România Liberă, iunie 1969 (Anul 27, nr. 7656-7680)

1969-06-01 / nr. 7656

Fruierari din toate tarile, unitiva 1 Anul XXVII nr. 7 656 8 pagini 30 bani COTIDIANUL­ CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE PROJECT DIRECTIVELE Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976-1980­ ­. In ultimii patru ani, energia creatoare şi eforturile poporului nostru au fost îndreptate spre înfăptuirea amplului program stabilit de Congresul al XX-lea al Partidului Comunist Român pentru dezvoltarea forţelor de produc­ţie, perfecţionarea relaţiilor socialiste, a în­tregii vieţi economice şi sociale a ţării. Bilanţul realizărilor pe anii 1966—1968 ara­tă că planul cincinal — elaborat pe baza di­rectivelor Congresului şi cuprinzînd preve­deri superioare acestora — se îndeplineşte cu succes, obţinîndu-se progrese însemnate în toate sectoarele de activitate. Ritmul mediu anual de dezvoltare a indus­triei în perioada 1966—1968 a fost de 12,3 la sută, faţă de 10,8 la sută cît s-a pre­văzut în cincinal pentru aceşti trei ani, realizîndu-se o producţie suplimen­tară de circa 20 miliarde lei. Producţia indus­trială a anului 1968 este mai mare decît cea obţinută în decursul primului cincinal 1951— 1955. In toate ramurile s-au realizat sporuri importante de producţie, iar în cele care au rol esenţial pentru progresul întregii economii naţionale — energia electrică, metalurgia, construcţia de maşini şi chimia — s-au obţi­nut creşteri superioare faţă de media pe an­samblul industriei, în anul 1968, producţia de energie electri­că a ajuns la 27,8 miliarde kWh, sporind cu 62 la sută faţă de 1965. S-a dezvoltat baza de metal a ţării, producţia de oţel — de aproape 5 milioane tone —fiind cu 39 la su­tă mai mare decît la începutul cincinalului. Producţia industriei construcţiilor de maşini a crescut cu 56 la sută; această ramură asi­gură în prezent circa două treimi din nece­sarul de utilaje şi maşini al economiei. Valo­­rificînd la un nivel mai înalt importante re­surse ale ţării, chimia­ — cea mai dinamică ramură industrială — a realizat o producţie care a depăşit cu 75 la sută nivelul anului 1965. Industria bunurilor de consum a cunos­cut, de asemenea, o creştere însemnată; ea produ­ce o gamă mai largă de sortimente şi contribuie în mai mare măsură la satisface­rea cerinţelor variate ale populaţiei. In peri­oada 1966—19­68, ritmul mediu anual de creş­tere a producţiei industriei uşoare a fost de 11,5 la sută, iar cel al industriei alimentare de 7,7 la sută. în aceşti trei ani s-a asigurat ridicarea ni­velului tehnic al producţiei, s-a asimilat un număr însemnat de produse cu caracteristici tehnico-economice superioare, a sporit capa­citatea uzinelor noastre de a rezolva cu suc­ces probleme tehnologice de o tot mai mare complexitate. Agricultura a înregistrat, de asemenea, pro­grese simţitoare în creşterea şi intensificarea producţiei, punînd mai larg în valoare avan­tajele formelor socialiste de organizare şi re­zervele existente în această ramură. Deşi con­diţiile climatice nefavorabile nu au permis realizarea integrală a producţiilor agricole planificate pe 1968, totuşi în perioada 1966— 1968 s-a obţinut o producţie globală agricolă care a depăşit limita superioară prevăzută în cincinal pentru aceşti ani cu peste 2 miliar­de lei, asigurîndu-se nevoile de consum ale populaţiei, aprovizionarea industriei cu mate­rii prime şi disponibilităţi pentru export. Comparativ cu anii 1963—1965 s-au obţinut producţii superioare cu 2 milioane de tone la cereale, cu 26,4 la sută la legume şi 31—35 la sută la sfecla de zahăr, floarea-soarelui şi cartofi. O dată cu industria şi agricultura, o dez­voltare continuă au cunoscut transporturile, construcţiile şi celelalte ramuri ale produc­ţiei materiale, care au contribuit la progre­sul multilateral al patriei. Creşterea potenţialului economic al ţării a fost asigurată prin înfăptuirea unui susţinut program de investiţii. în anii 1966—1968, în economia naţională s-au investit din fondu­rile centralizate ale statului circa 155 