România Liberă, decembrie 1969 (Anul 27, nr. 7813-7838)

1969-12-02 / nr. 7813

,Románia liberó­ 1 nr. 7si 3 — 7.xu.im — pag. a 7-a DIVIZIA A DE FOTBAL Moment dificil la poarta echipei constanțene Doar 11 meciuri apoi m­ai avem în faţă doar trei meciuri restante şi o singură etapă după care cortina va cădea pes­te o nouă stagiune fot­balistică ce s-a dovedit a fi deo­sebit de încărcată dar şi fruc­tuoasă în acelaşi timp prin ca­lificarea echipei noastre repre­zentative în turneul final al campionatului mondial. Ideea programării chiar în acest an a încă două sau trei etape din returul competiţiei, idee ce a fost vînturată cu zece zile în urmă, atunci cînd timpul şi te­renurile de joc erau încă exce­lente, a fost abandonată odată cu schimbarea vremii. Aşa că duminică seara vom consemna încheierea sezonului, urmînd să ne reîntîlnim la primăvară, probabil în luna­ martie cînd va începe returul. Pînă atunci însă fotbalul nu va dispare complet din actualitate şi din preocupă­rile noastre el fiind prezent prin preparativele echipei na­ţionale, care are prevăzut un lung turneu în America de Sud, ca şi prin cele două meciuri oficiale pe care le are de sus­ţinut Dinamo Bacău în „Cupa europeană a tîrgurilor“. Şi, pen­tru că am amintit de Dinamo Bacău nu putem trece mai de­parte fără a ne arăta uimirea şi îngrijorarea în faţa eşecului de mari proporţii suferit dumi­nică în partida de la Bucureşti. 8—0 este un scor cu care nu te întîlneşti la tot pasul şi care nu poate apare decît atunci cînd la una sau alta dintre for­maţii se ivesc grave erori de organizare a jocului. Asemenea erori au fost prezente cu duiu­mul în jocul de duminică al e­­chipei­ băcăoane, a cărei evo­luţie şcolărească a pus-o în faţa unor situaţii ridicole .Ce anume a generat această înfrîngere ca­tegorică, primirea acestor opt goluri care înseamnă jumătate din totalul celor primite în 13 etape precedente ? Nimic alt­ceva decît renunţarea la singu­rul lucru realist în fotbal şi anume renunţarea la organizarea sistemului defensiv. Este una­nim cunoscut amănuntul că azi marile echipe supravieţuiesc, în primul rînd, graţie apărării. De altfel din această preocupare a securităţii propriilor buturi s-au născut sistemele cu patru fun­daşi, cu patru fundaşi şi un „li­bero“, cu patru fundaşi şi trei mijlocaşi. Ştefan Covaci ne spu­nea după restanţa de la Ploieşti că nevoia de puncte l-a împins la revizuirea tacticii de joc. La Constanţa s-a apărat, a renunţat de bună voie la centrul terenu­lui dar nu a pierdut. Trei zile REZULTATELE ETAPEI Poli. Iaşi-Dinamo Buc 3—41 Steaua-Dinamo Bc. 8—0 Rapid-Farul Steagul roşu-U.T.A. 1—0 .C.S.A.-„U“. Cluj 0—0 C.F.R.-„U“. Craiova 0—0 F. C. Argeş-Petrolul 3—0 Jiul-Crişul mai tîrziu testul a fost repetat şi pe terenul din Ploieşti şi nu a lipsit mult ca echipa să ple­ce şi de acolo cu ambele puncte. Dinamo Bacău a rezistat bine în etapele precedente tocmai datorită apărării, a fundaşilor săi şi a portaru­lui Ghiţă. Duminică insă cei patru fundaşi, aşezaţi de capul lor sau dintr-o proastă in­dicaţie a antrenorului într-o „aliniere" perfectă, au oferit asemenea căi de acces spre poar­ta lui Ghiţă încît la un moment dat eram tentaţi şi noi să co­­borîm pe gazon şi să marcăm din cînd în cînd cîte un gol. Lecţia, de o asprime deosebită, primită de dinamovişti la Bucu­reşti trebuie să pună pe gînduri conducerea tehnică a­ echipei. Să o pună pe gînduri şi să o conducă la acele măsuri realiste necesare unei prezenţe onorabi­le în cele două meciuri oficiale ce le are de susţinut cu formaţia scoţiană Kilmarnock. Sunt prea proaspete în mintea noastră comportările