România Liberă, august 1969 (Anul 27, nr. 7708-7734)

1969-08-01 / nr. 7708

,România liberă" w. 77ps — iwmi.im — pag. a 7-a 3B» tot WíHíKiw X..,, - -v ...'.é-í.£ — i’.r: LV ......... .s..-—.-_ ■ Dezbaterea sarcinilor de plan pentru 1970 in Consiliul de administrație al Centralei industriale cărbunelui din Valea Jiului­ ­ — ■- - - ■ - - - ■ ' —^----------­ PUERNICA BAZĂ PENTRU VIITOARELE SUCCESE V­alea Jiului deţine, pe harta industrială va ţă­rii, renumele de cel­ mai important bazilt , carbonifer. Mai mult de 60 la sută din producţia de cărbune a patriei noastre se extrage din abata­jele exploatărilor miniere care aparţin centralei industriale a cărbunelui din Petroşani, for­­­mă nouă de organizare şi coordonare a activităţii pro­ductive izvorîtă din măsurile luate de partid pentru perfec­ţionarea conducerii­ şi planific­­arii vieţii noastre economica. Ca atare pentru prima dată în această zonă a ţării dezbaterea cifrelor de plan pe 1970 a început la nivelul con­siliului de administraţie al noii centrale a cărbunelui. Luind cuvîntul inginerul PE­TRU ROMAN, preşedintele consiliului de administraţie şi directorul centralei, a trecut în revistă sucesele obţinute­ anul acesta şi a­ prezentat principalele sarcini pentru anul 1970. La fel ca alte colec-’ •tiv© de muncă şi minerii din Valea Jiului întîmpină. Con­gresul partidului şi cea de-a 25-a aniversare a eliberării ţării cu succese apreciabile. Principalii indicatori de plan pe primul semestru au fost depăşiţi. S-au extras mai mult de 21 000 tone cărbune peste plan. Realizări­ remarca­bile au înregistrat minerii­ din Lupeni care asigură mari can­tităţi de cărbune "Cocsificabil pentru sideru­rgie. " Datorită muncii depuse ei şi-au­ reali­zat planul pe 7 luni, înainte de termen şi sunt fruntaşi în în­trecerea pe întregul bazin carbonifer. Exprimîndu-şi convingerea că şi sarcinile pe semestrul II vor fi realizate, vorbitorul a­­ analizat unele probleme de bază care condi­ţionează buna ,­ desfăşurare­­a, muncii în anul viitor. Con­form datelor stabilite pînă acum, în anul 1970 centrala cărbunelui din Petroşani trebuie , să asi­gure circa 8,7 milioane tone de cărbune ceea ce înseamnă o creştere de 8,2 la sută faţă de planul pe acest an.­ Impor­tante sporuri de producţie sunt prevăzute la f­uila spălată pentru cocs şi la brichete de cărbune. — Deşi la minele noastre s-au obţinut succese însem­nate — a spus directorul ge­neral al centralei — n-am pus încă în valoare toate rezervele de care dispunem. La unele exploatări miniere se semna­lează oscilaţii prea mari în realizarea planului, nu s-au îndeplinit integral sarcinile privind realizarea investiţii­lor iar pe linia reducerii con­sumului de lemn se poate face mai mult. In anul viitor tre­buie să acordăm o atenţie deo­sebită creşterii productivităţii muncii, îmbunătăţirii calităţii şi reducerii cheltuielilor de producţie. Paralel cu dezvol­tarea gradului de mecanizare a principalelor lucrări şi ex­tinderea metodelor moderne de susţinere şi exploatare e bine să ne ocupăm cu mai multă răspundere de utilizarea forţei de muncă. Subliniind măsurile impor­tante pe care le-a luat condu­cerea de partid şi de stat pen­tru dezvoltarea şi moderniza­rea minieritului în Valea Jiu­lui, alţi vorbitori s-au referit la necesitatea folosirii raţiona­le a bazei tehnico-materiale exife­tente. — Documentele care se vor dezbate la Congresul partidu­lui­— a spus inginerul VASI­LE CIRIPERU, directorul ex­ploatării miniere­­ Lupeni ,— pun în faţa noastră sarcini deosebit de importante. Esen­ţial e că minerii sînt hotărîţi să le îndeplinească exemplar, în anul viitor exploatarea noastră trebuie să realizeze circa 1 760 000 tone cărbune. Nu-i o sarcină uşoară dar va fi îndeplinită. Exprimînd convingerea că minerii din Lupeni vor răs­punde , sarcinilor trasate de conducerea partidului, vorbi­torul a propus conducerii cen­tralei ca în colaborare cu Mi­nisterul­ Minelor să coreleze mai bine procurarea de uti­laje miniere cu aprovizionarea cu piese de