România Liberă, noiembrie 1968 (Anul 26, nr. 7475-7500)
1968-11-01 / nr. 7475
/Románia libero* il. 7475 — 1.XI.1968 — pag. a 2-a . "Noxele faţă de condiţiile de muncă Intr-o recentă şedinţă de colegiu care a avut loc la Ministerul Muncii, un participant făcea o observaţie interesantă. Şi anume, că pe măsura creării unor întreprinderi moderne,cu dotări de un înalt nivel tehnic, cheltuielile de protecţie a muncii pe cap de muncitor cresc, cînd firesc ar fi să scadă. Vorbitorul punea această anomalie pe seama faptului că în mod greşit, în multe locuri de muncă, se acordă prioritate echipamentelor de protecţie şi nu înlăturării din faza de proiect şi execuţie a investiţiei la unităţile noi, sau prin modernizări, la cele existente, a cauzelor care produc noxele. Drept exemplu, se cita faptul că în timp ce pentru echipamente de protecţie se cheltuiesc peste 51 la sută din sumele alocate pentru protecţia muncii, lucrărilor de ventilaţii li se acordă doar 9 la sută din aceste fonduri. Observaţia e judicioasă, cu atît mai mult cu cît eficienţa echipamentelor de protecţie nu poate fi totdeauna ireproşabilă, ca să nu mai vorbim de faptul că multe din aceste echipamente sunt incomode şi îngreunează procesul muncii. Faptul că accidentele de muncă şi bolile profesionale nu scad încă în măsura dorită, avînd consecinţe social economice destul de grave, se explică, printre altele, şi prin insuficienta atenţie cu care unele institute de proiectări şi beneficiari deinvestiţii, privesc problema protecţiei mun cii. " . In această culpă au intrat institute de proiectări din sfere diferite de activitate economică, care au predat spre execuţie proiectele unor obiective industriale noi cu serioase abateri de la prevederile normelor de protecţie a muncii, în special în ce priveşte ventilaţia, dispozitivele de protecţie, iluminat, zgomot,şi vibraţii etc. Este cazul, de exemplu, al secţiei de acid sulfuric a Combinatului din Tr. Măgurele, al fabricii de oxigen din Cadrul Combinatului chimic Craiova, al fabricii de alei „Moldova“, a noii unităţi de tricotaje din lînă Bucureşti etc. Desigur, alături de proiectanţi, răspunderea în această privinţă revine şi organelor de avizare — la toate nivelele — care manifestă adesea o exigenţă redusă faţă de problemele de protecţie a muncii. Or, aceste probleme au o însemnătate cel puţin egală cu Foto : FLORIN ŞTEFĂNESCU cele ale indicatorilor tehnicoeconomici, rezolvarea lor avînd, în timp, repercusiuni importante atît economice cît şi sociale. Dar chiar cînd proiectele de execuţie respectă prevederile normelor de protecţie a muncii, nu rareori beneficiarii acceptă aşa-zisa intrare parţială în funcţiune a unor obiective, urmînd ca lucrările din sfera de care ne ocupăm să fie completate ulterior Or, aceste completări sînt apoi „uitate“ sau se fac cu foarte mare întîrziere. Aşa s-a întîmplat la Combinatul siderurgic din Galaţi cînd s-a dat în exploatare furnalul nr. 1 fără introducerea în flux a electrofiltrului de la estacada buncărelor, aşa s-au petrecut lucrurile şi la Fabrica de conserve din Caracal „dată în funcţiune“ în 1967, dar unde se lucrează şi în prezent cu instalaţii electrice montate provizoriu şi cu aparatura de măsură şi control incompletă (ceea ce a dus la avarierea cazanelor de la centrala termică). Asemenea lucruri s-au putut întîmpla datorită uşurinţei cu care comisiile de recepţie au „închis ochii“ asupra unor lacune ale obiectivelor nou construite. Este absolut necesar ca aceste comisii să verifice în mod temeinic. CU exigenţă, dacă au fost asigurate toate condiţiile pentru a proteja pe salariaţi împotriva accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. De altfel, nu este suficient ca unele instalaţii să existe în proiect şi să fie executate. Esenţial e ca acestea să fie eficiente. Or, din controalele executate de către organele Ministerului Muncii a reieşit că adesea soluţiile adoptate prin introducerea instalaţiilor de ventilaţie în vederea diminuării concentraţiilor periculoase ale noxelor nu au dat rezultatele dorite. Aceasta face ca la numeroase locuri de muncă să existe degajări de noxe ce depăşesc cu mult limitele admise. Or, în asemenea cazuri acordarea de echipament şi alimentaţie de protecţie, reducerea timpului de lucru şi plata sporurilor pentru condiţii deosebite de lucru, pe lingă că nu au totdeauna eficienţă scontată, duc la importante cheltuieli de fonduri din bugetul statului (aproape 600 milioane lei în primul semestru din 1968) Pentru rezolvarea grabnică a acestei probleme este de dorit ca măsurile preconizate în studiul întocmit de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice privitor la soluţionarea problemei ventilaţiei industriale să fie puse mai operativ în aplicare de către ministerele şi organele centrale interesate. PAUL MARIAN Construcţia celui de-al doilea furnal de 1 700 m.c. de la Combinatul siderurgic Galaţi se desfăşoară într-un ritm alert. Imaginea noastră vă prezintă o parte din lucrările de montare a acoperişului halei de turnare PREGĂTIREA INVESTIŢIILOR ETAPĂESENŢIALA (Urmare din pag. 1) termene de punere în funcţiune pentru trimestrul IV al anului, sau la imposibilitatea respectării termenelor prevăzute pentru celelalte trimestre. Este semnificativ în acest sens situația, sub medie, a realizărilor pe 10 luni la unele obiective ca Fabrica de insecticide de la Combinatul chimic din Rîmnicu Vîlcea, instalaţiile de stiren şi polistiren de la Combinatul de cauciuc sintetic din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, instalaţia de fibre artificiale — etapa a II-a — de la Brăila şi altele. în toate aceste cazuri au existat deficienţe în punerea la dispoziţia constructorilor fie a documentaţiei, fie a utilajelor tehnologice în timp util şi în ordinea necesară. In sensul celor tratate este evident că livrarea la termen şi fără defecţiuni a utilajelor tehnologice, constituie o condiţie de bază a realizării investiţiei. In acest an s-au produs întîrzieri atît la livrările din ţară cît şi din import, iar în prezent încă nu sunt asigurate cu utilaje, în mod corespunzător, unele obiective ca instalaţia de insecticide de la Rîmnicu Vîlcea, instalaţia de acid nicotinic de la Craiova, instalaţia de furfuroi de la Piteşti şi altele. Titularii de investiţii şi furnizorii trebuie să intervină neîntîrziat pentru aducerea pe şantier a utilajelor şi aparatelor care mai lipsesc,întrucît practica punerii în funcţiune a unor instalaţii incomplete s-a dovedit a fi dăunătoare şi trebuie eliminată, ea influenţînd negativ şi asupra atingerii parametrilor proiectaţi. Referindu-mă în special la cîteva aspecte ale pregătirii investiţiei nu am epuizat, fireşte, toate problemele care condiţionează atingerea obiectivului major — punerea în funcţiune a noilor capacităţi. Am insistat, însă, în mod special asupra unor aspecte privind pregătirea investiţiei, dat fiind că, pe de o parte, ele se reflectă în prezent în stadiul final al lucrărilor, condiţionînd punerile în funcţiune, iar pe de altă, parte pentru că ne aflăm în momentul în care atît titularii investiţiilor cît şi constructorii îşi pregătesc planurile pentru anul 1969. Este imperios necesar acum să se tragă învăţămintele pe care ni le