şi eşecurile lamen­tabile suferite de U.T.A. şi Ra­pid în competiţiile europene pen­tru a privi în linişte, fără tea­ma unor repetări, apropiatele două confruntări ale dinamoviş­­tilor băcăoani. Apărarea, pe care unii o sub­­apreciază încă, a mai produs duminică încă o surpriză de pro­porţii ,aceia de la Iaşi. Dinamo Bucureşti care ani şi ani de-a rîndul a trăit şi a clădit totul pornind de la o bună apărare, s-a pr­ezentat duminică cu mari fisuri în acest compartiment, suferind unul din cele mai seve­re eşecuri din ultimele două campionate. Fără Coman, pornit iarăşi pe aventuri, şi fără De­­leanu nefolosit la Iaşi din mo­tive lesne de înţeles, apărarea dinamovistă a fost haotică şi ne­putincioasă, punându-şi ampren­ta pe evoluţia de ansamblu a echipei, coborîndu-i foarte-­ mult nivelul, şi aşa nu prea ridicat în meciurile din deplasare. Gre­şelile comise de apărători nu au putut fi acoperite de linia ofensivă, chiar dacă acolo se gă­seau Dumitrache, Lucescu, Pîr­­­călab,­ Radu Nunweiller, chiar dacă pe teren se mai afla un Dinu şi un Ghergheli. Primirea unui gol, dintr-o,gre­şeală de apărare, şi apoi a al­tuia din aceleaşi motive, influen­ţează în asemenea măsură sta­rea de spirit a atacanţilor incii le anulează calităţile chiar şi în cazurile cind ai de-a face cu valori şi talente autentice. Ne întrebam, în avancronica noastră de duminică dacă penul­tima etapă va fi sau nu favo­rabilă echipelor gazdă. Acum, cînd avem rezultatele in faţă, avem şi răspunsul. A fost, in­tr-adevăr, o etapă a gazdelor care nu au cedat decit două din cele 16 puncte puse în joc. Situaţia m­i se pare normală dacă ne gîn­­dim că de regulă ultimele me­ciuri ale stagiunilor fotbalistice se caracterizează printr-o sporită sete de puncte a tuturor echipe­lor. Și tot normal este ca echi­pele gazdă să fie acelea care să se înfrupte cu mai multă lăco­mie din ceea ce li se oferă. Să vedem dacă regula va fi res­pectată și duminică, în ultima­­secver,tă a turului diviziei fot­balistice. ION BOCIOACA 1—0 2—1 M­ERIDIANE • La Gori, în prelimina­riile turneului de fotbal U.E.F.A. s-au întîlnit echi­pele de juniori ale U.E.S.S. și României. Jocul s-a în­cheiat cu un rezultat de e­­galitate: 0—0. In această grupă preliminară, mai joa­că și echipa Poloniei, care, după cum se stie, a cedat in primul meci cu 0—3 echi­pei U.R.S.S Tinerii fot­balişti români urmează să mai susţină returul pe teren propriu cu echipa U.R.S.S. şi două­ partide (tur-retur) cu echipa Polo­niei. Echipa care va a­­cumula cele mai multe puncte în această grupă se va califica pentru tur­neul final. • S-a stabilit ca tragerea la sorți pentru alcătuirea programului sferturilor de finală ale „Cupei campioni­lor europeni“ la handbal să aibă loc la 21 decembrie la Köln. Meciurile urmează să se dispute înaintea jocurilor turneului final al campiona­tului mondial de la Paris (25 februarie—9 martie­. • Selecționata masculină de handbal a U.R.S.S. s-a calificat, pentru turneul fi­nal al campionatului mon­dial. In meciul retur desfă­șurat la Helsinki handbaliștii sovietici au învins cu sco­rul de 33—19 (17—14) echipa Finlandei. In primul­ joc echipa U.R.S.S. cîștigase cu 30—16. • In localitatea Trollhae­­ttan au luat sfîrşit campio­natele internaţionale de te­nis de masă ale Scandina­­viei. In ultima zi s-au dis­putat finalele în probele de dublu. La feminin, Maria Alexandru și Eleonora Mi­­halca au intrat în posesia titlului în urma victoriei re­alizate cu 19—21, 21—14, 21—19, 12—21, 21—12 în fata cuplului alcătuit din Rudno­­va-Pogosova. (U.R.S.S.) ' • Intr-un joc retur con­­tînd pentru preliminariile­­ campionatului mondial mas­culin de handbal la Bruxe­lles echipa Norvegiei a în­vins cu­­ scorul de 35—6 (21—4) echipa Belgiei, califi­­cîndu-se pentru turneul fi­nal. • Echipa de rugbi a Fran­ţei, care va întîlni la 14 de­cembrie la Tarbes selecţionata României, a fost alcătuită astfel : Villepreu­ux, Bona­, Trillo, Masso sau Lux, Bour­­garel, Roques, Puget, Carre­­re, Dauga, Viard, Cester, Bastiat, Iracaba], Benesis, Azarete. • înaintea ultimei runde a campionatului republican masculin de șah conduce­­. Szabó cu 12,5 puncte, urmat de V. Ciocîltea — 12 puncta, Gheorghiu — 11,5 puncte. Aseară, în penultima rundă, partida Ciocîltea—Szabó s-a încheiat remiză, la mutarea 29. Acelaşi rezultat a fost consemnat în partidele Un­­gureanu—Reicher, Vasiles­­cu—Crimei Botez—Segal, Neamţu—Mititelu, Gheor­ghiu—Stanciu. Bondoc a cîştigat la Fischer. Astăzi are loc runda fi­nală, în care Ciocîltea (cu negrele) îl întîlneşte pe Se­gal, în timp ce Szabó va juca cu piesele albe împo-­ triva lui Grunberg. Măsuri s-au luat Vor fi ele eficiente ? a fost un timp cind coope- - rativa de consum din comuna Tutova mergea „ca pe roate", cum se spune pe la noi — ne scrie cititorul I.­STRAT din localitatea res­pectivă. De la un timp încoa­ce însă, se observă o delăsare în ceea ce privește gospodă­rirea cooperativei. Băcănia are rafturile aproape goale, doar citeva sticle cu băuturi spirtoase şi cîteva pachete cu margarina. Frigiderul pentru păstrarea alimentelor există, dar mai tot timpul stă gol. Cam aceeaşi situaţie se pre­zintă şi la magazinul metalo­­chimic. Lipsesc multe articole strict necesare, printre care şi petrolul tampont. Dacă la băcănie există frigider, dar nu este întrebuinţat, cofetă­ria din comună, deşi ar avea ce­ să pună, nu are frigider. Nu de puţine ori ,magazinele cooperativei stau închise cu un afiş pe uşă : ,,Gestionarul plecat după marfă". Inutil să mai vorbim despre situaţia de la sifonerie. Responsabilul acesteia, Gheorghe Chir­iac, poate fi găsit la restaurant, la cofetărie, la bufet sau... acasă, numai la sifonărie nu. O cercetare atentă ar putea scoate la iveală şi alte lip­suri, pe care le dorim cit mai urgent înlăturate. Efectuînd cercetarea propu­să de cititorul nostru, Uniu­nea judeţeană a cooperative­lor de consum Vaslui ne confirmă întru totul justeţea ,i celor semnalate. „Ele se da­­toresc —­ se arată in răspun­sul forului respectiv — preşe­dintelui cooperativei şi şefu­lui contabil care-şi neglijau atribuţiile. Pentru remedie­rea lipsurilor constatate, s-a analizat — împreună cu co­mitetul executiv al coopera­tivei — situaţia existentă, cu care prilej preşedintele coo­perativei a fost înlocuit cu un cadru corespunzător, iar şeful contabil — pentru o serie de abateri în activitatea sa a fost sancţionat cu mustrare scrisă cu avertisment". Ră­­mine să constatăm eficienţa măsurilor luate. Eşti bun de plată tovarăşe... „tată" !—florea M. Grosu din satul H Potîrnichea (comuna *■ Filimon Sirbu, jud. Constanţa) este­ un cooperator harnic. Din zilele-muncă pe care le efectuează, el reali­zează venituri frumoase, a­­vînd o gospodărie îndestulată și bine rostuită. Dacă din punct de vedere al muncii nu i se poate reproșa nimic, comportarea sa ca părinte este discu­tabilă. De ce ? Pen­tru că — după cum ne-a re­latat nu de mult, într-o co­respondenţă fosta sa soţie — el se dezinteresează cu desă­vârşire de fetiţa sa, elevă, privînd-o pînă şi de modesta sumă, ce reprezintă pensia a­­limentară. „Dacă în anul 1967 a mai plătit ceva, ne-a scris coope­­ratoarea ELISABETA M. PE­­TRESCU din corn. Stoică­­neşti-Olt d­in ultimii doi ani a contribuit doar