România Liberă, martie 1968 (Anul 26, nr. 7267-7292)

1968-03-01 / nr. 7267

„Románia liberó”• nr. 7267 — 1.111.1968 — pag. a 2-a Primirea de către tovarăşul Mae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat a şefilor cultelor din România Cu prilejul primirii de către preşedintele Consiliului de Stat a luat cuvîntul Justinian Marina, patriarhul bisericii ortodoxe, care a spus: Exprimîndu-ne bucuria şi recunoştinţa noastră profundă pentru prilejul fericit ce ni l-aţi acordat de a fi primiţi la Consiliul de Stat, noi, reprezentanţii Sfîntului Sinod, ai clerului şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu conducătorii şi reprezentanţii cultelor religioase din ţară, îndeplinim o cuvenită şi prea plăcută datorie de a ne prezenta astăzi Domniei Voastre în calitate de Preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, demnitate cu care aţi fost învestit nu de mult prin dragostea şi preţuirea unanimă a poporului nostru, împreună cu întregul popor, mărturisim că alegerea Domniei Voastre în cel mai important post de muncă, de cinste şi de răspundere pentru conducerea, dezvoltarea şi ridicarea patriei noastre pe culmile civilizaţiei şi progresului, ne-a bucurat în chip deosebit şi pe noi conducătorii, slujitorii şi credincioşii cultelor religioase, şi ne-a întărit în convingerea că destinele ţării noastre se găsesc în bună şi deplină purtare de grijă, în mîini viguroase, harnice, capabile şi încercate. încrederea noastră este sporită şi susţinută — pe lingă însuşirile şi calităţile Domniei Voastre binecunoscute şi pe lîngă experienţa Domniei Voastre — de împrejurarea că vă găsiţi, în acest loc de înaltă supraveghere şi comandă, la zenitul vieţii, însemnat şi garantat de cei 50 de ani pe care i-aţi împlinit şi care reprezintă vîrsta deplinelor puteri de muncă şi de voinţă, a viziunii clare şi a gîndirii mature în rezolvarea multiplelor probleme ce se pun conducerii şi promovării vieţii noastre de stat. La această vîrstă energia se uneşte cu înţelepciunea, avîntul înnoitor se leagă cu tradiţia sănătoasă a strămoşilor, oboseala şi ezitarea se biruiesc cu entuziasmul şi cu optimismul nădejdilor poporului, încrezător în rîvna şi munca pe care Domnia Voastră împreună cu colaboratorii o depuneţi pentru binele şi fericirea lui. O dovadă elocventă a grijii permanente pe care o aveţi împreună cu toţi ceilalţi factori de răspundere din conducerea Statului nostru, de a sluji cu abnegaţiune marile aspiraţiuni ale vrednicului nostru popor o constituie — între multe altele — recenta reorganizare administrativă a teritoriului ţării noastre, pe care şi noi, împreună cu Dumneavoastră, o socotim o înfăptuire de importanţă deosebită „care va exercita o influenţă pozitivă asupra dezvoltării multilaterale a patriei noastre, asupra bunei stări şi fericiri a naţiunii". Conduşi de aceleaşi sentimente şi de aceleaşi încredinţări care însufleţesc întreg poporul nostru, vă rugăm să ne îngăduiţi, Domnule Preşedinte al Consiliului de Stat, să vă prezentăm în numele nostru, în numele ierarhilor, slujitorilor şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române, cele mai calde felicitări pentru marea răspundere şi vrednicie cu care s-a cinstit poporul nostru, pentru această binemeritată şi cuvenită promovare în slujba Statului la frumoasa vîrstă de 50 de ani. Folosim de asemenea această fericită ocazie, pentru ca, în numele nostru şi al credincioşilor bisericii noastre, să Vă asigurăm de devotamentul şi de tot sprijinul cu care suntem datori, pentru bunul mers al Statului, pentru prosperitatea şi bunăstarea materială şi spirituală a poporului. Convingerile şi îndeplinirea datoriilor noastre patriotice, ca cetăţeni ai Statului, sunt întărite şi de sentimentele noastre religioase, ca sentimente sacre, care ne obligă în conştiinţă la respect, supunere şi slujire a Statului, poporului şi conducătorilor lui, înţelegerea şi colaborarea care s-au statornicit intre Cultele din ţara noastră, libertatea religioasă de care ne bucurăm, bunăvoinţa şi sprijinul larg material şi moral pe care-l acordă. Cultelor religioase Conducerea de Stat, credinţa religioasă însăşi, precum şi atmosfera şi sentimentul de înalt patriotism, de către sunt stăpiniţi toţi fiii patriei noastre, ne însufleţesc deopotrivă şi pe noi, şi nu vom precupeţi nimic pentru a sluji cu toată credincioşia şi cu tot elanul marile năzuinţe ale poporului, pentru