România Liberă, martie 1970 (Anul 28, nr. 7888-7913)

1970-03-01 / nr. 7888

Anul XXVIII nr. 7 8 88 6 pagini 30 bani La Institutul de studii şi proiectări hidroenergetice se efectuează măsurători şi probe de laborator, pe machete, pentru determinarea diferiţilor factori ce acţionează, intern sau extern, asupra barajelor sau elementelor componente. In clişeu : Macheta barajului Tarniţa (Lotru) supusă unor asemenea măsurători La Combinatul siderurgic Hunedoara 100 000 tone oţel în plus cu aceleaşi capacităţi de producţie La Combinatul siderurgicdin Hunedoara se desfăşoară o susţinută activitate pentru realizarea, cu aceleaşi capacităţi de producţie, a unei cantităţi de oţel superioare cu 100 000 tone celei înregistrate în anul trecut. In acest scop au fost luate unele măsuri tehnico-organizatorice, care se referă, între altele, la îmbunătăţirea sistemului de turnare a oţelului lichid în lingotiere, la extinderea şi perfecţionarea unor secţii şi sectoare ale combinatului. Se află într-un stadiu avansat de construcţie cel de-al doilea grup de oxigen, care va asigura extinderea tehnologiei de utilizare a oxigenului ca intensificator în procesul tehnologic la oţelăria Martin nr. 2, unde urmează să se obţină 80 la sută din sporul de producţie amintit. Concomitent se pregăteşte punerea în funcţiune a unei instalaţii speciale de insuflare a oxigenului în cuptoare, ceea ce va duce la creşterea indicelui de utilizare a agregatelor şi scurtarea duratei de elaborare a şarjelor. Este în curs de construcţie un nou cuptor rotativ pentru asigurarea cantităților sporite de dolomită metalurgică necesară oțelăriilor. Un telefon la dispozitv. ! In biroul inginerului OCTAVIAN ANCU, vicepreşedinte al Uniunii juţene a cooperativelor meştegăreşti Braşov, discutăm :spre organizarea prestaţiilor domiciliul solicitanţilor, tvarăşul vicepreşedinte Ancu enumeră o listă întreagă servicii la care comenzile fi înregistrate operativ: paraţii de bunuri electronice, lucrări de lăcătuşă, mici reparaţii în interiorul şuviţelor, diferite servicii în spodărie etc. Ni se relateacă a existat chiar şi un ■viciu al „bunicuţelor“, oierd părinţilor posibilitatea plece liniştiţi de acasă ntru un număr de ore, lăid copiii în grija unei perine de încredere, dar acest oviciu a fost şters de peta de prestaţii, din lipsă de iritanţi. De altfel şi pentru actuarea de munci gospodărit cererile sunt, după cite pare, puţine. Aşa să fie? ratăm pe tovarăşul inginer iiu să participe la o combrie cu cooperativa de rest, „Sîrguinţa“, la care ne vom declina calitatea de clienţi. Cum aflăm însă numărul de telefon la care să ne adresăm? Nu există un dispecerat sau un birou de informare sau un ghid al unităţilor cooperaţiei, dar tovarăşul vicepreşedinte ne spune că problema este simplă. Deschidem cartea de telefon şi căutăm serviciul „Producţie“ al cooperativei. Aici suntem, însă, informaţi că, de fapt, trebuia să sunăm la un alt număr de telefon! Inginerul Ancu se arată surprins: numărul aparţine secretariatului cooperativei, cel puţin aşa scrie în cartea de telefon... Oricum, să încercăm. Ne urmăreşte ghinionul. O voce anonimă ne relatează că unica salariată care prestează munci gospodăreşti este temporar bolnavă, aşa incit nu putem fi serviţi. Şi să ne mai mirăm că după asemenea tatonări la întîmplare şi primind astfel de răspunsuri, într-un oraş cum este Braşovul, care numără peste 172 000 de locuitori, dintre care mulţi ocupaţi cu serviciul, nu se găsesc doritori să se adreseze cooperativelor meşteşugăreşti pentru aceste prestaţii la domiciliu! Continuăm testul. Ne schimbăm identitatea de circumstanţă. Domiciliem undeva, pe o stradă a noului şi modernului cartier Tractorul şi ni s-a întîmplat un necaz : broasca Vale s-a blocat şi nu putem ieşi din apartament. Rugăm să ni se trimită un lăcătuş la adresa menţionată. Secvenţa de mai înainte se repetă. Ne sînt indicate mereu alte numere de telefon, de către voci care rămîn pentru noi anonime deoarece nu ne este dat nici măcar indicativul de serviciu al celor cu care discutăm. începem să credem că anonimatul nu este o întîmplare ci un paravan comod. îndărătul căruia se ascunde indiferenţa şi lipsa de solicitudine. In cele din urmă sîntem invitaţi să ne adresăm întreprinderii de reparaţii şi construcţii. Ne însuşim psihologia cetăţeanului rămas blocat în casă, care se grăbeşte să se ducă la serviciu sau după alte treburi. Devenim neliniştiţi. Telefonăm la I.R.C. Braşov. Sîntem refuzaţi categoric