mi­liarde lei — cu 2 miliarde lei mai mult de­cît s-a prevăzut — ceea ce depăşeşte volu­mul investiţiilor realizate în întreaga perioa­dă 1950—1960. Corespunzător orientărilor sta­bilite de Congresul al IX-lea, cea mai mare parte a­ investiţiilor a fost îndreptată­ spre ramurile producţiei materiale, îndeosebi spre industrie şi agricultură. Prin realizarea aces­tui important volum de investiţii, în primii trei ani ai cincinalului au intrat în funcţiu­ne peste 700 noi capacităţi de producţie şi o­­biective industriale importante, au fost mo­dernizate şi reutilate numeroase întreprin­deri din toate ramurile economiei, s-a extins baza materială a activităţii ştiinţifice şi so­­cial-culturale , s-a îmbunătăţit, în continuare, repartiţia pe teritoriul ţării a forţelor de pro­ducţie, au fost amplasate noi obiective in­dustriale în zonele mai puţin dezvoltate. In industrie şi alte ramuri neagricole s-au creat aproape o jumătate de milion de noi locuri de muncă, asigurîndu-se mai buna folosire a forţei de muncă şi creşterea veniturilor popu­laţiei, înnoirea şi modernizarea mijloacelor de muncă şi a proceselor tehnologice, ridicarea nivelului tehnic al producţiei în toate ramu­rile, creşterea nivelului de pregătire şi a ex­perienţei cadrelor, folosirea mai deplină a ca­pacităţilor de producţie şi a timpului de lu­cru în întreprinderi au dus la sporirea pro­ductivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie şi creşterea acumulărilor băneşti. O mare însemnătate pentru ridicarea eficienţei economice au avut-o acţiunile iniţiate de par­tid privind perfecţionarea organizării produc­ţiei şi a muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, sporirea rentabilităţii , acţiuni ca­re au contribuit la identificarea şi punerea în valoare a unor rezerve din economie. Pro­ductivitatea muncii pe un salariat a crescut în industrie cu aproape 27 la sută, într-un ritm mediu anual superior celui prevăzut, rea­lizîndu-se pe această cale mai mult­ de două treimi din sporul producţiei industriale. Beneficiile obţinute peste prevederile iniţiale însumează circa 6 miliarde lei. Dezvoltarea economiei naţionale a avut loc în condiţiile unei mai largi participări a Ro­mâniei la schimburile internaţionale, la divi­ziunea internaţională socialistă şi mondială a muncii. Ritmul mediu anual de creştere a co­merţului exterior a fost în perioada 1966— 1968 de peste 12 la sută ; a sporit ponderea produselor industriale în exportul ţării. S-au dezvoltat continuu relaţiile comerciale cu ţă­rile membre ale C.A.E.R., cu toate ţările so­cialiste , au fost extinse, totodată, legăturile economice cu alte ţări. Realizările obţinute în industrie şi agricul­tură, în toate ramurile producţiei materiale se oglindesc sintetic în dinamica venitului na­ţional, care în 1968 a fost cu circa 26 la sută mai mare decît în anul 1965 ; ritmul mediu anual de creştere a venitului naţional — de 8 la sută — a fost superior celui prevăzut pe primii trei ani din planul cincinal. Pe această bază au fost create condiţii ca, paralel cu alocarea unor fonduri sporite pen­tru acumulare, să se asigure resursele nece­sare creşterii sistematice a nivelului de trai. începînd cu anul 1967, un mare număr de salariaţi au beneficiat de sporirea, cu un an mai devreme decît era stabilit, a salariilor mici. Pe baza noului sistem de salarizare pînă în prezent s-a aplicat majorarea salariilor la circa 1,4 milioane salariaţi. în cursul acestui an se va realiza generalizarea noului sistem de salarizare în toate ramurile de activitate economică şi social-culturală, astfel ca în 1970 toţi salariaţii să beneficieze de salarii majorate. Pensia medie a crescut în perioada 1966—1968 cu 39 la sută, faţă de 35 la sută cît a fost prevăzut în planul cincinal pentru anul 1970 ; a fost introdus sistemul de pen­sionare a membrilor cooperativelor agricole de producţie; bursele studenţilor au fost mă­rite cu circa 20 la sută; din anul 1969 au sporit alocaţiile de stat pentru copii. Cheltu­ielile social-culturale din bugetul statului au