fericirea lui, pentru înflorirea patriei, pentru zidirea noii vieţi de progres şi dreptate socială, pentru pacea şi cooperarea dintre toţi oamenii şi dintre toate popoarele. Integrîndu-ne întru totul efortului colectiv, împreună cu Conducerea de Stat şi cu tot poporul, vom lucra în aşa fel ,ca şi noi, atît pe plan intern, , cît şi pe plan extern, să afirmăm şi să sprijinim prestigiul deosebit de care se bucură patria noastră şi cu toţi să-l ridicăm cît mai sus. Cu aceste gînduri, Vă urăm Domnule Preşedinte al Consiliului de Stat — Domniei- Voastre şi întregii Conduceri a Statului — multă sănătate, sporite puteri de muncă şi deplin succes în conducerea şi ridicarea ţării şi a poporului, în toate laturile vieţii. Intru mulţi, rodnici şi fericiţi ani ! Episcopul romano-catolic de Alba-Iulia, Marton Aron, luînd cuvîntul a spus : Astăzi stăm înaintea Omului de Stat, care cu ajutorul Consiliului de Stat şi al Guvernului poartă pe umerii săi grijile Statului şi soarta poporului din ţară într-o perioadă cînd lumea este plină de tensiuni, antinomii grave şi crizele unei transformări. Atît viaţa socială cît şi viaţa internaţională sînt astăzi mai complicate ca orişicînd în cursul istoriei. Aproape fiecare zi aduce noi situaţii, noi probleme de rezolvat. Iar, Preşedintele Consiliului de Stat, zilnic, trebuie să ia hotăriri in chestiuni de mare importanţă, care se reflectă atît în viaţa internă a ţării cît şi în relaţiile sale externe, fapt ce influenţează munca paşnică constructivă şi totodată prestigiul internaţional al ţării. Credem că putem ajuta în modul cel mai eficace, Excelenţa Voastră, Consiliul de Stat şi Guvernul în această muncă, care ne priveşte pe toţi, instruind credincioşii noştri să-şi îndeplinească în mod conştiincios datoriile lor de cetăţeni, dîndu-le pildă în îndeplinirea acestor datorii şi impiorînd după credinţa noastră pentru munca Conducătorilor de Stat, ajutorul lui Dumnezeu. Să-mi fie permis, Excelenţa Voastră, cu această ocazie extraordinară, de a vă împărtăşi bucuria care ne-a cuprins pe noi la vestea că, Excelenţa Sa Preşedintele Consiliului de Miniştri, împreună cu Domnul Ministru de Externe, cu ocazia călătoriei lor în Italia, au vizitat pe Capul bisericii noastre, Sanctitatea Sa Papa Paul. Mulţumind Excelenţei Voastre şi înaltului Guvern pentru acest gest, care a stîrnit speranţe în noi, dorim Excelenţei Voastre şi distinşilor colaboratori , membrii Consiliului de Stat şi ai Guvernului, împreună cu exprimarea omagiilor noastre, multă sănătate, succese bogate şi fericire. Luînd cuvîntul, episcopul episcopiei reformate Oradea Papp Ladislau Iosif a spus: Permiteţi-mi cu acest prilej solemn să vă exprim sincera noastră recunoştinţă, pentru că aţi binevoit să ne onoraţi cu această întîlnire. In acelaşi timp. Vă rog să primiţi cele mai sincere urări de bine ale noastre. Vă dorim din toată inima ca îndeplinind demnitatea cea mai înaltă în Patria noastră scumpă, Republica Socialistă România, să puteţi servi cu sănătate deplină cauza cea mai măreaţă , viitorul strălucit al mult iubitului nostru popor , atît pe plan naţional, cît şi pe cel internaţional. Ca preşedinte al Sinodului Bisericii Reformate din Republica Socialistă România, declar cu cea mai adîncă recunoştinţă că atît Constituţia cît şi legile ţării noastre ne asigura şi nouă, credincioşilor Bisericii Reformate, să putem duce o viaţă bisericească ce se potriveşte pe deplin cu convingerea noastră religioasă, în strînsă colaborare cu credincioşii celorlalte Biserici. Ne asigură şi ne ajută într-un mod nespus de preţios să putem îndeplini în libertatea cea mai deplină principala menire a Bisericii în această lume, conform căreia ea trebuie să slujească aici şi acum realizarea celor mai minunate idei şi năzuinţe ale omului modern şi ale omenirii contemporane. De aceea, ca episcop reformat de Oradea, şi în acelaşi timp şi ca deputat în Marea Adunare Naţională şi membru al Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din Republica Socialisă România, — pătruns fiind de un entuziasm înflăcărat —, vă asigur din toată inima mea că voi contribui prin exemplul personal al vieţii mele şi prin activitatea mea neobosită, atît în zilele de sărbătoare cit şi în zilele de lucru, ca oamenii credincioşi ai ţării noastre necruţindu-şi eforturile, să se ataşeze de opera măreaţă, prin care se construieşte o societate nouă, dreaptă şi cinstită pentru