România Liberă, ianuarie 1970 (Anul 28, nr. 7839-7863)
1970-01-03 / nr. 7839
„România liberă"* hr. 7m — 5.1.191Q — pag. a 2-a IO, constructorul Popas pe bulevardul Muncii unde 550 de constructori bucureşteni petrec împreună cu familiile lor revelionul în sălile unei şcoli profesionale. Schelele tradiţionale sunt desenate în literele de clorofilă ale cetinilor de brad. Sub imensele ghirlande, decorate cu becuri multicolore, mesenii aşteaptă cu paharele pline sosirea noului an. Bucurie şi voie bună. La o masă s-au aşezat doi oameni care se cunosc pentru prima oară în seara aceasta. De fapt, biografiile lor se înscriu pe coordonatele hărţii în plină înnoire a oraşului. Rusu Chiriţă, şeful unei brigăzi de zidari de la întreprinderea de construcţii montaj lucrează de 18 ani pe schelele oraşului. Unde n-a fost ? A pus primele temelii la Casa Scînteii, a aşezat cu mistria primele cărămizi de la Floreasca, a ridicat primele schele din Balta Albă, Titan iar în zilele acestea semnează actul de naştere al blocului 37B, de pe strada Baba Novac. Comeseanul lui, Marin Gubernu este şi el şef de brigadă de zidari la şantierul numărul 3 al întreprinderii de construcţii prefabricate. A lucrat în cartierele Titan, Gara de Nord, Basarab, Giurgiului, Niţu Vasile. Dacă uneşti cu o trăsătură de creion viaţa celor doi oameni, ai în faţă întreaga imagine a Bucureştiului, în plină înnoire. Stau la masă îmmpreună şi fac planuri de viitor. Anul nou care va sosi peste cîteva minute, cuprinde în zilele sale bogate şi cele peste 23 000 de apartamente care se vor construi în Drumul Taberei, Colentina, Titan şi In alte noi cartiere bucureştene. Ciocnesc împreună cîte un pahar cu vin. — La mulţi ani! — La mulţi ani! Iar privirile lor visătoare zboară în clipele acestea spre schelele viitoare din Drumul Taberei Colentina, Titan. La anul, poate tot în seara de revelion, destinul îi va uni din nou la aceiaşi masă.... Şi vor ciocni atunci ca şi acum cu bucuria roadelor pe care le-au făurit cu aceste mîini harnice. Gonim cu maşina în noapte sub stelele de zăpadă. Ne oprim în faţa blocului Y9A din Balta Albă. Sunăm la întîmplare în faţa unui apartament. Ne deschide gazda Gheorghe Caragiu de la Institutul de proiectări pentru transporturi auto, îşi sărbătoreşte revelionul împreună cu familia şi prietenii in apartament nou, proprietate personală. Blocul a fost dat în folosinţă acum două luni de zile, la 1 noiembrie. Anul trecut nici nu exista. In jurul mesei îmbelşugate se fac urări de fericire şi sănătate. Şi fără să vreau, mă gîndesc că aceste urări ale unor oameni care petrec primul an nou într-o casă nouă se adresează la cîţiva kilometri distanţă şi celor doi modeşti şi harnici zidari. O merită din toată inima ! Intrăm acum în sala de dirijare a zborului de la aeroportul Băneasa. Afară fuioare de zapadă, închid obloanele cerului opac. Cursa Londra — Bruxelles — Bucureşti se întoarce acasă, începe dialogul pe calea undelor. — Bucureşti — control — Sunt B.G. Daţi-mi situaţia meteo. — Vîntul de 1,50 de grade cu 4 metri pe secundă. Minus 10 grade la sol. Apoi pe manşonul de omăt avionul aterizează. Oamenii stau la datorie în noaptea aceasta ca în orice noapte. Cu puţin timp în urmă au primit un mesaj de la New York, unde un avion românesc care face înconjurul lumii tocmai sosea de la Acapulco. Acum Caraiman Bîrgu, comandantul unei aeronave transmite : „Echipajul avionului — YRIML în drum spre Beirut transmite de anul nou, la mulţi ani 1970“. Din multele litere care plutesc în eter, însăilăm şi noi un cald „La mulţi ani“ pentru vajnicii purtători ai aripilor româneşti. Semnale din eter la crntec fi voie bună, constructorii bucureşteni sărbătoresc hotarul Lutpe SS. h cvilismului, umăr la umăr cu prietenii iugoslavi de pe celălalt mal al fluviului. De cinci ani încoace, răsună la Porţile de Fier într-un mod deosebit, plutîuşorul. ...Miez de noapte şi început de an nou la cantina din Gura Văii unde