România Liberă, mai 1969 (Anul 27, nr. 7630-7655)

1969-05-01 / nr. 7630

„România libera" nr. 7630 — i.V.1069 — pag. a I-a. TG. MUREŞ . IL VEŢI VEDEA LA EREN’69 e o masă a laboratorului uzinei „Metalotehnica“ din T. Mureş am văzut ieri un palat d­intr-o­­postară c­umva neobişnuita, pregătîn­­u-se să îmbrace o haină meta­­ică, „îmbrăcămintea“ cu care a începe să circule prin lume, Alături de primele elemente ale cestei haine — cîteva carcase era confecţionate — un desen nfăţişa, celor ce ştiu să citească cest limbaj tehnic, în conturu­­ile sale finale, noul aparat aşa um se va prezenta el vizitato­­ilor expoziţiei ce va marca, în Bucureştiul verii lui 1969, anul 5 de la eliberarea patriei. Este vorba de o invenţie, una in multele izvorîte din imagina­­ra creatoare a oamenilor muncii in ţara noastră. Prin înregistra­­ea la Oficiul de stat pentru in­tenţii a unui dosar purtînd nu­­nărul 56 377, Filep Em­őd, un înăr în vîrstă de 27 de ani, membru al colectivului serviciu­­ul de cercetări al uzinei „Meta­­otehnica“ şi-a înscris numele în vidul inventatorilor, întreprinderea mureşeană pro­­duce utilaje şi piese de schimb pentru Întreprinderile de indus­­rie uşoară. O pondere dintre ele mai mari, în ansamblul sec­­iilor, o au atelierele de trata­­ment termic. In căldura acesto­ra, metalele își modifică struc­­ția erimeniVptoDriettan­e me­ V VARIAS LA ÎNTRECERE CU TIMPUL ariaşul este una din comu­nele bănăţene care atrage atenţia, nu atît pentru di­mensiunile ei, cit pentru hărni­cia şi priceperea oamenilor. Lo­calnicii, români, sîrbi, germani, maghiari, înfrăţiţi în muncă şi idealuri, au ridicat de la un an la altul prestigiul realizărilor proprii, faima recoltei de aici trecînd de mult graniţele jude­ţului. In aceste zile pe ogoarele din preajma comunei, acolo unde se hotăreşte soarta recoltelor bogate, pulsează o activitate rodnică. Sute de oameni se iau la întrecere cu timpul, care în primăvara aceasta le-a jucat destule feste. Terminarea insă­­mînţărilor din prima epocă, fap­tul ca în prezent se seamănă ul­timele suprafeţe cu porumb din cele peste 1 300 de hectare pre­văzute — sînt dovezi că toanele vremii nu sînt de neînvins. — Unul din angajamentele voastre — ne spune tov. DUŞAN VLASCICI, preşedintele uni­tăţii , a fost acela ca in cinstea zilei de 1 Mai să terminăm lu­crările din actuala campanie. In felul acesta, considerăm că am dat un răspuns concret chemă­rii lansate de Conferinţa jude­ţeană de partid a judeţului Ti­miş către toţi oamenii muncii din agricultură. Totodată, în ca­drul angajamentelor noi ne-am propus ca, în acest an, să obţi­nem de pe fiecare hectar de po­rumb o producţie medie de 5 000 kg de boabe. Iar cuvîntul dat trebuie să devină faptă... Această hotărîre de a tradu­ce în viaţă angajamentele luate am cunoscut-o pe fiecare tarla, la fiecare cooperator şi mecani­zator în parte. Se lucra din plin mai ales la semănatul porumbu­lui şi în grădina cu legume, pes­te tot obţinîndu-se performanţe deosebite. Mecanizatorii de pe cele 32 de tractoare erau mîndri BUCUREŞTI" In graiul CIFRELOR Ş­ase insigne de fruntaş, o medalie jubiliară, o me­dalie a muncii... toate astea înseamnă, în limbajul muncitorului VASILE BO­­TESCU de la Uzina de anve­lope „Danubiana“, din Bucu­reşti , „să fii mereu în pri­mele rînduri“, aşa cum îi în­vaţă el mereu, pe toţi cei din echipa sa. Şi au de la cine în­văţa. ...„Angajamentul meu in întrecerea socialistă este să-mi depăşesc planul cu 10 la sută, adică echivalentul zilnic al li­nei anvelope în plus. Şi sunt mulţumit de rezultatele muncii mele. Pentru beneficiile reali­zate în 1968 am primit o primă echivalenţă cu trei salarii. Asta se adaugă la satisfacţia că azi foştii mei ajutori sunt şefi de maşină şi, de asemenea, frun­taşi... Secţia noastră este prin­tre primele pe uzină, iar uzina...