România Liberă, aprilie 1968 (Anul 26, nr. 7294-7317)

1968-04-02 / nr. 7294

ti Románia liberón nr. 7294 — z.iv.ms — pag. a 7-a Cîndva plecau olteni la coasă. (Urmare din pag. 1) aminteşte că tatăl său a fost „pădurar“. Un alt elev a optat pentru meseria „profesor de chimie la ţară“, consemnînd că părinţii săi sunt simpli ţărani. „Mă voi înscrie la Agronomie“, afirmă alt elev deoarece „aceas­tă meserie mă pasionează nes­pus de mult. Părinţii mei sunt ţărani cooperatori“. Buzatu Moise ne-a răspuns : „Voi de­veni , medic veterinar, fiindcă unchiul meu este tehnician ve­terinar“. Duralia Ion vrea să revină în satul natal ca inginer agronom. „Mi-am propus să de­vin medic veterinar, deoarece drept să spun, îmi place şi vreau să mă stabilesc în satul natal“ (Nic. Mustaţă). „Vreau să devin economist, poate şi pentru că am fost influenţat de tatăl meu care ar fi dorit să a­­jungă economist, însă nu a avut posibilităţi. (Ion Basarab) „Sunt o elevă de la ţară.Vreau să ur­mez Istoria şi Geografia“ (A.N.) . „Tatăl meu a fost mun­citor zilier pe diferite şantiere. Visez să devin inginer energe­­tician“. „Am crescut pe şantier. Totdeauna mi-a plăcut să stau alături de tata, chiar să-l ajut. Vreau să continui munca tată­lui meu ca inginer constructor“. (M.B.) Interesant de subliniat este faptul că universul tehnico­­ştiinţific exercită o mare atrac­ţie, chiar atunci cînd e vorba de elevi de la secţia umanistă a liceului. Automatica, Energe­tica, Mecanica, Fizica, Arhitec­tura, Chimia, Metalurgia sunt domenii in care tinerii, deşi nu găsesc nici un precedent fami­lial, nici experienţa unui destin verificat în mijlocul propriei familii, se simt atraşi cu o ade­vărată forţă magnetică, explica­tă însă în întregime de amploa­rea construcţiilor contempora­ne, de climatul generos în care învaţă şi de tendinţa generală a epocii. Iată cîteva răspunsuri edificatoare : „Profesia pe care mi-o aleg ? Acum nu mai este o dilemă o astfel de întrebare. Vreau să devin inginer în au­tomatică. M-am jucat de mic cu bobine, relee şi jucării mecani­ce pe care le demontam să văd cum „merg“ şi le montam la loc să văd dacă reuşesc să le redau „viaţa“. Reuşeam de multe ori şi atunci eram fericit. Aşa a crescut în mine visul de a lu­cra într-o fabrică automatizată, între tablouri de comandă stră­lucind de constelaţia becurilor de control“. (A. Ion). încerci pe drept cuvînt un sentiment de legitimă mîndrie constatînd că urmaşii celor care plecau cu traista şi cobiliţa în spinare, îşi realizează visul fără dileme şi privaţiuni, laborato­rul liceului fiind în gradul cel mai înalt şi nemijlocit o suges­tie a marilor laboratoare uzina­le, a "institutelor de cercetări, a şantierelor industriale spre care ei se îndreaptă însetaţi de cul­tură şi dornici de afirmare. • • Pe şantierul Centralei electrice de termoficare Govora a început montajul unui grup de 50 Pe şa­ntierul Centralei elec­trice de termoficare Govora a început montajul unui grup de 50 MW, primul agregat de această­ putere fabricat în ţară, la uzinele constructoare de maşini din Reşiţa şi „Vul­can“ din Bucureşti. In cadrul centralei urmează să se mon­teze un alt agregat de capaci­tate asemănătoare şi un tur­bogenerator de 7,5 MW. Cînd va atinge capacitatea proiectată, centrala electrică de termoficare va asigura Combinatului chimic din Rîm­­nicu Vîlcea şi Uzinei sodice din Govora, 420 tone abur su­praîncălzit pe oră. (Agerpres) , î­n ultimul timp, pe plan mondial, la studierea timpului de­­ muncă se foloseşte pe scară din ce în ce mai mare, me­toda filmării şi a televiziunii industriale. Metoda filmării a început să se utilizeze, în mod experimental, şi de către unele întreprinderi din țara noastră. Ea constă în înregistrarea pe fils a procesului de muncă, pe operaţii şi a principalelor miş­cări, în studierea lor în scopul eliminării mişcărilor