România Liberă, august 1969 (Anul 27, nr. 7708-7734)
1969-08-01 / nr. 7708
,România liberă" w. 77ps — iwmi.im — pag. a 7-a 3B» tot WíHíKiw X..,, - -v ...'.é-í.£ — i’.r: LV ......... .s..-—.-_ ■ Dezbaterea sarcinilor de plan pentru 1970 in Consiliul de administrație al Centralei industriale cărbunelui din Valea Jiului — ■- - - ■ - - - ■ ' —^---------- PUERNICA BAZĂ PENTRU VIITOARELE SUCCESE Valea Jiului deţine, pe harta industrială va ţării, renumele de cel mai important bazilt , carbonifer. Mai mult de 60 la sută din producţia de cărbune a patriei noastre se extrage din abatajele exploatărilor miniere care aparţin centralei industriale a cărbunelui din Petroşani, formă nouă de organizare şi coordonare a activităţii productive izvorîtă din măsurile luate de partid pentru perfecţionarea conducerii şi planificarii vieţii noastre economica. Ca atare pentru prima dată în această zonă a ţării dezbaterea cifrelor de plan pe 1970 a început la nivelul consiliului de administraţie al noii centrale a cărbunelui. Luind cuvîntul inginerul PETRU ROMAN, preşedintele consiliului de administraţie şi directorul centralei, a trecut în revistă sucesele obţinute anul acesta şi a prezentat principalele sarcini pentru anul 1970. La fel ca alte colec-’ •tiv© de muncă şi minerii din Valea Jiului întîmpină. Congresul partidului şi cea de-a 25-a aniversare a eliberării ţării cu succese apreciabile. Principalii indicatori de plan pe primul semestru au fost depăşiţi. S-au extras mai mult de 21 000 tone cărbune peste plan. Realizări remarcabile au înregistrat minerii din Lupeni care asigură mari cantităţi de cărbune "Cocsificabil pentru siderurgie. " Datorită muncii depuse ei şi-au realizat planul pe 7 luni, înainte de termen şi sunt fruntaşi în întrecerea pe întregul bazin carbonifer. Exprimîndu-şi convingerea că şi sarcinile pe semestrul II vor fi realizate, vorbitorul a analizat unele probleme de bază care condiţionează buna , desfăşurarea, muncii în anul viitor. Conform datelor stabilite pînă acum, în anul 1970 centrala cărbunelui din Petroşani trebuie , să asigure circa 8,7 milioane tone de cărbune ceea ce înseamnă o creştere de 8,2 la sută faţă de planul pe acest an. Importante sporuri de producţie sunt prevăzute la fuila spălată pentru cocs şi la brichete de cărbune. — Deşi la minele noastre s-au obţinut succese însemnate — a spus directorul general al centralei — n-am pus încă în valoare toate rezervele de care dispunem. La unele exploatări miniere se semnalează oscilaţii prea mari în realizarea planului, nu s-au îndeplinit integral sarcinile privind realizarea investiţiilor iar pe linia reducerii consumului de lemn se poate face mai mult. In anul viitor trebuie să acordăm o atenţie deosebită creşterii productivităţii muncii, îmbunătăţirii calităţii şi reducerii cheltuielilor de producţie. Paralel cu dezvoltarea gradului de mecanizare a principalelor lucrări şi extinderea metodelor moderne de susţinere şi exploatare e bine să ne ocupăm cu mai multă răspundere de utilizarea forţei de muncă. Subliniind măsurile importante pe care le-a luat conducerea de partid şi de stat pentru dezvoltarea şi modernizarea minieritului în Valea Jiului, alţi vorbitori s-au referit la necesitatea folosirii raţionale a bazei tehnico-materiale exifetente. — Documentele care se vor dezbate la Congresul partidului— a spus inginerul VASILE CIRIPERU, directorul exploatării miniere Lupeni ,— pun în faţa noastră sarcini deosebit de importante. Esenţial e că minerii sînt hotărîţi să le îndeplinească exemplar, în anul viitor exploatarea noastră trebuie să realizeze circa 1 760 000 tone cărbune. Nu-i o sarcină uşoară dar va fi îndeplinită. Exprimînd convingerea că minerii din Lupeni vor răspunde , sarcinilor trasate de conducerea partidului, vorbitorul a propus conducerii centralei ca în colaborare cu Ministerul Minelor să coreleze mai bine procurarea de utilaje miniere cu aprovizionarea cu piese de