oferă experienţa cîştigată, astfel ca să se înfăptuiască acea desfăşurare ritmică a lucrărilor care să permită realizarea încă în primul trimestru al anului viitor a 25 la sută din planul anual de investiţii, iar în final intrarea în funcţiune la termen a noilor obiective. Drumuri din elemente prefabricate Valoroasa iniţiativă a petroliştilor din cadrul Trustului de extracţie — Bucureşti, de extindere tot mai largă a utilizării elementelor prefabricate din beton în construcţia drumurilor de acces la sonde,, s-a concretizat pînă în prezent în realizarea a 30 de astfel de drumuri. Comportîndu-se foarte bine la solicitări mari (mijloace de transport cu şenile şi tonaj greu), noile drumuri nu necesită lucrări de întreţinere. Ele demonstrează totodată şi alte avantaje importante pe care le aduc in comparaţie cu drumurile obişnuite (pietruite, cimentate sau asfaltate etc). Astfel se reduce considerabil durata de execuţie, ceea ce răspunde ritmului rapid de pregătire a începerii şi executării forajului sondelor. De asemenea, prefabricatele sunt uşor de recuperat ceea ce duce la oconsiderabilă reducere a cheltuielilor, iar după desfiinţare, terenul poate fi redat uşor în circuitul agricol. Bucurîndu-se de aprecierea pozitivă a specialiştilor noua metodă vădeşte mari perspective de extindere şi în alte trusturi de exploatare petrolieră. Socotim de aceea că nu , ar fi lipsită de interes încercarea ei şi pe şantierele de construcţii din alte sectoare. Mobila si cerinţele actuale ale cumpărătorilor „ Ce se cere şi ce se oferă pe piaţă ® Pauze nedorite în aprovizionare ® Perspective şi îndatoriri pentru anul viitor ® Producerea de mobilier adecvat noilor locuinţe cu grad de confort diferenţiat. Insuşirile unor tipuri de mobilier au inceput să fie binecunoscute de cumpărători, care de cele mai multe ori ştiu dinainte pentru ce au venit la magazin. Ei solicită, de pildă, garnitura „Solea“, pentru linia ei modernă, pentru spaţiul încăpător al dulapului, construit ingenios ; sufrageria „Astor“ reţine atenţia cumpără- t torilor, deoarece este realizată din materiale de bună calitate ; cerinţa sporită a bibliotecilor „Dana“ sau a garniturilor de bucătărie „Modul“, se explică prin aceea că sunt alcătuite din piese detaşabile, ce se pot am- j plasa în diferite poziţii, în func-ţie de spaţiul existent. Există însă perioade cînd se semnalează „goluri“ în aprovizionare, cînd tocmai acele tipuri de mobilier apreciate și cerute de cumpărători lipsesc de la vînzare. Cercetînd lista restanţelor în livrări pe primele nouă luni ale anului, constatăm, de pildă, că din camerele-studiou „Ilva“ nu s-au livrat 653 garnituri, din bibliotecile „Victoria“ 278 de bucăţi, iar din sufrageriile „Astor“ 681 garnituri, etc. La acest aspect îndeosebi, care provoacă nemulțumirea firească a cumpărătorilor, am reflectat de curind, cu prilejul încheierii contractărilor de mobilă pentru anul viitor. Receptivi, ce-i drept, la cerinţele cetăţenilor, comerţul şi industria au înscris în contractele perfectate cantităţi de mobilă sporite cu 33 la sută faţă de acest an. Un lucru îmbucurător îl mai constituie faptul că alături de tipurile de mobilă solicitate în continuare de cumpărători, au mai fost contractate și unele tipuri noi. Ceea ce ne produce însă temeri este modul cum va fi livrat acest fond de marfă, felul în care vor fî respectate termenele contractuale. Temeri justificate, ținînd seama de experienţa anterioară. La începutul acestui an, de pildă, cumpărătorii au căutat degeaba în magazine unele sortimente de mobilă ale noii fabrici din Constanta, sau anumite sorti- C. I.L.