inutile, al îmbunătâţirii metodelor de muncă şi al măsurării timpilor cores­punzători. Din experienţa uzinei „Indus­tria Sârmei“ a rezultat că me­toda filmării prezintă mari a­­vantaje faţă de mijloacele şi metodele clasice folosite în pre­zent la analiza şi studierea pro­­cesului de muncă, întrucît de­termină mai precis şi complet durata operaţiilor din cadrul procesului de muncă ; dă posi­bilitatea obţinerii unui număr mai mare de observări zilnice, şi a vizionării repetate, şi în prezenţa mai multor persoane, a imaginilor filmate ; oferă o obiectivitate ridicată a înregis­trărilor şi o mai mare precizie a rezultatelor ; duce la o econo­mie considerabilă de timp, o oră de filmare înlocuind o zi de muncă a 5—7 cronometruri , re­duce în mod substanţial timpul necesar pentru analiză etc. In afară de aceste avantaje, folo­sirea metodei filmării permite să se obţină date deosebit de importante privind repartizarea mai precisă a timpului de mun-11 că şi a timpului de odihnă, de­terminarea gradului de ocupa­re a forţei de muncă, analiza producţiei şi a productivităţii realizate în cursul unui schimb. Cu ajutorul metodei filmării se pot descoperi mişcările inutile şi neraţionale, care trebuie eli­minate sau îmbunătăţite. De a­­semenea, se pot generaliza cele mai raţionale mişcări­ şi metode de muncă, prin prezentarea re­petată şi detaliată a acestora în faţa muncitorilor care urmează să aplice perfecţionările propu­se. Ţinînd seama de aceste a­­vantaje, considerăm că metoda filmării ar fi cea mai indicată să fie extinsă, în special în ca­zurile cînd durata operaţiilor este foarte scurtă (mai mică de un minut). Cu atît mai mult, cu cît, astăzi, pentru elaborarea unei norme tehnice sau norma­tiv pe bază de cronometrări, este­ necesar să se efectueze cel puţin 5 şiruri de observări a cîte 6—40 măsurători, asupra a cel puţin 2 executanţi şi în cel puţin 2—3 zile sau schimburi. Iar dacă ne referim la normele sau normativele unificate, pen­tru care — conform metodologiei în vigoare — este necesar să se efectueze măsurători în cel pu­ţin 5 întreprinderi sau şantiere, perioada pentru elaborarea lor este destul de mare, ea depă­şind uneori un an de zile ( !). In acest răstimp pot avea loc modificări ale condiţiilor teh­­nico-organizatorice care au stat la baza elaborării normelor sau normativelor de muncă unifica­te, din care cauză pentru a pu­tea fi utilizate este necesară luarea unor măsuri suplimen­tare de adaptare la noile con­diţii. In vederea reducerii volumu­lui de muncă de normare şi a eliminării neajunsurilor arăta­te, în ţările cu industrie dez­voltată s-au elaborat şi se prac­tică sisteme de normative de timp pe mişcările de bază, ce se regăsesc în conţinutul mun­cii oricărui executant, indife­rent de operaţia pe care o efec­tuează. Aceste sisteme au fost elaborate de diferite instituţii de specialitate, folosind — pen­tru determinarea timpului de muncă necesar — filmarea sau diferite aparate electronice de înregistrare, care permit măsu­rarea acesteia în unităţi foarte mici. In cadrul acţiunii de perfec­ţionare a normării ce are loc în prezent în întreprinderile noastre, urmează să se experi­menteze aşa-numitul sistem M.T.M. (Methode Time Measu­rement) pentru compararea nor­melor şi a studiului proceselor de muncă. Dintr-o analiză efec­tuată la cîteva operaţii execu­tate în unele întreprinderi a rezultat că aplicarea sistemului M.T.M. permite obţinerea unei eficienţe economice ridicate. De pildă, dintr-un studiu efectuat la uzina I.O.R. Bucureşti, la operaţia de găurire a unei şai­be, în condiţiile actuale de or­ganizare a procesului tehnolo­gic şi a muncii, norma pe bu­cată este de 0,30 minute faţă de 0,52 minute calculate pe baza normativelor utilizate în pre­zent în uzină. Dacă ţinem sea­ma de faptul că norma actuală este îndeplinită în proporţie de 120°/o înseamnă că