cu 300 de lei la creşterea copilului. Eu nu pot cheltui bani cu drumuri­le la Constanţa şi nici nu sunt deprinsă să mă plimb pe să­lile tribunalului. Vă rog să-i atrageţi atenţia dv. că legile trebuie respectate deopotrivă de toţi, avertizîndu-l totodată că nesocotirea lor îl poate duce şi în spatele gratiilor". Intr-adevăr, sustragerea cu rea-voinţă­­de la neplata pen­siei alimentare poate determi­na şi o pedeapsă privativă de libertate. Dar, excepţind as­pectul legal al problemei, în inima lui Florea Grosu nu mai vibrează oare nici o fibră pentru fetiţa sa? E greu de crezut că distanţa, timpul, preocupările zilnice pot face pe un părinte să dea uitării un copil. Dar chiar dacă a­­ceasta e realitatea, coopera­torul Grosu Florea rămîne tot bun de plată (cu atît mai mult cu cît, după cum confir­mă și U.J.C.A.P. Constanța, e om cu posibilități ma­teriale). or Lucia di Lammermoor : Opera Ro­mână (16 43 20), ora 19.30; Părinţii teribili : Teatrul Naţional „I.L. Cara­­giale", sala Studio (15 15 53), ora 19.30 ; Nepotul lui Rameau : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din iad. Schitu­ Măgureanu (14 60 60), ora 20 ; Sfîntul Mitică Blajina : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" sala Stu­dio (12 44 10), ora 20 ; Comedie cu olteni; Teatrul, Giulești (18 04 85), ora 19.30 ; Vijelie în crengile de sassa­fras : Teatrul „C. I. Nottara", sala Maghen­ (15 93.02), ora 19,30 ; Enig­matica doamnă ,,MW ; Teatrul­­,C. I. Nottara", Sala Studio, ora 20 ; Invi­taţie la castel: Teatrul de stat din­­Constanţa la Teatrul ,,C. Tănase, sala Savoy (15 56 78), ora­­19,30 ; Papuciada : Teatrul „Ţăndărică", sala din Calea Victoriei 50 (15 23 77), ora 16 ; Bandiţii din Kardemomme : Teatrul „Ţăndărică", sala din str. Academiei 28—30 (16 14 92), ora 17 ; Femei, femei, femei : Teatrul „C. Ta­­nase", sala din­ Calea Victoriei 174 (15 04 18), ora 19.30; Ritmurile are­nei ; Circul de stat (11 0­ 20), ora 19.30 ; Umbra doctorului Nagvan : Teatrul „Ion Creangă" '(12 85 56), ora 18.30. ..... cum VA VREMEA Pentru zilele de 3, 4 şi 5 decembrie se anunţă următ­­orul timp proba­bil : Vremea se va menţine închisă la începutul in­tervalului, apoi se va ameliora trep­tat, iar cerul va vor cădea ploi tem­porare care pe alocuri se vor trans­forma în lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va prezenta intensificări la începu­tul intervalului. Temperatura în scă­dere ușoară. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 6 și plus 4 grade, iar maximele între 0 și 10 grade, deveni variabil. U­NA PE ZI de MATTY « S r i^t r liTriT- t±­. ..... ■ Jr­. v* ■ ■ — Vezi că nu chiar toate gazdele cîștigă acasă ? „Cînd se aud clopotele“ N­e-am obişnuit ca filmele in­spirate de rezistenţa an­tifascistă să evoce în to­nalitate patetică oamenii unor vremuri eroice. Astfel, ei tind să devină modele, întruchipări ideale, proiecţii purificate de orice slăbiciuni cărora li s-ar potrivi atît de bine, cîteodată, cuvintele noii me tangere — nu mă atinge. Şi totuşi, a comu­nica unor alte generaţii clipa jocului deseori fatal cu moar­tea, angajat pentru o cauză vi­tală, pretinde o re-creare aidoma a caracterelor fără nimbul pe care trecerea vremii l-a aşezat­­ portretului lor. Aceasta nu în­seamnă a stinge flacăra veşni­cei recunoştinţe, ci a încredinţa spectatorului adevărul despre cum oameni simpli, trăind în lumea necazurilor şi­ bucuriilor lor aspre, au purtat greul anilor de luptă cu acel spirit de jertfă anonim care omagiază mai puţin individul, dar întotdeauna po­porul care l-a născut. Acesta este filmul cineastului Antun Vrdoljak, ecranizînd un roman