“ — Uzina poate raporta — de­clară directorul general, dr. ing. TANASE VOLINTIRU — în cadrul întrecerii socialiste, în­deplinirea şi depăşirea angaja­mentelor. Bunăoară, la produc­ţia globală era prevăzut să se realizeze pînă la 1 mai 10 mi­lioane lei peste plan şi se vor realiza mai mult de 12 milioane lei. Valoarea producţiei marfă vindută şi încasată se va de­ P VALEA UZULUI COTELE BARAJULUI pare că nicăieri primă­vara aceasta năbădă­ioasă nu s-a făcut mai mult simţită ca pe Valea Uzului Furtunile, viscolele, ploile s-au ţinut lanţ. Cu toate acestea, pe şantierul Complexului hidrotehnic mun­ca nu a încetat nici o clipă. Pentru constructorii de aici nici o satisfacţie nu poate fi mai mare decit aceea de a privi cum sub ochii lor bara­jul se înalţă metru cu metru, luîndu-se la întrecere cu turlele marilor macarale. In corpul acestui uriaş colos urmează a se turna circa 800 000 mc de beton, aproape o dată şi jumă­tate mai mult decit în barajul de pe Argeş. El va ţine în spi­ Intrată recent în funcţiune. Uzina de fibre sintetice din Iaşi este unul din obiectivele importante ale actualului cincinal. Prin construirea ei, industria chimică românească îţi sporeşte potenţialul tehnic şi capacitatea de a valorifica superior bogățiile naturale ale țării. ­v SECVENŢE DINTR-O GALAŢI CREŞTE ŞIRUL PREMIERELOR N­e­c Ulam ,pe­ platiarmaa side­rurgică de la Galaţi, plat­formă a afirmării potenţia­lului tehnic şi uman al indus­triei noastre metalurgice, loc de îmbinare a hărniciei şi pricepe­rii constructorilor siderurgişti. Ieri am avut prilejul să consem­năm botezul focului la cel de-al treilea convertizor al oţelăriei. Iată-ne acum lingă ţerarii lui Cioranu şi Rogojinaru, lingă montorii conduşi de Ştefan Micu şi electricienii lui Chirpac, în momentul înfăptuirii, înainte de termen, a unui alt angaja­ment luat în întrecere. Fiecare dintre aceştia era conştient că orice zi devansată la execuţia lucrării încredinţate lor — cel de-al doilea grup al Fabricii de oxigen — va contribui la obţi­nerea unor importante sporuri de oţel. Şi într-adevăr, cele 69 de zile cîştigate faţă de termenul fixat au permis ca şi prima şar­jă la convertizorul III al oţelă­riei să fie elaborată cu un avans aproape la fel de mare. Ca o reacţie în lanţ, aceste d­ouă premiere industriale ale platformei, gălăţene declanşează acum altele : la laminorul de ta­blă groasă, la fabrica de blocuri id­omitice, la laminorul sle­­bing. Fiecare dintre acestea se vior îmbogăţi cu obiective noi, de înalt nivel tehnic consem­­nînd tot atîtea angajamente în­deplinite. Cumulate pe făgaşul ntrecerii socialiste, asemenea în­făptuiri finalizează primele pa­tru luni din 1969, cu realizarea a 31,5 la sută din planul anual. ...Sintem­ de citeva minute în cabina de acţionare a giganticii macarale Derik de pe şantierul principalului obiectiv al anului 1969 , Jurnalul nr. 2 de 1 700 m.c. Urmărim atenţi manevrele ma­caragiului Nicolae Roşu care ri­dică la cota cea mai înaltă a lu­crării un „pachet“ de construc­ţii metalice. — De pe această platformă — ne lămureşte şeful de lot, ingi­nerul CONSTANTIN BALTA — porneşte construcţia de deasupra gitului furnalului. începe deci ultima etapă a montajului pe verticală la noul furnal. De cîteva zile şi lucrările din interiorul acestuia au intrat în­­tr-o fază hotăritoare. Adunate de la fiecare lot de lucrări, substanţialele avansuri pregătesc conectarea celui de-al doilea furnal gălăţean cu două luni înainte de termen în circuitul marelui combinat. canice, magnetice. A cunoaşte exact aceste modificări înseam­nă a deţine posibilitatea de a