prac­tic, timpul efectiv consumat pe operaţie este de 0,43 minu­te. In urma analizelor efectua­te a rezultat că diferenţa de timp de la 0,43 minute la 0,30 minute, adică 45% din timpul normat se consumă pe seama pierderilor de timp datorate unor deficienţe în organizarea producţiei şi­­a muncii (începe­rea mai tîrzie şi terminarea mai devreme a lucrului, depla­sări neproductive din secţie etc.). Cu alte cuvinte, numai prin eliminarea pierderilor ac­tuale de timp, productivitatea muncii poate creşte cu 45%. Dacă se trece însă şi la perfec­ţionarea tehnologiei de fabrica­ţie, la raţionalizarea procesului de muncă şi la organizarea mai bună a locului de muncă, folo­sind în acest scop sistemul M.T.M., timpul necesar calculat pe baza tabelelor M.T.M. ar putea fi redus la 0,26 minute, ceea ce înseamnă o creştere to­tală a productivităţii muncii cu circa 65% faţă de timpul efec­tiv de lucru. Rezultatele obţinute în urma acestei experimentări reco­mandă cercetarea sistemului M.T.M. de cît mai multe între­prinderi din ţara noastră, în scopul adaptării şi folosirii lui efective pe scară largă. VASILE M. POPESCU doctor în economie AIn acţiunea de perfecţionare a normării muncii FILMAREA ŞI TELEVIZIUNEA INDUSTRIALĂ Incepînd de ieri seara, Teatrul „A. Davila" din Piteşti pre­zintă în Capitală un ciclu de spectacole cu trei piese din dramaturgia naţională şi anume : „Micul infern“ de Mircea Ştefănescu, „Goana după fluturi“ de Bogdan Amaru şi „Arborele genealogic“ de Lucia Demetrius. In clişeu, moment din spectacolul cu piesa „Goana după fluturi" în interpretarea actorilor Ileana Zărnescu, Ion Focşa şi Dimi­­trie Bitang Foto : ION POPOVICI Pastel de primăvară. Studenţii timişoreni se dovedesc iubitori pasionaţi ai artei plastice. Ei au înfiinţat un cerc de pictură la Casa de cultură a studenţilor. Primele zile frumoase sunt un îndemn la lucru în mijlocul naturii Foto : NI­CU VASILE PE MICUL ECRAN Nu întotdeauna ce e puţin e şi bun D­eşi n-am înţeles de ce scurtul spectacol de du­minică seara, retransmis din sala de concerte a Radio­­televiziunii, s-a întitulat „Vari­etăţi de 1 aprilie“ şi nu „con­cert de estradă“, trebuie să-i recunoaştem cîteva calităţi în­deajuns de rare în ultimul timp în emisiunile de acest gen: bunul gust care a marcat spec­tacolul de la decor şi pînă la ţinuta interpreţilor, o prezen­tare agreabilă, fără cîrligele „comice“ obişnuite, subliniată de prezenţa plină de farmec şi eleganţă a Stelei Popescu, cîte­va melodii de muzică uşoară nu lipsite de calităţi, în sfîrşit, cîteva interpretări ale acestor melodii care au dovedit că „se poate“ mai bine. Evident, acto­rul Colea Răutu a făcut în acea­stă ultimă direcţie, demon­straţia cea mai convingătoare, melodiile interpretate de el fi­ind abordate cu aceeaşi serio­zitate cu care se abordează un rol în teatru, cu o expresivi­tate cu totul personală a vocii, a mimicii, a mişcării, toate acestea concentrîndu-se în sco­pul ca o idee, un moment din viaţa unui om, cuprinse în cî­­teva versuri şi cîteva note, să treacă rampa. Şi Denise Constantinescu a dovedit cu cele două melodii pe care le-a prezentat, dintre care ,,Spune-i“ de Nicolae K­ircu­­lescu, ar putea fi reluată mai des pentru calităţile ei muzi­cale şi de text, reale aptitudini pentru interpretarea muzicii uşoare, cîntăreaţa dispunînd de un timbru frumos al vocii, de un dramatism interior care nu trebuie lăsat să se piardă dar nici nu trebuie falsificat în sensul exagerării lui, aşa cum s-a întîmplat cu alţi interpreţi. Sergiu Cioiu, care a reuşit uneori interpretări remarcabile ale unor cîntece de idei („Vin­­tule“ de Al. Mandy, de pildă), a fost duminică seara sub po­sibilităţile sale şi e păcat. Remarcabilă ni s-a părut şi emisiunea de sâmbătă seara cu „Melodii­­vechi pe ritmuri noi“, realizată de Marianti Banu şi I. Brucăr. Orchestraţii de efect, numere