toţi, fără deosebiri de naţionalitate, de religie şi de convingeri Fiind ferm convins că patria noastră scumpă — îmbogăţindu-se necontenit cu comori spirituale şi materiale — prin aceasta îşi va putea îndeplini menirea internaţională cu mai mult efect : apărarea şi menţinerea păcii. Prin cea mai sinceră exprimare a acestor gînduri, sentimente şi îndatoriri, repet mulţumirile mele pentru această zi de neuitat, şi doresc Excelenţei Voastre în slujirea voastră cea mai supremă multe succese strălucite şi nenumărate rezultate binecuvintate ! în cuvîntul său, vicarul episcopiei evanghelice C. A. Binder Hermann, vorbind ca reprezentant al Bisericii Evanghelice C. A. din Republica Socialistă România, a arătat: intenţionez în primul rînd să exprim bucuria şi mulţumirea pe care o datorăm Excelenţei Voastră, deoarece ne-aţi onorat nespus de mult cu invitaţia la această întîlnire. Episcopul Bisericii noastre, Prea Sfinţitul Friederich Müller care regretă foarte mult că, din cauza unei stări grave a sănătăţii, este împiedicat să ia parte personal la această întîlnire, a delegat pe curatorul Bisericii generale, D-l Albert Hochmeister, şi pe mine ca vicar al episcopiei, să transmitem Excelenţei Voastre cele mai respectuoase urări de bine din partea Prea Sfinţiei Sale şi tuturor enoriaşilor Bisericii noastre, şi să Vă asigurăm că nu vom uita niciodată acest semn de apreciere. Iar eu personal mă consider fericit că, împreună cu înalţii reprezentanţi ai tuturor cultelor din scumpa noastră patrie, Vă pot tălmăci salutul Bisericii noastre. Excelenţa Voastră, fără îndoială, cunoaşte unele localităţi din ţară, în care există comunităţi bisericeşti ale noastre. N-a trecut mult timp, de cînd aţi vizitat Braşovul şi Biserica Neagră, una din realizările caracteristice ale istoriei patriei noastre. Noi o considerăm, împreună cu toate bisericile monumentale cu care am încercat să împodobim pămîntul scump pe care locuim de secole, drept simbol al dragostei noastre neîncetate faţă de această ţară. Ştim bine că nu ajunge ca dragostea faţă de patrie să fie documentată cu monumente istorice. Ea trebuie să se realizeze necontenit în fapte noi. Suntem însă convinşi că enoriaşii noştri nu se vor limita să exprime dragostea lor faţă de patrie cu unele semne din trecut, ci vor da exemple noi, atitudine pe care o sprijinim din toate puterile noastre. Sunt foarte mulţi dintre membrii Bisericii noastre care au dovedit acestea, prin loialitatea lor faţă de orînduirea socialistă în ţara noastră, prin munca lor în diferite sectoare ale economiei naţionale, prin angajamentul lor în lupta pentru pace, pe plan intern şi pe plan internaţional, prin voinţa de a convieţui cu oamenii diferitelor naţionalităţi care trăiesc pe pămîntul României. E firesc că Biserica, în comparaţie cu Statul sau cu societatea, are o misiune aparte Dar nu trebuie uitat că, şi Statul şi Biserica, au de îngrijit acelaşi popor, aceiaşi oameni. Vrem să fim Biserica poporului, la fel cum Statul vrea să fie Statul poporului. Nu activăm într-un spaţiu gol. Coincide deci sfera de activitate a Statului şi a Bisericilor. Şi de aceea sînt necesare întîlnirile între conducătorii Statului şi conducătorii Bisericilor, rezultatul lor puţind să fie numai înţelegerea şi estimarea reciprocă. Cred că, din întîlnirea de azi, va rezulta pentru noi oameni ai Bisericii un imbold puternic : toţi deservenţii cultelor să nu înceteze a repeta învăţătura Sfintei Evanghelii, să Îndeplinim sarcinile faţă de Stat, aceasta fiind porunca lui Dumnezeu, şi să iubim pe deaproapele nostru. Pe de altă parte sunt convins că conducătorii Statului vor constata, chiar la astfel de întîlniri, că libertatea credinţei şi a conştiinţei, garantate de constituţie, sînt rodnici şi îmbucurători factori ai vieţii comune. In favorul unei dezvoltări fericite a patriei, ne rugăm lui Dumnezeu în liturghia noastră pentru conducătorii Republicii Socialiste România. Ne gîndim aci, in primul rînd, la cel mai înalt dintre ei. Consideraţi aceasta. Vă rog, Domnule Președinte al Consiliului de Stat, drept salut permanent din partea Bisericii noastre. Să trăiţi, la mulţi ani ! Şef rabinul cultului mozaic Moses Kozen, a spus în cuvîntul său : Vă rog să-mi îngăduiţi, ca atit în numele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Republica Socialistă România, al clerului şi credincioşilor cultului mozaic din această ţară, cît şi într-al