schimb. Datorită unor deficienţe din acest domeniu există utilaje importante care nu pot fi utilizate raţional din lipsa anumitor piese care se pot produce la uzinele noastre şi chiar la uzina pentru utilaj minier din Petroşani. Relevînd că sarcinile minerilor pe anul viitor se încadrează pe coordonatele vastului program de dezvoltare preconizat de conducerea partidului, program care a primit adeziunea unanimă a întregului nostru popor, participanţii la dezbatere au evidenţiat direcţiile principale de acţiune pentru valorificarea rezervelor interne şi necesitatea unor acţiuni mai hotărite pentru organizarea ştiinţifica a producţiei. Din discuţiile purtate de către inginerul DAN SURULESCU, directorul exploatării miniere Paroşeni, GH. FEIER, directorul exploatării miniere Aninoasa, GH. DAVIDESCU, inginer şef la centrală şi mulţi alţii, s-a conturat aprecierea unanimă că minerii din Valea Jiului vor continua perfecţionarea organizării muncii în aşa fel ca toate formaţiile de lucru să-şi îndeplinească ritmic şi integral sarcinile de plan. Prin felul cum s-a desfăşurat, dezbaterea cifrelor de plan a confirmat răspunderea pe care o poartă consiliul de administraţie pentru îndeplinirea sarcinilor din anul viitor şi preocuparea de a ridica nivelul realizărilor miniereşti la cote superioare. Marile evenimente care se apropie şi sarcinile trasate de conducerea partidului polarizează atenţia şi aprecierea tuturor minerilor, tehnicienilor şi inginerilor din Valea Jiului, dinamizează ritmul muncii din adâncuri şi dezvoltă îndemnul pentru succese miniereşti mai importante. I. COJOCARU corespondentul „României libere" Ascendenţa ieşeană ion istraui perativele progresului economic şi cele ale dezvoltării Sociale multilaterale. In această direcţie, la plăsmuirea şi la întruparealui actuală, începînd cu proaspătul hotel „Unirea“ şi terminind cu ansamblurile blocurilor din zona industrială a Socatei şi/Mălinei ori de pe creasta Tătăraşilor etc.,. au concurat şi concurează,pe plan edilitar urbanistic şi economişti, şi sociologi, şi medici, şi arhitecţi, şi poeţi, după cum îşi aduc aportul cu propunerile, cusugestiile lor, cetăţenii înşişi. Soră bună cu urbanistica, arhitectura, fără să neglijeze ori să omită şi să nu ţină seama de ceea ce înseamnă stilul propriu al unui oraş, cel care, cu ştiinţa şi arta ei dă viaţă, proiectând şi zidind, conform anumitor concepţii estetice şi reguli tehnice, edificiilor şi celorlalte construcţii urbane, la Iaşi, metamorfoza de factură industrială economica urbanistică şi arhitecturală la care asistăm, cu toţii, şi care în mod elocvent o ilustrează. . Expoziţia de la Palatul , Culturii, are drept rezultat crearea unui oraş, modern durat temeinic pe vatra unor oropsite cartiere, luminos, cu blocuri de o elegiantă sobrietate şi confortabile, cu toatele iscusit amplasate in preajma unor mai vechi şi mai noi spaţii verzi şi de agrement, cu toate, atribuindu-l laşului sens, şi frumuseţe, caracter şi distinctă personalitate. Noul nostru laşi. începînd să trăiască, de 25 ani încoace tin nou .ciclu al devenirii’.. sale istorice, se impune ca atare, in peisajul socialist ial patriei noastre afirsale acmii şi mii de minţi..ihUteţiile . braţe. In anii aceştia de im- tuălă de oniiw *’ presionantă edificare şi .eir . cultura- alături perspectpriSÎ7/77p industrială -db coltq tivets strălucite pe care i le ■. închid doctele pentrutreaga ţară,, o trăieştev şi -ip de-al X-lea Congres al raport direct proporţional cu această extindere, urbanizarea şi-a spus şi-şi spune şi ea cuvîntul. Precum o mărturisesc specialifiti în materie și 'prefiXim a. * sibttim * și noi. brd$uc:W:,i&eijlt~'și cel contemporan, in special, ca un org,ani£vr,ma,sty jP£':efe trebuie să păstreze și săinibagr.fjcă în vedere o permănefifă 'supleţe de ■ adaptare și să posede reflexe rapide pentru a pătrunde neîntârziat la im-. Partidului, de avanpost al operei de industrializare şi de spiritualizare. El capătă prin valorile şi ritmurile Ascendenţei sale contemporane proporţiile şi sensul unei însufiețitoare epopei la care, cu mic cu mare, scrie entuziast, cu talent. ■ cu pricepereşi devoţiune patriafi ftirt non-O'O întreaga suflare omenea sfâ a tării..