de dans interpretate cu măiestrie de balerini con­sacraţi sau tineri, filmări reu­şite cu imagini de autentică poezie, valorificînd poezia dan­surilor şi a muzicii, au oferit telespectatorilor o jumătate de oră de satisfacţii estetice. Dar nu întotdeauna, ca în cazul acestor două emisiuni, ceea ce e puţin e şi bun. Puţin, în sens de scurt, a fost şi recitalul susţinut miercuri de Luigi Ionescu şi Lidia An­­dronescu. Primul, a interpretat exterior, fără dramatism, cîn­­tece care meritau o soartă mai bună, iar cea de-a doua ne-a dovedit încă o dată că resur­sele ei nu ajung dincolo de „Ţărăncuţă“, cu care s-a lansat intr-un „Dialog la distanţă“. Or, un cîntec nu face încă un repertoriu si cu atît mai puţin un interpret. In genere, emisiunea mai sus pomenită mărturisea, de la re­gie şi interpretare şi pînă la imagine, plictisul şi dezintere­sul cu care se pregătesc uneori asemenea emisiuni, după cum „Estrada tinereţii“ de joi a fă­cut parcă eforturi ca în numai un sfert de oră să ne demons­treze acelaşi lucru : o formaţie orchestrală oarecare, un imita­tor (nereuşit, evident) al lui Johnny Halliday, un acompa­niament ciudat şi nelalocul lui la o bucată lirică bine cunoscu­tă ca aceea din „Umbrelele din Cherbourg“. Uneori, în emisiunile de mu­zică uşoară ale televiziunii arta amatorilor se confundă cu diletantismul. Or, nu este ace­laşi lucru . .. Fiindcă dacă ne face plăcere să vedem şi să as­cultăm orchestre şi interpreţi amatori, ne este foarte neplăcut să asistăm la exhibiţiile dile­tantismului, într-o epocă în care noţiunea tinde să dispară din viaţă şi cuvîntul din dicţio­nar. MARIANA PIRVULESCU Ce împied buna aprovizionare (Urmare din pag. 1) curţi preambalaţi, săpunul de rufe etc. In timp ce în depozi­tele I.C.O.M.C.O.O.P. există cantităţi îndestulătoare de mar­meladă, acest produs nu se află însă la magazinul mixt Jitaru al cooperativei Mogoşeşti din ju­deţul Olt, la magazinul Gura Văii al cooperativei Podari din judeţul Dolj, ca şi la magazinul alimentar din Tichileşti din ju­deţul Brăila, într-o serie de magazine săteşti lipseau tocmai acele mărfuri care există în stocuri mari atît în reţeaua coo­peratistă, cît şi în cea a comer­ţului de stat, între care ar tre­bui să existe raporturi de cola­borare mai strînse. De pildă, ze­firul — din care la începutul anului existau în întregul co­merţ peste 5 800 000 metri — n-a putut fi găsit la vînzare în ma­gazinele din Limpeziş, judeţul Buzău, Silistraru, judeţul Brăila etc. Lucrul acesta demostrează clar lipsa de preocupare a orga­nelor cooperatiste pentru dega­jarea depozitelor, pentru asigu­rarea unei aprovizionări mai operative a unităţilor de des­facere, pentru redistribuirea mărfurilor care prisosesc în a­­numite judeţe sau localităţi, în altele unde lipsesc, sau sunt în cantităţi insuficiente. Fără îndoială că, în acţiunea de aprovizionare a populaţiei săteşti, o parte din lipsuri revin şi unor gestionari din magazi­nele săteşti. Notele de comandă întocmite de aceştia nu cuprind întotdeauna cantităţile necesare de mărfuri, existînd o reţinere nejustificată în efectuarea unor comenzi. Neglijenţa unor ges­tionari merge şi mai departe : nu aduc în magazin unele măr­furi aflate chiar sub nasul lor, în depozitul de mină alăturat (magazinele din Stîlpu şi Clon­­diru, judeţul Buzău). O vină însemnată revine şi unor merceologi din ICOMCOOP-uri, ca­re îndepli­nesc mai mult o muncă de curierat, în loc de a ajuta pe gestionarii din magazine, a-i orienta în efectuarea justă a comenzilor. Este necesar, deci, o îmbunătăţire a activităţii pe această linie, astfel ca în perioa­dele dintre aprovizionări — 7—14 zile, în raport cu natura produselor — să nu se mai în­registreze „goluri“ în aprovizio­nare. Se cere revizuit şi nomen­clatorul de mărfuri elaborat cu ani în urmă, după cum poate fi extins numărul actual al magazinelor