avut loc o festivitate cu ocazia retragerii din activitatea competiţională a maestrelor emerite ale sportului de tenis de masă Ella Constantinescu, Geta Pitică și a maestrului sportului Gh. Cobîrzan. MANIFESTĂRI CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 550 DE ANI DE LA MOARTEA LUI MIRCEA CEL BATRÎN împlinirea a 550 de ani de la moartea lui Mircea cel Bătrîn, domnul Ţării Româneşti, a prilejuit, în regiunea Argeş o serie de manifestări. La Cotmeana, raionul Piteşti, unde domnitorul a ridicat una din numeroasele sale ctitorii, a avut loc o adunare la care au participat cadrele didactice, elevii și sătenii din comună. Un montaj literar consacrat figurii marelui domnitor a fost, de asemenea, organizat de elevii liceului din Călimănești. PROTOCOL COMERCIAL în perioada 23—31 ianuarie au avut loc la Bucureşti tratative între delegaţiile Ministerului Comerţului Interior din Republica Socialistă România şi Ministerului Comerţului Interior din Republica Populară Bulgaria, pentru încheierea unui protocol comercial privind livrarea reciprocă de bunuri de consum pe anul 1968. Protocolul, care a fost semnat miercuri seara, prevede o creştere de 20 la sută a volumului schimbului de mărfuri faţă de anul 1967. ACORD ROMÂNO-TURC In urma tratativelor care au avut loc, a fost semnat la Ankara, la 31 ianuarie, un acord cu privire la scutirea de vize între Republica Socialistă România şi Republica Turcia. Acordul va intra în vigoare la 15 februarie 1968 şi va permite cetăţenilor celor două ţări să efectueze, fără vize de intrare, călătorii care nu depăşesc durata de două luni. A apărut revista LUMEA Nr. 6 din 1 februarie 1968 ALŢI ABONAŢI TELEFONICI POT FOLOSI SISTEMUL DE TELEFONIE INTERURBANA Şi abonaţii bucureşteni, ale căror numere de apel încep cu cifrele 37, 77, 35 şi 75 (centralele „Victoria" şi „Dimitrov), precum şi ale celor din centralele de bloc cu numere începînd cu cifrele 36, pot efectua convorbiri la sistemul de telefonie interurbană automată între Bucureşti şi oraşele Braşov, Constanţa, Eforie, Mamaia. Acest serviciu a intrat în funcţiune de ieri de la orele 13. EXPOZIŢIE DE DESENE ALE ELEVILOR ITALIENI Sub auspiciile „Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea“, ieri la amiază s-a deschis, la Liceul „Nicolae Bălcescu“ din Bucureşti, o expoziţie de desene realizate de elevi din şcolile italiene. La vernisaj au participat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Invăţămîntulu, ai I.R.R.C.S. conducători ai unor instituţii culturale bucureştene, directori şi profesori de specialitate din licee, elevi. Cu acest prilej a vorbit prof. Ioana Cosma, directoarea Liceului „Nicolae Bălcescu“. Asistenta a vizionat apoi expoziţia, care cuprinde 150 desene în creion şi ulei. MODERNIZĂRI ALE REŢELEI ŞI MIJLOACELOR DE TRANSPORT ALE I.T.B. Zilnic, trei milioane de călători îşi dau întîlnire cu mijloacele de transport în comun ale I.T.B. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de călătorie, în anul 1908, parcul de autobuze va fi mărit cu peste 200 de vehicule Structura anului şcolar in invăţămintul seral şi fără frecvenţă Elevii cursurilor serale din invăţămintul de cultură generală reîncep şcoala (al II-lea semestru) la 12 februarie. Clasa a XI-a (liceul de 11 ani) va încheia semestrul II la 25 mai, urmînd ca între 27 mai şi 15 iunie să se desfăşoare lecţiile de sinteză şi pregătirea individuală în vederea examenului de bacalaureat, a cărui sesiune de vară se organizează între 17 şi 27 iunie. Clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a (liceul de 12 ani) vor încheia cursurile la 15 iunie. Sesiunea a II-a de examene la cursurile fără frecvenţă va avea loc între 27 