- deplin încrezătoare în viitorul tot mai înfloritor şi mai fericit, către care ne conduce Partidul Comunist Român. Iaşul nostru străvechi, integrat, armonios intr-o pitorească ambianţă naturală şi străbătind, in efortul creator al progresării lui, calea unei extinse şi profunde dezvoltări industriale., ca şi cea gţgeternizării as-,. cendente a structurilor sale economice şi sociale.,trăieşte, de două creşenii şi jumătate, o istorie nouă, glorioasă, înnobilată admitin , cinstea Congresului al X-lea al Par-,tidului şi în intimpinărea celei de-a 25-a aniversări a eliberării, de către apoteoza înfăptuirilor vremurilor socialiste. Odată cu■ primenirile şi cu cîştigurie esenţiale ,de ordin material şi spiritual evidente în . Expo'zîţial orga- . nizată zilele acestea la Palatul Culturii, laşul ca şi alte centre aleţării, cunoaşte aui şi se impunef, tot orgai prestigios, în faţă ochilor noştri, printr-o din ce hj. ce mai coerentă , şi. modernă urbanistică şi printr-q, . frumoasă şi cuceritoare ordonanţă arhitecturală, fără, desigxţr, a renunţa la bunele tradiţii pe care le constituie vechile şi celebrele ' ’’biohurgelite de' artă. De bună seamă, simţim omeneşte trebuinţă şi plăcerea de a admira întotdeauna venerabile zidiri ‘ măi de demult, conservate■ prin secole şi carereprezintă neîndoios, inteligenţa şi talentul bunilor şi străbunilor, noştri care au fost muncitori ,nţ. palmele, artizani şi veritabili artişti ! Dar, asemenea simţăminte se împletesc azi cu dragostea fatei „fie timpul nostru, faţă de tehnica nouă şi de realizările, uluitoare ■ de factură ştiinţifică ale, prezentului la dare au- '-colaborat şi colaborează.-, contrivu Expoziţia de artă fotografică din S. U. A. La Galeria de artă din str. Brezoianu s-a deschis joi la amiază expoziţia de artă fotografică din Statele Unite ale Americii. Expoziţia se înscrie în cadrul relaţiilor de colaborare dintre Asociaţia artiştilor fotografi din ţara noastră (A.A.F.) şi Societatea fotografică din America (P.S.A.). Ea constituie o replică la expoziţia românească de fotografii artistice deschisă cu succes pînă acum in opt oraşe ale S.U.A. Cele circa 60 de lucrări alb-negru şi color care alcătuiesc această primă expoziţie americană de fotografii artistice deschisă în România aparţin unui număr de peste 40 de creatori şi aduc imagini variate din viaţa de fiecare zi din S.U.A. După Bucureşti, expoziţia urmează să fie prezentată şi în alte oraşe ale ţării. Ipe- Barajul Firiza a devenit şi un agreabil loc de agrement pentru turişti. Aceştia au la dispoziţie, printre altele, diverse ambarcaţiuni şi un restaurant amplasat pe malul lacului Foto : O. CAHANE Omagiu pămintului nostru Poetul Ion Rahoveanu se regăseşte din plin în vomul „Zodie milenară“. Am zice că-şi dau întîlnire poetul, criticul şi ziaristul. Cind subiectul o impune, metafora devine densă, pagini întregi ating perfecţiunea poemului în proză. Cartea poate fi numită însă ,şi un reportaj , în istorie, fiindcă, aşa cum şi-a propus autorul, este terit linarea literară a (frumurilor1 diriest’bile, convergente spre dreptul Sacru ăl poporului nostru asupra (teritoriului său ,-fizicşi spiritual“. Intre ...paginile, încă ,nelămurite suficient, de arheologie, din timpul lui Decebal şi cele despre apropiatul de noi Blaga, cu care autorul, pe bună dreptate, se milodreşte a se fi întreţinut, cartea cuprinde episoade de adevărate evocări, pe linia celui mai autentic şi ponderat lirism. Se ştie cit de greu se poate trata un asemenea subiect, patetic prin însuşi conţinutul său. Autorul de faţă scapă însă de declaraţiile neliterare prin trăirea sentimentelor — şi mai ales — prin spiritualizarea lor în rînduri