desemnate a vin­de aparate de radio şi televi­zoare, în acele comune — elec­trificate — unde există condiţii în acest scop şi unde sunt solici­tări din partea populaţiei. Uniunea Centrală a Coopera­tivelor de Consum, prin orga­nele sale, are datoria de a ana­liza lipsurile ce se manifestă în aprovizionarea populaţiei să­teşti, luin­d măsuri operative pentru înlăturarea acestora. Trebuie asigurată o circulaţie cit mai lesnicioasă şi mai opera­tivă a mărfurilor din depozite în magazine, după cum se cer mai bine cunoscute cantităţile de mărfuri necesare pe reţea, astfel ca recartarea şi redistri­buirea lor dintr-un judeţ în­­tr-altul — în funcţie de cerinţe — să nu mai fie tărăgănată. MIRCEA SCRIPCA Semănatul porumbului poate începe (Urmare din pag. 1) semitardivi sau tardivi, de înaltă productivitate, există. A­­vem de asemenea, un parc bo­gat de mașini de semănat, o bună parte din ele de tipul SPC—6 de înaltă precizie, de înaltă economicitate. Ceea ce se cere acum este ca pretutin­deni să se asigure nu numai calitatea excepţională a semin­ţelor (inclusiv apărarea lor de boli şi dăunători) ci şi perfecta funcţionare a utilajelor de semănat. Revederea tuturor maşinilor, încercarea lor, adu­cerea lor la capetele tarlalelor sunt aspecte de care gospoda­rul prevăzător se ocupă acum cu toată exigenţa. Aşa proce­dează­ bunăoară lucrătorii de pe ogoarele judeţelor Ialomiţa şi Ilfov. Aşa trebuie procedat peste tot unde se doreşte ca prevederile din graficele de lu­cru privind semănatul porum­bului să fie riguros îndeplinite. Scurtarea perioadei de semă­nat, asigurarea densităţii opti­me de plante pe hectar — as­pect de însemnătate deosebită pentru obţinerea unor recolte mai bogate — obligă, totodată, la o instruire cât mai temei­nică a mecanizatorilor, astfel incit aceştia să poată transpu­ne corect în practică toate pre­scripţiile tehnologice recoman­date de agronomi. O asemenea procedură, dublată de un con­trol sistematic în timpul lucră­rilor, a permis cooperativelor agricole de producţie din Bor­­cea şi Miloşeşti, judeţul Ialo­miţa, să realizeze producţii me­dii care se ridică la 3 500—5 000 kg porumb boabe pe hectar. Circa 140 000 hectare cultiva­te cu porumb în I.A.S. şi C.A.P. vor fi irigate. Pentru ca pe aceste terenuri să se poată obţine sporurile scontate de recoltă, specialiştii din unităţi au datoria de a lua de urgen­ţă măsuri pentru impulsiona­rea lucrărilor de amenajare a noilor suprafeţe şi de reamena­­jare a sistemelor vechi. Ritmul de execuţie trebuie accelerat atît în I.A.S. cît şi în coopera­tivele agricole — îndeosebi din judeţele Constanţa, Ilfov, Ga­laţi, Ialomiţa, Dolj, Olt, Teleor­man, unde realizările la acest capitol sunt foarte modeste. Iri­garea — acţiune care va trebui să înceapă mai devreme ca de obicei — va permite ca pro­ducţiile obţinute să fie sigure şi cel puţin duble în compara­ţie cu acelea ce se obţin pe te­renurile neirigate. Termometrul în sol arată că intr-o serie de locuri, tempera­tura atinge 8—10 grade Cel­sius, la adîncimea de 10 cm. Momentul însămînţării a so­sit. Bătălia pentru aurul cîm­­purilor poate începe într-o zi, două, în toate judeţele din sudul ţării. Inaugurarea a şi fost dealtfel făcută în judeţul Dolj. Rămîne ca agronomii dînd curs recomandărilor Con­siliului Superior al Agricultu­rii să cerceteze cu atenţie te­renurile şi, oriunde condiţiile sunt întrunite, să se intre ma­siv, cu toate forţele, la semă­natul porumbului. Ing. V. STANCU Regina de Navara : Teatrul Naţio­nal ,,I. L. Caragiale" sala Comedia (14 71 71) ora 19,30 5 Cast­iana : Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale" sala Studio (15 15 53) ora 19,30 5 Comedie pe întuneric : Teatrul ,,Lu­cia Sturdza Bulandra" sala Studio (12 44 16) ora 20 ; Visul unei nopţi de iarnă : Teatrul Giuleşti în sala­ Teatrului de Comedie ora 19,30 ; Goana după