România Liberă, iunie 1969 (Anul 27, nr. 7656-7680)
1969-06-01 / nr. 7656
Fruierari din toate tarile, unitiva 1 Anul XXVII nr. 7 656 8 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE PROJECT DIRECTIVELE Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976-1980 . In ultimii patru ani, energia creatoare şi eforturile poporului nostru au fost îndreptate spre înfăptuirea amplului program stabilit de Congresul al XX-lea al Partidului Comunist Român pentru dezvoltarea forţelor de producţie, perfecţionarea relaţiilor socialiste, a întregii vieţi economice şi sociale a ţării. Bilanţul realizărilor pe anii 1966—1968 arată că planul cincinal — elaborat pe baza directivelor Congresului şi cuprinzînd prevederi superioare acestora — se îndeplineşte cu succes, obţinîndu-se progrese însemnate în toate sectoarele de activitate. Ritmul mediu anual de dezvoltare a industriei în perioada 1966—1968 a fost de 12,3 la sută, faţă de 10,8 la sută cît s-a prevăzut în cincinal pentru aceşti trei ani, realizîndu-se o producţie suplimentară de circa 20 miliarde lei. Producţia industrială a anului 1968 este mai mare decît cea obţinută în decursul primului cincinal 1951— 1955. In toate ramurile s-au realizat sporuri importante de producţie, iar în cele care au rol esenţial pentru progresul întregii economii naţionale — energia electrică, metalurgia, construcţia de maşini şi chimia — s-au obţinut creşteri superioare faţă de media pe ansamblul industriei, în anul 1968, producţia de energie electrică a ajuns la 27,8 miliarde kWh, sporind cu 62 la sută faţă de 1965. S-a dezvoltat baza de metal a ţării, producţia de oţel — de aproape 5 milioane tone —fiind cu 39 la sută mai mare decît la începutul cincinalului. Producţia industriei construcţiilor de maşini a crescut cu 56 la sută; această ramură asigură în prezent circa două treimi din necesarul de utilaje şi maşini al economiei. Valorificînd la un nivel mai înalt importante resurse ale ţării, chimia — cea mai dinamică ramură industrială — a realizat o producţie care a depăşit cu 75 la sută nivelul anului 1965. Industria bunurilor de consum a cunoscut, de asemenea, o creştere însemnată; ea produce o gamă mai largă de sortimente şi contribuie în mai mare măsură la satisfacerea cerinţelor variate ale populaţiei. In perioada 1966—1968, ritmul mediu anual de creştere a producţiei industriei uşoare a fost de 11,5 la sută, iar cel al industriei alimentare de 7,7 la sută. în aceşti trei ani s-a asigurat ridicarea nivelului tehnic al producţiei, s-a asimilat un număr însemnat de produse cu caracteristici tehnico-economice superioare, a sporit capacitatea uzinelor noastre de a rezolva cu succes probleme tehnologice de o tot mai mare complexitate. Agricultura a înregistrat, de asemenea, progrese simţitoare în creşterea şi intensificarea producţiei, punînd mai larg în valoare avantajele formelor socialiste de organizare şi rezervele existente în această ramură. Deşi condiţiile climatice nefavorabile nu au permis realizarea integrală a producţiilor agricole planificate pe 1968, totuşi în perioada 1966— 1968 s-a obţinut o producţie globală agricolă care a depăşit limita superioară prevăzută în cincinal pentru aceşti ani cu peste 2 miliarde lei, asigurîndu-se nevoile de consum ale populaţiei, aprovizionarea industriei cu materii prime şi disponibilităţi pentru export. Comparativ cu anii 1963—1965 s-au obţinut producţii superioare cu 2 milioane de tone la cereale, cu 26,4 la sută la legume şi 31—35 la sută la sfecla de zahăr, floarea-soarelui şi cartofi. O dată cu industria şi agricultura, o dezvoltare continuă au cunoscut transporturile, construcţiile şi celelalte ramuri ale producţiei materiale, care au contribuit la progresul multilateral al patriei. Creşterea potenţialului economic al ţării a fost asigurată prin înfăptuirea unui susţinut program de investiţii. în anii 1966—1968, în economia naţională s-au investit din fondurile