vibrante, convingătoare. Cititorul are astfel satisfacţia retrăirii la fiecare pagină citită, pentru a nu ştiu cita oară, a emoţiilor unei istorii pe cit de zbuciumată pe atît de măreaţă. AvraVhlăncii, Mihai Viteazul sau Horia, în istorie, Blaga sau Ion Budai Deleanu, în cultură,depăşescspaţiul restrîns l-A concretului şi se înscriu în coordonate atemporale, ale vieţii neamului nostru. Uneori cartea lui Ion Rahoveanu' capătă valoare de docuiment. Sînt' repi-Odii de fragmente din mărturiile 'unor participanţi direcţi,, la,, evenimente, iată o scrisoare, „descifrată ,recent şi datată..12 februarie 1785 : „După ce i-au prins pe Horia şi Cloşca, principalii conducători ai fu- Tipşilor valahi, l-au prins în sfîrşit şi pe Crişan Gheorghe, mult mai nemilos decit ceilalţi doi, deoarece din îndemnul lui au fost măcelăriţi în Zarand o mulţime de nobili. în satele unde toţi au fost răsculaţi au fost trimişi mulţi soldaţi, aşa că acolo a început să fie linişte, dacă nu cumva cu venirea primăverii, când pădurile Incona înverzi, nu se vor răscula din noul cu mai multă furie“ . ‘Deseledovezi de civilizaţie milenară, relatate de diverşi cercetători, au menirea să-l incinte pe autor, cititorul, participînd la lectura cărţii, cu aceeaşi însufleţire. Ai adesea sentimentul că eşti martorul dezvelirilor unei civilizaţii necunoscute, dar bănuite şi dragi. Pentru că pe acest pămînt nu este piatră sau cîntec care să *) Ion Rahoveanu, Zodie milenară, nu-ţi reînvie dragostea continuă de ţară. Cind descoperirile devin simbolice, emoţiile iau proporţii. Cităm din relatarea unui tînăr cercetător din Cluj, în urma unor săpături în aria culturii Turdaş : „E vorba de o groapă ce coboară din primul strat (stratul Turdaş), umplută cu pămînt cenuşos, pe fundul căreia s-au aflat 26 idoli de lut ars, doi idoli cicladiei de alabastru, o brăţară de scoică spondylus şi trei tablete de lut ars, dintre care una cu o scenă (de vînătoare), iar două cu semne ex- trem de curioase, dispuse în mai multe registre, ce credem că pot fi interpretate pe drept cuvînt ca o scriere rudimentară“. Datarea scrierii este aproxima-I tă în jurul anului 3 600 î.e.n., iar ceramica se poate alătura celei din Mesopotamia. Alteori suntem purtaţi pe drumurile Lancrămului, pe unde paşii copilului Blaga au simţit, căldura ţărânii. Din păcate, in acest capitol autorul se risipeşte în tot felul de amănunte, polemice şi evocări neesenţiale, sau cunoscute deja, văduvind cititorul de un portret personal, pe care lar fi putut creiona. în ansamblul ei, cartea este o pledoarie întru cinstirea acestui pămînt ce n-a încetat niciodată să înalţe stejari, cărora nici o furtună nu le-au clintit rădăcinile. PETRE ANGHEL A 5-A EXPOZIŢIE REPUBLICANĂ DE ARTĂ PLASTICĂ A ARTIŞTILOR * AMATORI Joi la amiază s-a deschis, în incinta Ateneului Român cea de-a 5-a Expoziţie republicană de artă plastică a artiştilor amatori, manifestare organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. Uniunea Generală a Sindicatelor şi Uniunea Tineretului Comunist. La vernisaj au participat Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Dumitru Gheorghiu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., Nicolae Nistor, directorul Casei Centrale a creaţiei populare, reprezentanţi ai unor organizaţii de masă şi obşteşti, artişti plastici profesionişti şi amatori, alţi oameni de artă şi cultură, ziarişti. Cu acest prilej a luat cuvîntul criticul de artă Ion Frunzetti, vicepreşedinte al Uniunii artiştilor plastici, preşedintele juriului central al expoziţiei, care a subliniat faptul că prin această expoziţie artiştii plastici amatori din ţara noastră aduc un mesaj cald şi sincer partidului nostru, întregului popor,care în aceste zile întîmpină cu Entuziasm cel de-alX-lea Congres al partidului şi cea de-a 25-a aniversare a eliberării patriei. Cele peste 400 de lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă, selecţionate din lucrările