petrec seara de Anul nou, constructorii cu familiile lor. Bradul împodobit de sărbătoare străluceşte in jocul de lumini. Inginerii Ţurcanu Laurenţiu şi Iacob Pîrvulescu de pe şantierul centralei hidroelectrice, maistrul Iacob Ion Pîrvulescu de la şantierul barajului deversor, ridică pahare cu chihlimbar de „Dealul viilor“ pentru succesele anului Încheiat: montajul avansat al primelor turbine. Oamenii închină pentru victoriile anului 1970, anul primelor agregate hidroelectrice şi al staţiilor de transformare in funcţiune, anul atingerii cotei finale la turnarea betoanelor brute în corpul barajului deversor. Aici, pe şantierul barajului, constructorii menţin cu succes avansul de o lună de zile pe care şi l-au creat cu ocazia zăgăzuirii Dunării în vara anului trecut. Prima zi a anului 1970 găseşte mulţi constructori la posturile lor. Betonul turnat în ultimele ore ale lui 1969 trebuie protejat contra îngheţului, instalaţiile termice şi electrice trebuie ţinute în perfectă stare de funcţionare pentru continuarea în ritm intens a lucrărilor în acest an. Tovarăşii lor de muncă închină pahare în sănătatea celor care veghează la calitatea betonului, predînd ștafeta unui nou an de muncă, tot mai plin de izbînzi. (Urmare din pag 1) ------■--k-T—m—ntr——mrITT • Doi Micţi în aceeaşi secundă Cronometrăm miezul nopţii la maternitatea Polizu... O secundă... zece secunde... un minut ! Cine va fi noul născut pe registrele de stare civilă ale noului an ? Exact acum cinci luni de zile, în ziarul nostru din 1 august vesteam venirea pe lume a celui de al 20 000 000-lea locuitor al României socialiste. Martori la festivitatea care a avut loc cu acel prilej la Consiliul de Stat, i-am luat atunci „primul interviu“ lui Daniel Marius Stănculescu, cel mai tînăr locuitor al patriei. Acum, în clipele acestea, în satul lui de pe meleagurile argeşene, Marius Daniel, trece şi el hotarul primului an nou din viaţă, sub bolta cifrelor rotunde ale lui 1970. Trei minute... patru minute... cinci minute ! In acest timp aici la maternitatea Polizu consemnăm evenimentul demografic al primului înscris pe fila noului an, sporind numărul celor peste 20 000 000. Chiar acum s-a născut cel de al patrulea fecior al ţărăncii cooperatoare Maria Tudose din comuna Cosova, judeţul Ilfov, îl cheamă Ion şi are vîrsta de cîteva secunde. In timp ce îi însemnam numele pe hîrtie, medicul de gardă Henriette Ciortoloman ne cheamă în grabă într-o altă sală de naşteri unde în aceeaşi clipă a venit pe lume primul născut al profesoarei Marcela Morar din comuna Gîrbov, judeţul Ilfov. Este un băiat dolofan cu numele de Adrian. Doi băieţi sosiţi aşadar pe lume în aceeaşi secundă a anului nou. Ştiţi câţi copii s-au născut anul trecut, în această maternitate 75 921. Cei doi flăcăi deschid registrele noului an. La Poiana Braşovului, la Cerbul carpatin şi în alte locuri, revelionului a fost sărbătorit de sute de turişti din ţară şi de peste hotare : oaspeţi străini au venit din diferite ţâri ale Europei, Americii şi Asiei. La Poiana Braşovului revelionul a fost organizat pentru prima dată la noul hotel, dat recent în folosinţă, lingă cabana Trei brazi. La hotelul Bradul, a fost organizat revelionul copiilor. Unul dintre cei doi băieţi, de o virstă cu noul an înfrăţiţi în cint şi joc ca şi în muncă Ţinea, una dintre marile comune ale Bihorului, a intîmpinat anul nou într-o atmosferă sărbătorească, de veselie şi voie bună. Cetăţenii acestei mari comune bihorene, români şi maghiari, înfrăţiţi în munca pe ogoare au înscris şi în 1969 în palmaresul activităţii lor recolte ce au dus faima hărniciei în întregul judeţ. De aceea tinerii cu pluguşorul le-au urat: Ridicăm in sus paharul I Să sorbim cu toţi nectarul I Pentru marile succese, Pentru faptele alese. In Bihor ! Frumos judeţ / S-au făcut lucruri de preţ / La tot pasul intîlneşti / Noutăţi ca in poveşti / Căci şi ale Crişului meleaguri / Au trecut măreţe praguri... La