meu personal, să vă prezint expresia celor mai respectuoase omagii, încredinţarea deosebitei recunoştinţe şi — cutez s-o spun — a neţărmuritei dragoste ce vă purtăm. împreună cu întreg poporul român, sîntem martori, zi de zi şi ceas de ceas la măreaţa operă ce o împlineşte cîrmuirea acestui Stat, sub directa conducere a Domniei Voastre Transformări înnoitoare şi binefăcătoare se întîmplă, la fiece pas, sub ochii noştri şi toate laolaltă duc la înflorirea economică a ţării, la creşterea bunei stări materiale a cetăţenilor, la luminarea minţilor şi la înnobilarea sufletelor, la aşezarea patriei noastre scumpe pe temeliile trainice ale dreptăţii sociale, muncii productive şi binelui general, împreună cu celelalte naţionalităţi conlocuitoare, ne bucurăm de politica de deplină egalitate între toţi cetăţenii pe care o duce Partidul Comunist Român şi regimul democrat al ţării, sub îndrumarea personală a Domniei Vostre, politică ce a pus capăt oricărei discriminări rasiale sau naţionale. Roadele acestei politici sunt valorificarea permanentă a comorilor de cultură şi artă ale fiecărei naţionalităţi şi înfrăţirea tuturor fiilor acestei ţări, într-un efort comun în slujba unei patrii care este a noastră, a tuturora şi ale cărei legi ne ocrotesc deopotrivă pe toţi fără deosebire, împreună cu celelalte culte din Republica Socialista România, desfăşurăm viaţa bisericilor noastre în condiţiile desăvîrşitei libertăţi religioase pe care conducerea Statului nostru, în frunte cu Domnia Voastră ne-o acordaţi, cu înţelegere, cu bunăvoinţă şi într-un spirit de colaborare prietenească. La întrebarea pe care mi-a pus-o un ziarist străin, asupra modului cUm pot colabora ca şef de cult cu personalităţi conducătoare care au concepţii materialiste, nereligioase, răspunsul meu, izvorît din adînca mea convingere a fost următorul : „Regimurile alcătuite, altădată, din oameni aşa zişi ‘',refligioşi“ cultivau zizania triftier’ biserici, încurajau pogromuri,’, puneau la cale arderea ţşipş.- gogilor şi prigoneau necontenit multe culte. Ele afirmaureligia, dar practica lor , era împotriva oricărei etîgi,eligioase, deoarece înfăţişau nelegiuirea, asuprirea şi intoleranţa. Prinos de fierbinte gratitudine se cuvine adresat deci întregii conduceri a Republicii Socialiste România, personalităţi ale căror idei sunt nereligioase, care au altă concepţie despre lume, dar care, pe de o parte în tot ceea ce fac în slujba omului, a binelui şi a patriei, împlinesc sublime învăţături etice comune tuturor religiilor, iar pe de altă parte ocrotesc bisericile noastre, le dau posibilitatea să trăiască în armonie şi să se înfrăţească în aceleaşi binecuvîntate activităţi“. Dacă preţuirea noastră se uneşte cu acea a întregului popor român pentru politica de ridicare a bunei stări generale ; dacă recunoştinţa noastră se împleteşte cu acea a celorlalte naţionalităţi pentru politica de egalitate naţională ; dacă admiraţia noastră se amestecă cu acea a tuturor cultelor conlocuitoare pentru politica de libertate religioasă ce o realizaţi, daţi-mi voie, respectate Domnule Preşedinte, de a adăuga la acest minunat buchet omagial şi floarea unanimului respect de care se bucură România in întreaga opinie publică mondială, datorită politicii sale externe plină de înţelepciune şi străbătută de un spirit larg umanist, politică ce se află sub nemijlocita şi necontenita îndrumare a Domniei Voastre. M-am întors recent dintr-o călătorie în S.U.A., Anglia, Israel şi Elveţia,, unde am luat parte la diferite reuniuni internaţionale, am luat contact cu multe personalităţi şi am stat de vorbă cu numeroşi oameni simpli. Socot de a mea datorie, să vă transmit, ceea ce mi-au încredinţat toţi cei ce i-am întîlnit, să încerc să vă fac să ascultaţi o clipă ovaţiile miilor şi miilor de auditori, ori de cîte ori se pronunţă numele scumpei noastre patrii şi cel al Domniei Voastre, să Vă exprim entuziasmul şi respectul general pentru politica dusă de România pentru apărarea dreptului la viaţă, independenţei şi suveranităţii tuturor popoarelor mari şi mici, pentru rezolvarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor litigioase intre state, pentru coexistenţa paşnică între sisteme sociale diferite, împotriva nelegiuitului şi catastrofalului război din Vietnam, pentru apărarea păcii între popoare. Vă încredinţăm de devotamentul nostru neprecupeţit, de realitatea noastră de