fiindcă, aşa cum ni se explică, este vorba de o lucrare de lăcătuşărie şi de această activitate se ocupă cooperaţia meşteşugărească... Nu avem nici o ieşire, nici la propriu nici la figurat. Ne deconspirăm şi tovarăşul vicepreşedinte Anca intervine, cu autoritatea d-sale, interesîndu-se la cooperativa „Tehnica“ de ce au comunicat că efectuează reparaţii pe care nu le şi execută, înţelegem jena tovarăşului vicepreşedinte , de la U.J.C.M. Braşov şi compătimim pe cei aflaţi în mod real într-o situaţie similară celei imaginate de noi, apelează degeaba la unităţile prestatoare de servicii. La Arad, din nou în calitate de clienţi care solicită serviciile cooperaţiei meşteşugăreşti, constatăm consecinţele aceluiaşi mod de a trata CORNELIA PREDA (Continuare in pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! rOTIDIANUl CONSILIULUI NAŢIONAL Al FrUNTULUIUNITATII SOCIALISTE Duminica 1 martie 1970 NOUA LEGE A CONTRACTELOR ECONOMICE, INSTRUMENT EFICACE IN ÎMBUNĂTĂŢIREA APROVIZIONĂRII ÎNTREPRINDERILOR In cadrul măsurilor iniţiate de partidul şi statul nostru pentru a asigura forme şi metode de organizare, conducere şi planificare în concordanţă cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale economiei, legea contractelor economice vizează unul din obiectivele majore ale acestui amplu program : perfecţionarea relaţiilor economice dintre organizaţiile socialiste. Despre efectele concrete ale aplicării noii legi privind, în mod deosebit îmbinarea optimă a conducerii centralizate a economiei naţionale cu o mai largă autonomie, iniţiativă şi răspundere a ministerelor, centralelor şi întreprinderilor am avut o convorbire cu tovarăşul inginer VIRGIL ACTARIAN, prim vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, care a avut amabilitatea să ne răspundă la cîteva întrebări. — Ce elemente noi introduce, in relaţiile dintre întreprinderi, noua lege a contractelor economice care intră in vigoare de la 1 martie 1970 ? — Cîteva trăsături esenţiale, calitativ noi, caracterizează legea contractelor economice, document de o mare importanţă pentru viaţa economică a ţării noastre. Raportul mai judicios stabilit între planul central şi iniţiativa unităţilor economice constituie una din aceste trăsături. Mi se pare deosebit de semnificativă prevederea ca planul anual să se bazeze pe contracte încheiate în prealabil, ca urmare a unor legături multiple între furnizori şi beneficiari. Este mai firesc ca fiecare unitate să cunoască exact ce poate produce, ce şi de unde trebuie să se aprovizioneze-şi în-munetre-de aceasta să stabilească legăturile cu partenerii săi, să precizeze condiţiile de livrare, calitatea, termenele şi volumul livrărilor. Pentru a asigura condiţiile necesare pregătirii din timp a fabricaţiei, contractele vor trebui încheiate înaintea începerii perioadei de plan, iar pentru maşini, utilaje, instalaţii ca şi pentru materiile prime de bază, cu cel puţin 6 luni înainte de începutul perioadei de plan. Este de la sine înţeles că, în această concepţie, contractul trebuie să fie un instrument economic şi juridic care se încheie în urma prezentării şi cunoaşterii în amănunt a produselor, a discutării tuturor detaliilor tehnice şi comerciale. O mai mare stabilitate a legăturilor economice, crearea condiţiilor pentru cunoaşterea din timp a cerinţelor de perfecţionare a produselor şi luarea măsurilor necesare în producţie, sunt asigurate de prevederile privind contractele de lungă durată, a căror încheiere devine posibilă prin cunoaşterea de către fiecare unitate a sarcinilor emanate din planul cincinal şi de perspectivă. —Pe primul loc se situează complexul de măsuri menite să ducă la întărirea răspunderii în executarea sarcinilor de plan şi a contractelor, a asumării unor angajamente reale, bazate pe utilizarea maximă a capacităţilor care să fie cu stricteţe respectate ca volum, condiţii de calitate şi termene. •— Care element va fi hotăritor pentru transformarea contractului economic intr-un puternic instrument de planificare ? — O reglementare făcută prin lege, oricît ar fi de bună, nu rezolvă de la sine lucrurile și această afirmație este valabilă și în cazul legii contractelor economice. La plenara C. C. al P.C.R. din decembrie anul trecut s-a subliniat cu deosebită claritate că măsurile tehnice şi organizatorice de perfecţionare a activităţii de aprovizionare sunt cele care decid în ultimă instanţă asupra rezolvării dificultăţilor ,ce persistă în acest domeniu. întreprinderile, centralele