fluturi : Teatrul ,,Al. Davila“ din Piteşti în sala Teatrului Mic ora 20 ; Goana după fluturi : Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică ,,I. L. Caragiale" (15­72 59) ora 20? Năzdrăvăniile lui Păcală ora 9,30 ; Toate pînzele sus ora 16 : Teatrul ,,Ion Creangă" (12 85 56) ; Papuciada : Teatrul ,,Ţăn­dărică“ sala din calea Victoriei 50 (15 23 77) ora 10 ; Vrăjitorul din Oz : Teatrul ,,"Ţăndărică" sala din str. Academiei 28—30 ora 10 şi 17 ; Adam şi Eva la revistă : Teatrul ,,Ion Va­­silescu" (12 94 23) ora 19,30 ; An­samblul circului mare din Moscova : Circul de stat (110120) ora 20. CINEMATOGRAFE SELECTIA NOASTRA • — filme foarte bune • 0 — filme bune 9 — filme mediocre Fără nici o notaţie — film slab • % Bela : Patria (11 86 25), ore­le 10 — 12,30 — 16,15 — 18,45 — 21,15 . $ o • Eu, eu, eu şi ceilalţi : Re­publica (11 03 72), orele 9 — 11,30 — 13,45 — 16,15 — 18,45 — 21,15 ? Sala Palatului (15 73 72), orele 17,30 — 20,30 ; • • Pentru cîțiva dolari în plus: Luceafărul (15 87 67), orele 9,15 — 12 — 15,15 — 18 — 20,45 ; Festi­val (15 63 84), orele 9 — 12 — 15 — 18 — 21­­ Modern (23 71 01), orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 — 19 — 21,30 ; • Noaptea nunții în ploaie : Arta (21 31 86), orele 8,45 — 15,45 — în continuare, 18,15 — 20,30 ? •­­ Răpirea fecioarelor : Bucu­rești (15 61 54), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16,30 — 18,45 — 21 * Fero­viar (16 22 73), orele 8,45 — 11 — 13,15 — 15,30 — 17,45 — 20 ; Excel­sior (18 10 88), orele 9,45 — 12 — 14,45 — 21; Melodia (12 06 88), ore­le 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; • • Hocus-Pocus : V i­c t­o­r i­a (16 28 79), orele 9— 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; • • Sfîntul la pîndă : Lumina (16 23 35), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Giulești (17 55 46), orele 10 — 15,30 — 18 — 20,30; Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; • • Doctorul Aumădoare : Cen­tral (14 12 24), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,30 5 • • 9 Am întilnit ţigani fericiţi : Union (13 49 04), orele 15,30 — 18 — 20,30; Drumul Sării (3128 13), o­­rele 15 — 17,30 — 20 ; • • Tom şi Jery , Doina (16 35 38), orele 9 — 10,30 — 12 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Capitol (16 29 17), orele 9 — 10,45 — 12,30 — 14,15 ; Noaptea nunţii în ploaie : 16,15 — 18,30 — 20,45 ; • • Cu toată viteza înainte : Griviţa (17 08 58), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; • Valetul de pică : înfrăţirea (17 31 64), orele 10 — 16 — 18,15 — 20,30 ; 9 • Leul african : Aurora (35 04 66), orele 9,30 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 •, Dacia (16 26 10), orele 9 — 17 în continuare, 19 — 21 ; • 9 Căutaţi idolul : B u z e s t i (15 62 79), orele 15,30 — 18 — 20,30; • Eroii de la Telemark : Bu­­cegi (17 05 47), orele 9,15 — 12 — 15 — 17,45 — 20,30 • Floreasca (33 29 71), orele 10 — 12,30 —­­ 15 — 18 — 20,30 ; • © Post sezon : U n ire­a (17 10 21), orele 15,15 — 17,45 — 20,15 ; •­­ • O lume nebună, nebună, ne­bună : Lira (317171), orele 16 — 19,30 ; Mioriţa (14 27 14), orele 9,30 — 13 — 16,30 — 19,45 ;­­ • O sută mni dalmaţieni : Co­­troceni (13 62 56), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • Blestemul rubinului negru : Volga (119126), orele 9,30 — 14 în continuare 16,15 — 18,30 — 20,45 ; • Un idiot la Paris : Moşilor (12 52 93), orele 15,30 — 18 — 20,30; • Muzicantul : Popular (35 15 17), orele 15,30 — 18 — 20,30 ;­­ • împușcături pe portativ : Munca (21 50 97), orele 16 — 18 — 20 ; Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • Două bilete la matineu : To­mis (21 49 46), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 —18,15 — 20,30 ; • 90 Cei șapte samurai : Flacăra (21 35 40), orele 15 — 17,45 — 20,30 ; • • încercuirea : Vitan (21 39 82), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • • • Un