România Liberă, aprilie 1968 (Anul 26, nr. 7294-7317)
1968-04-02 / nr. 7294
ti Románia liberón nr. 7294 — z.iv.ms — pag. a 7-a Cîndva plecau olteni la coasă. (Urmare din pag. 1) aminteşte că tatăl său a fost „pădurar“. Un alt elev a optat pentru meseria „profesor de chimie la ţară“, consemnînd că părinţii săi sunt simpli ţărani. „Mă voi înscrie la Agronomie“, afirmă alt elev deoarece „această meserie mă pasionează nespus de mult. Părinţii mei sunt ţărani cooperatori“. Buzatu Moise ne-a răspuns : „Voi deveni , medic veterinar, fiindcă unchiul meu este tehnician veterinar“. Duralia Ion vrea să revină în satul natal ca inginer agronom. „Mi-am propus să devin medic veterinar, deoarece drept să spun, îmi place şi vreau să mă stabilesc în satul natal“ (Nic. Mustaţă). „Vreau să devin economist, poate şi pentru că am fost influenţat de tatăl meu care ar fi dorit să ajungă economist, însă nu a avut posibilităţi. (Ion Basarab) „Sunt o elevă de la ţară.Vreau să urmez Istoria şi Geografia“ (A.N.) . „Tatăl meu a fost muncitor zilier pe diferite şantiere. Visez să devin inginer energetician“. „Am crescut pe şantier. Totdeauna mi-a plăcut să stau alături de tata, chiar să-l ajut. Vreau să continui munca tatălui meu ca inginer constructor“. (M.B.) Interesant de subliniat este faptul că universul tehnicoştiinţific exercită o mare atracţie, chiar atunci cînd e vorba de elevi de la secţia umanistă a liceului. Automatica, Energetica, Mecanica, Fizica, Arhitectura, Chimia, Metalurgia sunt domenii in care tinerii, deşi nu găsesc nici un precedent familial, nici experienţa unui destin verificat în mijlocul propriei familii, se simt atraşi cu o adevărată forţă magnetică, explicată însă în întregime de amploarea construcţiilor contemporane, de climatul generos în care învaţă şi de tendinţa generală a epocii. Iată cîteva răspunsuri edificatoare : „Profesia pe care mi-o aleg ? Acum nu mai este o dilemă o astfel de întrebare. Vreau să devin inginer în automatică. M-am jucat de mic cu bobine, relee şi jucării mecanice pe care le demontam să văd cum „merg“ şi le montam la loc să văd dacă reuşesc să le redau „viaţa“. Reuşeam de multe ori şi atunci eram fericit. Aşa a crescut în mine visul de a lucra într-o fabrică automatizată, între tablouri de comandă strălucind de constelaţia becurilor de control“. (A. Ion). încerci pe drept cuvînt un sentiment de legitimă mîndrie constatînd că urmaşii celor care plecau cu traista şi cobiliţa în spinare, îşi realizează visul fără dileme şi privaţiuni, laboratorul liceului fiind în gradul cel mai înalt şi nemijlocit o sugestie a marilor laboratoare uzinale, a "institutelor de cercetări, a şantierelor industriale spre care ei se îndreaptă însetaţi de cultură şi dornici de afirmare. • • Pe şantierul Centralei electrice de termoficare Govora a început montajul unui grup de 50 Pe şantierul Centralei electrice de termoficare Govora a început montajul unui grup de 50 MW, primul agregat de această putere fabricat în ţară, la uzinele constructoare de maşini din Reşiţa şi „Vulcan“ din Bucureşti. In cadrul centralei urmează să se monteze un alt agregat de capacitate asemănătoare şi un turbogenerator de 7,5 MW. Cînd va atinge capacitatea proiectată, centrala electrică de termoficare va asigura Combinatului chimic din Rîmnicu Vîlcea şi Uzinei sodice din Govora, 420 tone abur supraîncălzit pe oră. (Agerpres) , în ultimul timp, pe plan mondial, la studierea timpului de muncă se foloseşte pe scară din ce în ce mai mare, metoda filmării şi a televiziunii industriale. Metoda filmării a început să se utilizeze, în mod experimental, şi de către unele întreprinderi din țara noastră. Ea constă în înregistrarea pe fils a procesului de muncă, pe operaţii şi a principalelor mişcări, în studierea lor în scopul eliminării mişcărilor inutile, al