România Liberă, septembrie 1968 (Anul 26, nr. 7424-7447)

1968-09-03 / nr. 7424

Protelani din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU Anul XXVI — nr. 7 424 Marţi 3 septembrie 1968 6 pagini 30 bani Dinamică urbană H arta patriei e astăzi scena unor atît de dinamice pre­faceri, incit chiar cel mai perseverent călător pe drumu­rile ei n-are cum să înregistre­ze decit o mică parte. Să zicem, că, recent, v-ați întors din con­cediul petrecut la Vatra Dornei. Fiecare detaliu de peisaj, fie­care stradă vă sînt familiare şi, totuşi, n-aţi ajuns încă bine a­­casă cînd de acolo, din orăşelul de la apa Dornei, vă şi ajung din urmă veştile proaspete, ca­pabile a îmbogăţi substanţial cunoştinţele atît de amănunţite, abia despachetate din valiza cu amintiri. Da, hotărîrea localni­cilor de a grăbi transformarea micii lor aşezări într-o staţiune climaterică egală în frumuseţe cu priveliştile ei, începe să se realizeze cu repeziciune. Căci ei înşişi şi-au suflecat mînecile şi, intr-un admirabil efort comun, iată ce au făcut: folosind cu ■imMiweinmj.i'iiH'rtm an— grijă materialul de la trei vechi construcţii din oraş şi de la alte două, din apropierea lui, l-au întrupat numai cu hărnicia şi priceperea proprie, într-una nouă, atrăgătoare şi utilă, pe un teren pînă nu de mult invadat de bălării.. Cochetă, dotată cu o frumoasă sală de dans, cu bar, bucătărie şi toate instalaţiile necesare, clădirea şi-a şi des­chis porţile pentru amatorii de dans şi distracţii într-un decor civilizat. Cam în acelaşi timp şi în acelaşi fel şi-au îndreptat ce­tăţenii atenţia şi asupra unui drum de munte turistic şi, în acelaşi timp, de legătură între oraş şi un baraj în construcţie, ajutînd consiliul popular local să nu cheltuiască din fondurile statului nici măcar un leu din jumătatea de milion cit valorea­ză lucrarea. Acum, zelul lor vi­zează alte obiective : ştrandu­lui amenajat încă de anul trecut — plănuiesc ei — i-ar sta bine alături de un teren de volei şi de un iaz de pescuit sportiv şi, pentru a întregi specificul aces­tui complex sportiv montan poate că ar fi bine să constru­iască şi o plută care să ofere călătorilor pe apa Dornei bucu­riile unei navigaţii inedite... După puterea ei, bineînţeles, iată cum se dezvăluie, pînă şi într-una din aşezările modeste, acea energie umană clocoti­toare care accelerează ritmul de edificare al ţării întregi. Ce re­prezintă, bunăoară, pentru dv. numele : Moldova Nouă ? Pen­tru că între atîtea informaţii ce ne solicită cotidian, atenţia faţă de cite un colţ de ţară, acest mic port dunărean are o soartă aparte. Nu există zi în care numele să nu-i fie prezent pe buzele crainicilor de la radio­difuziune şi, în acelaşi timp, mai rară aşezare drapată în a­­nonimaat,. aa, aceas­ta -mică întru­chipare urbană de la extremi­tatea vestică a Dunării. Dar dincolo de buletinul despre „co­tele apelor Dunării“, la care mi­cul port îşi dă cu regularitate partea, incursiunea în interiorul său se soldează azi cu rezultate depăşind cu­riult graniţele in­teresului unilateral pentru pers- PETRU SIMIONESCU (Continuare in pag. a 7-a) Noua intrare în Ploiești Foto : I. ADRIAN Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al C.C. al P.C.R., Preşedintele Consiliului dle Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI In numele poporului cubanez, al partidului comunist şi al guvernului revoluţionar, vă transmit Dumneavoastră, poporului frate român, partidului comunist şi guvernului Republicii So­cialiste România profundele noastre­ mulţumiri pentru cordialul mesaj adresat cu ocazia celei de-a 15-a aniversări a zilei de 26 iulie. In acelaşi timp, vă transmitem sincere urări de progres şi fericire poporului român împreună cu sentimentele noastre de prietenie, asigurarea consideraţiunii noastre cele mai înalte. Dr. OSVALDO Comandant DORTICOS