schimb. Datorită unor deficienţe din acest do­meniu­ există utilaje impor­tante care nu pot fi utilizate raţional din lipsa anumitor piese care se pot produce la uzinele noastre şi chiar la uzi­na pentru utilaj minier din Petroşani. Relevînd că sarcinile mine­rilor pe anul viitor se înca­drează pe coordonatele vastu­lui program de dezvoltare preconizat de conducerea par­tidului, program care a primit adeziunea unanimă a întregu­lui nostru popor, participanţii la dezbatere au evidenţiat di­recţiile principale de acţiune pentru valorificarea rezerve­lor interne şi necesitatea unor acţiuni mai hotărite pentru organizarea ştiinţifica a pro­ducţiei. Din discuţiile purtate de către inginerul DAN SU­­RULESCU, directorul exploa­tării miniere Paroşeni, GH. FEIER, directorul exploatării miniere Aninoasa, GH. DAVI­­DESCU, inginer şef la cen­trală şi mulţi alţii, s-a con­turat aprecierea unanimă că minerii din Valea Jiului vor continua perfecţionarea orga­nizării muncii în aşa fel ca toate formaţiile de lucru să-şi îndeplinească ritmic şi inte­gral sarcinile de plan. Prin felul cum s-a desfăşu­rat, dezbaterea cifrelor de plan a confirmat răspunderea pe care o poartă consiliul de ad­ministraţie pentru îndeplini­rea sarcinilor din anul viitor şi preocuparea de a ridica ni­­velul realizărilor miniereşti la cote superioare. Marile evenimente care se apropie şi sarcinile trasate de conduce­rea partidului polarizează atenţia şi aprecierea tuturor minerilor, tehnicienilor şi in­ginerilor din Valea Jiului, di­namizează ritmul muncii din adâncuri şi dezvoltă îndemnul pentru succese miniereşti mai importante. I. COJOCARU corespondentul „României libere" Ascendenţa ieşeană ion istraui­ perativele progresului eco­nomic şi cele ale dezvoltării Sociale multilaterale. In această direcţie, la plăsmuirea şi la întruparea­­lui actuală,­ începînd cu proaspătul hotel „Unirea“ şi terminind­ cu ansamblurile blocurilor din zona indus­­­­trială a Socatei şi­­/Mălinei ori de pe creasta Tătăraşilor etc.,.­ au­ concurat şi concu­rează,­­pe plan edilitar urba­­­­nistic şi economişti, şi socio­logi,­ şi medici, şi arhitecţi, şi poeţi, după cum îşi aduc aportul cu propunerile, cu­­sugestiile lor, cetăţenii înşişi. Soră bună cu urbanistica, arhitectura, fără să neglijeze ori să omită şi să nu ţină seama de ceea ce înseamnă stilul propriu al unui oraş,­­ cel care, cu ştiinţa şi arta ei dă viaţă, proiectând şi zidind, conform anumitor concepţii estetice şi reguli tehnice, edificiilor şi celor­lalte construcţii urbane, la Iaşi, metamorfoza de factură industrială econo­mica urbanistică­­ şi arhitec­turală la care asistăm, cu toţii­, şi care în mod elocvent o ilustrează. . Expoziţia de la­­ Palatul , Culturii, are drept rezultat crearea unui oraş, modern durat temeinic pe vatra unor oropsite cartiere, luminos, cu blocuri de o elegiantă sobrietate şi con­fortabile, cu toatele iscu­sit amplasate in preajma unor mai vechi şi mai noi spaţii verzi şi de agrement, cu toate, atribuindu-l laşului sens, şi­ frumuseţe, caracter şi­ distinctă personalitate. Noul­ nostru laşi. începînd să trăiască, de 25 ani în­coace tin nou­ .ciclu al deve­nirii’.. sale istorice, se impune ca atare, in peisajul socia­list ial patriei noastre afir­­sale ac­mii şi mii de minţi.­.ihUteţiile . braţe. In anii aceştia de im- tuălă de oniiw *’ presionantă edificare şi .eir . cultura- alături perspec­tpriSÎ7/77p industrială -db coltq tivets strălucite pe care i le ■. închid doctele pentru­treaga ţară,, o trăieştev şi -ip de-al X-lea Congres al raport direct proporţional cu această extindere, urba­nizarea şi-a spus şi-şi spune şi ea cuvîntul. Precum o mărturisesc specialifiti­­ în materie și 'prefiXim a. * sibttim * și noi. brd$uc:W:,i&eijlt~'și cel contemporan, in special, ca un org,ani£vr,ma,sty jP£':efe trebuie să păstreze și să­­inibagr.fjcă în vedere o perm­ănefifă 'su­pleţe de ■ adaptare și să po­sede reflexe rapide pentru a pătrunde neîntârziat la im-. Partidului, de avanpost al operei de industrializare şi de spiritualizare. El capătă prin valorile şi ritmurile Ascendenţei sale contempo­rane proporţiile şi sensul unei­ însufiețitoare epopei la care, cu mic cu mare, scrie entuziast,­­ cu­­ talent. ■ cu pri­cepere­­şi devoţiune patria­fi ftirt non­-O'O întreaga­ suflare o­me­nea sfâ a tării..