îmbunătâţirii metodelor de muncă şi al măsurării timpilor corespunzători. Din experienţa uzinei „Industria Sârmei“ a rezultat că metoda filmării prezintă mari avantaje faţă de mijloacele şi metodele clasice folosite în prezent la analiza şi studierea procesului de muncă, întrucît determină mai precis şi complet durata operaţiilor din cadrul procesului de muncă ; dă posibilitatea obţinerii unui număr mai mare de observări zilnice, şi a vizionării repetate, şi în prezenţa mai multor persoane, a imaginilor filmate ; oferă o obiectivitate ridicată a înregistrărilor şi o mai mare precizie a rezultatelor ; duce la o economie considerabilă de timp, o oră de filmare înlocuind o zi de muncă a 5—7 cronometruri , reduce în mod substanţial timpul necesar pentru analiză etc. In afară de aceste avantaje, folosirea metodei filmării permite să se obţină date deosebit de importante privind repartizarea mai precisă a timpului de mun-11 că şi a timpului de odihnă, determinarea gradului de ocupare a forţei de muncă, analiza producţiei şi a productivităţii realizate în cursul unui schimb. Cu ajutorul metodei filmării se pot descoperi mişcările inutile şi neraţionale, care trebuie eliminate sau îmbunătăţite. De asemenea, se pot generaliza cele mai raţionale mişcări şi metode de muncă, prin prezentarea repetată şi detaliată a acestora în faţa muncitorilor care urmează să aplice perfecţionările propuse. Ţinînd seama de aceste avantaje, considerăm că metoda filmării ar fi cea mai indicată să fie extinsă, în special în cazurile cînd durata operaţiilor este foarte scurtă (mai mică de un minut). Cu atît mai mult, cu cît, astăzi, pentru elaborarea unei norme tehnice sau normativ pe bază de cronometrări, este necesar să se efectueze cel puţin 5 şiruri de observări a cîte 6—40 măsurători, asupra a cel puţin 2 executanţi şi în cel puţin 2—3 zile sau schimburi. Iar dacă ne referim la normele sau normativele unificate, pentru care — conform metodologiei în vigoare — este necesar să se efectueze măsurători în cel puţin 5 întreprinderi sau şantiere, perioada pentru elaborarea lor este destul de mare, ea depăşind uneori un an de zile ( !). In acest răstimp pot avea loc modificări ale condiţiilor tehnico-organizatorice care au stat la baza elaborării normelor sau normativelor de muncă unificate, din care cauză pentru a putea fi utilizate este necesară luarea unor măsuri suplimentare de adaptare la noile condiţii. In vederea reducerii volumului de muncă de normare şi a eliminării neajunsurilor arătate, în ţările cu industrie dezvoltată s-au elaborat şi se practică sisteme de normative de timp pe mişcările de bază, ce se regăsesc în conţinutul muncii oricărui executant, indiferent de operaţia pe care o efectuează. Aceste sisteme au fost elaborate de diferite instituţii de specialitate, folosind — pentru determinarea timpului de muncă necesar — filmarea sau diferite aparate electronice de înregistrare, care permit măsurarea acesteia în unităţi foarte mici. In cadrul acţiunii de perfecţionare a normării ce are loc în prezent în întreprinderile noastre, urmează să se experimenteze aşa-numitul sistem M.T.M. (Methode Time Measurement) pentru compararea normelor şi a studiului proceselor de muncă. Dintr-o analiză efectuată la cîteva operaţii executate în unele întreprinderi a rezultat că aplicarea sistemului M.T.M. permite obţinerea unei eficienţe economice ridicate. De pildă, dintr-un studiu efectuat la uzina I.O.R. Bucureşti, la operaţia de găurire a unei şaibe, în condiţiile actuale de organizare a procesului tehnologic şi a muncii, norma pe bucată este de 0,30 minute faţă de 0,52 minute calculate pe baza normativelor utilizate în prezent în uzină. Dacă ţinem seama de faptul că norma actuală este îndeplinită în proporţie de 120°/o înseamnă că practic, timpul