nezdruncinat, de hotărîrea noastră fermă de a sta, împreună cu comunităţile şi credincioşii noştri, in slujba Patriei şi de a nu cruţa nici un efort şi nici un sacrificiu spre a aduce o umilă contribuţie la înflorirea ei. Vă urăm deplină sănătate şi puteri sporite de muncă, precum şi succese din ce în ce mai mari, în înalta misiune ce o împliniţi în serviciul României şi al Păcii. Noua organizare administrativ - teritorială a ţării Economia în faţa unor noi sarcini în spiritul principiilor elaborate de Conferinţa Naţională a partidului, noua organizare administrativ-teritorială are menirea de a valorifica ceea ce a fost bun în experienţa practică de pînă acum a organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat şi de a găsi căi şi soluţii noi, menite să ridice pe o treaptă calitativ superioară, corespunzător cerinţelor etapei actuale, întreaga activitate a consiliilor populare judeţene, municipale. In această perspectivă trebuie analizate şi sarcinile economice ce revin consiliilor populare provizorii. Aşa cum s-a arătat în Expunerea prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale, în concordanţă cu principiile de perfecţionare a conducerii şi planificării economiei naţionale, activităţile economice din subordinea consiliilor populare — industria locală gospodăria comunală şi locativă, proiectare şi construcţii, prestări de servicii şi altele — vor fi organizate pe baza gestiunii economice proprii. Trebuie să spunem de la bun început că în aceste condiţii, sporesc considerabil sarcinile consiliilor populare, competenţa lor în ce priveşte conducerea activităţilor economice locale. Consiliile populare în general iar în această perioadă consiliile populare provizorii, au datoria să se ocupe cu toată răspunderea de îmbunătăţirea muncii în sectoarele economice, astfel ca activitatea acestora să răspundă mereu mai bine cerinţelor cetăţenilor. In această perioadă — caracterizată printr-o intensă muncă de organizare — în unităţile teritoriale locale, se defalcă planurile şi bugetele, se stabilesc sarcinile economice pentru lunile care urmează. Cu toate greutăţile inerente începutului, consiliile populare provizorii au datoria să folosească pe deplin competenţele şi responsabilităţile sporite ce li s-au acordat, să dea dovadă de iniţiativă şi spirit gospodăresc in ce priveşte repartizarea şi utilizarea judicioasă a mijloacelor materiale şi financiare proprii, valorificînd la maximum posibilităţile şi resursele locale. O atenţie deosebită trebuie acordată realizării construcţiilor de locuinţe, atît proprietate de stat, cît şi proprietate personală, în acest sector sunt de rezolvat o serie de probleme specifice. In prezent nu se organizează întreprinderi de construcţii pe raza fiecărui judeţ, urmînd ca trusturile de construcţii din fostele centre de regiuni să servească, o perioadă de timp, două-trei judeţe. Precum se ştie, cerinţele pentru realizarea unor noi construcţii au crescut simţitor, îndeosebi în noile centre de judeţe. Este de datoria consiliilor populare provizorii, care au în subordine directă trusturi de construcţii, să nu trateze judeţele vecine ca pe nişte copii vitregi. Din păcate, pe alocuri încep să apară asemenea tendinţe (Iaşi, Cluj, Timiş, Prahova), unele trusturi vădind mai puţină grijă faţă de construcţiile din oraşele altor judeţe. Cam la fel stau lucrurile şi în ce priveşte întocmirea proiectelor şi a documentaţiilor, care au pentru moment acelaşi mod de organizare. Este necesar ca asemenea probleme să fie rezolvate în mod principial, astfel ca în toate judeţele activitatea de construcţii să se desfăşoare in ritmul impus de cerinţele actuale, fără ca aceasta să dăuneze calităţii lucrărilor. O serie de probleme se pun şi în sectorul industriei locale, care a cunoscut succese deosebite în ultimii ani. în scopul dezvoltării continue a industriei locale este necesar să se întărească răspunderea consiliilor populare provizorii pentru coordonarea producţiei şi specializarea acestei ramuri a industriei noastre. Direcţiile şi întreprinderile judeţene aflate în curs de constituire, care vor trece la reorganizarea şi reprofilarea întreprinderilor şi a secţiilor de industrie locală, au datoria să acorde toată atenţia îmbogăţirii sortimentelor, potrivit cerinţelor şi specificului local, îmbunătăţirii calităţii produselor, diversificării serviciilor, reducerii preţului de cost şi creşterii