-Bacău — de a onora Comenzile „în asalt“, la sfîrşit de lună saue de trimestru. Condiţii de lichidare a unor asemenea * deficienţe există. Baza, de producţie a mobilei se află în continuă.[dezvoltare.1 iar pentru materialele-ianexă — în afara noii fabrici de stofă de mobile din Bucureşti — se construieşte la Mizil o fabrică de materiale de tapiţerie, bazată pe o tehnologie nouă. Utilizarea mai eficientă a condiţiilor create, pregătirea şi organizarea în aşa fel a procesului de producţie, încît realizarea şi livrarea produselor finite să coincidă cu termenele contractuale stabilite, pot duce la remedierea deficienţelor de acest fel. Bineînţeles, asigurarea ritmicităţii în livrări, buna aprovizionare a cumpărătorilor, va depinde şi de modul cum va acţiona comerţul. Dacă unele organizaţii comerciale locale vor sta cu braţele încrucişate, aşteptînd să le vină mobila de la sine — aşa cum s-a întîmplat în repetate rînduri— desigur că „pauzele“ în aprovizionare se vor înregistra şi pe viitor ; dacă însă O.C.L.-urile vor insista mai mult pentru respectarea strictă a clauzelor contractuale de către furnizori, rezultatele vor fi, desigur, altele. Direcţiile comerciale judeţene pot acţiona şi ele în acest sens, controlînd mai riguros activitatea desfăşurată de O.C.L.uri pe această linie. Tot cu ajutorul lor s-ar putea asigura legătura necesară între comerţ şi industria locală, pentru producerea unor sortimente de mobilă adecvate noilor tipuri de locuinţe, realizate la preţuri mai reduse ; consultarea de către: or întreprinderile locale a do- cumentaţiilor întocmite la C. S.A.P.C.-uri ar putea uşura pregătirea de pe acum a producţiei acestor tipuri de mobilă. Cercetînd contractele încheiate, mai constatăm perpetuarea unor lipsuri privitoare la aprovizionarea Capitalei, unde o bună parte din fondul de mente trecute în producţie de la marfă este adus de la fabrici de o fabrică la alta, deoarece n-au mobilă îndepărtate, situate la fost asigurate toate condiţiile tehnice de producţie necesare. Alte „pauze“ în aprovizionarea magazinelor s-au produs în cursul acestui an, datorită „stilului“ adoptat de unele întreprinderi furnizoare *— ca de pildă C.I.L.-Sighet, C.I.L.-Blaj, Sighet, Suceava, Rădăuţi etc. Cauza : IPROFIL-Tehnica lemnului și C.I.L.-Pipera din Capitală au sarcini de export însemnate, livrînd doar o parte insuficientă fondului pieţei. Este drept că trebuie să acordăm toată atenţia produselor destinate exportului, însă, printr-o preocupare mai susţinută a M.E.F., prin acordarea unei asistenţe tehnice corespunzătoare şi altor întreprinderi din ţară, s-ar putea realiza mobilă de bună calitate pentru export şi în alte localităţi. Un calcul arată că prin trecerea în producţie a 1 800 de garnituri „Solea“ de la C.I.L.-Blaj la C.I.L.-Pipera, a 1 500 de garnituri E 04/1 de la C.I.L.-Sighet sau C.I.L.-Tr. Severin la IPROFIL-Tehnica lemnului, precum şi a 1 200 de biblioteci „Dana“ de la IPROFILOradea la C.I.L.-Pipera, s-ar putea economisi 1 500 de vagoane de transport, o mare cantitate de material lemnos pentru ambalaj, iar cheltuielile de circulaţie s-ar reduce cu circa 3 500 000. Fireşte că problemele ridicate implică o analiză temeinică din partea comerţului şi a industriei, menită să ducă la înlăturarea carenţelor semnalate, la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu tipuri de mobilier variate, de bună calitate, adaptate diverselor constructi de locuințe. MIRCEA SCRIPCA .JEEn 5 Vedere parțială a sectorului de montaj-mobilă de la C.I.L. Blajov. ... Foto : AGERPRES Modernizarea nu poate deveni scop in sine (Urmare din pag. 1) Să