efectiv consumat pe operaţie este de 0,43 minute. In urma analizelor efectuate a rezultat că diferenţa de timp de la 0,43 minute la 0,30 minute, adică 45% din timpul normat se consumă pe seama pierderilor de timp datorate unor deficienţe în organizarea producţiei şia muncii (începerea mai tîrzie şi terminarea mai devreme a lucrului, deplasări neproductive din secţie etc.). Cu alte cuvinte, numai prin eliminarea pierderilor actuale de timp, productivitatea muncii poate creşte cu 45%. Dacă se trece însă şi la perfecţionarea tehnologiei de fabricaţie, la raţionalizarea procesului de muncă şi la organizarea mai bună a locului de muncă, folosind în acest scop sistemul M.T.M., timpul necesar calculat pe baza tabelelor M.T.M. ar putea fi redus la 0,26 minute, ceea ce înseamnă o creştere totală a productivităţii muncii cu circa 65% faţă de timpul efectiv de lucru. Rezultatele obţinute în urma acestei experimentări recomandă cercetarea sistemului M.T.M. de cît mai multe întreprinderi din ţara noastră, în scopul adaptării şi folosirii lui efective pe scară largă. VASILE M. POPESCU doctor în economie AIn acţiunea de perfecţionare a normării muncii FILMAREA ŞI TELEVIZIUNEA INDUSTRIALĂ Incepînd de ieri seara, Teatrul „A. Davila" din Piteşti prezintă în Capitală un ciclu de spectacole cu trei piese din dramaturgia naţională şi anume : „Micul infern“ de Mircea Ştefănescu, „Goana după fluturi“ de Bogdan Amaru şi „Arborele genealogic“ de Lucia Demetrius. In clişeu, moment din spectacolul cu piesa „Goana după fluturi" în interpretarea actorilor Ileana Zărnescu, Ion Focşa şi Dimitrie Bitang Foto : ION POPOVICI Pastel de primăvară. Studenţii timişoreni se dovedesc iubitori pasionaţi ai artei plastice. Ei au înfiinţat un cerc de pictură la Casa de cultură a studenţilor. Primele zile frumoase sunt un îndemn la lucru în mijlocul naturii Foto : NICU VASILE PE MICUL ECRAN Nu întotdeauna ce e puţin e şi bun Deşi n-am înţeles de ce scurtul spectacol de duminică seara, retransmis din sala de concerte a Radioteleviziunii, s-a întitulat „Varietăţi de 1 aprilie“ şi nu „concert de estradă“, trebuie să-i recunoaştem cîteva calităţi îndeajuns de rare în ultimul timp în emisiunile de acest gen: bunul gust care a marcat spectacolul de la decor şi pînă la ţinuta interpreţilor, o prezentare agreabilă, fără cîrligele „comice“ obişnuite, subliniată de prezenţa plină de farmec şi eleganţă a Stelei Popescu, cîteva melodii de muzică uşoară nu lipsite de calităţi, în sfîrşit, cîteva interpretări ale acestor melodii care au dovedit că „se poate“ mai bine. Evident, actorul Colea Răutu a făcut în această ultimă direcţie, demonstraţia cea mai convingătoare, melodiile interpretate de el fiind abordate cu aceeaşi seriozitate cu care se abordează un rol în teatru, cu o expresivitate cu totul personală a vocii, a mimicii, a mişcării, toate acestea concentrîndu-se în scopul ca o idee, un moment din viaţa unui om, cuprinse în cîteva versuri şi cîteva note, să treacă rampa. Şi Denise Constantinescu a dovedit cu cele două melodii pe care le-a prezentat, dintre care ,,Spune-i“ de Nicolae Kirculescu, ar putea fi reluată mai des pentru calităţile ei muzicale şi de text, reale aptitudini pentru interpretarea muzicii uşoare, cîntăreaţa dispunînd de un timbru frumos al vocii, de un dramatism interior care nu trebuie lăsat să se piardă dar nici nu trebuie falsificat în sensul exagerării lui, aşa cum s-a întîmplat cu alţi interpreţi. Sergiu Cioiu, care a reuşit uneori interpretări remarcabile ale unor cîntece de idei („Vintule“ de Al. Mandy, de pildă), a fost duminică seara sub posibilităţile sale şi e păcat. Remarcabilă ni s-a părut şi emisiunea de sâmbătă seara cu „Melodiivechi pe ritmuri noi“, realizată de Marianti Banu şi I. Brucăr. Orchestraţii de efect, numere de dans interpretate