crescut cu 37 la sută — de la 22,4 miliarde lei în 1965, la aproape 31 miliarde lei în 1968 — contribuind alături de creşterea veniturilor directe, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. In această perioadă s-a dezvoltat baza materială şi s-a îmbunătăţit activitatea în domeniul învăţămîntului, culturii, ocrotirii sănătăţii. Eforturi continue s-au făcut pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale popu­laţiei ; în primii trei ani ai cincinalului s-au construit din fondurile statului peste 159.000 de apartamente ; au fost luate măsuri pentru diversificarea construcţiilor de locuinţe şi sprijinirea populaţiei în construcţia de locuin­ţe proprietate personală. Cu toate că în cursul cincinalului au fost majorate unele ta­rife şi preţuri, datorită faptului că veniturile sectoarelor respective nu acopereau cheltuie­lile, se prelimină ca nivelul salariului real să sporească pînă la sfîrşitul cincinalului cu cca 23 la sută, situîndu-se între limitele de 20— 25 la sută înscrise în directivele Congresului al IX-lea al partidului. Se prevede, de ase­menea, că în 1970 se vor realiza sarcinile sta­bilite de congres cu privire la creşterea ve­niturilor reale ale ţărănimii. Pe baza programului stabilit de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a Par­tidului Comunist Român din decembrie 1967 a fost adoptat şi este în curs de aplicare­ un complex de măsuri privind îmbunătăţirea continuă a organizării societăţii noastre, per­fecţionarea conducerii şi planificării econo­miei naţionale, în timpul scurt care a tre­cut de la adoptarea acestor măsuri, viaţa a demonstrat utilitatea şi viabilitatea lor, fap­tul că ele creează■ condiţii pentru stimularea iniţiativei maselor de oameni ai muncii, pen­tru ridicarea eficienţei economice în toate sec­toarele de activitate. Desfăşurarea activităţii economice în pri­mele luni ale anului 1969 evidenţiază că pla­nul pe acest an se înfăptuieşte în bune con­­diţiuni. Oamenii muncii, sub conducerea or­ganelor şi organizaţiilor de partid, desfăşoară o activitate intensă pentru îndeplinirea sarci­nilor de plan, a angajamentelor luate în cins­tea celui de-al X-lea Congres al partidului și a celei de-a XXV-­a aniversări a eliberării pa­triei. Există toate premisele ca, încă din 1969, să fie atins nivelul stabilit pentru 1970 — a­­nul final al cincinalului — la o serie de pro­duse importante cum sunt: aluminiu, cazane de abur industriale, motoare cu combustie im­­ternă, aparate electrice de măsură, control şi mijloace de automatizare, maşini şi utilaje pentru industria metalurgică, industria mate­rialelor de construcţii şi industria uşoară, va­goane de marfă, ciment, medicamente, ţesă­turi tip bumbac, încălţăminte, conserve de carne, de peşte şi de legume, lapte de consum şi altele. Real­zările din primii 3 ani ai cincinalului şi mersul îndeplinirii planului pe acest an do­vedesc în mod convingător că sunt create con­diţii ca sarcinile cu privire la creşterea pro­ducţiei industriale în anul 1970 faţă de 1965 cu 66—73 la sută şi într-un ritm mediu anual de 10,6—11,6 la sută să se realizeze peste li­mita superioară. Rezultatele obţinute pînă în prezent arată că este pe deplin posibil , ca ritmurile şi proporţiile dezvoltării economiei, principalele nivele ale producţiei materiale prevăzute în cincinalul actual să fie îndepli­nite şi depăşite. Din analiza mersului economiei se desprin­de însă că, pe lingă succesele dobîndite în a­­ceşti ani, în anumite ramuri şi sectoare de activitate s-au manifestat şi neajunsuri. In u­­nele cazuri investiţiile se realizează la cos­turi nejustificat de mari, cu durate lungi de execuţie. Datorită întîrzierilor în elaborarea proiectelor şi documentaţiilor tehnice, în con­tractarea instalaţiilor din ţară şi din im­port o serie de capacităţi de producţie, înde­osebi din chimie, metalurgie, prelucrarea lemnului şi industria alimentară, nu au fost date in producţie la termenul planificat; u­­nele întreprinderi puse în funcţiune lucrează încă sub nivelul parametrilor tehnico-econo­­mici