România Liberă, martie 1970 (Anul 28, nr. 7888-7913)

1970-03-01 / nr. 7888

Anul XXVIII nr. 7 8 88 6 pagini 30 bani La Institutul de studii şi proiectări hidroenergetice se efectuează măsurători şi probe de laborator, pe machete, pentru determi­narea diferiţilor factori ce acţionează, intern sau extern, asupra barajelor sau elementelor componente. In clişeu : Macheta ba­rajului Tarniţa (Lotru) supusă unor asemenea măsurători La Combinatul siderurgic Hunedoara 100 000 tone oţel în plus cu aceleaşi capacităţi de producţie La Combinatul siderurgic­­din Hunedoara se desfăşoară o susţinută activitate pentru realizarea, cu aceleaşi capacităţi de producţie, a unei cantităţi de oţel superioare cu 100 000 tone celei înregistrate în anul trecut. In acest scop au fos­t luate unele măsuri tehnico-organizatorice, care se referă, între altele, la îmbunătăţirea sistemului de turnare a oţelu­lui lichid în lingotiere, la extinderea şi perfecţionarea unor secţii şi sectoare ale combinatului. Se află într-un stadiu avansat de construcţie cel de-al doilea grup de oxigen, care va asigura extinderea tehnologiei de utilizare a oxigenului ca intensificator în procesul tehnologic la oţelăria Martin nr. 2, unde urmează să se obţină 80 la sută din sporul de producţie amintit. Concomitent se pregăteşte punerea în funcţiune a unei instalaţii speciale de insuflare a oxigenu­lui în cuptoare, ceea ce va duce la creşterea indicelui de utilizare a agregatelor şi scurtarea duratei de elaborare a şarjelor. Este în curs de construcţie un nou cuptor rotativ pentru asigurarea cantităților sporite de dolomită metalur­gică necesară oțelăriilor. Un telefon la dispozi­tv. ! I­n biroul inginerului OC­­T­AVIAN ANCU, vice­preşedinte al Uniunii ju­­­ţene a cooperativelor meşte­­găreşti Braşov, discutăm :spre organizarea prestaţiilor domiciliul solicitanţilor, tvarăşul vicepreşedinte Ancu enumeră o listă întreagă servicii la care comenzile­­ fi înregistrate operativ: paraţii de bunuri electro­­­nice, lucrări de lăcătuşă­­­, mici reparaţii în interiorul şuviţelor, diferite servicii în spodărie etc. Ni se relatea­­că a existat chiar şi un ■viciu al „bunicuţelor“, oie­­rd părinţilor posibilitatea plece liniştiţi de acasă ntru un număr de ore, lă­­id copiii în grija unei per­ine de încredere, dar acest oviciu a fost şters de pe­ta de prestaţii, din lipsă de iritanţi. De altfel şi pentru actuarea de munci gospodă­­rit cererile sunt, după cite pare, puţine. Aşa să fie? ratăm pe tovarăşul inginer iiu să participe la o com­­­brie cu cooperativa de re­­st, „Sîrguinţa“, la care ne vom declina calitatea de clienţi. Cum aflăm însă numă­rul de telefon la care să ne adresăm? Nu există un dis­pecerat sau un birou de in­formare sau un ghid al unită­ţilor cooperaţiei, dar tovară­şul vicepreşedinte ne spune că problema este simplă. Des­chidem cartea de telefon şi căutăm serviciul „Producţie“ al cooperativei. Aici suntem­, însă, informaţi că, de fapt, trebuia să sunăm la un alt număr de telefon! Inginerul Ancu se arată surprins: nu­mărul aparţine secretariatului cooperativei, cel puţin aşa scrie în cartea de telefon... Oricum, să încercăm. Ne ur­măreşte ghinionul. O voce a­­nonimă ne relatează că unica salariată care prestează munci gospodăreşti este temporar bolnavă, aşa incit nu putem fi serviţi. Şi să ne mai mirăm că după asemenea tatonări la întîmplare şi primind astfel de răspunsuri, într-un oraş cum este Braşovul, care nu­mără peste 17­2 000 de locui­tori, dintre care mulţi ocupaţi cu serviciul, nu se găsesc do­ritori să se adreseze coopera­tivelor meşteşugăreşti pentru aceste prestaţii la domiciliu! Continuăm testul. Ne schim­băm identitatea de circum­stanţă. Domiciliem