TORRADQ FIDEL CASTRO RUZ Preşedintele Republicii Cuba Primul ministru al guvernului revoluţionar al Republicii Cuba Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Am fost foarte mişcat de mesajul de urări pe care Excelenţa Voastră a binevoit să-mi adreseze cu ocazia aniversării zilei mele de naştere. Vă mulţumesc în mod deosebit şi vă transmit cele mai bune urări de fericire personală, de prosperitate poporului român prieten HABIB BOURGUIBA Preşedintele Republicii Tunisiene Brăila. Vechiul port du­nărean se mîndreşte as­tăzi şi cu industria sa. Printre obiectivele im­portante realizate aici se numără şi Combinatul pentru fibre artificiale. In imagine : aspect din secţia de filare a vîs­­cozei. Foto : AGERPRES A _ In preajma începerii Petru Vintila U u­­mblînd toată vara pe IJ drumurile ţării, oftînd­­ şi eu ca şcolarii de totdeauna ,,vai ce mică e vacanţa mare“, am putut să observ în multe locuri frumoasele şantiere ale şco­lilor. La Bucureşti, şantierul uriaş al Institutului Politeh­nic şi aripa nouă a Institu­tului de Arhitectură confir­mă aceste strădanii, dar exemplele mi-au apărut multiplicate în numeroase sate, pur şi simplu anonime pînă mai deunăzi în lumea şcolilor. Toata vara tipogra­fiile au tipărit manuale şcol­­are, graficele lor de lucru fiind­­ îndreptate în primul rind înspre acest sector, al cărţii didactice. Pentru pri­ma oară au apărut manualele unei noi clase şcolare, a Xll-a. Numai în Bucureşti, în vederea deschiderii nou­lui an şcolar, se vor difuza gratuit manuale, şcolare în valoare de peste zece mili­oane lei. Recentele hotărîri de­ par­tid şi de stat privin­d com­plexul de măsuri pentru îm­bunătăţirea şi dezvoltarea învăţămirntului, constituie­ o temelie puternică pentru ra­pida ridicare a instrucţiunii publice din România Socia­listă la înălţimea pe care o cer înflorirea ştiinţei şi cul­turii,­ avîntul continuu al ci­vilizaţiei contemporane şi creşterea impetuoasă a teh­nicii. Mai mult decit în oricare altă vară pînă acum, Consi­liul Naţional al Organizaţiei Pionierilor a organizat o va­canţă plăcută, reconfortantă şi instructivă, înmulţind nu­mărul taberelor şi capacitatea lor, diversificind prin forme atractive şi folositoare grija profundă pentru educaţia celor mai tinere generaţii. Năvodarii, ca să mă opresc asupra unui singur exemplu, a devenit un oraş mai tin­er, mai exuberant şi mai fru­mos, datorită noilor con­strucţ­ii date aci în folosinţă. Ţara a fost pur şi simplu împînzită de rolul excursi­ilor şcolare, ele devenind o tradiţie pe care nicicînd nu o vom elogia prea mult, deoarece nimănui nu-i poate scăpa însemnătatea lor, ma­rile lor virtuţi educative şi patriotice. Dar n-a­ apărut încă un ghid turistic, pe plan naţio­nal, al excursiilor şcolare, după cum nici în toamna asta n-au fost stabilite şi a­­doptate numele unor vechi şi prestigioase licee. Astfel■ liceul din Caransebeş încă mai aşteaptă să-şi repri­mească numele „Traian Doda“, după cum alte licee îl aşteaptă pe acela de „Dia­(Continuare în pag. a 3-a) „Dacia 1100“ pe banda de montaj general. La Fabrica de autoturisme din Piteşti Avansul cîştigat va fi în continuare consolidat Adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşiniR­ecent, constructorii de maşini din ţara noastră au trăit emoţionantul eveniment al inaugurării Uzi­nei de autoturisme Piteşti şi al fabricaţiei primului auto­mobil românesc, „Dacia 1100“. Cu numai doi ani în urmă, la Consfătuirea pe ţară a lu­crătorilor din industria con­strucţiilor de maşini tovarăşul Nicolae Ceauşescu a anunţat hotărîrea Comitetului Central al partidului de a se trece, în cursul actualului cincinal, la producţia proprie de autotu­risme. Şi iată, intr-un termen foarte scurt, cu un decalaj de un an înaintea celui plani­ Ing. Gheorghe Oprea ficat, eforturile entuziaste, priceperea şi