prescrie, pentru fiecare oţel destinat tratamentului termic, „reţeta“ cea mai adecvată. Apa­ratul inventat de Filep E­­med tocmai asta face: ci­teşte variaţiile structurii cris­taline ale oţelurilor. Cum ? Cu mare exactitate, pentru că în construcţia aparatului său, in­ventatorul a introdus sesizarea variaţiilor magnetice pe cale electronică. Cu mare rapiditate, pentru că elimină analizele chi­mice şi metalo­grafice folosite pînă­ acum. Ieftin, pentru că preţul de confecţionare este foarte scăzut. Şi ar mai fi de adăugat ceva: posibilitatea creată de acest aparat de a se elabora un catalog al parametri­lor de tratament termic pentru oţelurile româneşti. Il vom vedea, deci, la EREN ’69, alături de numeroase alte dovezi ale gîndirii creatoare din rîndul colectivelor de muncă din întreprinderile ţării, că de cîteva zile şi-au depăşit cu consecvenţă viteza planificată la semănat. Brigadierii S. Coman, B. Petrov, I. Bürger, înconju­raţi de sute de cooperatori, zo­reau lucrările pe cîmp, urmărind în acelaşi timp calitatea acestora. Seara, la cotidianul bilanţ, după ore de muncă încordată, am putut citi bucuria datoriei îndeplinite. Fusese o zi rodnică în realizări. Angajamentele luate în cinstea lui 1 Mai au fost şi aici respectate. BRAŞOV ANGAJAMENTUL ? PE TOATĂ LINIA DEPĂŞIT î­nconjurată de uzine de re­nume despre a căror pro­ducţie întreaga ţară este informată cu o regularitate ma­tematică,, întreprinderea de pre­fabricate şi elemente de con­strucţii din Braşov este, intr-un fel oarecare, destinată anonima­tului. Cu o intrare mai puţin ară­toasă şi de loc impunătoare, în­treprinderea nu atrage privirea şi nici nu trezeşte interesul vizi­tatorului ocazional, aşa cum o fac, cu deplin şi meritat succes, uzinele­­ de autocamioane „Steagull roşu", cele de trac­toare sau­ uzina Metrom. Şi totuşi aici, pe terenul ei, s-au născut în cei douăzeci de ani de existenţă pe care-i va sărbători anul acesta, miile de apartamente care au îmbo­găţit prin culoare, confort şi linii arhitecturale moderne ora­şul de la poalele Tîmpei. O expoziţie originală în fe­lul ei prin exponatele pe care le prezintă — panouri mari prefabricate demonstrînd un înaintat grad de finisaj — ţine loc de carte de vizită. Privind atent mostrele ex­puse intuieşti de la început intenţia şi dorinţa autorilor lor de a fi, în sectorul materia­lelor de construcţie, ceea ce sunt uzinele vecine în ramura construcţiilor de maşini. Pentru colectivul întreprin­derii de prefabricate şi ele­mente de construcţii din Bra­şov ca şi pentru constructorii de pe şantiere, iarna, anormal de lungă şi de capricioasă a acestui an, a stingherit destul de serios procesul de fabri­caţie. Au trebuit eforturi sus­ţinute pentru ca atît planul cit şi angajamentele luate în Între­cerea socialistă să nu fie com­promise. De data aceasta însă, noţiunea de efort se referă mai puţin la efortul fizic şi mai mult la cel intelectual solicitat de o mai bună organizare a produc­ţiei şi a muncii, de o mai atentă distribuţie şi dirijare a poten­ţialului tehnic şi uman. Comi­tetul de direcţie s-a transformat cu adevărat în această perioadă într-un comandament central în mîinile căruia s-au adunat toate firele producţiei. Sistemului in­formaţional i s-a imprimat rit­mul impus de viteza cu care se schimbau datele de bază ale fabricaţiei. Toate aceste amă­nunte le-am aflat de la ingi­nerul ION MOICEANU, direc­tor al întreprinderii şi preşe­dinte al comitetului de direcţie. — Şi rezultatele, tovarăşe di­rector . — Trimestrul I încheiat cu depăşiri atît la principalii indi­catori de plan cit şi la angaja­mente. In luna a IV-a am reu­şit să depăşim... depăşirile: la producţia suplimentară rezulta­tele sunt apropiate