prezentate în cadrul expoziţiilor judeţene, oglindesc freamătul muncii creatoare a făuritorilor socialismului, viaţa de fiecare zi a oamenilor muncii în compoziţii şi portrete ale omului contemporan, peisajul patriei noastre, trecutul glorios de luptă al poporului român. (Agerpres) POŞTA REDACŢIEI ION SOCU, Bucureşti, solicită unele precizări in legătură cu încadrarea în producţie şi salarizarea absolvenţilor invăţămîntului superior. RĂSPUNS : Conform reglementărilor în vigoare, absolvendin 25 ianuarie 1957 cu privire la organizarea pazei obşteşti stabileşte două variante : 1) asigurarea pazei obşteşti prin rotaţie de către cetăţeni pînă la vîrsta de 55 de ani ; 2) asigurarea pazei obşteşti prin contribuţie bănească, stabilindu-se un număr de paznici , plătiţi în ţii institutelor de, învâţâii sînt funcţie de numărul locuitorilor superior cu examen de stat, re- .satului (aproximativ un paznic partizaţi în producţie, sunt în- la 500 de locuitori). Adunarea cadraţi în funcţii de ingineri populară a locuitorilor este cea II, economist II ete.,...corecţi.in- care stabileşte modul de asigurător specialităţii dobândite it are a pazei obşteşti, în caz că prin studii (în cazul dv» în funcţia de arhitect)1 îl). PiShViovarea din această funcţie în cea de inginer I sau arhitect I iei poate face, după un stagiu ,'la minimum trei ani, de către conducerea unităţii respective, n raport de felul în care aceasa apreciază capacitatea profesională a angajatului, ca şi cotisporibilul de posturi de inginer I sau arhitect I în statul de funcţii. în ce priveşte salariul de încadrare, absolvenţii insti■ rutelor de învâţămînt superior sunt retribuiţi, în primul an de activitate, cu salariul de stagiar nivel de salarizare specal stabilit pentru primul an de activitate) Absolvenţii cu examen de stat proveniţi din cîmpulnăucit (care au avut calitatea de angajat o perioadă de cel puţin 12 luni) sînt încadraţi cu alariul de inginer II, econo- mist II, arhitect II etc. chiar de la început. C. HADARAD, comuna Coţolăneşti, jud. Bacău, se interesează de obligaţiile cetăţenilor in ceea ce priveşte paza obştească la sate. RĂSPUNS: Decretul nr. 36 Am hotărît ca paza să fie efectuată de paznici plătiţi, sunt scutiţi de la plată : a) elevii şi studenţii ; b) persoanele care nu pot executa serviciul de pază, ca şi cei care nu au alt venit decit pensia de invaliditate ; c) pompierii voluntari. GHEORGHE GURAN, Bucureşti, mecanic la un liceu avînd de asigurat întreţinerea întregii instalaţii de căldură ca şi pe a celei sanitare, este obligat să lucreze, in anumite perioade ale anului, peste program şi chiar duminicile. Întreabă ce drepturi i se cuvin pentru orele şi zilele lucrate peste program. RĂSPUNS : Potrivit instrucţiunilor Ministerului învăţămîntului, recuperarea orelor peste program pentru salariaţii mecanici din şcoli şi licee se face numai prin acordarea de zile libere în perioada când nu funcţionează instalaţia de căldură. Aceasta întrucit munca de mecanic la calorifer este, de fapt, o activitate sezonieră. ION NICULESCU, Călimăneşti, judeţul Vîlcea, întreabă dacă este necesar sau nu ca în timpul ploilor cu descărcări electrice să scoată din priză aparatele electrice. RĂSPUNS : Pe timpul ploilor cu descărcări electrice, antenă trebuie scoasă de la aparat (televizor sau radio) şi conectată la o priză de pămînt. Aparatel? pot rămîne în priza electrica și vor fi folosite numai cu antenă interioară. Frigiderele pot rămîne în priză, fără nici un pericol și pe timp de furtună cu descărcări electrice Este necesar să se respecte însă legarea permanentă la pămînt a frigiderului (prin folosirea unor prize şi stekere tip Schuko) aşa cum prevăd instrucţiunile de folosire din prospect. V. GRANCEA din Bucureşti cere lămuriri în legătură cu caracterul transferărilor efectuate ca urmare a reuşitei la un concurs. RĂSPUNS : în conformitate cu precizările cuprinse în Instrucţiunile nr. 7000 / 1964 ale