cu măiestrie de balerini consacraţi sau tineri, filmări reuşite cu imagini de autentică poezie, valorificînd poezia dansurilor şi a muzicii, au oferit telespectatorilor o jumătate de oră de satisfacţii estetice. Dar nu întotdeauna, ca în cazul acestor două emisiuni, ceea ce e puţin e şi bun. Puţin, în sens de scurt, a fost şi recitalul susţinut miercuri de Luigi Ionescu şi Lidia Andronescu. Primul, a interpretat exterior, fără dramatism, cîntece care meritau o soartă mai bună, iar cea de-a doua ne-a dovedit încă o dată că resursele ei nu ajung dincolo de „Ţărăncuţă“, cu care s-a lansat intr-un „Dialog la distanţă“. Or, un cîntec nu face încă un repertoriu si cu atît mai puţin un interpret. In genere, emisiunea mai sus pomenită mărturisea, de la regie şi interpretare şi pînă la imagine, plictisul şi dezinteresul cu care se pregătesc uneori asemenea emisiuni, după cum „Estrada tinereţii“ de joi a făcut parcă eforturi ca în numai un sfert de oră să ne demonstreze acelaşi lucru : o formaţie orchestrală oarecare, un imitator (nereuşit, evident) al lui Johnny Halliday, un acompaniament ciudat şi nelalocul lui la o bucată lirică bine cunoscută ca aceea din „Umbrelele din Cherbourg“. Uneori, în emisiunile de muzică uşoară ale televiziunii arta amatorilor se confundă cu diletantismul. Or, nu este acelaşi lucru . .. Fiindcă dacă ne face plăcere să vedem şi să ascultăm orchestre şi interpreţi amatori, ne este foarte neplăcut să asistăm la exhibiţiile diletantismului, într-o epocă în care noţiunea tinde să dispară din viaţă şi cuvîntul din dicţionar. MARIANA PIRVULESCU Ce împied buna aprovizionare (Urmare din pag. 1) curţi preambalaţi, săpunul de rufe etc. In timp ce în depozitele I.C.O.M.C.O.O.P. există cantităţi îndestulătoare de marmeladă, acest produs nu se află însă la magazinul mixt Jitaru al cooperativei Mogoşeşti din judeţul Olt, la magazinul Gura Văii al cooperativei Podari din judeţul Dolj, ca şi la magazinul alimentar din Tichileşti din judeţul Brăila, într-o serie de magazine săteşti lipseau tocmai acele mărfuri care există în stocuri mari atît în reţeaua cooperatistă, cît şi în cea a comerţului de stat, între care ar trebui să existe raporturi de colaborare mai strînse. De pildă, zefirul — din care la începutul anului existau în întregul comerţ peste 5 800 000 metri — n-a putut fi găsit la vînzare în magazinele din Limpeziş, judeţul Buzău, Silistraru, judeţul Brăila etc. Lucrul acesta demostrează clar lipsa de preocupare a organelor cooperatiste pentru degajarea depozitelor, pentru asigurarea unei aprovizionări mai operative a unităţilor de desfacere, pentru redistribuirea mărfurilor care prisosesc în anumite judeţe sau localităţi, în altele unde lipsesc, sau sunt în cantităţi insuficiente. Fără îndoială că, în acţiunea de aprovizionare a populaţiei săteşti, o parte din lipsuri revin şi unor gestionari din magazinele săteşti. Notele de comandă întocmite de aceştia nu cuprind întotdeauna cantităţile necesare de mărfuri, existînd o reţinere nejustificată în efectuarea unor comenzi. Neglijenţa unor gestionari merge şi mai departe : nu aduc în magazin unele mărfuri aflate chiar sub nasul lor, în depozitul de mină alăturat (magazinele din Stîlpu şi Clondiru, judeţul Buzău). O vină însemnată revine şi unor merceologi din ICOMCOOP-uri, care îndeplinesc mai mult o muncă de curierat, în loc de a ajuta pe gestionarii din magazine, a-i orienta în efectuarea justă a comenzilor. Este necesar, deci, o îmbunătăţire a activităţii pe această linie, astfel ca în perioadele dintre aprovizionări — 7—14 zile, în raport cu natura produselor — să nu se mai înregistreze „goluri“ în aprovizionare. Se cere revizuit şi nomenclatorul de mărfuri elaborat cu ani în urmă, după cum poate fi extins numărul actual al magazinelor desemnate a vinde aparate de radio şi televizoare, în acele comune — electrificate — unde există condiţii în acest scop şi unde sunt solicitări din partea populaţiei. Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum, prin organele sale, are datoria de a analiza lipsurile ce se manifestă în aprovizionarea populaţiei săteşti, luind măsuri operative pentru înlăturarea acestora. Trebuie asigurată o circulaţie cit mai lesnicioasă şi mai operativă a mărfurilor din depozite în magazine, după cum se cer mai bine cunoscute cantităţile de mărfuri necesare pe reţea, astfel ca recartarea şi redistribuirea lor dintr-un judeţ într-altul — în funcţie de cerinţe — să nu mai fie tărăgănată. MIRCEA SCRIPCA Semănatul porumbului poate începe (Urmare din pag. 1) semitardivi sau tardivi, de înaltă productivitate, există. Avem de asemenea, un parc bogat de mașini de semănat, o bună parte din ele de tipul SPC—6 de înaltă precizie, de înaltă economicitate. Ceea ce se cere acum este ca pretutindeni să se asigure nu numai calitatea excepţională a seminţelor (inclusiv apărarea lor de boli şi dăunători) ci şi perfecta funcţionare a utilajelor de semănat. Revederea tuturor maşinilor, încercarea lor, aducerea lor la capetele tarlalelor sunt aspecte de care gospodarul prevăzător se ocupă acum cu toată exigenţa. Aşa procedează bunăoară lucrătorii de pe ogoarele judeţelor Ialomiţa şi Ilfov. Aşa trebuie procedat peste tot unde se doreşte ca prevederile din graficele de lucru privind semănatul porumbului să fie riguros îndeplinite. Scurtarea perioadei de semănat, asigurarea densităţii optime de plante pe hectar — aspect de însemnătate deosebită pentru obţinerea unor recolte mai bogate — obligă, totodată, la o instruire cât mai temeinică a mecanizatorilor, astfel incit aceştia să poată transpune corect în practică toate prescripţiile tehnologice recomandate de agronomi. O asemenea procedură, dublată de un control sistematic în timpul lucrărilor, a permis cooperativelor agricole de producţie din Borcea şi Miloşeşti, judeţul Ialomiţa, să realizeze producţii medii care se ridică la 3 500—5 000 kg porumb boabe pe hectar. Circa 140 000 hectare cultivate cu porumb în I.A.S. şi C.A.P. vor fi irigate. Pentru ca pe aceste terenuri să se poată obţine sporurile scontate de recoltă, specialiştii din unităţi au datoria de a lua de urgenţă măsuri pentru impulsionarea lucrărilor de amenajare a noilor suprafeţe şi de reamenajare a sistemelor vechi. Ritmul de execuţie trebuie accelerat atît în I.A.S. cît şi în cooperativele agricole — îndeosebi din judeţele Constanţa, Ilfov, Galaţi, Ialomiţa, Dolj, Olt, Teleorman, unde realizările la acest capitol sunt foarte modeste. Irigarea — acţiune care va trebui să înceapă mai devreme ca de obicei — va permite ca producţiile obţinute să fie sigure şi cel puţin duble în comparaţie cu acelea ce se obţin pe terenurile neirigate. Termometrul în sol arată că intr-o serie de locuri, temperatura atinge 8—10 grade Celsius, la adîncimea de 10 cm. Momentul însămînţării a sosit. Bătălia pentru aurul cîmpurilor poate începe într-o zi, două, în toate judeţele din sudul ţării. Inaugurarea a şi fost dealtfel făcută în judeţul Dolj. Rămîne ca agronomii dînd curs recomandărilor Consiliului Superior al Agriculturii să cerceteze cu atenţie terenurile şi, oriunde condiţiile sunt întrunite, să se intre masiv, cu toate forţele, la semănatul porumbului. Ing. V. STANCU Regina de Navara : Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale" sala Comedia (14 71 71) ora 19,30 5 Castiana : Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale" sala Studio (15 15 53) ora 19,30 5 Comedie pe întuneric : Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra" sala Studio (12 44 16) ora 20 ; Visul unei nopţi de iarnă : Teatrul Giuleşti în sala Teatrului de Comedie ora 19,30 ; Goana