centralizate ale statului circa 155 miliarde lei — cu 2 miliarde lei mai mult decît s-a prevăzut — ceea ce depăşeşte volumul investiţiilor realizate în întreaga perioadă 1950—1960. Corespunzător orientărilor stabilite de Congresul al IX-lea, cea mai mare parte a investiţiilor a fost îndreptată spre ramurile producţiei materiale, îndeosebi spre industrie şi agricultură. Prin realizarea acestui important volum de investiţii, în primii trei ani ai cincinalului au intrat în funcţiune peste 700 noi capacităţi de producţie şi obiective industriale importante, au fost modernizate şi reutilate numeroase întreprinderi din toate ramurile economiei, s-a extins baza materială a activităţii ştiinţifice şi social-culturale , s-a îmbunătăţit, în continuare, repartiţia pe teritoriul ţării a forţelor de producţie, au fost amplasate noi obiective industriale în zonele mai puţin dezvoltate. In industrie şi alte ramuri neagricole s-au creat aproape o jumătate de milion de noi locuri de muncă, asigurîndu-se mai buna folosire a forţei de muncă şi creşterea veniturilor populaţiei, înnoirea şi modernizarea mijloacelor de muncă şi a proceselor tehnologice, ridicarea nivelului tehnic al producţiei în toate ramurile, creşterea nivelului de pregătire şi a experienţei cadrelor, folosirea mai deplină a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru în întreprinderi au dus la sporirea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie şi creşterea acumulărilor băneşti. O mare însemnătate pentru ridicarea eficienţei economice au avut-o acţiunile iniţiate de partid privind perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, sporirea rentabilităţii , acţiuni care au contribuit la identificarea şi punerea în valoare a unor rezerve din economie. Productivitatea muncii pe un salariat a crescut în industrie cu aproape 27 la sută, într-un ritm mediu anual superior celui prevăzut, realizîndu-se pe această cale mai mult de două treimi din sporul producţiei industriale. Beneficiile obţinute peste prevederile iniţiale însumează circa 6 miliarde lei. Dezvoltarea economiei naţionale a avut loc în condiţiile unei mai largi participări a României la schimburile internaţionale, la diviziunea internaţională socialistă şi mondială a muncii. Ritmul mediu anual de creştere a comerţului exterior a fost în perioada 1966— 1968 de peste 12 la sută ; a sporit ponderea produselor industriale în exportul ţării. S-au dezvoltat continuu relaţiile comerciale cu ţările membre ale C.A.E.R., cu toate ţările socialiste , au fost extinse, totodată, legăturile economice cu alte ţări. Realizările obţinute în industrie şi agricultură, în toate ramurile producţiei materiale se oglindesc sintetic în dinamica venitului naţional, care în 1968 a fost cu circa 26 la sută mai mare decît în anul 1965 ; ritmul mediu anual de creştere a venitului naţional — de 8 la sută — a fost superior celui prevăzut pe primii trei ani din planul cincinal. Pe această bază au fost create condiţii ca, paralel cu alocarea unor fonduri sporite pentru acumulare, să se asigure resursele necesare creşterii sistematice a nivelului de trai. începînd cu anul 1967, un mare număr de salariaţi au beneficiat de sporirea, cu un an mai devreme decît era stabilit, a salariilor mici. Pe baza noului sistem de salarizare pînă în prezent s-a aplicat majorarea salariilor la circa 1,4 milioane salariaţi. în cursul acestui an se va realiza generalizarea noului sistem de salarizare în toate ramurile de activitate economică şi social-culturală, astfel ca în 1970 toţi salariaţii să beneficieze de salarii majorate. Pensia medie a crescut în perioada 1966—1968 cu 39 la sută, faţă de 35 la sută cît a fost prevăzut în planul cincinal pentru anul 1970 ; a fost introdus sistemul de pensionare a membrilor cooperativelor agricole de producţie; bursele studenţilor au fost mărite cu circa 20 la sută; din anul 1969 au sporit alocaţiile de stat pentru copii. Cheltuielile