iunie şi 10 iulie pentru elevii liceului de 12 ani (clasele V—VIII şi IX— XI), iar pentru clasa a XI-a (liceul de 11 ani) între 20 ■ şi 31 mai. Cunoaşteţi persoana care vă intră in casă ? (Urmare din pag. I) acela de a nu putea beneficia de avantajele asigurărilor sociale. Pentru cei ce angajează, riscul de a nu şti pe cine primesc în casă. Cazul acelei femei iresponsabile care, după ce a suferit şase condamnări penale pentru furt, a răpit un copilaş, este încă proaspăt în memoria opiniei publice. Dacă un astfel de element ar fi fost în evidenţa noastră, am fi găsit mijloacele să prevenim asemenea întimplări. — De ce preferaţi să angajaţi femei de serviciu fără respectarea formelor legale ? Am adresat această întrebare, mai multor gospodine. Răspunsurile au fost, în general, acestea : • Prea multe formalităţi, prea multă alergătură. Nu am nici timp, nici nervi pentru aşa ceva (Victoria Constantinescu, funcţionară). • Am făcut contract cu o femeie de lingă Suceava. A plecat după trei luni. Majoritatea pleacă mereu din loc in loc. Atunci de ce să te mai fac contract ? (Mia Gheorghiade, inginer). • N-am nici un avantaj de pe urma contractului. Oficiul de evidenţă a personalului casnic nu oferă nici un fel de garanţie asupra persoanelor ce le recomandă. Prefer să mă ghidez după recomandări personale. E mai sigur (Lidia Mangheş, gospodină). La secţia de evidenţă şi repartizare a personalului din serviciile casnice am căutat răspuns la aceste argumente . Formalităţile ce se cer la angajare s-au simplificat mult, ne-a spus tov. Nicolae Breslaşu, şeful secţiei. De unde înainte erau necesare mai multe drumuri pentru aceste formalităţi, acum ele se rezolvă în doar două deplasări. La formalităţile existente nu putem însă renunţa. Certificatele de sănătate, bunăoară sunt indispensabile pentru a avea certitudinea că persoana angajată nu periclitează starea sănătăţii celor care o angajează, în special a copiilor acestora. — Ni s-a sesizat însă că personalul casnic întîmpină greutăţi cu obţinerea operativă a acestor certificate. — Este adevărat. De aceea cred că ar fi bine ca una din policlinicile bucureştene să primească sarcina de a se ocupa şi de examinarea medicală şi eliberarea adeverinţelor pentru personalul casnic. — Ni s-a invocat şi faptul că persoanele pe care le recomandaţi nu prezintă nici un fel de garanţie. — Nu trebuie să uitaţi că însăşi efectuarea contractului şi înregistrarea lui, însăşi sindicalizarea personalului casnic, îi sporeşte răspunderea şi constituie o garanţie asupra seriozităţii cu care îşi desfăşoară munca. Intr-adevăr, la sediul sindicatului au loc săptămînal conferinţe educative privind probleme de igienă, comportament, îngrijirea copiilor etc. La dispoziţia membrilor de sindicat stă o bibliotecă. Activul obştesc al acestui sindicat se ocupă cu interes de rezolvarea problemelor salariaţilor casnici. — Sindicatul nostru are o importantă funcţie socială — ne spune tov. Al. Toma. Un copil lăsat pe mina unei femei neglijente sau iresponsabile poate dobîndi tare nereparabile. Totuşi neglijenţa, inconştienţa unora îi determină să recurgă la persoane lipsite de orice control şi garanţie, recrutate pur şi simplu pe stradă. Pe de altă parte există şi reversul medaliei. În ţara noastră, orice muncă este respectată, apreciată. Inclusiv cea a personalului casnic care constituie un ajutor de neînlocuit, în special în acele familii unde ambii soţi lucrează şi unde există copii de îngrijit. Dar dacă imensa majoritate a acestora au o atitudine corectă, îndatoritoare faţă de personalul angajat, reminiscenţele unor manifestări de „stăpîni" nu au dispărut cu totul. Mi s-a semnalat un caz cînd o „doamnă“ a controlat în gură pe femeia sa de serviciu să vadă dacă nu cumva a luat o bucăţică de friptură din oală. O scriitoare, a cărei femeie de serviciu a fost internată în stare gravă la spital pentru o intervenţie chirurgicală, şi-a adus abia atunci aminte de sindicat şi a venit fuga să facă formele de rigoare. De ce ? Pentru a nu fi nevoită să suporte cheltuielile de spitalizare. Şi astfel de cazuri mai sunt. Investigaţia pe care am întreprins-o în ce priveşte problemele pe care le ridică recrutarea şi activitatea personalului casnic duce la concluzia că această categorie de salariaţi merită să se bucure de mai multă atenţie din partea celor ce ii angajează. Stabilirea relaţiilor reciproce pe baze contractuale nu reprezintă doar o formalitate birocratică, ci o datorie care dă posibilitatea angajaţilor să se bucure de aceleaşi drepturi ca ale tuturor celorlalte categorii de salariaţi. Pe de altă parte se impune examinarea cu toată seriozitatea a posibilităţilor de simplificare şi urgentare a formalităţilor care răpesc încă mult timp. PAUL MARIAN noi, vor fi date în exploatare substaţiile electrice Cotroceni şi Bd. Ion Sulea, substaţia Militari va fi extinsă (permiţînd creşterea numărului de vehicule pe liniile 13, 18, 19 şi 84), va intra în funcţiune garajul de troleibuze din Serg. Nitu Vasile. Pînă la sfîrşitul anului, în vederea realizării unui confort superior, va intra în producţie hala de vopsitorie pentru tramvaie, troleibuze şi autobuze, la Atelierele Centrale ale I.T.B., vor apărea primele vagoane de tramvai modernizate, cu roţi elastice cu benzi de cauciuc, iluminare fluorescentă şi finisaj interior ridicat. Alte măsuri, printre care elaborarea unui studiu privind dezvoltarea transportului în comun, rod al colaborării dintre I.T.B. şi Institutul ,,Proiect“-Bucureşti, în baza schiţei de sistematizare a oraşului, vor contribui în viitor la îmbunătăţirea transportului în comun din Capitală. COCTEIL Cu prilejul celei de a XX-a aniversări a creării Armatei A apărut PRESA NOASTRĂ nr. 12/1967 .Revista Uniunii ziariştilor din Republica Socialistă România O nouă realizare vine să se adauge activităţii ştiinţifice ce se desfăşoară la Iaşi. Recent, a intrat parţial în funcţiune impunătoarea clăindire de cercetări destinată verificării rezistenţelor seismice a construcţiilor, primul obiectiv de acest fel din ţară. Staţia seismică este concepută şi executată de către specialiştii Filialei locale a Institutului de cercetări In construcţii şi economia construcţiilor — ÎNCERC — în colaborare cu Facultatea de construcţii a Institutului politehnic „Gh. Asachi" care au realizat totodată întreaga aparatură şi instalaţiile de înaltă tehnicitate necesare dotării laboratoarelor, staţia de cercetări seismice din Iași va fi dată în exploatare cu întreaga capacitate în cursul trimestrului II al acestui an Populare Coreene, ataşatul miitar aero şi naval al R.P.D. Coreene la Bucureşti, colonel Pak Cean Son, a organizat miercuri seara, la sediul ambasadei, prezentarea unui film urmat de cocteil. Au luat parte general colonel Mihai Burcă, adjunct al ministrului forţelor armate, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Valentin Steriopol, adjunct al ministrului comerţului exterior, Costică Alecu, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., ofiţeri superiori ai forţelor noastre armate, ziarişti. VERNISAJ Retrospectiva pictorului Lucian Grigorescu, de la a cărui moarte au trecut trei ani, reuneşte, începând de ieri, în sala Muzeului de artă al Republicii Socialiste România, 93 de lucrări în ulei şi 25 de grafică. Rubrică alcătuită de N. ŞARAMBEI PRONOEXPRES din 31 ianuarie 1968 Extragerea I : 40 46 24 18 