C.S.M.S., transferările efectuate ca urmare a reuşitei la un concurs se consideră „la cerere" Fac excepţie transferările care sunt urmarea unor concursuri instituite printr-un act normativ act care prevede în mod expres că reuşita la conculis urmează a fi considerată ca transferare în interes de serviciu. DEZVOLTAREA ARMONIOASĂ A ÎNTREGII JARI Urmare din pag. îl ducţia industrială de pe teritoriul actualelor judeţe din Dobrogea,Oltenia şi Moldova reprezenta sub 20 la sută din total, deşi în aceste regiuni trăia jumătate din populaţia întregii ţări. Printre judeţele rămase în urmă se număra şi Bacăul. Deşi dispunea de bogate resurse naturale, precum de suficientă forţă de muncă, industria eraaproape inexistentă. Edificator în această privinţă este următorul citat, dinenciclopedia României : „Judeţul Bacău are munţi acoperiţi de păduri, la poalele cărora se află bogate zăcăminte de cărbune şi petrol, în zona dealurilor s-a dezvoltat o puternică economie agrară. Industria prelucrătoare s-a grefat mai mult pe producţia brută, agricolă şi forestieră“. Ce reprezintă astăzi Bacăul pentru economia naţională? Ca urmare a politicii ştiinţifice a partidului, în anii socialismului au fost afectate mari fonduri de investiţii care au permis dezvoltarea puternică a unor ramuri industriale specifice judeţului : industria chimică, termo şi hidroenergetică, prelucrarea ţiţeiului, exploatarea şi prelucrarea lemnului, în aceşti ani au fost construite mari unităţi industriale, echipate cu inistalaţii, şi utilaje ,perfecţionate, , la nivelul tehnicii moderne , care asigură un înalt grad de valorificare a bogăţiilor naturale, realizând produse cu caracteristici superioare, cu pondere însemnată în balanţa economiei naţionale şi in exportul ţării. Dintre acestea merită amintite marile uzine chimice de pe Valea Trotuşului, termocentralele de la Borzeşti şi Comăneşti, rafinăriile din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Dărmăneşti, complexele de industrializare a lemnului din Bacău şi Comăneşti, hidrocentralele de pe Bistriţa etc. • In prezent judeţul Bacău, contribuie la producţia, globală industrială a ţării cu 3,7 la sută, situîndu-se din acest punct de vedere pe locul 6 intre celelalte judeţe. Dezvoltarea industriei, a operattransformări tot atît de adinei şi in viaţa social-culturala ajudeţului , au apărut puternice ... centre .ţrimeitojeşti — oraşiul Gheorghe Gheorghiu-Dej,Comăneşti, Momeşti —, au fost construite peste 15 000 de apartamente, s-au înălţat numeroase edificii social-culturale în prezent aproape 46 la sută din populaţia judeţului îşi desfăşoară activitatea în întreprinderi şi pe şantiere.. Numai în ultimii 8 ani veniturile acestora au crescut, cu aproape 42 la sută. Asemenea Bacăului, suflul înnoitor al industriei a pătruns în multe dintre judeţele mai puţin dezvoltate în trecut. Aceasta a permis să se pună în valoare însemnatele resurse materiale şi umane şi a determinat reducerea decalajului care a existat ■ între nivelurile de dezvoltare economică şi socială ale diferitelor regiuni ale ţării. Judeţele din provinciile amintite din Moldova, Dobrogeaa şi Oltenia au astăzi o înfăţişare economică radical schimbată, întreprinderile existente în aceste zone contribuind, anul trecut, cu peste 25 la sută, la volumul total al producţiei industriale a ţării Multe din obiectivele industriale construite în judeţele respective au intrat în circuitul economic în anii actualului cincinal. Consecvent politicii de industrializare socialistă, de dezvoltare armonioasă a întregii ţări, partidul îşi propune şi în Proiectul Directivelor pentru cel de al X-lea Congres, ca un obiectiv principal: îmbunătăţirea în continuare a repartizării teritoriale a forţelor de producţie, înfăptuirea acestui deziderat este înlesnită de noua organizabiectivelor economice pe teritoriul ţării, pentru ridicarea mai rapidă a unor zone insuficient dezvoltate, pentru desfăşurarea în condiţii