angajamen­tului pe întregul an ca şi la be­neficii, productivitate şi econo­mii de metal. — O realizare deosebită ? — Omologarea „pisoanelor“ din planul nostru de asimilare a produselor noi. Le-am denu­mit aşa pentru că sunt nişte elemente curbe, in formă de pi, folosite la acoperirea halelor industriale constituind prin nou­tate şi eficienţa deosebită o premieră mondială. Pentru realizarea lor au cooperat trei colective : Direcţia generelă de prefabricate, Institutul de pro­iectări construcţii tip şi noi. Primele 9 elemente le pregă­tim pentru a le expune în ca­drul „Expoziţiei Realizărilor E­­­conomiei Naţionale“. Aşadar, pe curînd la Bucu­reşti, păşi cu cinci milioane lei faţă de trei milioane prevăzute. Am apelat la graiul cifrelor pentru a ilustra succesele co­lectivului uzinei. Dar cine poa­te evalua în cifre sîrguinţa, dra­gostea de muncă, ataşamentul faţă de uzină, abnegaţia chiar, de care au dat dovadă oamenii noştri în condiţiile iernii grele care abia a trecut ? ! Iată un „produs“ al „Danubianei“ nu mai puţin valoros decit cele care i-au adus faimă. Oamenii uzinei...“ O altă întreprindere de frun­te a Capitalei, uzinele „23 Au­gust“ se prezintă şi ele cu un buchet frumos de înfăptuiri. Azi pe cartea de vizită a uzi­nei se poate trece alături de impunătoarele agregate desti­nate industriei metalurgice aşa cum sunt Blumingul de 1 300 mm de la Hunedoara, executat cu trei luni înainte de termen, — noul laminor de 6 ţon­ de la Uzinele Republica, sau lamino­rul de tablă groasă de la Ga­laţi şi cele aproape 5 000 tone de utilaj pentru furnalul nr. 2 de la Galaţi. Un ultim lot cu această destinaţie era gata să părăsească atelierul de montaj. E vorba de aparatura de încăr­care pentru furnal şi pentru instalaţia de aglomerare a mi­nereului, şuberele de aer cald etc. — De 34 de ani de cînd lu­crez în uzină — ne spune co­munistul IONESCU NICOLAE, şeful uneia din echipele de montaj din secţia de construc­ţii mecanice, pot afirma fără să greşesc că am fost martor activ al multora din realizările uzinei noastre, al transformări­lor calitative pe care le-au su­ferit produsele fabricate aici. Parcă a fost ieri clipa cînd am asamblat şi făcut ultimele pro­be la utilajele destinate furna­lului nr. 1 de la Galaţi. Şi iată că acum se apropie de finiş şi montajul celui de al doilea, pentru care am reuşit să exe­cutăm utilaje mai repede şi mai bine. S -a încetăţenit tradiţia, în sfertul de veac pe care l-am parcurs de la ziua eliberării patriei, ca sărbătoarea de la 1 Mai să prilejuiascâ ţi un prim bilanţ al înfăptuirilor în muncă. De fiecare dată, demonstrînd în faţa tribunelor, oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe ogoare ţi de pe şantiere, din cele mai variate domenii de activitate, îţi fac un titlu de mîndrie din a raporta că au contribuit cu un plus de inițiativă, de forţă creatoare la ţuvoiul de realizări ale economiei patriei. Aşa va fi ţi mîine, în fața sărbătoreştilor tribune ale Intîiului de Mai. Ecouri venite din toate coifurile ţării consemnează fru­moase fapte de muncă, ample înfăptuiri. Buchetele succeselor obţinute în cel dintîi trimestru al acestui an, dar mai cu seamă în luna aprilie, vor înfrumuseţa, în ziua festivă de astăzi, mai mult decit florile pri­măverii, străzile şi pieţele oraţelor noastre. Acest 1969, care marchează evenimentele importante în viaţa ţării ţi a poporului — împlinirea a 25 de ani de la eliberarea ţării ţi pregătirea celui de-al X-lea Congres al partidului —, acest 1969 care este hotă­­ritor pentru îndeplinirea cu succes a pla­nului cincinal, se desfăşoară în condiţiile unei puternice emulafii, a unor merituoase strădanii colective pentru realizarea exem­plară a sarcinilor