de Ivan Sibi. Nu bătălii faimoase, din campaniile împo­triva armatei de partizani iugo­slave duse fără șanse de suc­ces de către hitleriști sau ustași, nici evenimente cruciale ale ce­lui de-al doilea război mondial. Ci, mai obişnuit decît am preve­dea, cronica diurnă a unei for­maţii de partizani alcătuită din concetăţenii aceluiaşi sat. Băr­baţi zdraveni, dîrji, necruţători cu duşmanul, împrumutînd par­că de la fauna pădurii virtuţile care-i ajută să supravieţuiască cu nişte puşcoace : îndrăzneala de a ataca, dispreţul faţă de moarte. In rîndurile lor, soseşte un comisar politic, omul trimis să le facă educaţia revoluţio­nară prin disciplină şi respec­tul marilor principii. Confrun­tarea e inevitabilă. Ura împo­triva duşmanului este, adeseori, oarbă şi ca de victimă oricine e „de dincolo“. Comisarul, nu ad­mite aceasta, dar înţelege că fiecare a dat tribut de singe în lupta pentru libertate şi-i este greu să accepte clemenţa, chiar atunci cînd ea poate aduce în rîndurile partizanilor oameni care poartă o haină duşmană, fără să fi ucis. Conflictul este, aşadar, mai profund decît­­ lupta. Gloanţele seceră Vieţi, dar problema pe care o pune filmul nu este doar aceea de­ a trăi şi a te răzbuna, ci cum­­ anume să trăieşti şi să lupţi. Veselul Kubura, care a rîs de moarte de atîtea ori, care a tras clopotele izbinzii, va sfîrşi ca atîţia alţii. Durerea şi regretul pe care l-a lăsat în urmă izvorăşte insă din înţe­lepciunea lui optimistă care l-a ferit să-şi prefacă ura în venin. O conştiinţă se formează în a­­ceşti oameni care ajung să nu mai vadă în luptă un ţel ci un mijloc, convingere atît de bine exprimată de un partizan constatînd, într-o bună zi, că nu mai are în palmă bătăturile pe care le face munca, de cînd ţine puşca : „ea, nu mai ucide”1. Cultivînd o imagine frustă, nerotunjită şi nearanjată pentru necesităţi de stil, filmul regi­zorului Vrdoljak are parcă o obiectivare documentară faţă de evenimente şi împrejurările is­torice în care ele se plasează, căutînd în schimb fluxul con­ştiinţelor, a mentalităţii timpu­lui şi locului dat, în manifestă­rile eroilor. Un simţ al pitores­cului este evident şi el dă relief caracteristic inimicii interpreţi­lor, de altfel excelenţi. Boris Buzancic, Pa­vie Vujisic, Boris Dvornik şi ceilalţi conferă eroi­lor o identitate anteică, ei pu­ţind fi recunoscuţi şi înţeleşi numai acolo, dar, fireşte, — nu numai atunci. Concepţia unitară, omogenă, a interpretării, prin firescul ei, comunică acel senti­ment nostalgic că i-ai cunoscut parcă direct pe cei dintre care­ mulţi dorm acum pentru eter­nitate. Medalia de argint a Festiva­lului Internaţional de la Mos­cova, care a revenit filmului lui Antun Vrdoljak anul acesta, este mai mult decît o recom­pensă meritată : încurajarea a­­celor tendinţe care vor să revi­goreze filmul de rezistenţă prin a medita deschis, omeneşte asu­pra vremurilor eroice, nu nu­mai a le enunţa apoteotic. EUGEN ATANASIU FE ECRANE .»PE ECRIINE TEMEINICIA PREGĂTIRII DE SPECIALITATE (Urmare din pag. 1) oricare ar fi, este departe de a fi decorativă într-o societate bazată pe muncă, care se con­struieşte îrntr-un ritm viu, pe baza unor planuri ştiinţifice de dezvoltare. Revoluţia teh­­nico-ştiinţifică mondială, ales invocată pentru a se cere ali­nierea cu cei care ating şi depăşesc nivele înalte de teh­nicitate şi de productivitate a muncii, este o realitate. Dar această realitate poate fi în­noitoare şi constructivă, prin realizările la care poate con­duce, după cum poate fi şi în­robitoare prin servituţile pe care le poate impune celor care întîrzie în mers, care nu se dezvoltă