industriale trebuie să treacă deîndată la o amplă activitate pregătitoare, care să asigure încheierea unor contracte în concordanţă cu nevoile reale ale producţiei şi cu necesităţile de ansamblu ale economiei. în calitate de producători, unităţile economice trebuie să facă o analiză amănunţită a potenţialului real deproducţie, a gamei sortimentale posibile, examinate sub aspectul eficienţei economice atît pentru cel ce produce, cit şi pentru beneficiar. In acest sens este foarte actuală pregătirea cataloagelor comerciale ale produselor care să prezinte multilateral mărfurile şi să fixeze condiţiile specifice de livrare, preţul etc. ; pentru o serie de produse organizarea periodică de tîrguri pregătite din vreme, poate constitui cadrul cel mai propice atît de prezentare şi cunoaştere a produselor, cit şi de semnare a contractelor. In calitate de consumatori, unităţile economice trebuie să pună accentul pe stabilirea cit mai reală a necesarului. O convig. CONSTANTIN AMARIŢE! (Continuare in pag. a 3-a) Interviu cu ing. Virgil Octarian, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării OM Elf T . Nume ştiute şi apreciate Ion Pas cară a fiordurilor, telefericelor, funicularelor, ■ a tunelurilor şi a munţilor mai tot anul înzăpeziţi, cu numai trei milioane şi jumătate de locuitori (e drept, cam tot atiţia trăiesc in afara graniţelor ei, şi anume in America şi Canada unde i-a alungat vitregia de demult a traiului), dobîndindu-şi independenţa deplină în numai ultimele cîteva zeci de ani, Norvegia — am în vedere, aci, doar contribuţia ei la sporirea patrimoniului cultural şi artistic al lumii — se poate miări cu personalităţi uimitoare prin număr şi valoare din domeniul ştiinţei şi creaţiei. Cu un secol şi jumătate în urmă, ea l-a născut pe Niels Hendrik Abel, care a trăit numai 27 ani dar al cărui nume a rămas neuitat in analele matematicii. Mai mult de o sută de ani (exact 101) a trăit savantul Armauer Hansen, descoperitor al bacilului leprei. Să amintesc de pictorul Ed(continuare în pag. a 5-a) • Cu ce solicitudine este tratat cetăţeanul care apelează la serviciile unităţilor de prestaţii ? • Mai mulţi cititori ne semnalează că pe această filieră invizibilă, dintre unităţile de servire şi client, apar nedorite „deranjamente“ • Le-am constatat şi noi, le-au constatat şi conducerile UJCM Braşov, Arad şi Timiş atunci cînd, împreună, am încercat să apelăm la astfel de „servicii". în Capitală se construieşte un Complex industrial alimentar de mare capacitate în cartierul Militari din Capitală se desfăşoară lucrările de construcţie a unui complex industrial alimentar de mare capacitate, în reţeaua Centrocoop. La începutul trimestrului II va fi dată în exploatare prima Unitate a noului complex, un depozit frigorific care va asigura conservarea concomitentă a 15 milioane de ouă. In cadrul complexului vor mai funcţiona : o unitate de producere a unui nou sortiment, praful de ouă, care va fi pus în vînzare în ambalaje de diferite gramaje, o stație de omogenizare a mierii şi o întreprindere de prelucrare a plantelor medicinale. Constructorii de maşini aparţinînd grupului de uzine Reşiţa, şi-au depăşit sarcinile în primele două luni ale anului livrînd în plus peste 450 tone diferite maşini şi utilaje pentru industria chimică şi industria metalurgică, precum şi motoare electrice cu o putere totală de 6 000 K.W. în clișeu . Aspect din secția motoare Diesel. VIBRAŢIA PATRIOTICĂ A LECŢIEI Ia parte integrantă a procesului complex şi multilateral de formare a personalităţii educaţia patriotică începe foarte de timpuriu şi se continuă pe toată durata vieţii omului, dar bazele sale se pun şi se consolidează în anii de şcoală prin efortul armonizat al tuturor factorilor educaţionali şi printr-o gamă foarte largă de mijloace în ansamblul cărora lecţia se înscrie ca cel determinant. Am avut marea fericire de a simţi, ca elev, vibraţia patriotică a lecţiilor unor distinşi profesori pentru care cultul patriei constituia un adevărat crez. Invăţînd din experienţa dascălilor mei şi străduindu-mă să contopesc într-un nobil aliat spiritual îndemnurile propriei mele conştiinţe cu răscolitoarea chemare a partidului am trăit apoi la catedră fiorul pe cit de tulburător pe atît de înălţător al patriotismului declanşat şi alimentat de propriile mele lecţii. Sunt bucuros să subliniez, totodată, că în calitate de director, cu prilejul asistenţelor efectuate, am înregistrat cu o nespus de plăcută emoţie încărcătura patriotică