planificate, încadraţi în întrecerea socialistă, siderurgiştii din noua cetate a oţelului de pe Dunăre şi construi­­e, la­­ pe­torii care, la Porţile de Fier, se pregătesc să pună în slujba omului energia apelor, chi­­miştii Brazilor ţi Piteţtilor ce valorifică la cote mereu mai înalte bogăţiile adîncurilor ţi oamenii ogoarelor care, luptă să învingă natura ostilă, milioanele de oameni de cele mai variate profesii, de toate naţionalităţile, îţi aduc părticica lor de contribuţie la grandioasa operă pe care o făureşte între­gul popor sub conducerea partidului. Secvenţele pe care le înregistrăm in rin­­durile ce urmează, care prezintă fapte ale unor oameni diferiţi, din locuri de muncă diferite, secvenţe consemnate în cursul zilei de ieri de către redactori­­i corespondenţi ai ziarului, sunt mărturii ale atmosferei de avînt patriotic care pulsează viu, în acest ajun de 1 Mai, pe toate meleagurile patriei. ÎNFLĂCĂRATĂ ÎNTRECERE nare aproape 100 milioane metri ,cubi­ de apă. ..pu­şcare, se va asi­gura alimentarea localităţilor şi a unor centre industriale de pe Valea Trotuşului. De la înălţimea celor 36 de metri, blocul 22 domina întregul şantier, încă 12 metri şi va ajunge la nivelul prevăzut pen­tru prima etapă de construcţie a barajului, cînd va începe acu­mularea apelor. Conform grafi­celor, acest eveniment ar trebui să aibă loc la sfîrşitul anului 1970. Constructorii au însă un angajament de onoare : să de­vanseze acest termen cu un an. Sînt hotărîţi să-şi respecte cuvîntul dat. Iată explicaţia însufleţirii, a dîrzeniei cu care se munceşte pe şantier. Cînd Toader Stere a hotărît să se urce cu macaraua sus, pe buza pantei abrupte a muntelui, pentru a grăbi lucrările de be­­tonare, sau atunci cînd s-a în­cumetat să păşească cu ea peste construcţia suplă a podului ce traversează şantierul, cu gîndul la realizarea angajamentului a făcut-o. Şi tot din dorinţa de a nu pierde nici o zi de lucru, betoniştii din echipele lui Nico­lae Asimionesei şi Remus Bal­tag, mecanicul Marin Sia, mais­trul Radu Neacşu şi mulţi alţi constructori, în frunte cu ingi­nerul Cornel Andrei, şeful lo­tului baraj, au înfruntat zile şi nopţi de-a rîndul apele dezlăn­ţuite ale Uzului, salvînd şantie­rul de inundaţii. Pentru că aici la Poiana Uzului, îndrăz­neala, iniţiativa şi curajul, se află la cele mai înalte cote. In marea luptă cu timpul nimic nu a fost lăsat la voia întîm­­plării. Totul este calculat şi sta­bilit cu precizie. De la tovarăşul Radu Scu­­telnicu, inginerul şef al şan­tierului, aflăm că rod al pre­ocupării specialiştilor de aici, a fost pusă la punct o tehno­logie originală de betonare a blocurilor de pe versanţi, prin înlocuirea transportului pe plan înclinat, prevăzut de proiect, prin transportul cu mijloace auto, efectuat pe o cale de acces amenajată in amonte de baraj. In aceste zile din preajma lui 1 Mai a şi început betonarea primelor blocuri de pe cei doi versanţi. Se poate spune că pe şantierul de la Poiana Uzului noul este la el acasă. Nou este faptul că pentru prima dată la construcția unui baraj de ase­menea dimensiuni sunt folosite macarale-tum, după cum o noutate constituie utilizarea cofrajelor prefabricate din beton, care rămîn înglobate în corpul barajului. Pe lingă avantajul că se elimină con­sumul de material lemnos şi de metal, prin folosirea acestei metode preţul de cost al co­frajelor se reduce cu peste 15 la sută. O bună bucată de vreme, pe şantier s-a simţit lipsa nisipului. Cuiva i-a venit în minte ideea de a obţine nisip din sorturile de balast exceden­tare. Ea a fost materializată 1 “•‡-VJ ·'•••«•*‡ .­.A“ ,/!/ . v Dantelă de otel lă.