în ritmurile ac­tuale şi cele ale viitorului. Revoluţia tehnico-ştiinţifică pune un accent deosebit pe dezvoltarea învăţămîntului su­perior, tehnic şi economic. Nu este suficient să dispunem de utilaje ultramoderne, de in­stalaţii uluitoare. Pentru a le face să dea randamentul com­petitiv necesar este nevoie de o cunoaştere perfectă a lor precum şi de iniţiative fruc­tuoase, pe care numai compe­tenţa şi avîntul creator le pot trezi şi susţine. O pregătire temeinică, la nivelul învăţămîntului supe­rior, trebuie să aibă un ca­racter teoretic corespunzător stadiului actual al cunoştinţe­lor disciplinelor respective pe plan mondial. In consecinţă, informarea şi documentarea trebuie să fie cît se poate de corecte, esenţiale, iar prezen­tarea să fie competentă şi sti­mulatoare, iar o prezentare este stimulatoare doar atunci cînd conduce pe student, pe cititor sau pe ascultător, la nevoia de a-şi adinei şi extin­de cunoştinţele. Insă pregăti­rea teoretică, chiar ireproşabi­lă în lumina celor mai exigen­te criterii, nu este suficientă fiindcă ar corespunde numai exigenţelor facultăţilor din trecut cu învăţămînt nelegal deliberat de practica vieţii so­ciale. O pregătire teoretică ireproşabilă începe să devină serioasă atunci cind urmăreş­te să devină utilă, să consti­tuie suportul ştiinţific al apli­caţiilor ştiinţei. Ea este temei­nică atunci cînd reuşeşte să se lege în mod natural de a­­ceste aplicaţii, să le sprijine, să le fundamenteze, să le dez­volte. Ea este însă şi mai te­meinică atunci cînd stimulea­ză cercetarea aplicată, cînd e­­limină cercetarea empirică, cînd intervine în producţie, în cultură, aducind soluţii mai bune, mai îndrăzneţe, mai e­­conomice. O astfel de pregăti­re cer documentele de partid punînd un accent deosebit pe domeniile de mare actualita­te,­­curii sînt energetica nu­cleară, electronica, automati-­­ca, analiza şi modelarea pro­ceselor economice şi altele. Acest accent nu poate fi singular.­ El implică formarea de cadre de specialişti şi în alte domenii cum sunt ştiinţe­le naturii, ştiinţele matemati­ce, ştiinţele tehnice şi sociale. Interconexiunea disciplinelor care concură la rezolvarea problemelor impune categoric generalizarea unei înalte pre­gătiri teoretico-practice în toate sectoarele invăţămîn­­tului superior, precum şi pre­lungirea ei postuniversitară, introducerea şi promovarea pregătirii continue la locurile de muncă şi la locurile consa­crate reîmprospătării cunoştin­ţelor în mediul învăţămîntului superior şi al cercetării ştiin­ţifice, prin toate instituţiile de profil. De însuşirea de către toţi — profesori şi studenţi — a ce­lei mai înalte poziţii în pro­blema temeiniciei, a seriozită­ţii pregătirii specialiştilor ne­cesari dezvoltării multilaterale a patriei, depinde în mare măsură, în esenţială măsură, aportul — mărimea şi calita­tea lui creatoare — intelectua­lităţii poporului nostru, la ri­dicarea operei lui istorice pe culmile indicate de ultimul congres al partidului. TRADIŢII (Urmare din pag. 1) Vreau să spun îndeosebi despre aceste şcoli amplasate în localităţi fără­­ prea mare rezonanţă la începuturi că au dat un prestigiu incalculabil aşezărilor modeste şi într-un fel anonime tocmai prin ad­mirabila lor activitate didac­tică. A fi profesor şi dascăl la o asemenea şcoală era prin forţa lucrurilor element dis­tinctiv în cariera pedagogică. Nimeni nu se considera a­­runcat la marginea ţării şi la distanţă de miezul vieţii da­că ajungea profesor de latină la Şimleu sau de geografie la Sighet. Pentru nimic in lume nu se întimplau neprezentări la post, în speranţa vreunei eventuale oploşiri