- deplin încre­zătoare în viitorul tot mai înfloritor şi mai fericit, că­tre care ne conduce Partidul Comunist Român. I­aşul nostru străvechi, in­tegrat, armonios intr-o pitorească ambianţă naturală şi străbătind, in e­­fortul creator al progresării lui, calea unei­ extinse şi­ pro­funde dezvoltări industriale., ca şi cea g­­ţgeternizării as-,. cendente a structurilor sale economice şi sociale.,trăieşte, de două creşenii şi jumătate, o istorie­ nouă, glorioasă, înnobilată adm­it­in , cinstea Congresului al X-lea al Par-,­tidului şi în intimpinărea celei de-a 25-a aniversări a eliberării, de către apoteoza înfăptuirilor vremurilor so­cialiste. Odată cu■ primenirile şi cu cîştigurie esenţiale ,de ordin material şi spiritual evidente în . E­xpo'zîţial orga- . nizată zilele acestea la Pala­tul Culturii, laşul ca şi alte centre ale­­ţării, cunoaşte aui şi se impunef, tot o­rgai pres­tigios, în faţă ochilor noştri, printr-o din ce hj. ce m­ai coerentă , şi. modernă urba­nistică şi printr-q, . frumoasă şi cuceritoare ordonanţă ar­hitecturală, fără, desigxţr, a­ renunţa la bunele tradiţii pe care le constituie vechile­­ şi celebrele ' ’’b­iohurgelite de' artă. De bună seamă, simţim omeneşte trebuinţă şi plăce­rea de a admira­­ întotdeauna venerabile zidiri ‘ măi de demult, conservate■ prin se­cole şi care­­reprezintă neîn­doios, inteligenţa şi talentul bunilor şi străbunilor, noştri care au fost muncitori ,nţ. palmele, artizani şi veritabili artişti ! Dar, asemenea sim­ţăminte se împletesc azi cu dragostea fatei „fie timpul nostru, faţă de tehnica nouă şi de realizările, uluitoare ■ de factură ştiinţifică ale, pre­zentului la dare au- '-colabo­rat şi colaborează.-, contrivu Expoziţia de artă fotografică din S. U. A. La Galeria de artă din str. Brezoianu s-a deschis joi la amiază expoziţia de artă fotografică din Statele Unite ale Americii. Expo­ziţia se înscrie în cadrul relaţiilor de colaborare din­tre Asociaţia artiştilor fo­tografi din ţara noastră (A.A.F.) şi Societatea foto­grafică din America (P.S.A.). Ea constituie o re­plică la expoziţia româ­nească de fotografii artis­tice deschisă cu succes pînă acum in opt oraşe ale S.U.A. Cele circa 60 de lucrări alb-negru şi color care al­cătuiesc această primă ex­poziţie americană de foto­grafii artistice deschisă în România aparţin unui nu­măr de peste 40 de creatori şi aduc imagini variate din viaţa de fiecare zi din S.U.A. După Bucureşti, ex­poziţia urmează să fie pre­zentată şi în alte oraşe ale ţării. Ipe- Barajul Firiza a devenit şi un agreabil loc de agrement pentru turişti. Aceştia au la dispoziţie, printre altele, diverse ambarcaţiuni şi un restaurant amplasat pe malul lacului Foto : O. CAHANE Omagiu pămintului nostru P­oetul Ion Rahoveanu se re­găseşte din plin în vo­mul „Zodie milenară“. Am zice că-şi dau întîlnire poe­tul, criticul şi ziaristul. Cind subiectul o impune, metafora devine densă, pagini întregi ating perfecţiunea poemului în proză. Car­tea poate fi numită însă ,şi un reportaj , în istorie, fiindcă, aşa cum şi-a propus autorul, este terit­ linarea lite­rară a (frumurilor1 diri­est’bile, convergente spre­ dreptul Sacru ăl poporului­ nostru asupra (teri­­toriulu­i său ,-fizic­­şi spiritual“.­­ Intre ...paginile, încă ,nelăm­uri­­te suficient, d­e arheologie, din timpul lui Dece­bal şi cele des­pre apropiatul de noi Blaga, cu care auto­rul, pe bună dreptate, se milodreşte a se fi­ întreţinut, cartea cuprinde episoade de adevărate evocări, pe linia celui mai autentic şi ponderat lirism. Se ştie cit de greu se poate trata un asemenea subiect, pa­tetic prin însuşi conţinutul său. Autorul de faţă scapă însă de declaraţiile neliterare prin trăi­rea sentimentelor — şi mai ales — prin spiritualizarea lor în rînduri vibrante, convingătoa­re. Cititorul are astfel satis­facţia retrăirii la fiecare pagină citită, pentru a nu ştiu cita oară, a emoţiilor unei istorii pe cit de zbuciumată pe atît de măreaţă.