social-culturale din bugetul statului au crescut cu 37 la sută — de la 22,4 miliarde lei în 1965, la aproape 31 miliarde lei în 1968 — contribuind alături de creşterea veniturilor directe, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. In această perioadă s-a dezvoltat baza materială şi s-a îmbunătăţit activitatea în domeniul învăţămîntului, culturii, ocrotirii sănătăţii. Eforturi continue s-au făcut pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei ; în primii trei ani ai cincinalului s-au construit din fondurile statului peste 159.000 de apartamente ; au fost luate măsuri pentru diversificarea construcţiilor de locuinţe şi sprijinirea populaţiei în construcţia de locuinţe proprietate personală. Cu toate că în cursul cincinalului au fost majorate unele tarife şi preţuri, datorită faptului că veniturile sectoarelor respective nu acopereau cheltuielile, se prelimină ca nivelul salariului real să sporească pînă la sfîrşitul cincinalului cu cca 23 la sută, situîndu-se între limitele de 20— 25 la sută înscrise în directivele Congresului al IX-lea al partidului. Se prevede, de asemenea, că în 1970 se vor realiza sarcinile stabilite de congres cu privire la creşterea veniturilor reale ale ţărănimii. Pe baza programului stabilit de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din decembrie 1967 a fost adoptat şi este în curs de aplicare un complex de măsuri privind îmbunătăţirea continuă a organizării societăţii noastre, perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, în timpul scurt care a trecut de la adoptarea acestor măsuri, viaţa a demonstrat utilitatea şi viabilitatea lor, faptul că ele creează■ condiţii pentru stimularea iniţiativei maselor de oameni ai muncii, pentru ridicarea eficienţei economice în toate sectoarele de activitate. Desfăşurarea activităţii economice în primele luni ale anului 1969 evidenţiază că planul pe acest an se înfăptuieşte în bune condiţiuni. Oamenii muncii, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, desfăşoară o activitate intensă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor luate în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Există toate premisele ca, încă din 1969, să fie atins nivelul stabilit pentru 1970 — anul final al cincinalului — la o serie de produse importante cum sunt: aluminiu, cazane de abur industriale, motoare cu combustie imternă, aparate electrice de măsură, control şi mijloace de automatizare, maşini şi utilaje pentru industria metalurgică, industria materialelor de construcţii şi industria uşoară, vagoane de marfă, ciment, medicamente, ţesături tip bumbac, încălţăminte, conserve de carne, de peşte şi de legume, lapte de consum şi altele. Realzările din primii 3 ani ai cincinalului şi mersul îndeplinirii planului pe acest an dovedesc în mod convingător că sunt create condiţii ca sarcinile cu privire la creşterea producţiei industriale în anul 1970 faţă de 1965 cu 66—73 la sută şi într-un ritm mediu anual de 10,6—11,6 la sută să se realizeze peste limita superioară. Rezultatele obţinute pînă în prezent arată că este pe deplin posibil , ca ritmurile şi proporţiile dezvoltării economiei, principalele nivele ale producţiei materiale prevăzute în cincinalul actual să fie îndeplinite şi depăşite. Din analiza mersului economiei se desprinde însă că, pe lingă succesele dobîndite în aceşti ani, în anumite ramuri şi sectoare de activitate s-au manifestat şi neajunsuri. In unele cazuri investiţiile se realizează la costuri nejustificat de mari, cu durate lungi de execuţie. Datorită întîrzierilor în elaborarea proiectelor şi documentaţiilor tehnice, în contractarea instalaţiilor din ţară şi din import o serie de capacităţi de producţie, îndeosebi din chimie, metalurgie, prelucrarea lemnului şi industria alimentară, nu au fost date in producţie la termenul planificat; unele întreprinderi puse în funcţiune lucrează încă sub nivelul parametrilor