29 47 — 23 44 Fond de premii : 498 339 lei Extragerea a II-a : 1 40 20 5 12 39 — 49 8 Fond de premii : 362 255 lei Tragerea concursului special Pronoexpres, va avea loc miercuri, 7 februarie 1968, în Bucureşti. m La sala Dalles din Capitală s-a deschis ieri o expoziţie de tapiserie românească. Expoziţia are un caracter reprezentativ. Peste 40 de artişti figurează cu un grup de aproximativ 80 de lucrări, însumînd diversele tehnici ale genului, într-o amplă desfăşurare de viziuni artistice. Alături de artişti consacraţi ai genului — Angela Balogh, Ritzi Iacobi, Elena Pană, Grazziela Stoichiţă şi alţii, sunt prezenţi cu tapiserii o serie de pictori „de şevalet“, printre care Ion Pacea, Spiru Chintilă, Pavel Codiţă, Ion Gheorghiu. In clişeu : Aspect din expoziţie Foto: MIHAI POPESCU Ritmicitatea — factor hotaritor in realizarea investiţiilor (Urmare din pag 1) capacităţi de producţie cu termen de intrare în funcţiune în primele două trimestre. Orice deficienţă în asigurarea la timp a şantierelor acestor obiective cu utilaje tehnologice, unele din acestea fiind necesare pentru montaj în termene apropiate, poate periclita punerea în funcţiune, în această situaţie . se află obiectivele : laminorul de 6" şi trăgătoria la rece de la uzinele de ţevi Republica, cu termene de punere în funcţiune a capacităţilor în trimestrul II. „Debitorii“ sînt uzinele furnizoare „Progresul" Brăila şi „23 August" Bucureşti, restanţiere din 1967 în livrarea utilajelor. Să fi ştiut oare cele două uzine că datorită ritmului de execuţie nesatisfăcător Trustul construcţii nu a creat frontul de lucru pentru montarea utilajelor şi că deci mai pot întîrzia livrarea? Cît priveşte uzinele „23 August“ faptul este posibil ca doar se află peste drum de şantier... Situaţii similare se întîlnesc şi pe alte şantiere ca acelea ale Fabricii de sticlărie de menaj şi ambalaj Bucureşti, Ţesâtoriei de mătase „Victoria" — Iaşi şi dezvoltării uzinelor „23 August" Bucureşti la care unele utilaje tehnologice sunt contractate cu termene necorelate cu cele de predare la montaj şi chiar cu cele de punere în funcţiune. De pildă pentru dezvoltarea capacităţii de producţie a secţiei de covoare plasate de la Uzinele textile Cisnădie, transformatoarele de putere vor fi livrate de către „Electroputere" — Craiova, potrivit contractului între 20—30 iunie a.c. Dacă vom menţiona că termenul de punere în funcţiune este trimestrul II, deci 30 iunie (1) concluzia se impune de la sine. Pe unele şantiere (Fabrica de zahăr Corabia, Rafinăria Piteşti, dezvoltarea Uzinelor „23 August" Bucureşti) se resimte lipsa unor materiale ca prefabricate, construcţii metalice şi materiale de instalaţii, unele din ele restante din 1967, altele neacoperite încă cu repartiţii de către ministere. Pentru toate deficienţele pe care le-am semnalat, primul răspunzător este titularul investiţiei. Ritmul nesatisfăcător al execuţiei pe unele şantiere pune sub semnul întrebării răspunderea cu care au privit ministerele (M.I.U., M.I.A.,, M.I.C.M. etc.) importanta sarcină ca investiţiile primului trimestru să reprezinte la realizări 25 la sută din planul anual. De aceea se impune acum ca necesară intervenţia hotărîtă a titularilor de investiţii pentru urgentarea contractării şi livrării utilajelor din ţară şi din import, pentru stabilirea neîntîrziată a graficelor de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj (lucru ce nu s-a făcut înainte de începerea trimestrului I) pentru impulsionarea institutelor de proiectare în definitivarea unor soluţii noi (cazul Uzinei de sodă Govora) sau a unor detalii de execuţie (cazul F.N.C. Feteşti). Mobilizarea tuturor factorilor pentru recuperarea rămînerilor