bărbat și o femeie : Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 — 20,30.; Fe-18 Pa-20 5 • Moartea după cortină : rentari (23 17 50), orele 15,30 — — 20,30 ; De trei ori București­­ cea (31 32 52), orele 16 — 18 — • © Secerişul roşu : Crîngaşi (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • Inorare trecătoare : Viito­rul • (11 48 03), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • Dimineţi de iarnă : Cos­mos (351915), orele 16 — 18 — 20 » • © Filme documentare : Tim­puri Noi (15 61 10), orele 9 — 21 în continuare ; Cinemateca — Lumea co­mică a lui Harold Loyd ; orele 10 — 12,30. 17,30 : Pentru cei mici ; 18 : T.T.T. Teletehnica pentru toţi ; 18,30 : Curs de limba franceză (lecţia a 10-a) ; 19 : Pentru tineret ; 19,30 : Telejur­nalul ; 19,50 : Buletinul meteorologic. Publicitate ; 20 : Filmul serial : Thi­erry la Fronde ; 20,26 : Album de poezie ; 20,35 : Zece minute la... Pia­tra Neamț ; 20,45 : Seară de teatru : ,,Punctul 0" de Ives Jamiaque ; In pauză : Poșta televiziunii ; 22,45 : Telejurnalul. M EIEST 0 T E A T R E TELEVIZIUNE CURIER CETĂŢENESC Ceea ce nu mai socotim normal Nici o instalaţie electrică nu se face într-un imobil fă­ră să se întocmească în prea­labil un dosar cu documenta­ţia necesară, dosar care tre­buie depus la întreprinderea de distribuire a energiei elec­trice (în cazul nostru I.D.E.R.) Iar atunci cînd întreprinde­rea respectivă găseşte o in­stalaţie electrică necorespun­zătoare, ea are şi dreptul şi datoria să ia măsuri, preve­nind astfel cine ştie ce acci­dente. Era normal deci ca ce­lor trei locatari ai imobilului din Calea Văcăreşti 388, gă­siţi cu instalaţii necorespun­zătoare, să li se întrerupă curentul electric. Ceea ce nu mai socotim însă normal este modul în care a fost rezolvată mai departe si­tuaţia creată. Chiar a doua zi, unul dintre locatarii imobilu­lui de mai sus s-a prezentat la cooperativa Metalotehnica din Calea Văcăreşti 185, unde a întocmit toate formele de executare a instalaţiei, pen­tru efectuarea căreia a fost repartizat electricianul Gh. Badag. La 9 iulie 1967 (reţi­neţi, vă rog, data), s-a pre­zentat lucrătorul la adresa de mai sus, a întocmit devizul pentru fiecare locatar în parte, a încasat un avans cu chitanţă şi alte suplimente— fără chitanţă. Apoi a început lucrul. Deşi sumele prevăzu­te în deviz au fost de mult achitate, lucrarea nu e gata nici astăzi. Nici acum tabloul nu este montat, legăturile făcîndu-se direct de la co­­fret, ceea ce înseamnă un permanent pericol de incen­diu. Un alt control al I.D.E.R. a declanşat aceeaşi acţiune îndreptăţită : întreruperea din nou a curentului elec­tric. Toate demersurile făcu­te la cei care şi-au asumat răspunderea executării în în­tregime a lucrărilor au ră­mas fără rezultat. Locatarii din Calea Văcăreşti 388 — menţionează semnatarul rîn­­durilor de mai sus, Mihail Teodorescu — înţeleg să su­porte consecinţele propriilor lor lipsuri, dar nu şi pe ale altora, mai exact pe ale ce­lor de la cooperativa Metab­lotehnica. Afaceri locative in familie „Din cercetările făcute s-a constatat că locuiţi în con­diţiuni necorespunzătoare“. S-a stabilit însă ca „în cel mai scurt timp să vi se asi­gure o locuinţă mai bună“. Aşa glăsuieşte adresa fostu­lui sfat popular al regiunii Suceava. Oricine ar citi a­­cest act oficial nu ar putea să nu remarce claritatea a­­precierii condiţiilor de locuit şi mai cu seamă fermitatea cu care se promite rezolva­rea situaţiei... Şi totuşi, a­­ceasta este numai o impre­sie. Alta este realitatea. Aglaia Zehaliuc, în vîrstă de 80 de ani, locuia de mai bine de 18 ani în oraşul Gu­ra Humorului, strada Ci­­prian Porumbescu nr. 42, în­tr-o cameră. Avea şi bucătă­rie. Bătrîna foarte mulţumi­tă de locuinţa ei îşi îndepli­nea cu conştiinciozitate obli­gaţiile de chiriaşă. Dar, în­­tr-una din zile, un