tehnico-economici proiectaţi. La îngrăşăminte chimice, cauciuc sintetic, plăci aglomerate şi fibro-lemnoase, unele produse din industria alimentară realizările sunt sub prevederile cincinalului. Neajunsuri importante au existat în aprovizionarea cu materiale şi utilaje; ele au influenţat negativ ritmicitatea producţiei, gradul de folosire a capacităţilor, nivelul productivităţii muncii. In multe întreprinderi, cheltuielile materiale sunt ridicate, rentabilitatea nu corespunde gradului de dotare tehnică a producţiei. Este necesar ca întreprinderile, centralele industriale, ministerele şi celelalte organe centrale să ia toate măsurile pentru eliminarea acestor lipsuri, pentru perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii şi îmbunătăţirea continuă a activităţii economice. Realizările dobîndite în anii cincinalului pe tărîmul dezvoltării economice şi sociale a ţării au cerut eforturi susţinute din partea întregului popor. Prin munca rodnică şi însufleţită a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, a maselor largi de cetăţeni, fără deosebire de naţionalitate, România socialistă înaintează neabătut pe drumul progresului şi prosperităţii. La aniversarea unui sfert de veac de la Eliberare, poporul nostru, înfăptuind politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român, se prezintă cu succese remarcabile în dezvoltarea economiei şi culturii, în toate domeniile vieţii sociale şi de stat şi este ferm hotărît să asigure construcţia victorioasă a socialismului şi comunismului în patria Obiectivele şi sarcinile de bază ale dezvoltării economiei naţionale in perioada 1971 Partidul Comunist Român pune în centrul politicii sale economice continuarea în ritm înalt a procesului de edificare a unei economii moderne , bazată pe o industrie puternică şi o agricultură înaintată, pe folosirea cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane şi valorificarea superioară a resurselor ţării, pe utilizarea intensivă a întregului potenţial de producţie, pe o înaltă productivitate a muncii sociale , în vederea asigurării condiţiilor pentru satisfacerea în tot mai largă măsură a cerinţelor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii. Aceasta va avea o importanţă hotărîtoare pentru apropierea ţârii noastre de nivelul statelor cu economie avansată, pentru făurirea multilaterală şi deplină a socialismului, crearea condiţiilor necesare trecerii treptate spre comunism, pentru creşterea contribuţiei României la întărirea sistemului mondial socialist, la afirmarea ideilor socialismului în lume. Obiectivele şi sarcinile principale ale dezvoltării economice pe perioada 1971—1980 sunt următoarele: 1. Continuarea susţinută a industrializării ţării, creşterea aportului industriei — ramură conducătoare a economiei la sporirea venitului naţional, la satisfacerea nevoilor productive şi de consum interne, la extinderea cooperării şi schimburilor comerciale cu alte ţări, asigurînd participarea mai activă a ţării noastre la circuitul economic mondial. Trăsătura de bază a dezvoltării industriei noastre în perioada următoare va fi îmbunătăţirea structurii sale, creşterea accentuată a unor ramuri moderne, strîns legate de progresul tehnico-ştiinţific contemporan, pentru a se asigura valorificarea superioară a resurselor materiale şi a capacităţii tehnice a forţei de muncă, ridicarea productivităţii muncii sociale. Se vor dezvolta mai intens industria electrotehnică şi electronică, producţia elementelor de automatizare, fabricaţia de maşini-unelte de înaltă tehnicitate, de utilaje tehnologice şi instalaţii complexe, în concordanţă cu cerinţele calitativ noi ale dezvoltării industriei, va fi îmbunătăţită structura producţiei de metal, punîndu-se accent pe creşterea ponderii oţelurilor aliate şi de calitate superioară. Industria chimică va cunoaşte o dezvoltare accelerată, sporindu-se cu precădere producţia de fire şi fibre sintetice, mase plastice, îngrăşăminte chimice. Va fi lărgită şi modernizată baza energetică. O atenţie deosebită se va acorda extinderii şi diversificării producţiei bunurilor de consum, corespunzător creşterii puterii de cumpărare şi a cerinţelor populaţiei. 