România Liberă, februarie 1970 (Anul 28, nr. 7864-7887)
1970-02-01 / nr. 7864
DE PRIME DE VECHIME APROAPE 9 MILIOANE LEI La Combinatul siderurgic din Hunedoara a început plata primelor de vechime acordate pentru anul trecut muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor cu o activitate îndelungată în producţie. De această recompensă beneficiază 11 700 de jurnalişti, oţelari, laminatori şi lucrători din secţiile auxiliare, care s-au evidenţiat mai mulţi ani consecutiv în munca pentru sporirea producţiei siderurgice. Suma plătită siderurgiştilor de la Hunedoara drept prima anuală de vechime totalizează peste 8 800 000 gerpres lei (A Condiţia fundamentală pentru realizarea ritmică a sarcinilor de plan in industria chimică ASIGURAREA FUNCŢIONĂRII FĂRĂ ÎNTRERUPERE A TUTUROR UTILAJELOR Realizarea sarcinilor importante care stau în faţa lucrătorilor industriei chimice în acest an de încheiere a actualului cincinal şi de trecere la cotele superioare ale cincinalului următor, este condiţionată de concentrarea întregului potenţial tehnic şi uman, pentru menţinerea unui ritm susţinut in toate unităţile chimiei. Aşezind în centrul preocupărilor sale problemele legate de asigurarea funcţionării fără întrerupere şi la parametri nominali a utilajelor şi instalaţiilor de înaltă tehnicitate, care caracterizează industria noastră chimică, conducerea ministerului a căutat să imprime acelaşi stil de muncă şi cadrelor de conducere din unităţi, consiliilor de administraţie şi comitetelor de direcţie. Totodată, s-a trecut la aplicarea unor măsuri care să dea activităţii de întreţinere şi reparaţii caracterul unei preocupări majore şi permanente pentru întregul colectiv de muncă al fiecărei unităţi in Ing. Nicu Constantin adjunct al ministrului industriei chimice parte. Astfel, încă din anul 1969 s-a generalizat policalificarea operatorilor chimişti, aceştia căpătînd cunoştinţele necesare şi pentru asigurarea întreţinerii şi reparaţiei utilajelor şi instalaţiilor la care lucrează. Deşi în prezent se constată o anume îmbunătăţire a situaţiei, ar fi o greşeală să se afirme că au fost înlăturate toate neajunsurile, că au fost lichidate toate cauzele care determinau funcţionarea defectuoasă, sub nivelul exigenţelor fireşti, a instalaţiilor din ramura noastră. Remarcînd acest lucru şi cu prilejul Plenarei C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat cu justeţe că este necesară o preocupare sporită pentru asigurarea bunei funcţionări a tuturor instalaţiilor în industria chimică. Trecînd la aplicarea operativă a indicaţiilor conducerii superioare de partid, Ministerul Industriei Chimice a luat o serie de măsuri cu caracter general, precum şi unele cu caracter special pentru anumite unităţi ca C.F.A.Brăila şi C.I.C.-Turnu Măgurele, unde amploarea problemelor a necesitat o atenţie deosebită. Elaborarea unui sistem de revizii preventive şi reparaţii periodice, care să ţină seama de condiţiile specifice ramurii, (Gontinuare In pag. a 3-a) mm Combinele petrochimic din Piteşti, balon al chimice din ţara noastră. modernei industrii O NOUĂ instalaţie DE FORAJ E 320 — 2DH Uzina de utilaj petrolier „1 Mai“ din Ploieşti a introdus in fabricaţie subansamblurile pentru o nouă instalaţie de foraj cu turlă rabatabilă numită F-320-2 DH. Prevăzută cu trei motoare de mare forţă, instalaţia, proiectată de Institutul de cercetări şi proiectări utilaje petroliere, poate fora pină la 6 000 metri adîncime, in diferite condiţii de teren şi climă. Mecanismele acţionate hidraulic asigură o viteză sporită de lucru şi o mai mare siguranţă de foraj. Spre deosebire de actualele instalaţii, noul utilaj dispune de o putere de 1000—1250 CP. Uzina ploieşteană realizează astăzi — după proiecte româneşti — întreaga gamă de instalaţii şi agregate aferente forajului la mare adîncime. Performanţele acestora sunt cunoscute şi apreciate în peste 20 de ţări din Europa, Asia, Africa şi America. După cum se vede, iarna ofera satisfacţii specifice pentru iubitorii soarelui. E indiscutabil tentantă această plajă, făcută la temperaturile de vară ale litoralului, sus, în peisajul imaculat de pe Postăvaru. A.... . Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Ar identifica „oamenii de vază" ai unui oraş înseamnă, in primul rînd, a-i investiga tradiţiile. Spre-o pildă Buzăul cunoaşte o devenire complexă, ca mai toate aşezările urbane de pe hartă. Dar poţi, oare, aprecia la adevărata lor valoare pe cei care aşează pentru prima dată în aceste părţi citeva dintre cele mai moderne însemne ale industriei naţionale, pe cei care construiesc aici edificii urmînd să transforme o urbanistică prăfuită, fără a şti mai întîi din ce e alcătuit bagajul lăuntric adus cu ei într-o astfel de superioară etapă de civilizaţie ? De aceea mi s-a părut atît de firesc, ca printre cei mai prestigioşi cetăţeni ai săi, oraşul din preajma cotului Carpaţilor să aşeze figura înţeleaptă a unui dascăl. Nici nu se putea altfel : nu există monografie a aşezărilor ţării în care sâ nu se vorbească despre faima didactică a Buzăului, despre arta profesorilor săi de a răsădi in nenumăratele generaţii de copii de ţărani care s-au perindat prin şcolile sale, pofta de a-şi şlefui inteligenţa în văpăile culturii. Cu simpatie l-am cunoscut, deci, pe profesorul de limba română CONSTANTIN mit AI. Şi am înţeles, ascultîndu-i care este azi rolul social al dascălului în peisajul înnoit al Buzăului. Normal, e buzoian de pe vremea cînd, în oraşul însemnînd o îngrămădire de prăvălii şi prăvălioare, orînduite în jurul semnificativei străzi a „Tîrgului“, doar profesorul de la „Haşdeu“ sau de la şcoala normală reuşea să mai aducă aminte unora că respectul se poate impune şi altfel decit prin forţa banului. O tipografie măruntă, amenajată de unul, o ediţie bibliofilă, concepută de altul, o timidă formaţie corală, înfiinţată de al treilea, destrămate mai devreme sau mai tirziu — iată cu ce izbutiseră să-şi cucerească o oarecare notorietate In Buzău acei predecesori care păreau un fel de visători ciudaţi dispuşi să-şi cheltuiască timpul şi altfel decit a trage pe sfoară ţăranul cu o bucată de postav pe tejgheaua din obor. Raporturile actuale, dintre oraş şi oamenii săi de vază ? Personalităţi din istoria contemporană a Buzăului După ce a profesat o vreme la catedră, Constantin Mihai este astăzi vicepreşedinte al Comitetului judeţean de cultură şi artă, se cunosc funcţiile sale, dar atunci cînd acestea devin, ca la interlocutorul meu, o chestiune de viaţă personală, atunci ele desemnează o carieră de „mecenat“ şi, odată cu ea figura unui fruntaş modern al urbei. Vedeţi, de pe vremea cînd era elev la „Haşdeu“, Constantin Mihai fusese atras de virtuţile artistice ale concetăţenilor în mijlocul cărora scăpărase verva creatoare a unui Grigorescu sau Andreescu, a unor maeştri ai scenei ca Aristide Demetriade sau Vladimir Maximilian, a unor cintăreţi de faima lui NicolaeLeonard. Dintre toţi înaintaşii care au dat strălucire acestei părţi de ţară, parcă aria „prinţului operetei" i-a fost mai apropiată acestui om tînăr, care astăzi, în plină maturitate, se poate mindri cu faptul că în aplicarea locală a formulei : „să-i transformăm pe oameni din consumatori de artă in producătorii ei“ are o însemnată cotă de participare. Ca fost Învăţător intr-o comună, la Costeşti, a înţeles să debuteze de la inceput prin a-şi aplica preţioasa formulă : a găsit un cămin cultural oarecare, cu citeva zeci de omeni cîntînd într-un cor oarecare. Dar fiindcă şi lui îi plăcea să evite şi fiindcă scump îi era trecutul artistic al Buzăului, sub bagheta lui de dirijor şi regizor, căminul cultural din Costeşti a dobîndit faimă în întreg judeţul, iar corul din Costeşti... dar cine dintre amatorii de folclor nu 1—2 suzit cîntînd pe vreo scenă sau la televiziune ? în mie, aceste petrecute cu ani în urmă reproduc ceea ce se întîmplă, azi în