undeva, pe o stradă a noului şi moder­nului cartier Tractorul şi ni s-a întîmplat un necaz : broas­ca Vale s-a blocat şi nu pu­tem ieşi din apartament. Ru­găm să ni se trimită un lăcă­tuş la adresa menţionată. Sec­venţa de mai înainte se re­petă. Ne sînt indicate mereu alte numere de telefon, de către voci care rămîn pentru noi anonime deoarece nu ne este dat nici măcar indicati­vul de serviciu al celor cu care discutăm. începem să credem că anonimatul nu este o întîmplare ci un para­van comod. îndărătul căruia se ascunde indiferenţa şi lipsa de solicitudine. In cele din urmă sîntem invitaţi să ne adresăm întreprinderii de re­paraţii şi construcţii. Ne în­suşim psihologia cetăţeanului rămas blocat în casă, care se grăbeşte să se ducă la servi­ciu sau după alte treburi. De­venim neliniştiţi. Telefonăm la I.R.C. Braşov. Sîntem re­fuzaţi categoric fiindcă, aşa cum ni se explică, este vorba de o lucrare de lăcătuşărie şi de această activitate se ocupă cooperaţia meşteşugărească... Nu avem nici o ieşire, nici la propriu nici la figurat. Ne deconspirăm şi tovarăşul vice­preşedinte Anca intervine, cu autoritatea d-sale, interesîn­­du-se la cooperativa „Tehni­ca“ de ce au comunicat că efectuează reparaţii pe care nu le şi execută, înţelegem jena tovarăşului vicepreşedin­te , de la U.J.C.M. Braşov şi compătimim pe cei aflaţi în mod real într-o situaţie simi­lară celei imaginate de noi, apelează degeaba la unităţile prestatoare de servicii. La Arad, din nou în cali­tate de clienţi care solicită serviciile cooperaţiei meşteşu­găreşti, constatăm consecin­ţele aceluiaşi mod de a trata CORNELIA PREDA (Continuare in pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă !­ rOTIDIANUl CONSILIULUI NAŢIONAL Al Fr­UNTULUIUNITATII SOCIALISTE Duminica 1 martie 1970 NOUA LEGE A CONTRACTELOR ECONOMICE, INSTRUMENT EFICACE IN ÎMBUNĂTĂŢIREA APROVIZIONĂRII ÎNTREPRINDERILOR I­n cadrul măsurilor iniţiate de partidul şi statul nostru pentru a asigura forme şi metode de organizare, conducere şi planificare în concordanţă cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale economiei, legea contracte­lor economice vizează unul din obiectivele majore ale acestui amplu program : perfecţionarea relaţiilor economice dintre or­ganizaţiile socialiste. Despre e­­fectele concrete ale aplicării noii legi privind, în mod deose­bit îmbinarea optimă a conduce­rii centralizate a economiei na­ţionale cu­ o mai largă autono­mie, iniţiativă şi răspundere a ministerelor, centralelor şi în­treprinderilor am avut o­ con­vorbire cu tovarăşul inginer VIR­GIL ACTARIAN, prim vicepre­şedinte al Comitetului de Stat al Planificării, care a avut ama­bilitatea să ne răspundă la cîteva întrebări. — Ce elemente noi intro­duce, in relaţiile dintre între­prinderi, noua lege a contrac­telor economice care intră in vigoare de la 1 martie 1970 ? — Cîteva trăsături esenţiale, calitativ noi, caracterizează le­gea contractelor economice, do­cument de o mare importanţă pentru viaţa economică a ţării noastre. Raportul mai judicios stabilit între planul central şi iniţiativa unităţilor economice constituie una din aceste trăsături. Mi se pare deosebit de semnificativă prevederea ca planul anual să se bazeze pe contracte încheia­te în prealabil, ca urmare a u­­nor legături multiple între furnizori şi beneficiari. Este mai firesc ca fiecare unitate să cu­noască exact ce poate produce, ce şi de unde trebuie să se a­­provizioneze-şi în-m­unetre-de­ a­­­ceasta să stabilească legăturile cu partenerii săi, să precizeze condiţiile de livrare, calitatea, termenele şi volumul livrărilor. Pentru a asigura condiţiile ne­cesare pregătirii din timp a fa­bricaţiei, contractele