rentablităţii unităţilor. In domeniul gospodăriei comunale, consiliile populare provizorii au de rezolvat numeroase probleme privind gospodărirea şi îngrijirea oraşelor, asigurarea alimentării cu apă şi cu energie electrică, îmbunătăţirea transportului în comun, repararea şi construcţia de străzi şi multe altele. Intr-o serie de oraşe care nu au fost centre de regiune, există încă serioase rămîneri in urmă în această privinţă. Unităţilor de producţie, serviciilor ce se constituie pe teritoriul oraşelor şi care vor fi subordonate consiliilor populare municipale şi orăşeneşti, le revin sarcini importante. Fondurile băneşti ce le sunt puse la dispoziţie vor trebui folosite cu multă chibzuinţă, urmărindu-se rezolvarea celor mai urgente şi importante lucrări. In acelaşi timp, este necesar să fie pregătite studii concrete privind dezvoltarea în perspectivă a serviciilor de gospodărie comunală, în funcţie de creşterea potenţialului economic al municipiilor şi oraşelor, sporirea numărului locuitorilor în anii ce urmează. Sarcini la fel de importante se pun şi în domeniul gospodăriei locative, domeniu care include administrarea imobilelor, contractarea construcţiilor proprietate personală, vînzarea şi întreţinerea locuinţelor. In funcţie de volumul necesar asigurării unei rentabilităţi corespunzătoare, vor funcţiona întreprinderi de gospodărie locativă pe teritoriul unui singur municipiu sau oraş sau întreprinderi judeţene cu activitate în mai multe oraşe. Indiferent de modul de organizare esenţial este ca aceste intreprinderi să desfăşoare de la bun început o activitate eficientă, menită să asigure condiţii cit mai bune de locuit, îndeosebi în noile centre de judeţ, care n-au prea fost favorizate în ce priveşte dezvoltarea fondului locativ. Despre modul cum a fost organizat şi a funcţionat sectorul prestărilor de servicii către populaţie, nu se pot spune prea multe lucruri bune, deşi realizări incontestabile au existat şi aici. Dar faţă de cerinţele întemeiate ale cetăţenilor, acest sector este încă insuficient dezvoltat. Consiliile populare provizorii nu au de loc o sarcină uşoară în această privinţă. Solicitările cetăţenilor sunt foarte diverse (n-o să le enumerăm aici) dar şi posibilităţile de a le satisface sunt poate chiar mai mari decit in oricare alt domeniu. Aici nu se cer investiţii mari ci în primul rind Iniţiativă, spirit gospodăresc, preocupare. Cu bani puţini, cu oameni harnici şi inventivi se poate satisface o gamă foarte diversă de servicii pentru cetăţeni. Aceste sectoare de activitate economică locală se organizează pe principiul gestiunii proprii, asemenea întregii noastre economii. Se pune deci problema ca ele să devină rentabile în totalitatea lor, ceea ce este nu numai firesc dar și posibil. Urmărind realizarea întocmai a acestui scop, să nu uităm de rolul acestor sectoare în satisfacerea cerinţelor şi necesităţilor cetăţenilor din oraşele şi comunele noastre. Este mai mult decit obligatoriu ca scopul şi rolul acestor activităţi să fie îmbinate armonios, in aşa fel incit să fie împlinite atît cerinţele generale cît şi cele ale cetăţenilor. In această privinţă, răspunderea principală o au consiliile populare provizorii şi organele lor executive. De modul in care vor şti să conducă — în condiţiile actuale — activitatea economică locală, depinde îndeplinirea cu succes a uneia din sarcinile centrale ale noilor organe locale ale puterii şi administraţiei de stat. STAN VLAD BOTOŞANII ÎMBRACĂ HAINE NOI Cel mai tînăr cartier, care a început să se contureze în apropierea parcului „Mihail Eminescu“, se înscrie ca un preludiu al viitoarei dezvoltări urbane a municipiului Botoşani. In această parte a oraşului, constructorii înalţă un mare ansamblu de clădiri care, în final, va avea 1400 apartamente, şcoală, creşă-grădiniţă, complex comercial. Anul acesta, primele 400 apartamente îşi vor primi locatarii. In planul de sistematizare a oraşului, este prevăzută, de asemenea, definitivarea pieţei centrale, unde vor fi amplasate palatul administrativ, un mare hotel, un cinematograf şi primele blocuri înalte din Botoşani. Pe una din laturile noii pieţe se află clădirea teatrului, construită în urmă cu un deceniu. (Agerpres). Staţiuni de maşini AA şi tractoare etalon în staţiunile de maşini şi tractoare din ţară are loc o acţiune (coordonată pe plan central) în domeniul organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, pentru