­­ AvraVh­lăncii, Mihai Viteazul sau­ Horia, în istorie, Blaga sau Ion Budai Deleanu, în cultură,­­depăşesc­­spaţiul restrîns l-A concretului şi se înscriu în coo­rdonate atemporale, ale vieţii neamului nostru. Uneori cartea lui Ion Raho­­veanu' capătă valoare de docu­­im­ent. Sînt' repi-Odii de fragmente din mărturiile 'unor participanţi direcţi,, la,, evenimente, iată­ o scrisoare, „descifrată ,recent şi datată..12 februarie 1785 : „După ce i-au prins pe Horia şi Cloşca, principalii conducători­­ ai fu- Tipşilor valahi, l-au prins în sfîrşit şi pe Crişan Gheorghe, mult mai nemilos decit ceilalţi doi, deoarece din îndemnul lui au fost­ măcelăriţi în Zarand o mulţime de nobili. în satele unde toţi au­­ fost răsculaţi au fost trimişi mulţi soldaţi,­­ aşa că acolo a început să fie linişte, dacă nu cumva cu venirea pri­măverii, când pădurile Incon­a înverzi, nu se vor răscula din noul cu mai multă furie“ . ‘Desele­­dovezi de civilizaţie milenară, relatate de diverşi cercetători, au menirea să-l in­cinte pe­ autor, cititorul, parti­­cipînd la lectura cărţii, cu aceeaşi însufleţire. Ai adesea sentimentul că­ eşti martorul dezvelirilor unei civilizaţii ne­cunoscute, dar bănuite şi dragi. Pentru că pe acest pămînt nu este piatră sau cîntec care să *) Ion Rahoveanu, Zodie mi­lenară, nu-ţi reînvie dragostea continuă de ţară. Cind descoperirile de­vin simbolice, emoţiile iau pr­o­­porţii. Cităm din relatarea unui tînăr cercetător din Cluj, în urma unor săpături în aria cul­turii Turdaş : „E vorba de o groapă ce coboară din primul strat (stratul Turdaş), umplută cu pămînt cenuşos, pe fundul că­reia s-au­ aflat 26 idoli de lut ars, doi idoli c­icladiei de alabastru, o brăţară de scoică spondylus şi trei tablete de lut ars, dintre care una cu o scenă (de vînă­­toare), iar două cu semne ex-­ trem de curioase, dispuse în mai multe registre, ce credem că pot fi interpretate pe drept cuvînt ca o scriere rudimentară“. Datarea scrierii este aproxima-I tă în jurul anului 3 600 î.e.n., iar ceramica se poate alătura celei din Mesopotamia. Alteori suntem­ purtaţi pe dru­murile Lancrămului, pe unde paşii copilului Blaga au simţit, căldura ţărânii. Din păcate, in acest capitol autorul se risi­peşte în tot felul de amănunte, polemice şi evocări neesenţiale, sau cunoscute deja, văduvind cititorul de un portret personal, pe care lar fi putut creiona. în ansamblul ei, cartea este o pledoarie întru cinstirea aces­tui pămînt ce n-a încetat nicio­dată să înalţe stejari, cărora nici o furtună nu le-au clintit rădăcinile. PETRE ANGHEL A 5-A EXPOZIŢIE REPUBLICANĂ DE ARTĂ PLASTICĂ A ARTIŞTILOR * AMATORI Joi la amiază s-a deschis, în incinta Ateneului Român cea de-a 5-a Expoziţie republicană de artă plastică a artiştilor a­­matori, manifestare organi­zată de Comitetul de Stat pen­tru Cultură şi Artă. Uniunea Generală a Sindicatelor şi U­­niunea Tineretului Comunist. La vernisaj au participat Pompiliu Macovei, preşedinte­le Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Dumitru Ghe­­orghiu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., Nicolae Nistor, directorul Casei Cen­trale a creaţiei populare, re­prezentanţi ai unor organizaţii de masă şi obşteşti, artişti plastici profesionişti şi ama­tori, alţi oameni de artă şi cul­tură, ziarişti. Cu acest prilej a luat cu­vîntul criticul de artă Ion Frunzetti, vicepreşedinte al Uniunii artiştilor plastici, pre­şedintele juriului central al expoziţiei, care a subliniat faptul că prin această expozi­ţie artiştii plastici amatori din ţara noastră aduc un mesaj cald şi sincer partidului nos­tru, întregului popor,­­care în aceste zile întîmpină cu Entu­ziasm cel de-al­­X-lea Congres al partidului şi cea de-a 25-a aniversare a eliberării patriei. Cele peste 400 de lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă, selecţionate din lucrările prezentate în ca­drul expoziţiilor judeţene, o­­glindesc freamătul muncii creatoare a făuritorilor socia­lismului, viaţa de fiecare zi a oamenilor muncii în compozi­ţii şi portrete ale omului con­temporan, peisajul patriei noastre, trecutul glorios de luptă al poporului român. (Agerpres) POŞTA REDACŢIEI ION SOCU, Bucureşti, so­licită unele precizări in le­gătură cu încadrarea în pro­ducţie şi salarizarea absol­venţilor invăţămîntu­lui su­perior. RĂSPUNS : Conform­ regle­mentărilor în vigoare, absolven­din 25 ianuarie 1957 cu privire la organizarea pazei obşteşti stabileşte două variante : 1) asi­gurarea pazei obşteşti prin ro­taţie de către cetăţeni pînă la vîrsta de 55 de ani ; 2) asigura­rea pazei obşteşti prin contri­buţie bănească, stabilindu-se un număr de paznici , plătiţi în ţii institutelor de, în­vâţâii sînt funcţie de numărul locuitorilor superior cu­ examen de­ stat, re- .satului (aproximativ un paznic partizaţi în producţie, sunt în- la 500 de locuitori). Adunarea cadraţi în funcţii de­ ingineri populară a locuitorilor este cea II, economist II e­te.,...corecţi.in- care stabileşte modul de asigu­rător specialităţii dobândite it are a pazei obşteşti, în caz că prin studii (în cazul dv» în funcţia de arhitect)1 îl). PiShVio­­varea din această funcţie în cea de inginer I sau arhitect I iei poate face, după un stagiu ,'la minimum trei ani, de către conducerea unităţii respective, n raport de felul în care aceas­­a apreciază capacitatea profe­sională a angajatului, ca şi co­tispori­bilul de posturi de ingi­ner I sau arhitect I în statul de funcţii. în ce priveşte salariul de încadrare, absolvenţii insti­­■ rutelor de învâţămînt superior sunt retribuiţi, în primul an de activitate, cu salariul de stagiar nivel de salarizare spec­al sta­bilit pentru primul an de acti­vitate) Absolvenţii cu examen de stat proveniţi din cîmpul­­­­năucit (care au avut calitatea de angajat o perioadă de cel puţin 12 luni) sînt încadraţi cu alariul de inginer II, econo-­ mist II, arhitect II etc. chiar de la început. C. HADARAD, comuna Co­­ţolăneşti, jud. Bacău, se in­teresează de obligaţiile cetă­ţenilor in ceea ce priveşte paza obştească la sate. RĂSPUNS: Decretul nr. 36 A­­m hotărît ca paza să fie efec­tuată de paznici plătiţi, sunt scutiţi de la plată : a) elevii şi studenţii ; b) persoanele care nu pot executa serviciul de pază, ca­ şi cei care nu au alt venit decit pensia de invalidi­tate ; c) pompierii voluntari. GHEORGHE GURAN, Bucureşti, mecanic la un liceu avînd de asigurat în­treţinerea întregii instalaţii de căldură ca şi pe a celei sanitare, este obligat să lu­creze, in anumite perioade ale anului, peste program şi chiar duminicile. Întreabă ce drepturi i se cuvin pentru orele şi zilele lucrate peste program. RĂSPUNS : Potrivit instruc­ţiunilor Ministerului învăţămîn­­tului, recuperarea orelor peste program pentru salariaţii me­canici din şcoli şi licee se face numai prin acordarea de zile libere în perioada când nu func­ţionează instalaţia de căldură. Aceasta întrucit munca de me­canic la calorifer este, de fapt, o activitate sezonieră. ION NICULESCU, Căli­­măneşti, judeţul Vîlcea, în­treabă dacă este necesar sau nu ca în timpul ploilor cu descărcări electrice să scoată din priză aparatele electrice. RĂSPUNS : Pe timpul ploilor cu descărcări electrice, antenă trebuie scoasă de la aparat (televizor sau radio) şi conec­tată la o priză de pămînt. Apa­ratel­? pot rămîne în priza elec­trica și vor fi folosite numai cu antenă interioară. Frigide­rele pot rămîne în priză, fără nici un pericol și pe timp de furtună cu descărcări electrice Este necesar să se respecte însă legarea permanentă la pămînt a frigiderului (prin folosirea unor prize şi stekere tip Schuko) aşa cum prevăd instrucţiunile de folosire din prospect. V. GRANCEA din Bucu­reşti cere lămuriri în legătu­ră cu caracterul transferări­lor efectuate ca urmare a reuşitei la un concurs. RĂSPUNS : în conformitate