la Între­prinderea de coşerii de la centru. Luaţi aceste precizări numai ca elemente de simbol, căci n-am deloc intenţia să­ de­­faimez pe nimeni, indiferent în ce instituţie lucrează. Dar era sub demnitatea omului cu­­o diplomă universitară, pregătit pentru cariera didactică, să nu se consacre pilduitor mi­siunii sale. Se ducea tinărul la Şimleu sau la Năsăud şi făcea carte cu copiii, atit de serioasă şi de exigentă că se lua la întrecere cu oricare co­leg ajuns în centrele impor­tante. Şi se pregătea sirguţin­­cios să cucerească — prin concurs — un loc mai bun în ierarhia şcolară, dacă-l a­trăgea viaţa marilor oraşe. In mare majoritate, însă, dascălii se fixau locului şi răspun­deau de soarta copiilor veniţi în clasa 1 în iţari şi opinci, să-i trimită in lume gata de-a o cuceri. Ceea ce se intîmpla cu regularitate. Nu-i locul aici să enumăr exemple, ele sînt atît­­de strălucite încît pot sta alături cu ale vestitu­lui colegiu „Sf. Sava" din Bucureşti, ale liceului Inter­nat din Iaşi sau preparandiei blăjene. Tradiţia nu se creea­ză din nimic, ci din muncă stăruitoare, din dăruire pen­tru cauză. In anii noştri de făurire a societăţii socialiste s-au în­fiinţat licee in nişte localităţi de care numai localnicii auzi­seră. Organizarea nouă a in­­văţămîntului, cu zece clase obligatorii, împinge pînă în cele mai îndepărtate aşezări ideea superbă a instruirii tu­turor la nivelul cerinţelor şcolii moderne. Dar în şcolile nou create cine să pună ba­zele tradiţiei, s-o ridice la înălţimea celor vechi, dobin­­dită de-a lungul anilor prin strădania generoasă a dască­lilor dăruiţi cu trup şi suflet neasemuitului act de educare, dacă nu absolvenţii universi­tăţilor de azi ? Nici Şimleul n-a avut tradiţie liceală, era acum cincizeci de ani o co­mună oarecare, ca atâtea alte­le, dar iată că liceul i-a fău­rit o prea frumoasă carte de vizită. Nici liceele nou înfiin­ţate (acum cinci sau zece, sau mai puţini ani), nici şcolile de zece ani n-au tradiţie, dar ce luminoasă perspectivă le stă înainte! De aceea merită subliniat uriaşul efort ce se cere tuturor pentru ridicarea necontenită a nivelului cultu­ral fără de care nici un popor nu se poate înscrie în circui­tul mondial al exigenţelor. N-am destule cuvinte ca să laud, fără­ măgulire, pe tinerii noştri absolvenţi universitari plecaţi în localităţi obscure cu nobila misiune de a pune bazele unei tradiţii noi in şcoala noastră, tradiţie stră­lucit ilustrată de licee cum este cel din Şimleul­ Silvaniei sau altele asemănătoare. Şi este o mîndrie pentru noi că aceştia constituie marea ma­joritate, şi nu cei care cată să se oploşească in orice fel de slujbă, cît de anonimă în ra­port cu pregătirea lor, numai să nu părăsească marile oraşe. Peste un număr de ani, la vîrsta pensionării, au să vină şi la ei să-i salute şi să le mulţumească nenumăraţi foşti elevi, oameni de valoare ai ţării, ai întregului popor, precum şi noi mulţumim azi neuitaţilor noştri dascăli din centre cum este Şimleul. Şi dorim şcolilor vechi, şi şcolilor noi, îmbogăţire ne­contenită a tradiției învăță­mîntului nostru. cinematografe; Vă place Brahms?: Patria (11 86 25) orele : 9 —­ 12 — 15 — 18 — 21 ; Fa­vorit (Drumul Taberii) orele : 10 — 13 — 15,30 — 18 — 20,30 ; Operaţiunea Lady Chaplin : Repu­blica (11 03 72) orele : 8,45 — 11,15 — 13,45 — 16,15 — 18,45 — 11,15 ; Bucu­rești (15 61 54) orele: 9 — 11,15 — 13,30 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Melodia (12 06 88) orele: 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Sala Palatu­­lui.