reprezen­tant al întreprinderii de gospodărie orăşenească a scos-o cu forţa din casă, si­lind-o să se restrîngă în bu­cătăria improvizată şi cu intrare directă de afară. In­ locul ei a venit Nistor Catar­­giu, salariat al I.G.O., care imediat ce s-a văzut Instalat în casă i-a pus în vedere bă­­trînei să-i elibereze şi bucă­tăria, întrucît vrea să facă schimb de locuinţă. Şi, in­tr-adevăr, după cîteva luni, nemaiaşteptînd eliberarea­­bucătăriei, şi-a schimbat lo­cuinţa cu Dumitru Tomuţ, şofer la aceeaşi întreprinde­re — I.G.O. — cetăţean care dispunea de un apartament cu două camere într-un bloc nou. „Cum de a repartizat Co­mitetul executiv unei familii compuse din patru persoane numai o singură cameră ?“ — întreabă pe bună dreptate Aglaia Zehariuc în scrisoa­rea adresată redacţiei noas­tre. Pe de altă parte, cum de i-a convenit acestei fami­lii să schimbe o locuinţă spaţioasă şi confortabilă cu alta mult inferioară celei pe care o părăsea ? „Aici sunt alte dedesubturi — scrie autoarea scrisorii. D. Tomuţ, vrea să cumpere acest imobil şi a ţinut cu ori­ce preţ să obţină deocam­dată măcar o cameră ca să beneficieze de prioritate în eventualitatea punerii în vînzare a imobilului“. Cu alte cuvinte, Dumitru Tomuț încearcă să facă o afacere, iar organul administrativ local îi dă tot concursul. Mai mult, în acest scop comite un grav abuz, pentru că numai aşa poate fi calificată măsu­ra de mutare a bătrînei din cameră în bucătărie, ca şi cea a schimbului dintre Nis­tor Catargiu şi Tomuţ. Şi după ce face aceste ilegali­tăţi, fostul sfat popular al oraşului Gura Humorului „constată“ că petiţionara lo­cuieşte în condiţiuni neco­respunzătoare. Dar uită să adauge „amănuntul“ că a­­ceste condiţiuni el i le-a cre­at. Iată de ce i s­e promite atît de ferm că „în cel mai scurt timp“ i se va da o lo­cuinţă corespunzătoare. Nu i s-a dat însă. Dar chiar dacă i s-ar da, „operaţia“ făcută de I.G.O. tot ilegală rămîne. Aşteptăm ca acest caz să fie cercetat de Consiliul popular al judeţului Suceava şi de organele procuraturii. Aşteptăm un răspuns care să ne anunţe cum au fost sanc­ţionaţi cei ce au săvîrşit a­­cest abuz, nesocotind cu gro­, solănie legile statului nos­tru, drepturile legitime ale cetăţenilor. BREVIAR • BREVIAR • Un colectiv al Teatrului Naţional Sîrb din Novi Sad a sosit ieri în ţara noastră. Artiştii iugoslavi între­prind un schimb de experienţă cu Teatrul Naţional din Craiova. Ei vor prezenta în lo­calitate spectacole cu piesele „Victo­ria", de George Lefbovici (2 apri­lie), „Tratat pentru cameriste“, de Bo­ra Hanausca (3 a­­prilie), şi „Luna dezmoşteniţilor“, de Eugen O’Neill (4 aprilie). Piesa „Victoria“ va fi prezentată şi în Capitală, pe scena Teatrului Mic (5 aprilie). La rîndul său, un colectiv al Tea­trului Naţional din Craiova va da o se­rie de spectacole la Novi Sad, înce­­pînd de la 24 apri­lie : „Othello“ de W. Shakespeare, „Procesul Horia“ de Al. Voitin, „Tar­­tuffe“ de Moliere. • Nikita Maga­­loff, una dintre marile personali­tăţi ale artei pia­nistice contempo­rane, va concerta la Bucureşti. Ar­tistul va susţine la Ateneu, miercuri, la ora 20, un reci­tal extraordinar, compus din lucrări de Scarlatti, Mo­zart, Chopin, Liszt, Stravinski şi va interpreta, în zile­le de 5 și 6 aprilie, Concertul nr. 5 în Mi bemol major de Beethoven, a­­­­companiat de or­chestra simfonică a Filarmonicii. • Teatrul ,,Matei Millo“ din Timi­şoara îşi invită pentru astă-seară (2 aprilie), oaspeţii la spectacolul cu piesa „Tache, Ian­ke şi Cadîr“ de Victor Ion Popa, într-un mod origi­nal. Poate viziona spectacolul oricine doreşte, iar cei că­rora le-a plăcut, după reprezenta­ţie, pot să-şi achite biletul la casă. • Patrimoniul Muzeului de artă din Constanţa s-a îmbogăţit cu noi lucrări de grafică, pictură şi sculptu­ră de N. Grigores­­cu, D. Paciurea, V. Popescu şi N. Dărăscu.

Next