vor trebui încheiate înaintea începerii pe­rioadei de plan, iar pentru ma­şini, utilaje, instalaţii ca şi pen­tru materiile prime de bază, cu cel puţin 6 luni înainte de înce­putul perioadei de plan. Este de la sine înţeles că, în această concepţie, contractul trebuie să fie un instrument e­­conomic şi juridic care se înche­ie în urma prezentării şi cunoaş­terii în amănunt a produselor, a discutării tuturor detaliilor teh­nice şi comerciale. O mai mare stabilitate a legăturilor econo­mice, crearea condiţiilor pentru cunoaşterea din timp a cerinţe­lor de perfecţionare a produse­lor şi luarea măsurilor necesare în producţie, sunt asigurate de prevederile privind contractele de lungă durată, a căror înche­iere devine posibilă prin cu­noaşterea de către fiecare uni­tate a sarcinilor emanate din planul cincinal şi de perspecti­vă. —Pe primul loc se­ situează com­plexul de măsuri menite să ducă la întărirea răspunderii în exe­cutarea sarcinilor de plan şi a contractelor, a asumării unor angajamente reale, bazate pe utilizarea maximă a capacităţi­lor care să fie cu stricteţe res­pectate ca volum, condiţii de calitate şi termene. •— Care element va fi hotă­­ritor pentru transformarea contractului economic intr-un puternic instrument de pla­nificare ? — O reglementare făcută prin lege, oricît ar fi de bună, nu re­zolvă de la sine lucrurile și a­­ceastă afirmație este valabilă și în cazul legii contractelor eco­nomice. La plenara C. C. al P.C.R. din decembrie anul trecut s-a subli­niat cu deosebită claritate că măsurile tehnice şi organizato­rice de perfecţionare a activi­tăţii de aprovizionare sunt cele care decid în ultimă instanţă a­­supra rezolvării dificultăţilor ,ce persistă în acest domeniu. în­treprinderile, centralele indus­triale trebuie să treacă deîndată la o amplă activitate pregătitoa­re, care să asigure încheierea u­­nor contracte în concordanţă cu nevoile reale ale producţiei şi cu necesităţile de ansamblu ale economiei. în calitate de producători, uni­tăţile economice trebuie să facă o analiză amănunţită a poten­­­ţialului real de­­producţie, a­ ga­­mei sortimentale posibile, exa­minate sub aspectul eficienţei e­­conomice atît pentru cel ce pro­duce, cit şi pentru beneficiar. In acest sens este foarte actuală pregătirea cataloagelor comer­ciale ale produselor care să pre­zinte multilateral mărfurile şi să fixeze condiţiile specifice de livrare, preţul etc. ; pentru o serie de produse organizarea periodică de tîrguri pregătite din vreme, poate constitui ca­drul cel mai propice atît de pre­zentare şi cunoaştere a produse­lor, cit şi de semnare a contrac­telor. In calitate de consumatori, u­­nităţile economice trebuie să pună accentul pe stabilirea cit mai reală a necesarului. O con­vig. CONSTANTIN AMARIŢE! (Continuare in pag. a 3-a) Interviu cu ing. Virgil Octarian, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării OM Elf T . Nume ştiute şi apreciate Ion Pas­ c­ară a fiordurilor, tele­fericelor, funicularelor, ■ a tunelurilor şi a mun­ţilor mai tot anul înzăpeziţi, cu numai trei milioane şi ju­mătate de locuitori (e drept, cam tot atiţia trăiesc in afara graniţelor ei, şi­ anume in A­­merica şi Canada unde i-a a­­lungat vitregia de demult a traiului), dobîndindu-şi inde­pendenţa deplină în numai ul­timele cîteva zeci de ani, Nor­vegia — am în vedere, aci, doar contribuţia ei la sporirea patrimoniului cultural şi ar­tistic al lumii — se poate mi­­ări cu personalităţi uimitoare prin număr şi valoare din do­meniul ştiinţei şi creaţiei. Cu un secol şi jumătate în urmă, ea l-a născut pe Niels Hendrik Abel, care a trăit nu­mai 27 ani dar al cărui nu­me a rămas neuitat in analele matematicii. Mai