restaurantul din Tinca, în faţa meselor încărcate cu bunătăţi, şi-au dat întîlnire zeci de familii de ţărani cooperatori şi muncitori de la I.A.S., profesori, medici etc., care, în iureşul Invîrtitei sau în vîrtejul Ceardaşului, au ţinut sa întîmpine anul 1970 cu bucuria oamenilor ce şi-au găsit depline împliniri în anii noştri socialişti. I-am văzut acolo, în horă, ţinîndu-se frăţeşte de umeri, pe ţăranii cooperatori Ioan Şerban, Iosif Illes, Vasile Plev, pe mecanizatorii Ioan Coş şi Carol Orban de la I.A.S., pe şoferii fruntaşi Traian Brant şi Gheorghe Bucşe de la coloana auto, pe mulţi alţii. Sub cetinile de brad, mesenii au ridicat paharele în cinstea noului an Urări de peste mări şi oceane împodobit după datină vastul hol al gării maritime din portul Constanţa a fost gazda a peste 300 de navigatori, docheri, mecanizatori şi alţi lucrători portuari care au întîmpinat laolaltă noul an. Au fost aici Stan Valentin, comandantul cargoului „Cluj“ şi ofiţerul III Alexandru Ivaşcu de pe motonava „Transilvania“, marinarul Dumitru Tudor şi docherul Gheorghe Casian, motoristul Aurel Marcu şi mulţi sînt gînduri bune, gînduri care anticipează timpul luminos al anului 1970. I-am văzut pe aceşti oameni ai mării închinînd un pahar de profiriu de Murfatlar pentru tovarăşii lor care se află în această zi de hotar de an, departe de ţară. Dar aceştia şi-au trimis gîndurile pe calea undelor pînă aici la ai lor. Iată una din radiogramele expediate de la bordul mineralierului „Dunărea“. „Navigăm pe apele Oceanului Indian de Sud, un drum spre portul japonez Fukuyama. Careul mare unde este strîns întregul echipaj din cortul liber este împodobit după obiceiul nostru strămoşesc. Masa este încărcată cu tot felul de bunătăţi■ Moş Gerilă — prezent şi el printre noi — ne împarte darurile. Deşi ne aflăm departe de ţară sîntem cu gîndul la ea, la cei dragi de acasă. Pentru ei, pentru întregul nostru popor închinăm paharul cu vin“. Cuvinte calde, pline de dragoste pentru pămîntul natal, pentru căminele lor au fost transmise pe calea undelor şi de navigatorii de pe „Hunedoara“, „Olt“, „Mamaia“, de pe aproa- Pe toate vasele româneşti aflaalţi navigatori de pe vasele „Argeş“, „Brăila“, „Tîrgovişte“ şi „Bacău“, sosiţi în urmă cu cîteva zile din lungile lor călătorii pe ape. La mesele încărcate au răsunat urările exprimînd gînduri de viitor. __ Revelionul următor — spunea unul dintre „lupii de mare“ va găsi în exploatare alte cîteva cargouri petroliere şi mineraliere româneşti precum şi o mare parte din cheiurile noului port. te în cursă. Pe întinsul mărilor şi oceanelor, vasele flotei noastre sub pavilion românesc contribuie la lărgirea schimburilor comerciale pe bază de avantaje reciproce cu toate ţările lumii. La aeroportul Băneasa, sosesc veşti din eter PĂŞIM CU DREPTUL Petre Sălcudeanu Am intrat in noul an sub jocul de artificii, cu cupa de vise şi bucurii ţinută în mina stingă, ciocnind din inimă, ca să putem cu dreapta cuprinde pe cei dragi şi să le urăm, într-o clipă de tăcere, îndeplinirea tuturor dorinţelor. Am vărsat cîteva picături din aroma soarelui ,i-a pămîntului pentru cei ce nu mai sînt printre noi, aşa cum datinele ne-o cereau, căci de cînd sîntem şi cît vom mai fi niciodată nu ne-am despărţit gîndurile de cei ce neau petrecut cu fapta lor bună şi cu graiul lor cald de părinţi şi bunici, pînă la hotarul de unde n-au mai venit cu noi. In lungul drum al vieţii nu ne-am tras totdeauna osîrdia şi puterea numai din bucurii şi cîntec, ne-au întărit şi necazurile şi durerea şi nu ne-a fost şi nune e teamă să ne aplecăm în ceasurile de aducere aminte şi de veselie asupra lor, ca să intrăm în vieţuirea altui an cu sufletul împăcat. Fericirea fiecăruia dintre noi, adunată la acest început de an la un loc, reprezintă fericirea ţării şi în tăcerea ultimei secunde dintre ani ţara a fost în simţirile noastre, dorindu-ne şi dorindu-i prin noi acestei ţări: soare şi albii pline de apă, ogoare