luăm, bunăoară, exemplul colectivelor de creaţie din unele unităţi ale industriei uşoare. Considerîndu-se, perfect întemeiat că astăzi nu numai utilul ci şi artisticul este cel care dă valoare şi căutare unui produs, s-au înfiinţat acele colective de creaţie, ca mijloace moderne de concepţie artistică în industrie. Şi, dacă la multe Întreprinderi, ele şi-au şi îndeplinit rolul, la altele—deşi numărul de articole, desene şi modele noi prevăzute în planul de creaţie sunt realizate — puţine ajung să fie contractate de comerţ, fie că nu sunt în pas cu moda, fie că nu găsesc solicitare pe piaţă, fie că... La fabrica „Borangicul" — Bucureşti, de pildă, s-au creat în anul trecut nouă articole şi 206 desene noi, din care nu s-a contractat nici un articol şi doar 16 desene. La „Select“ — Bucureşti, din 54 de articole s-au comandat 19 — dar salariile creatorilor respectivi au costat în schimb 382 000 de lei, cifra ilustrînd net disproporţionalitatea rezultatelor cu cheltuielile făcute şi dovedind elocvent că modernizarea poate însemna aşadar şi deficit. Să amintim în acelaşi context şi de „Ţesătoriile reunite“, de „Metaioglobus,“ de „Progresul," pentru a avea o imagine diversificată — cifric, clar identică — în fapt, pentru ceea ce se numeşte modernizare fără eficienţă. Aceasta însă nu mai este modernizare ci pur act filantropic care, în economie cel puţin, este greu de circumscris în coordonatele unei organizări ştiinţifice a procesului de producţie. După cum, pare de-a dreptul rod al fanteziei bolnăvicioase ideia de a folosi modernizarea pentru... perpetuarea stagnării. Şi totuşi, la unele întreprinderi, s-a încetăţenit sistemul de a face planul preţului de cost astfel, incit să se asigure realizarea cu uşurinţă a sarcinii de reducere , printre altele ”omiţînd“ obolul pe care-l aduc elementele de modernizare introduse deja. La stabilirea nivelului cheltuielilor de producţie pe trimestrele II-IV 1968, fabrica ’’Luceafărul“—Bucureşti nu a ţinut seama de rezultatele poziţii,^, ale îmbunătăţirii,tehnologiei ,de fabricaţie prin introducerea «unor, utilaje noi de, degresat, albit, imprimat şi, de micşorarea unor cheltuieli pe produs ca urmare a creşterii producţiei, şi ca atare şi-a făcut rezerve la preţul de cost — nişte „mici" rezerve de 628 000 lei ! Cu alte cuvinte, mă fac că nu ştiu că sunt modernizat, ca să mă laud că m-am modernizat ! Sistemul a fost găsit ingenios şi drept urmare, îmbrăţişat şi de alte surate : „Flacăra roşie“-Bucureşti, „Dermatina“-Timişoara, „Securit“-Bucureşti etc. Cînd e vorba de modernizare de dragul modernizării, de introducerea ei fără dorinţa de a-i culege şi roadele, de aplicarea ei cu efecte exact contrarii, cheltuiala este prea mare şi lezează prea multe interese majore pentru a o putea admite! Departe de a fi un simplu act gratuit, modernizarea trebuie să urmărească automat o eficienţă precisă, ea se justifică şi trăieşte doar prin ceea ce oferă mai mult, mai bun, mai rapid, mai frumos, implicînd în mod necesar elementul progres. A o concepe altfel este absurd ! Absurd și mai cu seamă costisitor. Rezultatele concentrării şi amplificării eforturilor lucrătorilor de pe ogoare în campania agricolă de toamnă, pot fi exprimate în modul cel mai laconic în cîteva cifre : la 31 octombrie semănatul griului în unităţile agricole de stat şi cooperatiste a fost efectuat în proporţie de 96 la sută. La aceeaşi dată recoltarea porumbului în întreprinderile agricole de stat s-a realizat pe 93 la sută, iar în cooperativele agricole de producţie pe 88 la sută din plan. Culesul cartofilor se apropie de sfîrşit, lucrările fiind încheiate