proiectaţi. La îngrăşăminte chimice, cau­ciuc sintetic, plăci aglomerate şi fibro-lemnoa­­se, unele produse din industria alimentară realizările sunt sub prevederile cincinalului. Neajunsuri importante au existat în aprovi­zionarea cu materiale şi utilaje; ele au in­fluenţat negativ ritmicitatea producţiei, gra­dul de folosire a capacităţilor, nivelul pro­ductivităţii muncii. In multe întreprinderi, cheltuielile materiale sunt ridicate, rentabi­litatea nu corespunde gradului de dotare teh­nică a producţiei. Este necesar ca întreprin­derile, centralele industriale, ministerele şi celelalte organe centrale să ia toate măsurile pentru eliminarea acestor lipsuri, pentru per­fecţionarea organizării producţiei şi a muncii şi îmbunătăţirea continuă a activităţii econo­mice. Realizările dobîndite în anii cincinalului pe tărîmul dezvoltării economice şi sociale a ţă­rii au cerut eforturi susţinute din partea în­tregului popor. Prin munca rodnică şi însu­fleţită a clasei muncitoare, ţărănimii, intelec­tualităţii, a maselor largi de cetăţeni, fără de­osebire de naţionalitate, România socialistă înaintează neabătut pe drumul progresului şi prosperităţii. La aniversarea unui sfert de veac de la Eliberare, poporul nostru, înfăptu­ind politica marxist-leninistă a Partidului Co­munist Român, se prezintă cu succese remar­cabile în dezvoltarea economiei şi culturii, în toate domeniile vieţii sociale şi de stat şi este ferm hotărît să asigure construcţia victorioa­să a socialismului şi comunismului în patria Obiectivele şi sarcinile de bază ale dezvoltării economiei naţionale in perioada 1971 Partidul Comunist Român pune în centrul politicii sale economice continuarea în ritm înalt a procesului de edificare a unei eco­nomii moderne , bazată pe o industrie pu­ternică şi o agricultură înaintată, pe folosi­rea cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane şi valorificarea superioară a resurselor ţării, pe utilizarea intensivă a în­tregului potenţial de producţie, pe o înaltă productivitate a muncii sociale , în vederea asigurării condiţiilor pentru satisfacerea în tot mai largă măsură a cerinţelor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii. Aceas­ta va avea o importanţă hotărîtoare pentru a­­propierea ţârii noastre de nivelul statelor cu economie avansată, pentru făurirea multilate­rală şi deplină a socialismului, crearea condi­ţiilor necesare trecerii treptate spre comu­nism, pentru creşterea contribuţiei României la întărirea sistemului mondial socialist, la a­­firmarea ideilor socialismului în lume. Obiectivele şi sarcinile principale ale dez­voltării economice pe perioada 1971—1980 sunt următoarele: 1. Continuarea susţinută a industrializării ţării, creşterea aportului industriei — ramură conducătoare a economiei la sporirea veni­tului naţional, la satisfacerea nevoilor produc­tive şi de consum interne, la extinderea coo­perării şi schimburilor comerciale cu alte ţări, asigurîn­d participarea mai activă a ţării noas­tre la circuitul economic mondial. Trăsătura de bază a dezvoltării industriei noastre în perioada următoare va fi îmbună­tăţirea structurii sale, creşterea accentuată a unor ramuri moderne, strîns legate de progre­sul tehnico-ştiinţific contemporan, pentru a se asigura valorificarea superioară a resurse­lor materiale şi a capacităţii tehnice a forţei de muncă, ridicarea productivităţii muncii so­ciale. Se vor dezvolta mai intens industria electrotehnică şi electronică, producţia ele­mentelor de automatizare, fabricaţia de ma­­şini-unelte de înaltă tehnicitate, de utilaje tehnologice şi instalaţii complexe, în concor­danţă cu cerinţele calitativ noi ale dezvoltă­rii industriei, va fi îmbunătăţită structura pro­ducţiei de metal, punîndu-se accent pe creş­terea ponderii oţelurilor aliate şi de calitate superioară. Industria chimică va cunoaşte o dezvoltare accelerată, sporindu-se cu precă­dere producţia de fire şi fibre sintetice, mase plastice, îngrăşăminte chimice. Va fi lărgită şi modernizată baza energetică. O atenţie deosebită se va acorda extinderii şi diversificării producţiei bunurilor de con­sum, corespunzător creşterii puterii de cum­părare şi a cerinţelor populaţiei. 