în urmă va putea determina intensificarea ritmului de execuţie pe şantierele care au cunoscut o „relaxare“ în prima lună a anului şi situarea lor la nivelul unor şantiere ca Fabrica de mobilă Oradea, Exploatarea minieră Aghireş, Combinatul de celuloză şi hîrtie Suceava etapa II, unde „startul“ primului trimestru a fost bun. Volumul însemnat de investiţii al anului 1968 cere un ritm constant de execuţie nu numai pe parcursul fiecărui trimestru ci şi al fiecărei luni precum şi adoptarea unor termene finale care să ofere o marjă de siguranţă pentru punerea în funcţiune a obiectivelor conform planului de stat. Ing. C. VRANCEANU nr. 7242 — ui.1968 — pag. a 3-a „Románia libera“ Comunicat comun sovieto-indian DELHI 31 (Agerpres). — La încheierea vizitei făcute în India de A. N. Kosîghin, preşedintele Consiliului, de Miniştri al U.R.S.S., a fost dat publicităţii un comunicat în care se arată că în cadrul convorbirilor cu primul ministru indian Indira Gandhi au fost abordate relaţiile sovieto-indiene, precum şi unele probleme internaţionale actuale. Părţile au constatat un progres satisfăcător în domeniul colaborării economice, culturale, ştiinţifice. Cei doi premieri şi-au exprimat , îngrijorarea în legătură cu continuarea agresiunii americane în Vietnam şi consideră că încetarea necondiţionată a bombardamentelor americane împotriva R. D. Vietnam ar crea condiţii pentru convorbiri în vederea unei reglementări a situaţiei din Vietnam. R.D. Germană: Camera Populară examinează proiectul noii constituţii BERLIN 31 — Corespondentul Agerpres, St. Deju, transmite: Miercuri, la Berlin au început lucrările sesiunii Camerei Populare a R.D. Germane, care examinează proiectul noii constituţii a ţării. Expunerea cu privire la proiectul constituţiei a fost făcută de Walter Ulbricht, primsecretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane. Vorbitorul a relevat că acest proiect reflectă nu numai realizările istorice ale R.D.G., ci şi sarcinile de construire a unei societăţi socialiste dezvoltate. Constituţia noastră, a subliniat el, garantează poporului drepturi şi libertăţi democratice, asigură condiţiile pentru dezvoltarea fizică şi spirituală a noii generaţii. Referindu-se la relaţiile dintre cele două state germane, W. Ulbricht a spus, printre altele că „avînd în vedere realitatea istorică a formării a două state germane, deocamdată există numai calea convieţuirii paşnice a acestor două state“. Vorbitorul a relevat apoi importanţa stabilirii unor relaţii normale şi a unei colaborări între cele două state germane pe baza egalităţii în drepturi subliniind că eforturile R. D. Germane şi ale cetăţenilor ei sunt îndreptate spre lichidarea scindării Germaniei. „Realizarea securităţii europene, a spus W. Ulbricht, impune ca toate statele europene să stabilească relaţii diplomatice normale cu ambele state germane“. Vorbitorul s-a referit apoi la necesitatea primirii în O.N.U. a celor două state germane. In numele Comisiei pentru elaborarea constituţiei socialiste a R.D.G., Walter Ulbricht a propus ca după discutarea lui în Camera Populară, proiectul de Constituţie să fie supus dezbaterii de către toţi cetăţenii R. D. Germane. Camera populară a aprobat expunerea preşedintelui Consiliului de Stat al R. D. Germane. Colecţiile de primăvară-vară ale marilor case de modă pariziene e mai bine de o săptămînă se desfăşoară la Paris tradiţionala paradă a modei în cadrul căreia, marile case de modă îşi prezintă colecţiile de primăvară-vară, ca de obicei „dătătoare de ton“ pentru ceea ce „se poartă“ în întreaga lume. Chiar din primele zile, ochii experţi ai cronicarilor modei au perceput in ce constă „noua linie“ : o revenire la