pe 94 la sută din suprafeţele cultivate. Dacă ţinem însă cont de faptul că ne aflăm la 1 noiembrie, neterminarea unor lucrări este de natură să perpetueze îngrijorări. Fiindcă deşi epoca optimă a fost de mult depăşită, la ora actuală mai avem de pus la germinat sămînţa de grîu, pe mai bine de 119.000 hectare. Sunt vizate îndeosebi judeţele Harghita (58 la sută din plan), Mureş, Sibiu, Covasna, Cluj, Hunedoara, Sălaj şi altele, unde datorită ploilor şi întîrzierilor la recoltarea cu prioritate a terenurilor pe care urmează să se pună grîu, mai sînt de însămînţat importante suprafeţe. Sínt vizate totodată şi unele unităţi agricole de stat. Deşi în ansamblu planul pe I.A.S. la semănat a fost depăşit cu două procente, întreprinderile din judeţele Suceava, Botoşani, Harghita şi altele, cu toate că dispun de o bază tehnico-materială corespunzătoare, au rămas... de căruţă, se prezintă cu restanţe la semănat. Cercetarea ştiinţifică, practica unităţilor agricole fruntaşe la cultura griului, au arătat că însămînţările după 1 noiembrie determină o serie de întîrzieri, scăderea tot mai mare de recoltă la hectar. Iată de ce este imperios necesar ca, în cel mai scurt timp posibil, prin organizarea mai multor schimburi de lucru prelungit, să se încheie această lucrare de o excepţională însemnătate pentru producţia anului viitor. Nesatisfăcător decurge pe alocuri şi culesul, cu toate că în ultimul timp s-au făcut progrese evidente in direcţia accelerării ritmului de recoltare. Intr-o serie de judeţe se mai află încă pe cîmp importante cantităţi de cartofi sau porumb. Pe total sectoare mai avem de scos cartofi de pe aproximativ 15 000 hectare şi de adunat porumb la cooperativele agricole (în special din judeţele Braşov, Harghita, Mureş, Cluj, Satu Mare, Sălaj şi altele) de pe aproximativ 260 000 hectare. Vremea este încă prielnică şi ea trebuie pretutindeni folosită din plin, spre a pune neîntîrziat la adăpost de intemperii întreaga recoltă. Grăbirea culesului solicită din partea direcţiilor agricole judeţene şi uniunilor cooperatiste sprijinirea multilaterală, zilnică a unităţilor rămase în urmă, astfel ca în cîteva zile şi capitolul recoltării să poată fi închis. Este necesară în acelaşi timp, impulsionarea livrărilor produselor la fondul de stat şi a lucrărilor de pregătire a solului pentru însăminţările de primăvară. Ing. V. STANCU le sa fie terminate in cel mai scurt timp! Articolul „Prestările de servicii ocolesc lumea satului“ publicat în ziarul nostru, a stirnit ecou în rîndul celor ce răspund sau se ocupă de acest sector de activitate deosebit de important pentru locuitorii satelor. Un punct de vedere asupra acestei probleme am primit şi din partea tovarăşului IOSIF POPA, vicepreşedinte al Centrocoop. Reproducem în cele ce urmează unele aspecte ridicate de domnia sa : „Este adevărat că activităţii de prestări servicii pentru populaţia satelor nu i s-a acordat atenţia cuvenită cu ani în urmă. In anul 1966, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a aprobat un amplu program de dezvoltare a prestărilor de servicii în comune, delimitînd şi stabilind sarcini pentru cooperaţia de consum, cooperaţia meşteşugărească şi cooperaţia agricolă de producţie. Ca urmare a măsurilor practice întreprinse de conducerea Centrocoop, sarcinile atribuite cooperaţiei de consum, prin programul mai sus amintit, se înfăptuiesc cu succes. Bunăoară, numai în anii 1966—1968 reţeaua unităţilor prestatoare de servicii a crescut mai mult decit dublu faţă de cea existentă la sfârşitul anului 1965. In prezent cooperaţia de consum are organizată la sate o reţea