2. Accelerarea procesului de dezvoltare in­tensivă a agriculturii, prin folosirea mai bu­nă a pămîntului, realizarea unui amplu pro­gram de irigaţii, chimizarea complexă, dota­rea cu o gamă variată de tractoare şi maşini agricole moderne, pentru a asigura producţii înalte şi stabile, aprovizionarea populaţiei cu mărfuri agroalimentare şi a industriei cu ma­terii prime, precum şi creşterea resurselor de export Se va dezvolta şi perfecţiona activi­tatea sectorului agricol de stat, va continua consolidarea economico-organizatorică a uni­tăţilor cooperatiste. (Continuare in pap a 2-di, 1980 noastră.I Plecarea tovarăşului Aii Yata secretar general al Partidului Eliberării şi Socialismului -­ din Maroc Sîmbăta dimineaţa a pără­sit Capitala tovarăşul Aii Yata, secr­etarul general al Partidului Eliberării şi Socia­lismului din Maroc, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost sa­lutat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, Ma­nea Mănescu, membru al Co­mitetului Executiv, secretar al C. C. al P.C.R., Gheorghe Că­lin, Vasile Potop şi Bujor Sion, şefi de secţie la C. C. al P.C.R., precum şi de acti­vişti de partid. (Agerpres). A întrevederea dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Shripat Amrit Dange Sîmbătă la amiază, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, a avut o întreve­dere cu tovarăşul Shripat Amrit Dange, preşedintele Consiliului Naţional al Parti­dului Comunist din India, vi­cepreşedinte al Federaţiei Sin­dicale Mondiale, care se află în ţara noastră cu prilejul lu­crărilor Sesiunii Comitetului Executiv al F.S.M. La primire a luat parte to­varăşul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Exe­cutiv al C. C. al P.C.R., prim­vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosfe­ră cordială, tovărăşească, a avut loc un schimb reciproc de vederi asupra problemelor actuale ale situaţiei interna­ţionale şi ale mişcării comu­niste şi muncitoreşti. Au fost abordate, de asemenea, as­pecte ale relaţiilor dintre Par­tidul Comunist Român şi Partidul Comunist din India, subliniindu-se dorinţa comu­nă de a le dezvolta în intere­sul consolidării unităţii miş­cării comuniste şi muncito­reşti, al cauzei păcii. In Editura politică a apărut: TEZELE COMITETULUI CENTRAL Al PARTIDULUI COMUNIST ROMI PENTRU CONGRESUL AL X-LEA AL PARTIDULUI 48 pag.­­ beu Lucrarea a apărut într-un tiraj de masă. TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Poporul iordanian mi se alătură în a exprima Excelenţei Voastre, sincere mulţumiri şi gratitudinea noastră pentru amabilul dv. mesaj de felicitări, transmis cu ocazia aniversării zilei indepen­denţei Iordaniei. Vă transmit, totodată, cele mai bune urări de sănătate şi fericire pentru Excelenţa Voastră şi pentru continua bunăstare şi prospe­ritate a naţiunii dr. HUSSEIN IBN TALAL regele Iordaniei r • • .......- - Excelenței Sale Domnului HABIB BOURGUIBA Preşedintele Republicii Tunisiene TUNIS Cu ocazia zilei naţionale a Republicii Tunisiene, îmi este deosebit de plăcut să adresez, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, calde fe­licitări şi cele mai bune urări de fericire pentru Excelenţa Voastră, de bunăstare şi progres pentru poporul tunisian prieten. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Român a trimis Comite­tului Central al Partidului Comunist din Guadelupa o telegramă cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a creării mişcării comuniste din Guadelupa şi fondării organului său central „L’Etincelle“, în care se spune : Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă transmite dumneavoastră şi tuturor comuniştilor guadelupezi un cald salut tovă­răşesc şi felicitări cordiale. Urăm Partidului Comunist din Guadelupa noi succese în lupta sa consacrată înfăptuirii năzuinţelor de eliberare naţională şi socială pentru triumful cauzei păcii, democraţiei şi progresului.

Next