mare cu cei peste 3 000 de artişti populari, cit numără judeţul , dirijaţi de acelaşi „mecena“, ei extrag dinlăuntrul lor acele valori care au constituit, recent, premisele primului teatru popular din Buzău, ale tarafului orăşenesc, urmînd să se închege pe viitor într-un ansamblu folcloric, intr-un teatru de estradă — într-un cuvînt să confere consistenţă artistică necesară municipiului. Sa nu se bănuiască, însă cumva, o anume netezime schematică în sprijinul pe care astfel de oameni de vază, îl acordă afirmării tradiţiei. Dimpotrivă, — aş spune, — ascultînd-o pe inginera MARIA STOICESCU. Bunăoară, de cind se ştiu ei, o bună parte din buzoieni sînt legumicultori. Dar ce te faci cînd, la staţiunea experimentală legumicolă apărută recent la margine de oraş, nişte oameni cu diplomă Intr-ale legumicultura spun că îngrăşatul pămîntului se face după nişte reguli anume . Poate s-ar naşte controverse, poate aceste controverse n-ar fi tocmai... academice, dacă n-ar exista la Buzău oameni ca Inginera despre care vă vorbeam. Dar care om cu scaun la cap care cultivă legume la Cîndeşti, la Vadul Paşi, la Scuteşti, la Şarînga, Sărăţeanca, Ulmeni sau prin alte părţi, n-a avut măcar o dată prilejul să muncească alături — pălărie GRAZIELA VîNTU OAMENI DE VAZĂ Bolnavi închipuiţi • Cînd policlinica este confundată cu magazinul universal • Şase milioane , costul farselor şi al falselor alarme • Se impun măsuri contra celor ce abuzează de serviciul public al asistenţei sanitare în detrimentul bolnavilor Directorul unei mari policlinici din Capitală na relata un fapt, care, cu mici deosebiri, se repetă aproape cotidian. La ore matinale, în timp ce o mulţime de oameni aşteaptă in faţa fişierului eliberarea unui bon, are loc un dialog de genul acesta : — Vă rog un bon la Interne. — S-au terminat. — Daţi-mi la endocrinologie. — Nici acolo nu mai sunt. — Atunci, unde se mai poate obţine totuşi, o consultaţie . — La boli de ochi. Şi persistentul solicitant obţine „un bon“, chiar dacă starea văzului nu reclama consultarea unui medic şi nici intenţia sa nu era de a ajunge întrun cabinet deoftalmologie. „Dar pentru că tot s-a aflat In policlinică. De ce să nu profite". Optica acestui soi de „bolnav“ care confundă instituţia sanitară cu un magazin universal, de unde poate lua ce vrea, cit vrea, şi încă iară să plătească, devine păgubitoare în primul rînd pentru adevăraţii bolnavi. — Posibilităţile noastre zilnice de a răspunde solicitării pacienţilor — ne spunea dr. C-tin Gorgos, directorul policlinicii „Vitan“ — sunt limitate. Limitate de timp, limitate de însăşi ,capacitatea fizică a unui medic, care, oricâtă bunăvoinţă şi pricepere ar avea, din respect pentru actul medical, nu poate vedea un număr Infinit de bolnavi. Pacienţii închipuiţi mult mai numeroşi decit s-ar crede — sunt nu numai un balast pentru timpul nostru de muncă, ci şi cauza unor pagube, în sensul cel mai strict al cuvîntului. Iată cu ce rezultate se soldează insistenţele bolnavilor imaginari de a li se mai face o radiografie sau o analiză în plus, de a mai fi consultaţi şi de specialiştii altor cabinete, „aşa, ca să se convingă“. In timp de nouă luni un număr de 4 000 de radiografii, nu au fost ridicate. Cu alte cuvinte, 40 000 lei e costul filmelor — au fost asvîrliţi pe fereastră. 3100 lei reprezintă numai costul reactivilor — fără a socoti manopera — necesară efectuării celor 280 de analize (realizate într-o lună), rămase în cartoteca laboratorului ca simple piese de arhivă. Bunăoară, P. Ardeleanu, după ce a cerut să i se facă 12 diverse analize al căror cost este de cea. 250 lei, n-a mai manifestat aceeaşi insistenţă In a cunoaşte şi rezultatul lor. „Bolnavul, închipuit“ a frustrat pe adevăratul bolnav, a consumat astfel inutil timpul celor care au efectuat analiza, al medicului care l-a văzut. Es-IOANA PATRASCU (continuare in pag. a 7-a) Anul XXVIII nr. 7 864 Duminică 1 februarie 1970 6 pagini 30 bani (Continuare in patt. a 5-ai SERVICIILE DE POSTA Şl TELECOMUNICAŢII IN CONCORDANTA CU cerinţele cetăţenilor interviu cu ing. Mihai Balănescu ministrul poştelor şi telecomunicaţiilor • Panfrala talomnîro dUtGÎIÎâtSÎîl HOlIS jlldstS • Extinderea liniilor telefonice urbane şi a legăturilor telefonice interurbane • Mărirea capacităţii reţelei de abonaţi „Telex" • Noi oficii poştale • Mijloace mecanizate de transport pentru trimiterile poştale Poşta şi telecomunicaţiile, ca parte componentă a sistemului economic naţional, se dezvoltă în concordanţă atît cu nevoile ramurilor economiei naţionale, cit şi cu nevoile organelor locale ale puterii de stat, in scopul asigurării acestora cu mijloace eficiente şi rapide de informare, coordonare, conducere operativă şi comunicare intre ele pe toate treptele ierarhice. De asemenea, unităţilor poştale şi de telecomunicaţii le revine îndatorirea de a satisface — cu comunicaţii poştale, telefonice şi telegrafice, emisiuni de radio şi televiziune etc. — necesităţile tot mai sporite ale populaţiei de la oraşe şi sate. In legătură cu măsurile prevăzute pentru dezvoltarea — în anul 1990 — a acestui important sector de activitate, am solicitat amănunte tovarăşului inginer MIHAI BALANESCU, ministrul poştelor şi telecomunicaţiilor. — Avînd în vedere creşterea destul de însemnată de la o perioadă la alta, a solicitărilor de instalări de posturi telefonice la domiciliu, ce se va întreprinde în acest an pentru satisfacerea lor . — In primul rînd, capacitatea centralelor telefonice automate va creşte în 1970 cu peste 30 000 de linii telefonice. Vor fi extinse — cu cite 2 000 de linii — actualele capacităţi ale centralelor telefonice automate din oraşele Timişoara, Cluj, Iaşi, Galaţi, Ii Teşti, Tg. Mureş, iar cu cite 1 000 noi linii capacităţile centralelor din oraşele Craiova, Braşov şi Baia Mare. Concomitent va continua şi acţiunea de automatizare a centralelor telefonice cu deservirea manuală, instalîndu-se în acest an centralele telefonice automate — cu o capacitate iniţială de 1 000 de linii — într-o serie de oraşe de reşedinţă a noilor judeţe, ca : Alexandria, Bistriţa, Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe, Slobozia, Vaslui, Zalău. In Bucureşti, unde există un număr însemnat de solicitări, vor fi instalate în acest an 17 000 de posturi telefonice la domiciliu. — Dar pentru dezvoltarea reţelei telefonice interurbane, ce măsuri vor fi luate ? — Pentru extinderea reţelei de legături telefonice interurbane automatizate, care în prezent cuprinde legături între Bucureşti şi 12 localităţi mai importante din ţară, se vor continua lucrările pregătitoare în vederea asigurării condiţiilor tehnice. In acest scop, se vor executa lucrări de cablare a peste zece trasee deservite în prezent prin linii aeriene. Concomitent se vor efectua lucrări de completare a circuitelor actualei reţele automate interurbane, ca de exemplu : Timişoara-Arad, Cluj- Oradea, Cluj-Alba Iulia, Reşiţa- Caransebeş, Galaţi-Brăila, Bacău-Vaslui etc. Prin lucrările din acest an se va putea satisface în mai bune condiţiuni traficul telefonic — în continuă creştere — spre Braşov, Craiova, Timişoara, Constanţa etc. şi se va crea totodată baza necesară pentru cuprinderea în reţeaua interurbană automatizată şi a altor localităţi. Paralel se va dezvolta şi capacitatea reţelei de abonaţi „Telex", care asigură cu legături telegrafice directe instituţiile şi MIRCEA SCRIPCA (Gontinuare In pag. a 3-a) //Binevoitorii Ion Pas D ieasupra cerului mult nefericitei regiuni a Biafrei continuă să se încrucişeze intr-o, s-ar părea, frenetică întrecere, avioane care nu mai poartă, de data aceasta, in pintecul lor, proiectilele morţii, ci bunuri de natură să vindece rănile şi să potolească foamea greu flămînziţilor supravieţuitori ai unui război prea lung ca durată şi prea înverşunat. Deopotrivă străbat mările cu viteză maximă şi se înghesuie d nn prea puţinele şi neindeajuns