tot mai bune a construcţiei socialiste în ţara noastră. Merită subliniat faptul că în anii viitorului cincinal se vor acorda fonduri de investiţii mai mari acelor judeţe care au încă o industrie slab dezvoltată, aceasta demonstrînd preocuparea partidului şi statului nostru pentru progresul economic şi social al tuturor zonelor ţării, astfel ca întregul popor să beneficieze din plin de avantajele orînduirii socialiste. Vorbind despre dezvoltarea economică a tuturor judeţelor ţării, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU arăta : „Eliminarea disproporţiilor care mai persistă în repartizarea teritorială a forţelor de producţie, intensificarea dezvoltării tuturor judeţelor constituie, în continuare, unul din obiectivele principale ale politicii economice a partidului nostru“. Fireşte că în dezvoltarea economică a fiecărui judeţ trebuie să se ţină seama de condiţiile concrete de care dispune : de natura solului, de specificul resurselor naturale, de forţa de muncă existe administrativ teritorială coretentă. Pentru punerea în valoa a creat un cadru mai favorabil pentru repartizarea raţională a forţelor de producţie, a ore a acestor condiţii Proiectul Directivelor Congresului al X-lea prevede un amplu program de investiţii, volumul acestora fiind aproape egal cu cel realizat în ultimii 10 ani. Importante investiţii vor fi acordate în anii viitorului cinci aai şi judeţului nostru. Ele vor permite construirea unor noi capacităţi de producţie, precum şi extinderea şi modernizarea celor existente, toate acestea în scopul valorificării pe o scară superioară a bogatelor resurse naturale din această zonă. Am în vedere sarcinile mari înscrise in proiectul de Directive cu privire la creşterea producţiei de cauciuc sintetic, produse sodice, materiale plastice, insectofungicide, mobilă etc Noile capacităţi care vor fi construite în acest scop vor contribui la valorificarea şi mai deplină a bogatelor rezerve de ţiţei, sare, gaze naturale, lemn de care dispune judeţul nostru. Succesele dobîrndite pină acum, experienţa acumulată, hotărirea cu care întregul popor munceşte pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de cel de al IX-lea Congres al partidului constituie o garanţie sigură că şi prevederile înscrise în documentele pentru apropiatul congres vor fi traduse în viaţă fapt, care va contribui la dezvoltarea multilaterală şi armonioasă a tuturor judeţelor, la propăşirea economică și socială a întregii ţări. Perituța mea : Ansamblul földönc „Perinița” în sala Teatrului ,,C. I. Nottara" ora 10 . Nu te lisa Shoe I Teatrul „C. Tănase“ la grădina .,Boema" ora 20. Contesa Cosei: Republica (11 03 72) orele : 10 — 13,15 — 17 — 20,15 ! O chestiune de onoare : Patria (11 86 25) orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,30 — 18,45 — 21 : Festival (15 63 84) orele : 9 — 11,30 — 14,30 — 17,45 — 20,45 : Festival-gradină orele : 20,30 : Răutăciosul adolescent : Lumina (16 23 35) orele : 9—15,45 in continu,are : 18,15 — 20,45 : Grivita (17 08 58) orele : 9,30 — 12 — 15,30 — 18 — 20,30 : Căsătorie pripită ? Doina (16 35 33) orele : 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Secretul cifrului : Giuleşti (17 55 46) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Ultima tură : înfrăţirea intre popoare (17 31 64) orele : 15,15 — 17,45 20 ; Sângeroasa nuntă macedoneană : Flacăra (21 35 4) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Preludiu: Union (13 49 04) orele: 15,30 - 18 — 20,30 : Dragoste la Las Vegas : Excelsior (18 10 88) orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 13,30 — 21 : Gloria (22 44 013 orele : 9 — 11,13 — 13,30 — 16 18,15: Melodia (2 06 88) orele: 9 — 11,15— 13,30 — 16 18,15 — 20,30 : Flamura (23 07 40) orele : 9—16 In continuare , 18,15 — 20,30 : Expoziți- grădină (18 16 88) orele : 20,30 ; Pădurea spincinaților : Gloria orele : 20,30 ! Creola, ochii-ți ard că fesem : Luceafarul (15 87 67) orele : 