cu precizările cuprinse în Instruc­ţiunile n­r. 7­000 / 1964 ale C.S.M.S., transferările efectuate ca urmare a reuşitei la un con­curs se consideră „la cerere" Fac excepţie transferările care sunt urmarea unor concursuri instituite printr-un act normativ act care prevede în mod expres că reuşita la conculis urmează a fi considerată ca transferare în interes de serviciu. DEZVOLTAREA ARMONIOASĂ A ÎNTREGII JARI­ ­Urmare din pag. îl ducţia industrială de pe terito­riul actualelor judeţe din Do­­brogea,­­Oltenia şi Moldova re­prezenta sub 20 la sută din to­tal, deşi în aceste regiuni trăia jumătate din populaţia întregii ţări. Printre judeţele rămase în urmă se număra şi Bacăul. Deşi dispunea de bogate resurse na­turale, precum de suficientă forţă de muncă, industria era­­aproape inexistentă. Edificator în această privinţă este următo­rul citat­, din­­enciclopedia Româ­niei : „Judeţul Bacău are munţi acoperiţi de păduri, la poalele cărora se află bogate zăcăminte de cărbune şi petrol, în zona dealurilor s-a dezvoltat o pu­ternică economie agrară. Indus­tria prelucrătoare s-a grefat mai mult pe producţia brută, a­­gricolă şi forestieră“. Ce reprezintă astăzi Bacăul pentru economia naţională? Ca urmare a politicii ştiinţifice a partidului, în anii socialismului au fost afectate mari fonduri de investiţii care au permis dezvoltarea puternică a unor ramuri industriale specifice ju­deţului : industria chimică, termo şi hidroenergetică, pre­lucrarea ţiţeiului, exploatarea şi prelucrarea lemnului, în aceşti ani au fost construite mari uni­tăţi­ industriale, echipate cu in­­istalaţii, şi­ utilaje ,perfecţionate, , la nivelul­ tehnicii moderne , care asigură un înalt grad de valo­rificare a bogăţiilor naturale, realizând produse cu caracteris­tici­­ superioare, cu pondere în­­semnată în balanţa economiei naţionale şi in exportul ţării. Dintre acestea merită amintite marile uzine chimice de pe Va­lea Trotuşului, termocentralele de la Borzeşti şi Comăneşti, ra­finăriile din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Dărmăneşti, complexele de industrializare a lemnului din Bacău şi Comă­neşti, hidrocentralele de pe Bis­triţa etc. • In prezent judeţul Bacău­­, contribuie la producţia, globală industrială a ţării cu 3,7 la sută, situîndu-se din a­­cest punct de vedere pe locul 6 intre celelalte judeţe. Dezvoltarea industriei,­ a ope­rat­­transformări tot atît de adinei­ şi in viaţa social-cultu­­rala a­­judeţului , au apărut pu­ternice ... centre .ţrim­eitoj­eşti — oraşiul­ Gheorghe Gheorghiu-Dej,­­Comăneşti, Momeşti —, au fost construite peste 15 000 de apar­tamente, s-au înălţat numeroase edificii social-culturale în pre­zent aproape 46 la sută din populaţia judeţului îşi desfăşoa­ră activitatea în întreprinderi şi pe şantiere.. Numai în ultimii 8 ani veniturile acestora au crescut, cu­ aproape 42 la sută. Asemenea Bacăului, suflul înnoitor al industriei a­ pătruns în multe dintre judeţele mai puţin dezvoltate în trecut. Aceasta a permis să se pună în valoare însemnatele resurse materiale şi umane şi a deter­minat reducerea decalajului care a existat ■­ între nivelurile de dezvoltare economică şi so­cială ale diferitelor regiuni ale ţării. Judeţele din provinciile amintite­­ din Moldova, Dobro­­gea­a şi Oltenia au astăzi o înfă­­­ţişare economică radical schim­bată, întreprinderile existente în aceste zone contribuind, anul trecut, cu peste 25 la sută, la volumul total al producţiei in­dustriale a ţării Multe din o­­biectivele industriale construite în judeţele respective au intrat în circuitul economic în anii actualului cincinal. Consecvent politicii de indus­trializare socialistă, de dezvol­tare armonioasă a întregii ţări, partidul îşi propune şi în Pro­iectul Directivelor pentru cel de al­ X-lea Congres, ca un o­­biectiv principal: îmbunătăţirea în continuare a repartizării teri­toriale­ a forţelor de producţie, înfăptuirea acestui deziderat este înlesnită de noua organiza­biectivelor economice pe terito­riul ţării, pentru