moda anilor ’30 sau, mai precis, la linia dintre 1925—1932. De fapt, precizează cronicarii, nu e vorba de o „revenire“ ci de o adaptare a ei la zilele noastre, o nouă „interpretare“. Care sînt caracteristicile noii linii ? Corsajul „tubular“ sau foarte puţin cambrat, cu decolteu în formă de V şi talia joasă, pînă la şolduri, marcată adesea şi cu un cordon larg. Fusta pornind de la această talie mult coborîtă, se lărgeşte brusc, fie prin pliuri, fie prin pliseuri, fie prin „cloche“. Cele mai frecvente sunt totuşi fustele plisate care apar şi la taioare — cu jachete lungi, uneori terminate în „basc". Tot în, conformitate cu linia anilor ’30 au reapărut garniturile albe la gît şi mineci — gulere, manşete, plastroane, eșarfe — garnituri cu paspoaluri, flori artificiale (mai ales camelii) etc. Pantofii au tocuri joase și catarame; pălăriile sînt fie cu boruri foarte mari, in „dache“, fie minuscule, „înfundate" pînă peste ochi. Părul se poartă lins și scurt, tuns „a la gargonie" sau, dimpotrivă cu bucle umflate, gen „păpuşă“. Culorile la modă sunt: roşu, albastru-marin, alb, într-o măsură şi negru dar niciodată singur, ci „înveselit" cu alb sau roşu; în plus — mai rar însă — gris. In ce priveşte lungimea fustei „lupta" dintre partizanii şi adversarii „mini-lupelor" n-a fost încă decisă; primii par totuşi să deţină întîietatea dat fiindcă aproximativ nouă din zece modele prezentate se menţin... binişor deasupra genunchiului. Şi acum citeva amănunte despre colecţiile prezentate pînă acum. „Parada“ a fost deschisă în acest an de casa „Jacques Heim“. Linia generală e „tubulară", fusta scurtă (7 cm deasupra genunchiului), talia coborîtă pînă la șold, corsajul abia cambrat, majoritatea fustelor plisate. La „Louis Feraud“ fustele sînt și mai scurte și linia foarte „sportivă“. El n-a coborit talia ci dimpotrivă , din moda anilor '30 n-a reţinut decit paspoalurile şi plastroanele. Casa „Molyneux“ cunoscută pentru linia ei mai sobră, a coborit fusta pînă la genunchi. Linia generală : princesse, „sprijinită" pe talie cu fusta plisată, buzunare fantezi, taioare sobre şi în ce priveşte croiala şi culorile dar, cu dubluri şi bluze foarte colorate. Colecţia „Nina Ricci“ cuprinde multe rochii fantezi inspirate din folclorul America de sud : fuste multicolore, largi, cu godeuri mari, purtateteste jupoane umflate şi cu pălării mari, amintind cele din Peru. La modelele casei „Lanvin“ talia variază pe cînd foarte înaltă (în special la rochiile pentru ocazii), cînd foarte joasă, pînă la şolduri, cu cordon larg. Fustele sînt evazate, plisate sau lărgite prin godeuri în formă de felii de pepene şi scurte. Multe garnituri cu gulere şi manşete albe. Colecţia „Jean Patou", calificată de cronicari drept „dinamică“, e inspirată tot din anii ’30. Corsajul rochiilor e „tubular“ (bustul nu e de loc evidenţiat) şi se lungeşte mult sub talie, are multe garnituri albe (colecţia cuprinde de pildă un tobe-manteau albastru-marin cu revere mari albe). In colecţia casei „Christian Dior" cronicarii au remarcat taioare tricolore purtate cu berete marinar, bluze marinar cu mineci lungi purtate cu fuste plisate ; la „Castilia“, taioare cu veste semi-lungi (pînă aproape de şolduri) purtate peste rochii abia evazate; la „Guy Laroche“, modelele cu aspect... militar pentru dimineaţa, cu centuri şi diagonale şi berete de paraşutişti; la „Yeves Saint Laurent“ multe idei inspirate din folclorul scoţian, inclusiv fuste şi berete „ecossais". Casa „Pierre Cardin“ pare singura care nu acceptă decit în puţine amănunte, revenirea la anii ’30. Colecţia sa, cuprinzind multe idei „curajoase", pare a fi — potrivit cronicarilor — mai curînd o precursoare a anului 1970