înverzite şi belşug şi pentru îndeplinirea dorinţelor ei i-am dat zălog legămîntul nostru de slujitori şi fii credincioşi, că vom face tot ce ne va sta în putinţă, ca vrerea ei să fie vrerea noastră, vrerea noastră fiind truda pentru fericirea ei. Am ciocnit paharul pentru cei care de anul nou s-au aflat la mii de leghe depărtare de locul în care s-au născut, arborind de alte meridiane culorile acestui pămînt şi le-am dorit vînt prielnic din pupă şi sănătate. Am ciocnit pentru cei cu şorţuri de asbest, aflaţi la gura cuptoarelor, pregătiţi să întîmpine noul an cu alte tone de fluid metalic, artificiile lor de oţel şi fontă legînd cu trăinicie înălţările de schele ale acestui an rotund în care am intrat. Le-am zis : „la mulţii ani!“ celor îmbrăcaţi în alb la căpătâiul suferinzilor, iar bolnavilor le-am dorit din toată inima însănătoşire grabnică, să poată cît mai repede ţine în mîini paharele pline ale bucuriei familiale. Celor aflaţi pe drumurile ţării, pe paralelele metalice ale liniilor sau ale asfaltului, le-am dorit vreme bună şi veghe sporită, ca să poată intra în noul an fără strîngeri de inimă. I-am dorit griului rădăcină viguroasă şi zăpezii căldură de cojoc pentru hrana noastră de mîine. Am închinat un pahar pentru liniştea ţării, pentru pacea la dreptul de a trudi şi a iubi, stihiilor le-am dorit echilibru, iar sufletelor belicoase raţiune şi maximă luciditate. Am băut un pahar pentru sănătatea celor de umerii cărora apasă răspunderea pentru tot ce ne-am dorit şi îşi doreşte ţara, pentru fericirea lor şi a familiilor lor. Am băut un pahar pentru chibzuinţă şi cinste, atributele de calitate cu ajutorul cărora am slovenit istoria de otita amar de ani încoace şi cu care vom fiinţa şi pe mai departe. La toate ne-am gîndit trecînd pragul acestui an rotund, în care ne-am pus atîtea speranţe de fericire şi de mai bine. Familia celor douăzeci de milioane a ridicat paharul pentru pămîntul şi cugetul acestui pămînt şi păşeşte cu dreptul, tot după datină, ca să-şi înfăptuiască dorinţele, căci ale noastre fiind, numai noi le putem da viaţă şi veşnicie. ■ " '' '■ .-iii mji* La miezul nopţii, serviciul de circulaţie al miliţiei este la datorie Belşugiu brazdă Variaşul, una din cele mai mari comune bănăţene, a trăit în noaptea de revelion clipe de mare bucurie. Străzile satului au cunoscut încă de cu seară forfota localnicilor români, sîrbi, germani, maghiari, care şi-au strîns mîinile prieteneşte, urîndu-şi „La mulţi ani“, în tot atîtea limbi. La căminul cultural şi-au dat întîlnire peste 500 de cooperatori cu familiile lor. Sala arhiplină a primit conform datinei pluguşorul zecilor de copii, care au urat un an nou fericit şi plin de bucurii. N-au lipsit „mesele-ntinse, făcliile aprinse“, ca-n poveste. Cooperatori şi mecanizatori au ţinut să fie împreună şi în această noapte de Anul nou. Cooperativa agricolă, care va împlini în luna februarie două decenii de activitate, are în prezent o valoare obştească de peste 20 milioane lei. în noaptea de revelion cooperatorii au închinat pentru continua ei prosperitate, pentru succesele frumoase ale cooperativei din anul 1969, pentru producţiile „record“ la hectar (5 289 kg porumb boabe şi 3 129 kg grîu), pentru miile de tone de cereale predate statului peste prevederile contractuale, pentru îndeplinirea şi depăşirea exemplară a sarcinilor rezultate din chemarea la întrecere a conferinţei organizaţiei judeţene de partid Timiş către toţi oamenii muncii din agricultură. Cooperatorii s-au gîndit în clipele acelea să dea un nou impuls muncii pentru punerea în valoare a posibilităţilor de care dispun, pentru întărirea spiritului colectivist şi dezvoltarea avuţiei obşteşti. S-a toastat pentru continua prosperitate a familiei cooperatorilor din Varias, pentru prietenia şi unitatea membrilor ei, pentru un viitor tot mai luminos. Reportaj de: DUMITRU TABACU, ION BECHERU, VIRGIL LAZAR si I. MEDOIA Fotografii de ION POPOVICI