a lecţiilor multora dintre profesorii liceului pe care îl conduc. „ Cadrele didactice cu experienţă ştiu că nu există niciun obiect de învăţămînt în predarea căruia să nu se poată realiza educaţia patriotică a tineretului. Fiecare disciplină i participă la acest proces într-un mod specific, în funcţie deconţinutul său concret, a cărui valorificare depinde în mare măsură de personalitatea profesorului, de măiestria lui pedagogică. Se ştie că elementul decisiv în asigurarea educaţiei patriotice în cadrul lecţiilor îl constituie conţinutul programelor şcolare. După părerea mea, deşi ele sunt în continuare susceptibile a fi perfecţionate, programele de istoria şi geografia patriei, istoria literaturii române, filozofie şi socialism ştiinţific etc., dovedesc preocuparea pentru determinarea valorificării inepuizabilelor resurse ale acestor obiecte de studiu în ce priveşte educaţia patriotică şi internaţionalistă a tineretului. în programele menţionate există chiar lecţii speciale sau părţi din anumite lecţii al căror conţinut răspunde in mod direct necesităţii educaţiei patriotice a elevilor, dar cadrele didactice nu trebuie să se rezume numai la ceea ce oferă programele şcolare. Măiestria profesorului ar trebui să se manifeste, în mod deosebit, în valorificarea resurselor totalităţii lecţiilor. De altfel, această operă de mare fineţe spirituală nici nu se cuvine a fi încătuşată în prescripţii şablon sau reţete unice. Este o datorie de onoare a fiecărui pedagog să-şi elaboreze lecţiile, să le gîndească în aşa fel incit în modul cel mai firesc, fără nici un fel de intervenţii artificiale, să contribuie la educaţia patriotică a tineretului nostru. Cu regret trebuie să arăt însă că mai există încă profesori care consideră că în şcoala lor, la clasa cu care lucrea Prof. emerit ION DRAGU directorul Liceului „Ion Neculce" din Bucureşti (Continuare în pag. a 2-a) Echipajul navei spaţiale „Apollo—12“ oaspete al Bucureştiului Astronauţii americani Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean, membrii echipajului navei spaţiale „Apollo- 12“, împreună cu soţiile, sînt, începînd de sîmbătă la amiază, oaspeţii Capitalei României. Avionul special cu care călătoresc cosmonauţii în turneul pe care îl întreprind în mai multe ţări din America Latină, Europa, Asia şi Africa, a aterizat la ora 13:15 pe Aeroportul internaţional Otopeni, sărbătoreşte pavoazat cu drapelele de stat ale României şi Statelor Unite ale Americii. Aici se aflau numeroşi cetăţeni veniţi să-i salute cu tradiţionala ospitalitate românească pe temerarii astronauţi care au străbătut itinerariul Pămînt— Lună—Pămînt pe nava spaţială „Apollo 12“. In întîmpinarea oaspeţilor au venit prof. Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, prof. Mihnea Gheorghiu, prim-vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, acad. Elie Carafoli, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Astronautică, şi alte personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale din ţara noastră. Erau prezenţi Leonard Meeker, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. La coborîrea din avion, astronauţii Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean sînt salutaţi cordial de preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, prof. univ. Gheorghe Buzdugan, care, rostind un cuvînt de bun venit pe pămîntul ţării româneşti, a exprimat speranţă că ajungerea oamenilor pe Lună va constitui nu numai un pas înainte în era cuceririi Cosmosului de către om, ci şi un impuls în dezvoltarea relaţiilor de cooperare între popoare, servind cauzei păcii şi progresului social. îngăduiţi-mi ca, în numele oamenilor de ştiinţă din ţara noastră, să vă adresez sincere felicitări şi urarea de a obţine noi succese, a spus vorbitorul. Sperăm că scurta vizită pe care o începeţi vă va oferi, dumneavoastră, astronauţilor, soţiilor dumneavoastră şi celorlalte persoane care vă însoţesc, posibilitatea de a vă forma o imagine despre ţara noastră, de a cunoaşte oameni de ştiinţă români şi preocupările lor şi că va contribui, în (Continuare in pag. a 5-a) La sosire, pe aeroportul Otopeni în pag. a 6-a. • Mariano Rumor a eşuat în încercarea de a forma un nou guvern italian. • Cereri pentru convocarea unei conferinţe internaţionale în problema securităţii aeriene. • Convorbiri W. Gomulka — A. Gromîko. • Răpirea ministrului de externe al Guatemaîei. • Naţionalizarea unor întreprinderi străine din Algeria. • NOTĂ : Nu sunt simple dezertări...