utilatele porturi ale acestor locuri, vapoare încărcate cam cu aceleaşi lucruri, lor adăugindu-li-se şi materialele de construcţie. Consideră de datoria lor să intervină grabnic şi să facă dovada generozităţii neprecupeţite, pentru alinarea marilor suferinţe şi lipsuri ale Nigeriei, ţări de pe aproape toate continentele — ajutorul cu adevărat masiv, aducindu-l, cum este şi firesc, cele hiperbogate. Sentimentul pe care îl încercăm urmărind in presă, la Radio şi la Televiziune desfăşurarea pe întrecute a atitor manifestări de ajutorare a ţării pustiite, e complex. Poate s-ar cuveni să spunem : Iată exprimarea, nu numai prin cuvinte mari, late şi frumoase, dar şi prin fapte a spiritului de solidaritate internaţională li salutăm. Cind, undeva, în vecinătatea noastră imediată şi, de asemenea, pe tărimuri foarte depărtate s-a abătut o calamitate naturală avem îndatorirea să intervenim grabnic pentru a diminua cit de cit urmările cumplite ale nenorocirii. Cu atît mai necesară şi, bineînţeles, urgentă era ajutorareal mult încercatului popor nigerian, cu deosebire in zonele pe care le-a pirjolit războiul. Încleştarea dintre taberele adverse n-a cruţat oraşe, sate, şosele (auteacite erau colibe şi păduri, a mistuit sute de mii de existenţe prin mijlocirea armelor moderne de care ţara, altminteri lipsită de adăposturi higienice pentru popor, de spitale, pline, drumuri şi (Continuare in pag. a 2-a) 44 Casa de cultură a sindicatelor din Galaţi, construită în vecinătatea cartierului Ţiglina, dispune de o sală de spectacole cu 700 locuri, două săli de conferinţe a cite 150 locuri, nouă săli pentru desfăşurarea activităţilor cercurilor artistice, sală pentru club, o sală de lectură şi studiu, precum şi o bogată bibliotecă, un clişeu . Aspect exterior al acestui lăcaş de cultură Foto : NICU VASILE Hotăriri ale Consiliului de Miniştri privind experimentarea noului sistem de salarizare şi majorarea de cultură, Consiliul de Miniştri a aprobat printr-o hotărîre experimentarea cu începere de la 1 februarie 1970 a noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din unităţile de cultură. Potrivit prevederilor hotărîrii salariile lucrătorilor din muzee, biblioteci, case şi palate de cultură, de creaţie populară, universităţi populare şi cămine culturale se majorează în medie cu 11,9 la sută , împreună cu creşterea salariilor mici acordată anterior se asigură pe ansamblu o creştere medie de 13,1 la sută. De această majorare a salariilor beneficiază un număr de circa 15 000 salariaţi ale căror venituri anuale vor fi mai mari cu aproximativ 29 milioane lei faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noua salarizare aprobată pentru personalul din unităţile de cultură are la bază principii similare de remunerare cu ale celorlalte ramuri ale economiei — încadrarea salariaţilor pe funcţii, salarii tarifare cu gradaţii, spor de vechime, gratificaţii anuale etc. Totodată ea prevede uunele elemente corespunzătoare specificului acestei activităţi. Astfel, salariile cadrelor de conducere ale unităţilor de cultură sunt diferenţiate pe cinci categorii ţinînd seama de volumul, importanţa şi complexitatea activităţii ce o desfăşoară. Odată cu aplicarea noului sistem de salarizare se asigură şi corelarea mai bună a salariilor lucrătorilor din sectorul culturii cu cele ale salariaţilor cu funcţii comparabile din alte ramuri. Astfel, salariile directorilor din cămine culturale, proveniţi din rîndul cadrelor didactice transferate din însă(Continuare In pag. a 3-a) salariilor personalului din unităţile justiţie, procuratură şi arbitraj L TELEGRAMA Maiestăţii Sale HASSAN II Regele Marocului RABAT In legătură cu calamităţile naturale care s-au abătut asupra Marocului, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, exprim Maiestăţii Voastre, poporului marocan şi familiilor sinistrate sentimentele noastre de compasiune. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România