„ Porţile de Fier prin construcţia unei instalaţii originale, o moară cu bare, a cărei productivitate este de aproximativ 15-20 m. c. nisip pe oră. Convertite în fapte, inteli­genţa, ideile născute pe şan­tier reprezintă aproape 4 000 m. c. beton turnat peste plan, peste 200 tone de ciment eco­nomisit în primul trimestru al anului. Un prim succes, o cer­titudine că angajamentele con­structorilor vor fi îndeplinite. PORŢILE,­ DE PIER LA ORIZONT ECLUZA L­a sute de kilometri de Ga­laţi ,pe malurile aceluiaşi fluviu, constructorii de la Porţile de Fier dau o replică la fel de reconfortantă realizărilor colegilor lor siderurgiști. După ce, cu ani în urmă, ei au împins apele Dunării către mijlocul al­biei, opunîndu-le pieptul de oțel al batardoului celular, construc­torii marelui complex hidroener­getic le readuc, în vara aceasta, docile, din nou lîngă mal. Peste cîtva timp va avea loc aici un eveniment deosebit: inun­darea ecluzei. Luată în înţe­lesul strict al cuvîntului, inun­darea este, prin natura sa, stihi­­nică şi distructivă. In cazul de faţă, constructorii o doresc şi o programează, pentru că stă în puterea lor s-o stăpînească, fo­losind-o în interesul oamenilor. Pentru început, inundarea va permite executarea probelor la echipamentul ecluzei în pre­zenţa apei. Ulterior, funcţionarea acestei porţi fluviale româneşti care va prelua, pentru o perioa­dă, întregul trafic naval din acest sector, este condiţionată, de asemenea ,de nivelul ridicat al apei în camerele sale, ca ur­mare a completei închideri a al­biei Dunării. Constructorii, şi alături de ei montorii, şi-au propus să de­vanseze calendarul pi­n nume­roase lucrări, executate înainte de termen. — La sfîrşitul acestei luni, ne-a informat GAVRILA UR­­CAN, inginer şef al grupului de şantier I.C.H. Porţile de Fier, constructorii noştri realizează lucrări suplimentare în valoare de 17 milioane lei, din care 14 000 m.c. de beton pus în operă peste sarcinile de plan, precum şi scăderea cu 60 de zile a ter­menului de executare a excava­­ţiilor în aluviunii la portul de aşteptare din amonte. La rîndul său, colectivul şan­tierului local „Energo-montaj“ întîmpină marea sărbătoare a oamenilor muncii cu circa 1 000 tone de echipamente montate în fundaţii peste sarcinile de plan. In avalul ecluzei se apropie de sfîrşit montajul instalaţiilor hi­draulice pentru acţionarea por­ţilor. Peste tot, creatorii biografiei contemporane a Porţilor de Fier, părticică din propria­ lor biogra­fie­ ,lucrează intens. Drumul apei trebuie să fie gata la timp şi tra­diţia din acest sfert de secol de viaţă şi creaţie liberă a con­structorilor de obiective hidroe­nergetice — care şi-au respectat de fiecare dată cuvîntul — este continuată. Steaguri flutură în aceste zile pe turnul de comandă abia con­struit. De aici, de la mare înăl­ţime, va fi dirijată navigaţia prin ecluză. Cele două flamuri exteri­orizează bucuria a încă unei trepte parcurse către cotele fi­nale ale construcţiei. Cele cîteva instantanee înregistrate mai sus reprezintă frînturi dintr-un uriaş efort colectiv pus în slujba unor nobile idealuri : dezvoltarea economică a patriei, creşterea bunăstării poporului. Ansamblul de măsuri pentru perfec­ţionarea continuă a conducerii şi planificării economiei naţionale, preconizat de Conferinţa naţională a partidului şi transpus, în ultimii ani, cu consecvenţă, în viaţă, a con­tribuit la stimularea energiilor, la obţinerea unui substanţial plus de eficienţă în toate domeniile de activitate. închinînd realizările obţinute în întrecerea socialistă marilor eveni­mente ale acestui an, întregul nostru popor îşi vădeşte o dată mai mult înflăcăratul patriotism, adeziunea sa totală la politica partidului de construire a socialismului şi com­u­nismului în patria noastră.

Next