creşterea productivităţii, reducerea preţului de cost şi sporirea beneficiilor anuale. Spre a se ajunge la concluzii şi măsuri cît mai judicioase, care să conducă la ridicarea eficienţei activităţii, a rentabilităţii, Direcţia generală S.M.T. a difuzat tuturor unităţilor indicatorii cei mai buni realizaţi în reţeaua staţiunilor de maşini şi tractoare şi a recomandat organizarea unor schimburi de experienţă pentru generalizarea metodelor avansate de lucru. în acelaşi scop au fost stabilite şase unităţi etalon privind organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii : S.M.T. Adjud din judeţul Vrancea, S.M.T. Gottlob din judeţul Timiş, S.M.T. Agnita din judeţul Sibiu, S.M.T. Cuza-Vodă din judeţul Ialomiţa, S.M.T. Castelu din judeţul Constanţa, şi S.M.T. Ziduri din judeţul Buzău, toate avînd asigurată asistenţă din partea unor specialişti ai Direcţiei generale S M.T. şi Institutului de cercetări pentru mecanizarea agriculturii. PUTRIN MARE PROMPTITUDINE LIVRĂRI, POPULAŢIA VĂ PUTEA FI 11 BINE APROVIZIONATĂ (Urmare din pag. 1) a.c., din restanţele la livrări la finele anului 1967 — la un număr de produse principale cerute de populaţie — în valoare de peste 63 milioane lei, industria a recuperat produse în valoare de numai 7 milioane lei. Industria locală deţine primul loc în această privinţă, valoarea restanţelor nerecuperate pînă la 15 februarie a.c. fiind de peste 40 milioane lei. Restanţe nerecuperate au mai rămas la întreprinderile Ministerului Economiei Forestiere (mobilă), Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini (maşini de cusut), Ministerul Industriei Uşoare (produse din mase plastice şi alte articole). Comerţul mai întîmpină greutăţi în realizarea integrală, pe sortimente, a obligaţiilor asumate faţă de cumpărători şi din pricina faptului că unele întreprinderi continuă livrările neritmice şi în cursul acestui an, în prima jumătate a trimestrului în curs, de pildă, o serie de întreprinderi ale M.E.F., ca Iprofil-Bucureşti, Iprofil-Vaslui, Iprofil-Rădăuţi, C.I.L.-Pipera, C.I.L.-Turnu Severin şi altele, au rămas restanţiere cu mobilă în valoare de peste 22 milioane lei, însemnate restante mai au uzina „Emailul roşu“Mediaş la vase emailate, uzinele mecanice „Cugir" la maşini de cusut „Ileana“ şi „Rodica“ etc. Faţă de aceste deficienţe, care influenţează în mod nefavorabil continuitatea aprovizionării populaţiei, este necesar să fie luate măsuri din partea conducerilor ministerelor producătoare respective, pentru a se asigura atît recuperarea integrală a restanţelor din anul precedent, cît şi a celor înregistrate în acest an. In fiecare întreprindere furnizoare trebuie urmărită îndeaproape respectarea ritmului de livrare, evitîndu-se „asalturile" de sfîrșit de lună sau de trimestru, ce nu pot provoca decit „goluri" temporare în aprovizionare. Mai mult decit atîta , ministerele producătoare ar putea reflecta la îmbunătăţirea structurii fondului de mărfuri chiar în cursul executării contractelor, sporindu-se cantităţile livrate la articolele la care industria — cu ocazia contractării — nu a reuşit să satisfacă integral cererile comerţului. Este cazul, de pildă, al vaselor emailate, maşinilor de gătit cu gaze, tacîmurilor, articolelor de sticlărie, porţelan şi faianţă, lacurilor şi vopselelor şi altor produse. Măsuri mai hotărîte sînt necesare şi în industria locală, unde şi în acest an se înregistrează restanţe la mobilă, maşini de gătit, burlane şi coţuri, cabie de teracotă, articole mărunte de uz gospodăresc etc. Este de aşteptat din partea comitetelor executive ale consiliilor judeţene provizorii să acorde mai multă preocupare îmbunătăţirii activităţii industriei locale, dotării secţiilor de producţie cu utilajele necesare, asigurării — într-un cuvînt — a condiţiilor pentru a putea face faţă cerinţelor de livrare ale comerţului, ale pieţei. Un cuvînt important au de spus şi unele ministere furnizoare, datorită faptului că acestea nu asigură anumite materiale şi materii prime industriei locale. De exemplu, întreprinderile locale bucureştene „Metalurgica" şi „Victoria" nu pot livra mărfuri contractate cu comerţul în valoare de peste 25 milioane lei (râzători, planşete de tăiţei, site de făină, strecurători şi alte articole de uz gospodăresc), din pricina lipsei a 94 tone de tablă cositorită, a unei tone de nituri, a 60 m.c. cherestea şi altor imateriale strict necesare, a căror valoare totală se cifrează la numai 1,6 milioane lei. Comerţul a mai identificat la industria locală şi alte capacităţi de producţie nefolosite, tot din cauza lipsei unor mici cantităţi de materie primă. Nu mai puţin de 800 000 articole pentru instalaţii electrice ar putea fi livrate suplimentar comerţului de I.O.I.L.Mediaş, dacă aceasta ar primi 9 tone de sîrmă trefilată de alamă de 0,4 mm. Tot astfel, dacă ar primi 16 tone paradiclorbenzen de la industria republicană, I.R.I.L.