2. Accelerarea procesului de dezvoltare intensivă a agriculturii, prin folosirea mai bună a pămîntului, realizarea unui amplu program de irigaţii, chimizarea complexă, dotarea cu o gamă variată de tractoare şi maşini agricole moderne, pentru a asigura producţii înalte şi stabile, aprovizionarea populaţiei cu mărfuri agroalimentare şi a industriei cu materii prime, precum şi creşterea resurselor de export Se va dezvolta şi perfecţiona activitatea sectorului agricol de stat, va continua consolidarea economico-organizatorică a unităţilor cooperatiste. (Continuare in pap a 2-di, 1980 noastră.I Plecarea tovarăşului Aii Yata secretar general al Partidului Eliberării şi Socialismului - din Maroc Sîmbăta dimineaţa a părăsit Capitala tovarăşul Aii Yata, secretarul general al Partidului Eliberării şi Socialismului din Maroc, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost salutat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C. C. al P.C.R., Gheorghe Călin, Vasile Potop şi Bujor Sion, şefi de secţie la C. C. al P.C.R., precum şi de activişti de partid. (Agerpres). A întrevederea dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Shripat Amrit Dange Sîmbătă la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a avut o întrevedere cu tovarăşul Shripat Amrit Dange, preşedintele Consiliului Naţional al Partidului Comunist din India, vicepreşedinte al Federaţiei Sindicale Mondiale, care se află în ţara noastră cu prilejul lucrărilor Sesiunii Comitetului Executiv al F.S.M. La primire a luat parte tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., primvicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească, a avut loc un schimb reciproc de vederi asupra problemelor actuale ale situaţiei internaţionale şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. Au fost abordate, de asemenea, aspecte ale relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din India, subliniindu-se dorinţa comună de a le dezvolta în interesul consolidării unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, al cauzei păcii. In Editura politică a apărut: TEZELE COMITETULUI CENTRAL Al PARTIDULUI COMUNIST ROMI PENTRU CONGRESUL AL X-LEA AL PARTIDULUI 48 pag. beu Lucrarea a apărut într-un tiraj de masă. TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Poporul iordanian mi se alătură în a exprima Excelenţei Voastre, sincere mulţumiri şi gratitudinea noastră pentru amabilul dv. mesaj de felicitări, transmis cu ocazia aniversării zilei independenţei Iordaniei. Vă transmit, totodată, cele mai bune urări de sănătate şi fericire pentru Excelenţa Voastră şi pentru continua bunăstare şi prosperitate a naţiunii dr. HUSSEIN IBN TALAL regele Iordaniei r • • .......- - Excelenței Sale Domnului HABIB BOURGUIBA Preşedintele Republicii Tunisiene TUNIS Cu ocazia zilei naţionale a Republicii Tunisiene, îmi este deosebit de plăcut să adresez, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări de fericire pentru Excelenţa Voastră, de bunăstare şi progres pentru poporul tunisian prieten. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Român a trimis Comitetului Central al Partidului Comunist din Guadelupa o telegramă cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a creării mişcării comuniste din Guadelupa şi fondării organului său central „L’Etincelle“, în care se spune : Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă transmite dumneavoastră şi tuturor comuniştilor guadelupezi un cald salut tovărăşesc şi felicitări cordiale. Urăm Partidului Comunist din Guadelupa noi succese în lupta sa consacrată înfăptuirii năzuinţelor de eliberare naţională şi socială pentru triumful cauzei păcii, democraţiei şi progresului.