mult de o sută de ani (exact 101) a trăit savantul Armauer Hansen, descoperitor al ba­­cilului leprei. Să amintesc de pictorul Ed­(continuare în pag. a 5-a) • Cu ce solicitudine este tratat cetăţea­nul care apelează la serviciile unităţilor de prestaţii ? • Mai mulţi cititori ne sem­nalează că pe această filieră invizibilă, dintre unităţile de servire şi client, apar nedorite „deranjamente“ • Le-am con­statat şi noi, le-au constatat şi conduce­rile UJCM Braşov, Arad şi Timiş atunci cînd, împreună, am încercat să apelăm la astfel de „servicii". în Capitală se construieşte un Complex industrial alimentar de mare capacitate în cartierul Militari din Capitală se desfăşoară lucrările de construcţie a unui complex industrial alimentar de mare capa­citate, în reţeaua Centrocoop. La începutul trimestrului II va fi dată în exploatare prima Unitate a noului complex, un depozit frigorific care va asigura conservarea concomitentă a 15 milioane de ouă. In cadrul complexului vor mai funcţiona : o unitate de producere a unui nou sortiment, praful de ouă, care va fi pus în vînzare în ambalaje de diferite gramaje, o stație de omogenizare a mierii şi o întreprindere de prelucrare a plantelor medicinale. Constructorii de maşini aparţinînd grupului de uzine Reşiţa, şi-au depăşit sarcinile în primele două luni ale anului livrînd în plus peste 450 tone diferite maşini şi utilaje pentru industria chimică şi industria metalurgică, precum şi motoare electrice cu o putere totală de 6 000 K.W. în clișeu . Aspect din secția motoare Diesel. VIBRAŢIA PATRIOTICĂ A LECŢIEI I­a parte integrantă a procesului complex şi multilateral de formare a personalităţii educaţia patriotică începe foarte de timpuriu şi se continuă pe toată durata vieţii omului, dar bazele sale se pun şi se consolidează în anii de şcoală prin efortul armonizat al tuturor factorilor educaţionali şi printr-o gamă foarte largă de mijloace în ansamblul cărora lecţia se înscrie ca cel determinant. Am avut marea fericire de a simţi, ca elev, vibraţia patriotică a lecţiilor unor distinşi profesori pentru care cultul patriei constituia un adevărat crez. Invă­­ţînd din experienţa dascălilor mei şi străduindu-mă să conto­pesc într-un nobil aliat spiritual îndemnurile propriei mele conştiinţe cu răscolitoarea chemare a partidului am trăit apoi la catedră fiorul pe cit de tulburător pe atît de înălţător al pa­triotismului declanşat şi alimentat de propriile mele lecţii. Sunt bucuros să subliniez, totodată, că în calitate de director, cu prilejul asistenţelor efectuate, am înregistrat cu o nespus de plăcută emoţie încărcătura patriotică a lecţiilor multora din­tre profesorii liceului pe care îl conduc. „ Cadrele didactice cu experi­enţă ştiu că nu există niciun obiect de învăţămînt în preda­rea căruia să nu se poată re­aliza educaţia patriotică a ti­neretului. Fiecare disciplină i participă la acest proces în­tr-un mod specific, în funcţie de­­conţinutul său concret, a cărui valorificare depinde în mare măsură de personalitatea profesorului, de măiestria lui pedagogică. Se ştie că elemen­tul decisiv în asigurarea edu­caţiei patriotice în cadrul lec­ţiilor îl constituie conţinutul programelor şcolare. După pă­rerea mea, deşi ele sunt în con­tinuare susceptibile a fi per­fecţionate, programele de isto­ria şi geografia patriei, istoria literaturii române, filozofie şi socialism ştiinţific etc., dove­desc preocuparea pentru de­terminarea valorificării inepu­izabilelor resurse ale acestor obiecte de studiu în ce priveş­te educaţia patriotică şi inter­­naţionalistă a tineretului. în programele menţionate există chiar lecţii speciale sau părţi din anumite lecţii­ al căror con­ţinut