-Tg. Ocna ar fi în măsură să livreze suplimentar 200.000 bucăţi de „Odoroid" şi „Molicid", atît de necesare în gospodărie. Considerăm că şi Comitetul pentru problemele administraţiei locale ar trebui să intervină la ministerele furnizoare respective pentru ca industria locală să fie sprijinită efectiv şi în mod operativ cu materialele şi materiile prime de care are nevoie, în vederea realizării gamei de produse solicitate de cumpărători. La buna aprovizionare a populaţiei, o contribuţie importantă o au şi întreprinderile de comerţ exterior. în prima jumătate a trimestrului în curs au apărut însă şi unele lipsuri în realizarea unor importuri ritmice pentru diferite sectoare comerciale. Astfel, peştele congelat nu a intrat şi nu intră pe piaţă potrivit cu graficul întocmit ; restanţe sunt şi la lămîi şi măsline. De-a lungul veacurilor s-a creat în ţara noastră tradiţia de consum — în anumite perioade ale anului — pentru asemenea produse alimentare de import, iar livrarea lor ulterioară duce la pagube, datorită perisabilităţii şi deteriorării lor în sezonul cald. Menţionăm, de asemenea, decalarea cu peste trei luni a intrării în ţară a unor ţesături şi tricotaje, mult solicitate în sezonul rece, precum şi înregistrarea de restanţe faţă de grafice la importul unor vase emailate şi altor articole de menaj. Ministerului Comerţului Exterior îi revine îndatorirea de a lua măsurile corespunzătoare pentru înlăturarea unor asemenea deficienţe, pentru realizarea importurilor — prin întreprinderile de comerţ exterior respective — in conformitate cu graficele stabilite, cu cerinţele de aprovizionare sezonieră a populaţiei.. Se impune de asemenea să fie remediate şi anumite deficienţe manifestate de unele întreprinderi şi organizaţii comerciale locale, care nu asigură continuitatea aprovizionării cu toate sortimentele de mărfuri aflate in depozite, sau care nu gospodăresc bine fondul de marfă, pulverizîndu-i în multe unităţi şi obligind astfel pe cumpărători să umble din magazin în magazin pentru procurarea articolului dorit. Chiar în Bucureşti, magazinul specializat de produse electrice „Electrotehnica" de pe b-dul Magheru, — deşi are un vad bine închegat, fiind vizitat zilnic de mii de cumpărători — nu este aprovizionat continuu cu anumite piese de schimb pentru aparate de radio şi televizoare şi, îndeosebi cu baterii pentru „tranzistor!“. In alte centre din ţară, nu există suficientă preocupare pentru informarea promptă a cumpărătorilor asupra articolelor noi intrate în magazine, sau chiar asupra celor existente, care — ascunse de privirile cumpărătorilor — ajung să devină uneori lent vandabile. Ministerul Comerțului Interior, prin organele sale, va urmări permanent modul cum decurge aprovizionarea şi desfacerea mărfurilor, acţionind hotărlt in cazul constatării unor abateri de acest fel. In condiţiile adaptării reţelei comerciale la noua Împărţire administrativteritorială a ţării, M.C.I. a întocmit un îndrumar pentru conducerea organelor comerciale locale, care pune pe primul plan perfecţionarea stilului de muncă al directorilor şi contabililor şefi, întărirea răspunderii acestora in aprovizionarea continuă, operativă, a populaţiei. Este necesar ca direcţiile comerciale judeţene să controleze îndeaproape modul cum işi îndeplinesc îndatoririle conducerile întreprinderilor şi organizaţiilor comerciale locale, cum se preocupă acestea de dirijarea fondului de marfă pe teritoriu, de deservirea cumpărătorilor. Comluorînd mai strîns cu industria, bucurîndu-se de un sprijin mai susţinut din partea întreprinderilor producătoare în asigurarea ritmicităţii livrărilor de către întreprinderile furnizoare, intensificîndu-şi totodată eforturile pentru obţinerea la timp a fondului de mărfuri contractat şi pentru dirijarea lui operativă pe reţea, comerţul va putea să-şi respecte mai bine, mai prompt obligaţiile asumate faţă de cumpărători.