care numără peste 15 500 unităţi, în care lucrează peste 27 500 de meseriaşi. Numărul profilelor de activităţi prestatoare de servicii pe ansamblul cooperaţiei d° consum a ajims la 100. Numărul mediu de unităţi pe comună administrativă a crescut de la 1,0 cît revenea în anul 1965 la 6,0 în prezent. Pentru a servi populaţia din localităţi mici unde nu este viabilă şi eficientă organizarea unor unităţi stabile de prestări servicii, tot mai multe cooperative de consum săteşti au trecut la organizarea muncii la domiciliul meseriaşilor existenţi în asemenea localităţi, precum şi la deplasarea periodică — în cursul săptămînii — a meseriaşilor din unităţile stabile cele mai apropiate de aceste localităţi. ’ împărtăşim opinia exprimată in articol că, cu toate realizările obţinute în ultimii ani, prestările de servicii pentru populaţia de la sate nu satisfac încă necesităţile potrivit posibilităţilor acesteia. Actuala reţea de unităţi prestatoare de servicii, atît pe ansamblul cooperaţiei cît mai ales în unele judeţe nu este suficient dezvoltată şi proporţional amplasată pe teritoriu. O bună parte a unităţilor din reţea sunt concentrate în localităţi rurale mai dezvoltate, de regulă în centre de comună. Nu toate conducerile de cooperative de consum au dovedit preocupare susţinută pentru organizarea în fiecare comună a unităţilor de servicii — aşa numite clasice — croitorii, cizmării, frizerie-coafură, îmbunătăţirea continuă a servirii populaţiei săteşti prin unităţile de prestări servicii ale cooperaţiei de consum,preocupă îndeaproape conducerea Centrocoop. Recent problema prestărilor de servicii a constituit obiectul unei ample analize într-o şedinţă a Biroului Comitetului Executiv Centrocoop, în urma căreia s-a adoptat un plan de măsuri pentru dezvoltarea în continuare în ritm susţinut a acestei activităţi. In cadrul acestor măsuri, un loc principal îl ocupă problemele legate de organizarea în fiecare comună administrativă a unor unităţi prestatoare de servicii cu profiluri de : croitorie, cizmărie, frizerie-coafură şi în raport de cerinţele populaţiei şi creării condiţiilor materiale a unor unităţi în profiluri de electromecanică (instalaţii electrice, lăcătuşerie, tinichigerie, sudură etc.), sifonărie-răcoritoare, remaiat ciorapi, broderie-lenjerie, închiriat veselă şi alte obiecte de uz casnic, personal şi gospodăresc. De asemenea, s-a prevăzut intensificarea organizării unor unităţi care să activeze pe mai multe comune administrative în profiluri diferite. Pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale, a modernizării unităţilor şi dotării lor cu maşini, utilaje, scule şi mobilier, s-a prevăzut alocarea unui volum sporu de fonduri, pentru investiţiile anului 1969. Apreciem că articolul publicat în ziarul dv. constituie un ajutor pentru activitatea noastră şi a organizaţiilor din sistemul cooperaţiei de consum, va trezi interesul factorilor de răspundere din comune pentru a sprijini cooperativele de consum săteşti să-şi îndeplinească în condiţiuni îmbunătăţite sarcinile ce le sunt încredinţate pe linia servirii populaţiei“. EXTINDEREA GAMEI DE SERVICII LA SATE : .1 PE URMELE ARTICOLELOR PUBLICATE t înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate, noua secţie de tratamente termice a uzinelor „Tractorul" din Braşov, prezentată în imagine, va contribui la sporirea producţiei şi calităţii produselor. Recent, în aceste uzine a mai avut loc o premieră industrială : asimilarea şi introducerea în fabricaţie de mare serie a tractorului „U-400", pe lîngă cele cinci tipuri pe care le produceau pînă acum Foto : ION POPOVICI