ridicarea mai rapidă a unor zone insuficient dezvoltate, pentru desfăşurarea­­ în condiţii tot mai bune a con­strucţiei socialiste în ţara noas­tră. Merită subliniat faptul că în anii viitorului cincinal se vor acorda fonduri de investiţii mai mari acelor judeţe care au încă o industrie slab dezvoltată, aceasta demonstrînd preocupa­rea partidului şi statului nos­tru pentru progresul economic şi social al tuturor zonelor ţă­rii, astfel ca întregul popor să beneficieze din plin de avanta­jele orînduirii socialiste. Vor­bind despre dezvoltarea eco­­nomică a tuturor judeţelor ţării, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU arăta : „Elimina­rea disproporţiilor care mai persistă în repartizarea terito­rială a forţelor de producţie, in­tensificarea dezvoltării tuturor judeţelor constituie, în conti­nuare, unul din obiectivele prin­cipale ale politicii economice a partidului nostru“. Fireşte că în dezvoltarea economică a fiecă­rui judeţ trebuie să se ţină sea­ma de condiţiile concrete de care dispune : de natura solu­lui, de specificul resurselor na­turale, de forţa de muncă exis­te administrativ teritorială core­­­tentă. Pentru punerea în valoa a creat un cadru mai favora­bil pentru repartizarea raţiona­lă a forţelor de producţie, a o­re a acestor condiţii Proiectul Directivelor Congresului al X-lea prevede un amplu pro­gram de investiţii, volumul a­­cestora fiind aproape egal cu cel realizat în ultimii 10 ani. Importante investiţii vor fi a­cordate în anii viitorului cinci aai şi judeţului nostru. Ele vor permite construirea unor noi capacităţi de producţie, precum şi extinderea şi modernizarea celor existente, toate acestea în scopul valorificării pe o scară superioară a bogatelor resurse naturale din această zonă. Am în vedere sarcinile mari înscrise in proiectul de Directive cu pri­vire la creşterea producţiei de cauciuc sintetic, produse sodice, materiale plastice, insectofungi­­cide, mobilă etc Noile capaci­tăţi care vor fi construite în acest scop vor contribui la va­lorificarea şi mai deplină a bo­gatelor rezerve de ţiţei, sare, gaze naturale, lemn de care dis­pune judeţul nostru. Succesele dobîrndite pină a­­cum, experienţa acumulată, ho­tărirea cu care întregul popor munceşte pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de cel de al IX-lea Congres al partidului constituie o garanţie sigură că şi prevederile înscrise în docu­mentele pentru apr­opiatul con­gres vor fi traduse în viaţă fapt, care va contribui la dez­voltarea­ multilaterală şi armo­nioasă a tuturor judeţelor, la propăşirea economică și socială a întregii ţări. Peritu­ța mea : Ansamblul földönc „Perinița” în sala Teatrului ,,C. I. Nottara" ora 10 . Nu te lisa Shoe I­­ Teatrul „C. Tănase“ la grădina .­,Bo­ema" ora 20. Contesa Cosei: Republica (11 03 72) orele : 10 — 13,15 — 17 — 20,15 ! O chestiune de­ onoare : Patria (11 86 25) orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,30 — 18,45 — 21 : Festival (15 63 84) orele : 9 — 11,30 — 14,30 — 17,45 — 20,45 : Festival-gradină ore­le : 20,30 : Răutăciosul adolescent : Lumina (16 23 35) orele : 9—15,45 in continu,­are : 18,15 — 20,45 : Grivita (17 08 58) orele : 9,30 — 12 — 15,30 — 18 — 20,30 : Căsătorie pripită ? Doina (16 35 33) orele : 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Secretul cifrului : Giuleşti (17 55 46) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Ultima tură : înfrăţirea intre po­poare (17 31 64) orele : 15,15 — 17,45­­ 20 ; Sângeroasa nuntă macedoneană : Flacăra (21 35 4)­ orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Preludiu: Union (13 49 04) orele: 15,30 - 18 — 20,30 : Dragoste la Las Vegas : Excelsior (18 10 88) orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 13,30 — 21 : Gloria (22 44 013 o­­rele : 9 — 11,13 — 13,30 — 16 18,15: Melodia (­2 06 88) orele: 9 — 11,15­­— 13,30 — 16­­ 18,15 — 20,30 : Flamura (23 07 40) orele : 9—­16 In continuare , 18,15 — 20,30 : Expoziți- grădină (18 16 88) orele : 20,30 ; Pădurea spincinaților : Gloria ore­le : 20,30 ! Creola, ochii-ți ard că fesem­ : Lu­ceafarul (15 87 67) orele : 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Bucu­rești (15 61 54) orele : 8,30 — îl -13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Favorit (Drumul Taberii) orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30: Stadio­nul Dinam­o (11, 03 72) orele : 2­1,15 : Arenele Libertăţii (23 71 01), ora 20,la : Crima din pădure : Dacia (16 26 10) orele : 8,45—21 , in, continuare­­, Paradisul îndrăgostiţilor : Victoria (16 28 79) orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 : Program de filme documentare : Timpuri Noi (15 61 10) orele : 9 21 în continuare : Comisarul X și banda „Trei clini verzi" : Feroviar (16 22 73) orele : 8.30 - ll - 13.30 - 16 - 18.3® — 21 : Arta (21 31 86) orele : 8/44 — 16.30 îu coutinua:e : 18,45 : Modern (23 71 01) orele: 9,30 - 11.45 -16.30 - 18.45 — 21 : Tomis UI 49 46) Ol elé : 9 - 11.15 - 13.311 - ~ 18,13 ; Tomis-grădină orele : 20,30 ; Arta-grădină, orele : 20,30 ; In umbra coltului: Buzești (15 62 79) orele : 15,30 — 18 ; Buzești-grădină orele : 20,30­­; Prințul negru : Crîngaşi (17 38 81) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Lovitură puternică : Bucegi (17 05 47) orele : 9 — 11,15 — 13,30­­—16 18,15; Vitan (21 39 82) orele: 15,30 — 18 ; Bucegi-grădină orele : 20,30 ; Vitan-grădină orele : 20,30 ; Contemporanul tau : Munca (21 50 97) orele : 16 19,30 ; încotro, omule ? : Moșilor (12 .52 93) orele : 15,30 -1- 19 ; Noaptea e făcută pentru... a visa : Ulnirea (17 10 21) orele : 15,30 — 18 } Ulrirea-grădină orele : 20,30 ; La dolce vita : Miorița (14 27 14) orele­: 9,30 — 13 — 16 — 19 ; Neimblînzita Angelica : Popular (35 15 17) orele : 15,30 — 18 — 20,30 { Cosmos (35 19 13) orele : 15,30 — 18 —­­ 20,30 ; Viitorul (1­­­48 03) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Operațiunea Crossbow : Floreasca (33 29 71) orele 9,15 — 11,30 — 15,30 -18; Ultima noapte a copilăriei : Flo­reasca oreie : 20,30 ; Noaptea generalilor: Volga fii 91 26) prele 9 — 16,45 in conti­­nuare » Rahova (23 91 00) prele 15,30 — 18,30 | Aurora (35 04 66) piele : 9 — 12 — 15 — 18 — 20,45 I Aurora-gradi*­tid oreie : 20,30 » Rahova-grădini ore­le­­ 20,30 I Alexandru cel fericit : Progresul (23 94 10| orele : 15,30 - 18 - 20 ; Străin in casă : Lira (31 71 71) ore­le : 15,30 — 18 ; Lira-grădină oreie : 20,30 ; Comedianţii — Drumul Sării (31 28 13) orele : 16 — 19 | Tanan, omul junglei : Ferentari (23 17 50) or­ele : 15,30 — 18 — 20,30 ; A trăi pentru a trăi : Cotroceni (13 62 56) orele : 15,30 — 19 ; Adio, Gringo : Pacea (31 32 52) ore­le : 15,30 — 18 — 20,30 ; Deşertul roşu : Central (14 12 24) o­­rele : 9,30 - 12,15 — 15 — 18 — 21 ; Doina-grădină orele : 20,30 ; Lustragiul : Moşilor-grădină orele : 20.30 ; Haiducii : Progresul-Parc (23 94 10) orele : 20,30.. 10 Limba rusă (reluare); 10,25: Limba spaniolă (reluare) ; 10,50: în­chiderea emisiunii de dimineaţă ; 14,30 : Tenis de cîmp România—India. Semifinala interzonală a Cupei Davis ; 18 30 : Pe scenele lirice ale ţării ; 19 : Tele-universitatea ; 19,30 : Telejurnalul de seară ; 20 : Congresul al X-lea al P.C.R. Secvenţe din ma­­rea dezbatere. Delegaţii la Congres, purtătorii de cuvint ai întregului po­por ! 20,15 : Film artistic : ,,Străzile au amintiri“ ; 21,40 : ,,Mult e dulce şi frumoasă" ; 22,15 : Telejurnalul de noapte ; 22,35 : Traseul Pămînt—Lună —Pămînt — o realitate. Sinteză ,,Apollo-1l“ , 22:50: Cintă Duke Ellington şi orchestra sa. Pentru zilele de 2, 3 şi 4 august se anunţă urmă­torul timp proba­bil : Vreme in ge­neral frumoasă şi in încălzire Cerul va fi variabil. Vor cădea ploi izolate mai ales in jumă- tatea de vest a ţării. Vini potrivit, temperatura în creştere Minimele vor fi cuprinse intre 10—20 de grade, iar maximele intre 20—30 grade, lo­cal mai ridicate. La munte şi mare . Vreme in gene­­r­a­l frumoasă şi în încălzire. Cerul va­h variabil. Vor cădea ploi de scurtă durată. Vint potrivit. Temperatura in creştere.

Next