după fluturi : Teatrul ,,Al. Davila“ din Piteşti în sala Teatrului Mic ora 20 ; Goana după fluturi : Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică ,,I. L. Caragiale" (1572 59) ora 20? Năzdrăvăniile lui Păcală ora 9,30 ; Toate pînzele sus ora 16 : Teatrul ,,Ion Creangă" (12 85 56) ; Papuciada : Teatrul ,,Ţăndărică“ sala din calea Victoriei 50 (15 23 77) ora 10 ; Vrăjitorul din Oz : Teatrul ,,"Ţăndărică" sala din str. Academiei 28—30 ora 10 şi 17 ; Adam şi Eva la revistă : Teatrul ,,Ion Vasilescu" (12 94 23) ora 19,30 ; Ansamblul circului mare din Moscova : Circul de stat (110120) ora 20. CINEMATOGRAFE SELECTIA NOASTRA • — filme foarte bune • 0 — filme bune 9 — filme mediocre Fără nici o notaţie — film slab • % Bela : Patria (11 86 25), orele 10 — 12,30 — 16,15 — 18,45 — 21,15 . $ o • Eu, eu, eu şi ceilalţi : Republica (11 03 72), orele 9 — 11,30 — 13,45 — 16,15 — 18,45 — 21,15 ? Sala Palatului (15 73 72), orele 17,30 — 20,30 ; • • Pentru cîțiva dolari în plus: Luceafărul (15 87 67), orele 9,15 — 12 — 15,15 — 18 — 20,45 ; Festival (15 63 84), orele 9 — 12 — 15 — 18 — 21 Modern (23 71 01), orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 — 19 — 21,30 ; • Noaptea nunții în ploaie : Arta (21 31 86), orele 8,45 — 15,45 — în continuare, 18,15 — 20,30 ? • Răpirea fecioarelor : București (15 61 54), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16,30 — 18,45 — 21 * Feroviar (16 22 73), orele 8,45 — 11 — 13,15 — 15,30 — 17,45 — 20 ; Excelsior (18 10 88), orele 9,45 — 12 — 14,45 — 21; Melodia (12 06 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; • • Hocus-Pocus : V ic tor ia (16 28 79), orele 9— 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; • • Sfîntul la pîndă : Lumina (16 23 35), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Giulești (17 55 46), orele 10 — 15,30 — 18 — 20,30; Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; • • Doctorul Aumădoare : Central (14 12 24), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,30 5 • • 9 Am întilnit ţigani fericiţi : Union (13 49 04), orele 15,30 — 18 — 20,30; Drumul Sării (3128 13), orele 15 — 17,30 — 20 ; • • Tom şi Jery , Doina (16 35 38), orele 9 — 10,30 — 12 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Capitol (16 29 17), orele 9 — 10,45 — 12,30 — 14,15 ; Noaptea nunţii în ploaie : 16,15 — 18,30 — 20,45 ; • • Cu toată viteza înainte : Griviţa (17 08 58), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; • Valetul de pică : înfrăţirea (17 31 64), orele 10 — 16 — 18,15 — 20,30 ; 9 • Leul african : Aurora (35 04 66), orele 9,30 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 •, Dacia (16 26 10), orele 9 — 17 în continuare, 19 — 21 ; • 9 Căutaţi idolul : B u z e s t i (15 62 79), orele 15,30 — 18 — 20,30; • Eroii de la Telemark : Bucegi (17 05 47), orele 9,15 — 12 — 15 — 17,45 — 20,30 • Floreasca (33 29 71), orele 10 — 12,30 — 15 — 18 — 20,30 ; • © Post sezon : U n irea (17 10 21), orele 15,15 — 17,45 — 20,15 ; • • O lume nebună, nebună, nebună : Lira (317171), orele 16 — 19,30 ; Mioriţa (14 27 14), orele 9,30 — 13 — 16,30 — 19,45 ; • O sută mni dalmaţieni : Cotroceni (13 62 56), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • Blestemul rubinului negru : Volga (119126), orele 9,30 — 14 în continuare 16,15 — 18,30 — 20,45 ; • Un idiot la Paris : Moşilor (12 52 93), orele 15,30 — 18 — 20,30; • Muzicantul : Popular (35 15 17), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • împușcături pe portativ : Munca (21 50 97), orele 16 — 18 — 20 ; Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • Două bilete la matineu : Tomis (21 49 46), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 —18,15 — 20,30 ; • 90 Cei șapte samurai : Flacăra (21 35 40), orele 15 — 17,45 — 20,30 ; • • încercuirea : Vitan (21 39 82), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • • • Un bărbat și o femeie : Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 — 20,30.; Fe-18 Pa-20 5 • Moartea după cortină : rentari (23 17 50), orele 15,30 — — 20,30 ; De trei ori București cea (31 32 52), orele 16 — 18 — • © Secerişul roşu : Crîngaşi (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • Inorare trecătoare : Viitorul • (11 48 03), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • Dimineţi de iarnă : Cosmos (351915), orele 16 — 18 — 20 » • © Filme documentare : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 — 21 în continuare ; Cinemateca — Lumea comică a lui Harold Loyd ; orele 10 — 12,30. 17,30 : Pentru cei mici ; 18 : T.T.T. Teletehnica pentru toţi ; 18,30 : Curs de limba franceză (lecţia a 10-a) ; 19 : Pentru tineret ; 19,30 : Telejurnalul ; 19,50 : Buletinul meteorologic. Publicitate ; 20 : Filmul serial : Thierry la Fronde ; 20,26 : Album de poezie ; 20,35 : Zece minute la... Piatra Neamț ; 20,45 : Seară de teatru : ,,Punctul 0" de Ives Jamiaque ; In pauză : Poșta televiziunii ; 22,45 : Telejurnalul. M EIEST 0 T E A T R E TELEVIZIUNE CURIER CETĂŢENESC Ceea ce nu mai socotim normal Nici o instalaţie electrică nu se face într-un imobil fără să se întocmească în prealabil un dosar cu documentaţia necesară, dosar care trebuie depus la întreprinderea de distribuire a energiei electrice (în cazul nostru I.D.E.R.) Iar atunci cînd întreprinderea respectivă găseşte o instalaţie electrică necorespunzătoare, ea are şi dreptul şi datoria să ia măsuri, prevenind astfel cine ştie ce accidente. Era normal deci ca celor trei locatari ai imobilului din Calea Văcăreşti 388, găsiţi cu instalaţii necorespunzătoare, să li se întrerupă curentul electric. Ceea ce nu mai socotim însă normal este modul în care a fost rezolvată mai departe situaţia creată. Chiar a doua zi, unul dintre locatarii imobilului de mai sus s-a prezentat la cooperativa Metalotehnica din Calea Văcăreşti 185, unde a întocmit toate formele de executare a instalaţiei, pentru efectuarea căreia a fost repartizat electricianul Gh. Badag. La 9 iulie 1967 (reţineţi, vă rog, data), s-a prezentat lucrătorul la adresa de mai sus, a întocmit devizul pentru fiecare locatar în parte, a încasat un avans cu chitanţă şi alte suplimente— fără chitanţă. Apoi a început lucrul. Deşi sumele prevăzute în deviz au fost de mult achitate, lucrarea nu e gata nici astăzi. Nici acum tabloul nu este montat, legăturile făcîndu-se direct de la cofret, ceea ce înseamnă un permanent pericol de incendiu. Un alt control al I.D.E.R. a declanşat aceeaşi acţiune îndreptăţită : întreruperea din nou a curentului electric. Toate demersurile făcute la cei care şi-au asumat răspunderea executării în întregime a lucrărilor au rămas fără rezultat. Locatarii din Calea Văcăreşti 388 — menţionează semnatarul rîndurilor de mai sus, Mihail Teodorescu — înţeleg să suporte consecinţele propriilor lor lipsuri, dar nu şi pe ale altora, mai exact pe ale celor de la cooperativa Metablotehnica. Afaceri locative in familie „Din cercetările făcute s-a constatat că locuiţi în condiţiuni necorespunzătoare“. S-a stabilit însă ca „în cel mai scurt timp să vi se asigure o locuinţă mai bună“. Aşa glăsuieşte adresa fostului sfat popular al regiunii Suceava. Oricine ar citi acest act oficial nu ar putea să nu remarce claritatea aprecierii condiţiilor de locuit şi mai cu seamă fermitatea cu care se promite rezolvarea situaţiei... Şi totuşi, aceasta este numai o impresie. Alta este realitatea. Aglaia Zehaliuc, în vîrstă de 80 de ani, locuia de mai bine de 18 ani în oraşul Gura Humorului, strada Ciprian Porumbescu nr. 42, într-o cameră. Avea şi bucătărie. Bătrîna foarte mulţumită de locuinţa ei îşi îndeplinea cu conştiinciozitate obligaţiile de