^flrcl^r, 10,15 — 20,15 ; Jocul ‘ care au­de : Lu­ceafărul (15 63 04) o­reife': 8,45 — 11­,15-v— 13,30 16 — 18,15 — 20,45 ; Festival (15 63 84) orele : 8,45 — 11,15 — 15,30 -- 16 — 18,30 — 21 ; Blow-up : Capitol (16 29 4?) orele 9,45 — 12,30 — 16 ; Cinemateca­­ sala Unioji (13 49 04) orele : 9,45 - 12 — 14 ; Să trăim pînă luni ; Capitol orele 18,30 — 20,45 } Cînd se aud clopotele : Victoria (16 28 79) orele : 9 — 11,15 —­ 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Frații Karamazov : Central (14 12 24) orele : 10,30 — 15 — 19,30 ; Noile aventuri ale răzbunătorilor Lumina (16 23 35) orele : 8,45—16,15 — in continuare : 18,30 —­ 20,45 ; Flo­­reasca (33 29 71) orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ? Corabia nebunilor : Doina (16 35 38) orele : 11,15 — 14,15 — 17,15 — 20,15 ; Dacia (16 26 10) orele : 8 — 19,45 în continuare ; Mondo Cane : Timpuri Noi (15 61 10) orele : 9—21 în continuare ; Femeia îndărătnică : Feroviar (16 22 73) orele : — 12 — 15 — 17,45 — 20,30 ; Excelsior (18 10 88) orele 9,30 — 12 — 15,30—18—20,30 ; Gloria (22 44 01) orele: 9,15 — 12 — 15 18 — 20,30 ; Bem şi comisarul San Antonio : Griviţa (17 08 58) orele: 9 — 11,15 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Giuleşti (17 55 46) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Aurora (35 04 66) orele : 9,30 — 11,30 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Soarele vagabonzilor : înfrăţirea în­tre popoare (17.31 64) orele : 15,15 — 17.45 — 20 ; Testamentul doctorului Mariuse Bucegi (17 05 47) orele: 9 —­ 11,15 -13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Omul momentului : Unirea (17 10 21) orele : 15,30 — 18 ; Noaptea : Unirea ora 20,15 ; Lupii albi : Lira (31 71 71) orele 15,30 — 18 ; Moşilor (12 52 93) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Vitan (21 39 82) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Cit timp eşti sănătos : Lira ora 20,15 ; Război şi pace (seriile I şi II) Drumul Sării (31 28 13) orele : 15 -19,30 ; Morţii rămîn tineri : Ferentari (23 17 50) orele : 15,30 — 18 — 20,15 ; Popular (35 15 17) orele : 15,30­­~ 18 — 20,30 ; Căldura : Cotroceni (13 62 56) ore­le : 15,30 — 18 — 20,30 ; Familia noastră trăsnită : Crîngaşi (17 38 81) orele : 15,30 — 18 — 20,15 ; Totul de vînzare : Viitorul ora 20.30 ; Baltagul : Mioriţa (14 27 14) orele 9— 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,30 ; Viridiana : Buzeşti (15 62 79) orele : 15,30 — 18 — 20,15 ; La Nord prin Nord-Vest : Volga (11 91 26) orele : 10—16 in continua­re : 19,30 ; Tigrul: Viitorul (11 48 03) orele 15,30 — 18 ; Omul care valora miliarde : Munca (21 50 97) orele: 16 — 18 — 20; Angelica şi sultanul : Cosmos (35 19 151 orele : 15,30 — 18 — 20,15 ; Mai periculoase decît bărbaţii : To­mis (21 49 46) orele : 9,30—15,30 în continuare ; 18 — 20,15 ; Stelele din Eger : Flacăra (21 35 40) orele : 15,30 — 19 ; Progresul (23 94 10) orele : 15,30 — 19 ; Păpuşa : Arta (21 31 86) orele : 10— 16 în continuare : 19,30 ; In împărăţia leului de argint : Mo­dern (23 71 01) orele: 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Flamu­ra (23 07 40) orele: 9 — 11,15 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Paria : Rahova (23 91 00) orele : 15.30 — 18 : Galileo Galilei : Pacea (31 32 52) o­­rele : 15,45 — 18 — 20,15 ; Oameni împietriţi : Rahova ora 20,15. 18 : Lumea copiilor : Daniela şi Aş­­chiuţă... eroi de basm; 18,30: Lice­enii — „Note"7 despre note (I) ; 19. Telejurnalul de seară ; 19,20: Inter­mezzo coregrafic ; 19,30: Atomul — această necunoscută ; 20: Seară de teatru : Candida de G. B. Shaw * 22: Reflector ; 22,25: Telejurnalul de noapte ; 22,40: Varietăți pe peliculă ——­am

Next