iscusinţa ingine­rilor şi tehnicienilor din tînăra uzină au fost încununate de succesul realizării primelor autoturisme româneşti. Şi a­­cesta nu este decit un început bun în înfăptuirea programu­lui vast de dezvoltare a pro­ducţiei proprii de autoturisme pentru satisfacerea cerinţelor crescînde ale oamenilor munc I­cii, rezultat firesc al ridicării continue a nivelului lor de trai. In realizarea produselor complexe din cadrul ramurii noastre, paralel cu­ concepţia proprie se recurge la experi­enţa tehnică a ţărilor cu ve­che tradiţie industrială, adop­­tîndu-se propunerile de colabo­rare care oferă posibilitatea atingerii celui mai bun nivel al tehnicii mondiale, în con­diţii economice avantajoase. Folosind intens, alături de experienţa proprie, pe cea a partenerului francez, proiec­tanţii şi constructorii de spe­cialitate din întreprinderile constructoare de maşini, în strînsă colaborare cu institute şi întreprinderi de construcţii ale altor ministere, au trecut la înfăptuirea proiectului nou­lui obiectiv transpunîndu-l în realitate. Cadrul larg al aces­tei colaborări care se va des­făşura şi în anii următori, va face posibilă începerea în cu­ (Continuare in pag. o 2-a) şi-a început lucrările Congresul internaţional al viei şi vinului Luni dimineaţa au început la Palatul Marii Adunări Naţionale lucrările celui de-al XII-lea Congres internaţional al viei şi vinului. La această manifes­tare de prestigiu a viticultu­rii mondiale iau parte a­­proape 200 de specialişti, pro­fesori, oameni de ştiinţă, con­ducători ai unor institute de cercetări din Anglia, Argentina, Australia, Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, Cipru, Cuba, El­veţia, Franţa, R.F. a Germaniei, Grecia, Italia, Iugoslavia, Israel, Japonia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Republica Arabă Unită, România, Spania, S.U.A., Suedia, Tunisia, Turcia, Ungaria şi U.R.S.S. Iau parte, de aseme­nea, reprezentanţi ai unor orga­nizaţii internaţionale economice şi de specialitate. La şedinţa festivă de deschi­dere au participat Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Vasile Vîlcu, preşedin­tele Uniunii Naţionale a Coope­rativelor Agricole de Producţie, Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agri­culturii, Bucur Şchiopu, minis­trul industriei alimentare, Vasile Gliga, adjunct al ministrului a­facerilor externe, Ion Cosma, prim-vicepreşedinte al Consiliu­lui popular al municipiului Bucureşti, conducători ai unor instituţii centrale, institute de cercetări ştiinţifice şi de învăţă­­mînt superior, ai unor organiza­ţii obşteşti. Lucrările Congresului au fost deschise de prof. David Davides­­cu, preşedintele Comitetului ro­mân de organizare. In numele guvernului Repu­(Continuare in pag. a 5-a) In timpul lucrărilor Congresului leni dimineaţă, la Palatul Marii Adunări Naţionale Ju­ IORGA“ ŞI-A RELUAT ACTIVITATEA U­n eveniment cu pro­funde semnificaţii a marcat duminică agen­da noastră culturală : s-au redeschis cursurile Universi­tăţii populare „Nicolae Ior­­ga“ în chiar oraşul care le-a consacrat — Vălenii de Mun­te. Instituite acum 60 de ani, părăsite în mod fortuit în 1914 şi reluate în 1922, pen­tru a se desfăşura neîn­trerupt pînă la tragicul sfîrşit al marelui savant — în 1940, prelegerile care se ţi­neau la Vălenii de Munte ilustrează încă una din mul­tiplele faţete ale prodigioa­sei activităţi a lui Nicolae Iorga, aceea de propagator neobosit al valorilor culturii. In concepţia sa însă, Univer­sitatea de la Vălenii de Munte avea drept obiect nu numai popularizarea diferite­lor „elemente ale ştiinţei, ci crearea unui curent de so­lidaritate naţională, înteme­iat pe tradiţii culese din toate colţurile ţării“. In a­­cest plan, după cum sublinia cu justeţe în conferinţa ţi­nută cu prilejul festivităţii de la reluarea cursurilor prof. univ. Ştefan