chiriaşă. Dar, într-una din zile, un reprezentant al întreprinderii de gospodărie orăşenească a scos-o cu forţa din casă, silind-o să se restrîngă în bucătăria improvizată şi cu intrare directă de afară. In locul ei a venit Nistor Catargiu, salariat al I.G.O., care imediat ce s-a văzut Instalat în casă i-a pus în vedere bătrînei să-i elibereze şi bucătăria, întrucît vrea să facă schimb de locuinţă. Şi, intr-adevăr, după cîteva luni, nemaiaşteptînd eliberareabucătăriei, şi-a schimbat locuinţa cu Dumitru Tomuţ, şofer la aceeaşi întreprindere — I.G.O. — cetăţean care dispunea de un apartament cu două camere într-un bloc nou. „Cum de a repartizat Comitetul executiv unei familii compuse din patru persoane numai o singură cameră ?“ — întreabă pe bună dreptate Aglaia Zehariuc în scrisoarea adresată redacţiei noastre. Pe de altă parte, cum de i-a convenit acestei familii să schimbe o locuinţă spaţioasă şi confortabilă cu alta mult inferioară celei pe care o părăsea ? „Aici sunt alte dedesubturi — scrie autoarea scrisorii. D. Tomuţ, vrea să cumpere acest imobil şi a ţinut cu orice preţ să obţină deocamdată măcar o cameră ca să beneficieze de prioritate în eventualitatea punerii în vînzare a imobilului“. Cu alte cuvinte, Dumitru Tomuț încearcă să facă o afacere, iar organul administrativ local îi dă tot concursul. Mai mult, în acest scop comite un grav abuz, pentru că numai aşa poate fi calificată măsura de mutare a bătrînei din cameră în bucătărie, ca şi cea a schimbului dintre Nistor Catargiu şi Tomuţ. Şi după ce face aceste ilegalităţi, fostul sfat popular al oraşului Gura Humorului „constată“ că petiţionara locuieşte în condiţiuni necorespunzătoare. Dar uită să adauge „amănuntul“ că aceste condiţiuni el i le-a creat. Iată de ce i se promite atît de ferm că „în cel mai scurt timp“ i se va da o locuinţă corespunzătoare. Nu i s-a dat însă. Dar chiar dacă i s-ar da, „operaţia“ făcută de I.G.O. tot ilegală rămîne. Aşteptăm ca acest caz să fie cercetat de Consiliul popular al judeţului Suceava şi de organele procuraturii. Aşteptăm un răspuns care să ne anunţe cum au fost sancţionaţi cei ce au săvîrşit acest abuz, nesocotind cu gro, solănie legile statului nostru, drepturile legitime ale cetăţenilor. BREVIAR • BREVIAR • Un colectiv al Teatrului Naţional Sîrb din Novi Sad a sosit ieri în ţara noastră. Artiştii iugoslavi întreprind un schimb de experienţă cu Teatrul Naţional din Craiova. Ei vor prezenta în localitate spectacole cu piesele „Victoria", de George Lefbovici (2 aprilie), „Tratat pentru cameriste“, de Bora Hanausca (3 aprilie), şi „Luna dezmoşteniţilor“, de Eugen O’Neill (4 aprilie). Piesa „Victoria“ va fi prezentată şi în Capitală, pe scena Teatrului Mic (5 aprilie). La rîndul său, un colectiv al Teatrului Naţional din Craiova va da o serie de spectacole la Novi Sad, începînd de la 24 aprilie : „Othello“ de W. Shakespeare, „Procesul Horia“ de Al. Voitin, „Tartuffe“ de Moliere. • Nikita Magaloff, una dintre marile personalităţi ale artei pianistice contemporane, va concerta la Bucureşti. Artistul va susţine la Ateneu, miercuri, la ora 20, un recital extraordinar, compus din lucrări de Scarlatti, Mozart, Chopin, Liszt, Stravinski şi va interpreta, în zilele de 5 și 6 aprilie, Concertul nr. 5 în Mi bemol major de Beethoven, acompaniat de orchestra simfonică a Filarmonicii. • Teatrul ,,Matei Millo“ din Timişoara îşi invită pentru astă-seară (2 aprilie), oaspeţii la spectacolul cu piesa „Tache, Ianke şi Cadîr“ de Victor Ion Popa, într-un mod original. Poate viziona spectacolul oricine doreşte, iar cei cărora le-a plăcut, după reprezentaţie, pot să-şi achite biletul la casă. • Patrimoniul Muzeului de artă din Constanţa s-a îmbogăţit cu noi lucrări de grafică, pictură şi sculptură de N. Grigorescu, D. Paciurea, V. Popescu şi N. Dărăscu.