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; București (15 61 54) orele : 8,30 — îl -13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Favorit (Drumul Taberii) orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30: Stadionul Dinamo (11, 03 72) orele : 21,15 : Arenele Libertăţii (23 71 01), ora 20,la : Crima din pădure : Dacia (16 26 10) orele : 8,45—21 , in, continuare, Paradisul îndrăgostiţilor : Victoria (16 28 79) orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 : Program de filme documentare : Timpuri Noi (15 61 10) orele : 9 21 în continuare : Comisarul X și banda „Trei clini verzi" : Feroviar (16 22 73) orele : 8.30 - ll - 13.30 - 16 - 18.3® — 21 : Arta (21 31 86) orele : 8/44 — 16.30 îu coutinua:e : 18,45 : Modern (23 71 01) orele: 9,30 - 11.45 -16.30 - 18.45 — 21 : Tomis UI 49 46) Ol elé : 9 - 11.15 - 13.311 - ~ 18,13 ; Tomis-grădină orele : 20,30 ; Arta-grădină, orele : 20,30 ; In umbra coltului: Buzești (15 62 79) orele : 15,30 — 18 ; Buzești-grădină orele : 20,30; Prințul negru : Crîngaşi (17 38 81) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Lovitură puternică : Bucegi (17 05 47) orele : 9 — 11,15 — 13,30—16 18,15; Vitan (21 39 82) orele: 15,30 — 18 ; Bucegi-grădină orele : 20,30 ; Vitan-grădină orele : 20,30 ; Contemporanul tau : Munca (21 50 97) orele : 16 19,30 ; încotro, omule ? : Moșilor (12 .52 93) orele : 15,30 -1- 19 ; Noaptea e făcută pentru... a visa : Ulnirea (17 10 21) orele : 15,30 — 18 } Ulrirea-grădină orele : 20,30 ; La dolce vita : Miorița (14 27 14) orele: 9,30 — 13 — 16 — 19 ; Neimblînzita Angelica : Popular (35 15 17) orele : 15,30 — 18 — 20,30 { Cosmos (35 19 13) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Viitorul (148 03) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Operațiunea Crossbow : Floreasca (33 29 71) orele 9,15 — 11,30 — 15,30 -18; Ultima noapte a copilăriei : Floreasca oreie : 20,30 ; Noaptea generalilor: Volga fii 91 26) prele 9 — 16,45 in continuare » Rahova (23 91 00) prele 15,30 — 18,30 | Aurora (35 04 66) piele : 9 — 12 — 15 — 18 — 20,45 I Aurora-gradi*tid oreie : 20,30 » Rahova-grădini orele 20,30 I Alexandru cel fericit : Progresul (23 94 10| orele : 15,30 - 18 - 20 ; Străin in casă : Lira (31 71 71) orele : 15,30 — 18 ; Lira-grădină oreie : 20,30 ; Comedianţii — Drumul Sării (31 28 13) orele : 16 — 19 | Tanan, omul junglei : Ferentari (23 17 50) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; A trăi pentru a trăi : Cotroceni (13 62 56) orele : 15,30 — 19 ; Adio, Gringo : Pacea (31 32 52) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Deşertul roşu : Central (14 12 24) orele : 9,30 - 12,15 — 15 — 18 — 21 ; Doina-grădină orele : 20,30 ; Lustragiul : Moşilor-grădină orele : 20.30 ; Haiducii : Progresul-Parc (23 94 10) orele : 20,30.. 10 Limba rusă (reluare); 10,25: Limba spaniolă (reluare) ; 10,50: închiderea emisiunii de dimineaţă ; 14,30 : Tenis de cîmp România—India. Semifinala interzonală a Cupei Davis ; 18 30 : Pe scenele lirice ale ţării ; 19 : Tele-universitatea ; 19,30 : Telejurnalul de seară ; 20 : Congresul al X-lea al P.C.R. Secvenţe din marea dezbatere. Delegaţii la Congres, purtătorii de cuvint ai întregului popor ! 20,15 : Film artistic : ,,Străzile au amintiri“ ; 21,40 : ,,Mult e dulce şi frumoasă" ; 22,15 : Telejurnalul de noapte ; 22,35 : Traseul Pămînt—Lună —Pămînt — o realitate. Sinteză ,,Apollo-1l“ , 22:50: Cintă Duke Ellington şi orchestra sa. Pentru zilele de 2, 3 şi 4 august se anunţă următorul timp probabil : Vreme in general frumoasă şi in încălzire Cerul va fi variabil. Vor cădea ploi izolate mai ales in jumă- tatea de vest a ţării. Vini potrivit, temperatura în creştere Minimele vor fi cuprinse intre 10—20 de grade, iar maximele intre 20—30 grade, local mai ridicate. La munte şi mare . Vreme in general frumoasă şi în încălzire. Cerul vah variabil. Vor cădea ploi de scurtă durată. Vint potrivit. Temperatura in creştere.