răspunde in mod direct necesităţii educaţiei patriotice a elevilor, dar cadrele didac­tice nu trebuie să se rezume numai la ceea ce oferă progra­mele şcolare. Măiestria profe­sorului ar trebui să se mani­feste, în mod deosebit, în va­lorificarea resurselor totalită­ţii lecţiilor. De altfel, această operă de mare fineţe spirituală nici nu se cuvine a fi încătuşată în prescripţii şablon sau reţete unice. Este o datorie de onoa­re a fiecărui pedagog să-şi e­­laboreze lecţiile, să le gîn­­dească în aşa fel incit în mo­dul cel mai firesc, fără nici un fel de intervenţii artificiale, să contribuie la educaţia patrio­tică a tineretului nostru. Cu regret trebuie să arăt însă că mai există încă profe­sori care consideră că în şcoa­la lor, la clasa cu care lucrea­ Prof. emerit ION DRAGU directorul Liceului „Ion Neculce" din Bucureşti (Continuare în pag. a 2-a) Echipajul navei spaţiale „Apollo—12“ oaspete al Bucureştiului Astronauţii americani Char­les Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean, membrii echipa­jului navei spaţiale „Apollo- 12“, împreună cu soţiile, sînt, începînd de sîmbătă la amia­ză, oaspeţii Capitalei Româ­niei. Avionul special cu care că­lătoresc cosmonauţii în turneul pe care îl întreprind în mai multe ţări din America Latină, Europa, Asia şi Africa, a ate­rizat la ora 13:15 pe Aeropor­­tul internaţional Otopeni, săr­bătoreşte pavoazat cu drapelele de stat ale României şi State­lor Unite ale Americii. Aici se aflau numeroşi cetăţeni veniţi să-i salute cu tradiţionala os­pitalitate românească pe te­merarii astronauţi care au străbătut itinerariul Pămînt— Lună—Pămînt pe nava spaţială „Apollo 12“. In întîmpinarea oaspeţilor au venit prof. Gheorghe Buz­dugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţi­fice, Acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Repu­blicii Socialiste România, prof. Mihnea Gheorghiu, prim-vice­preşedinte al Institutului ro­mân pentru relaţiile culturale cu străinătatea, acad. Elie Ca­­rafoli, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Astronautică, şi alte personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale din ţara noastră. Erau prezenţi Leonard Mee­ker, ambasadorul Statelor U­­nite ale Americii la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. La coborîrea din avion, as­­tronauţii Charles Conrad, Ri­chard Gordon şi Alan Bean sînt salutaţi cordial de preşe­dintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, prof. u­­niv. Gheorghe Buzdugan, care, rostind un cuvînt de bun ve­nit pe pămîntul ţării româ­neşti, a exprimat speranţă că ajungerea oamenilor pe Lună va constitui nu numai un pas înainte în era cuceririi Cosmo­sului de către om, ci şi un im­puls în dezvoltarea relaţiilor de cooperare între popoare, ser­vind cauzei păcii şi progresu­lui social. îngăduiţi-mi ca, în numele oamenilor de ştiinţă din ţara noastră, să vă adresez sincere felicitări şi urarea de a obţine noi succese, a spus vorbitorul. Sperăm că scurta vizită pe care o începeţi vă va oferi, dumneavoastră, astronauţilor, soţiilor dumneavoastră şi ce­lorlalte persoane care vă în­soţesc, posibilitatea de a vă forma o imagine despre ţara noastră, de a cunoaşte oameni de ştiinţă români şi preocupă­rile lor şi că va contribui, în (Continuare in pag. a 5-a) La sosire, pe aeroportul Otopeni în pag. a 6-a. • Mariano Rumor a eşuat în încercarea de a forma un nou guvern italian. • Cereri pentru con­vocarea unei confe­rinţe internaţionale în problema secu­rităţii aeriene. • Convorbiri W. Gomulka — A. Gro­­mîko. • Răpirea ministru­lui de externe al Guatemaîei. • Naţionalizarea u­­nor întreprinderi străine din Algeria. • NOTĂ : Nu sunt simple dezertări...

Next