Pascu, membru corespondent al A­­cademiei, preocupările ilus­trului învăţat se situau în continuarea unei tradiţii ve­chi în cultura românească, tradiţie care cuprinde şi ac­tivitatea Astrei de la Sibiu, precum şi a multor altor or­ganizaţii culturale, ce au fiinţat în diferite provincii româneşti. Necesitatea unei atari activităţi publice me­nite să facă cunoscute cu­ceririle ştiinţei, operele li­ ION PAVELESCU PAUL LAMPERT (Continuare in pag. a 5-a) A început recoltatul culturilor de toamnă Unităţile agricole din ju­deţul Constanţa au început recoltatul culturilor de toam­nă, în cooperativele de pro­ducţie deservite de întreprin­derile pentru mecanizarea a­­griculturii Cogealac şi Mir­­cea Vodă, recolta de floa­­rea-soarelui a fost strînsă de pe aproape 1 500 ha. Mecani­zatorii au revizuit din timp combinele şi au pregătit un­ număr suficient de dispoziti­ve pentru strînsul şi treierat­­ul florii-soarelui. De cîteva zile, cooperati­vele agricole de producţie au început strînsul recoltei de porumb. Cele mai mari su­prafeţe s-au recoltat în sa­tele Movila Verde, Olteni, Fîntînele şi Efichioi. (Ager­­pres) Unităţi agricole din jud. Teleor­man au început recoltarea porum­bului şi a florii soarelui. Pînă a­cum a fost strîns rodul de pe a­­proape 7.000 hec­tare porumb şi 450 hectare floarea soarelui. Concomitent cu aceste, lucrări, u­­nităţi agricole au trecut la însiloza­­rea cocenilor şi a capitulelor de floarea soarelui. TELEGRAMĂ Tovarăşului HO ŞI MIN Preşedintele Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Vietnam Preşedintele Republicii Democrate Vietnam Tovarăşului TRUONG CHINH Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Republicii Democrate Vietnam Tovarăşului FAM VAN DONG Primul ministru al Republicii Democrate Vietnam HAN. Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a XXIII-a aniversări a proclamării Re­publicii Democrate Vietnam, în numele Comitetului General al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Consiliu­lui de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal vă adresăm dumneavoastră şi,,prin dumneavoastră, Comitetului General al Partidului celor ce mun­cesc din Vietnam, Comitetului Permanent al Adunării Naţio­nale, Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Vietnam şi poporului frate vietnamez cele mai calde felicitări. Partidul Comunist Român, guvernul Republicii Socialiste România, întregul popor român urmăresc cu profundă simpatie şi dau o înaltă apreciere luptei viteazului popor vietnamez pentru respingerea agresiunii imperialismului american şi apă­rarea independenţei ţării, se bucură din inimă de succesele do­­bîndite, sub conducerea Partidului celor ce muncesc din Viet­nam, în opera de construcţie a socialismului în Republica De­mocrată Vietnam. România se pronunţă pentru încetarea de­finitivă şi necondiţionată a bombardamentelor americane asupra R.D. Vietnam, oprirea agresiunii Statelor Unite ale Americii, retragerea tuturor trupelor străine din Vietnam, cere ca poporul vietnamez să fie lăsat, potrivit dreptului său sacru, să decidă de sine stătător, fără nici un amestec din afară, asupra propriilor destine. întregul nostru popor își reafirmă hotărîrea sa fermă de a-i acorda tot sprijinul material, moral, politic și îi urează din inimă ca lupta sa dreaptă să fie încununată de succes. Ne exprimăm convingerea că legăturile frăţeşti de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul celor ce muncesc din Vietnam, dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam vor cunoaşte o dezvoltare con­tinuă spre binele celor două popoare, în interesul unităţii ţărilor socialiste, al mişcării comuniste internaţionale şi al tuturor for­ţelor care luptă împotriva imperialismului, în interesul cauzei socialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next