România Liberă, iunie 1970 (Anul 28, nr. 7965-7989)

1970-06-02 / nr. 7965

A­ m venit la Deva cu a­ mintiri incrustate dure­ros din Atele abia înche­iate ale lupteile tlestate cu a­­pele înfuriate ale­ Mureşului. Acum, peste aceste imagini pli­­ne de dramatism se suprapun altele străbătute de aceeaşi pro­pulsie umană, generatoare de noi şi puternice energii mobili­zate in marea bătălie a refacerii care a început cu o mare vi­goare. Sub semnul muncii în­cordate a început şi duminica neobişnuită a Hunedoarei. ZORI DE ZI LA MINTIA De fapt, zorii zilei de dumi­nică ne găsiseră la Mintia, mi­cuţa aşezare din preajma De­vei, care avea să iasă din ano­nimat odată cu începerea con­strucţiei pe aceste meleaguri a uneia dintre cele mai mari cen­trale electrice din ţară. Fusesem avertizaţi din ajun că aici avea să se intimple un eveniment e­­nergetic important: punerea în paralel al celui de al doilea grup de 210 megawaţi. Un eve­niment care, de fapt, depăşea obişnuita lui semnificaţie econo­mică. Era o victorie a omului asupra naturii. Căci Mureşul încercase să strice socotelile e­­nergeticieniior şi să zădărniceas­că realizarea angajamentului pe care oamenii şi-l asumaseră şi anume ca, până la sfirşitul lui mai, cu zece zile înainte de ter­men, al doilea grup să producă energie electrică. Şi iată că, In primele ore din ultima zi a acestei zbuciumate luni mai, eram prezenţi lingă uriaşul turbogenerator care işi accelera tot mai mult rotaţiile umplînd întreaga sală cu acel duduit atît de familiar centra­lelor energetice. La ora 3:43, un tehnician ne informează că turbogeneratorul a atins tura­ţia nominală de 3 000 de rotaţii pe minut. Şi in răgazul care urmează pentru efectuarea pro­belor mecanice şi electrice, avem prilejul unei introspecţiuni în evenimentele dramatice petre­cute în ultimele două săptămîni. Maţi. Era dureros pentru noi ca, după ce cîştigasem multe puncte în lupta cu timpul, să abando­năm totul şi să ne pregătim pentru altă luptă şi mai drama­tică, cea cu apele. Dar nu era timp să ne văităm. Cu toţii, cei 2 500 oameni, constructori, mon­­tori şi energeticieni am pornit de îndată să înfruntăm perico­lul. In momente grele apar şi idei­le mari. Planul de apărare ela­borat in grabă cuprindea mai multe variante în lupta cu vi­cleanul inamic, retrageri strate­gice şi ofensive îndrăzneţe. Ba­rajul a fost pregătit pentru a su­porta evacuarea unor debite de apă sporite. Canalizările au fost închise pentru a separa ac­cesul apei spre hale. 48 de mo­toare de la cota minus 4 a sălii de maşini au fost demontate.­­ Pericolul cel mare era însă la microhidrocentrala aflată ia construcţie chiar pe malul Mu­reşului, ne istoriseşte inginerul VASILE PUIA. Am muncit c­u toţii să supraînălţăm digul şi am astupat cu saci de nisip intrări­le în hală. Şi, în tot acest timp, prin eforturile neobosite ale oa­menilor, centrala funcţiona nor­mal furnizînd in continuare e­­nergie in arterele sistemului na­ţional. Mintia intimpina apele cu bărbăţie. La 16 mai, ora 6, vii­tura depăşea cu 5 m. nivelul nor­mal şi avea un debit la baraj de 3 000 m.c. pe secundă. In faţa acestui puhoi oamenii au reacţionat prompt. — Cind pericolul de inundare al microcentralei era iminent, ne spune maistrul ION JULA, s-a hotărit umplerea incintei cu apă curată, astfel incit să se e­­vite pătrunderea nămolului şi să se învingă presiunea exterioară Aşa a putut fi salvat digul. Pagube, totuşi, au fost. Depo­zitul de cenuşă, staţia de captare a apei potabile au fost inundate. Două zile preţioase de muncă pe şantier fuseseră pierdute. Dar faţă de ceea ce a însemnat sal­varea centralei propriu-zise, una din cele mai mari din ţară, pier­derile au fost neînsemnate. DEVA, MAREA BĂTĂLIE A asFasim La Mintia, inundaţiile n-au putut împiedica îndeplinirea angajamentului. CU ZECE ZILE ÎNAINTE DE TERMEN, CEL DE-AL DOILEA GRUP AL CENTRALEI TERMO­ELECTRICE A ÎNCEPUT DUMINICĂ SĂ PRODUCĂ ENERGIE POVESTESC OAMENII CARE AU FOST ACOLO... — Era­ la 13 mai cind a sosit o veste alarmantă. Dispeceratul naţional ne avertiza că puterni­ca viitură de pe Mureş lovise din plin marea uzină de la Luduş şi se îndrepta năvalnic spre ju­deţele Alba şi Hunedoara. Ştirea cădea in plin efort al construc­torilor şi mentorilor noştri pen­tru darea dit mai grabnică in fo­losinţă a grupului de 210 mega­ LA ORA 20, PRIMUL PARALEL — Şi totuşi cum aţi reuşit să recuperaţi timpul pierdut, il întrebăm pe directorul general IERONIM RUSAN. — Imediat după trecerea pu­hoiului am reînceput vechea noastră răfuială cu timpul. Constructorii Mintiei se anga­jaseră să dea in funcţiune gru­pul cu zece zile înainte de ter- PAUL MARIAN DUMITRU TABACU (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate țările, uniti-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Excelenţei Sale Domnului GIUSEPPE SARAGAT Preşedintele Republicii Italiene Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Italiene, în numele Consi­liului de Stat, al poporului român şi al meu personal, am deose­bita plăcere să adresez Excelenţei voastre călduroase felicitări împreună cu cele mai bune urări de pace şi prosperitate poporului italian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România HOT­ĂRIREA Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi a produselor animaliere, precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei In procesul de făurire a a­­griculturii socialiste, de creş­tere a producţiei vegetale şi animale, zootehnia — ca ra­mură principală — a cunoscut o continuă dezvoltare. Ca re­zultat al eforturilor financia­re făcute de stat pentru crea­rea şi lărgirea bazei tehni­­co-materiale a agriculturii, al activităţii depuse de ţărăni­mea noastră muncitoare, au crescut efectivele de animale şi păsări, s-a mărit producţia de carne, lapte, ouă şi alte produse animaliere ; faţă de anul 1960, producţia globală a sectorului zootehnic a fost în 1969 cu 32 la sută mai mare. In aceeaşi perioadă, ca urma­re a creşterii veniturilor bă­neşti ale populaţiei, ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, s-a sporit continuu consumul de produse anima­liere. In comparaţie cu 1960, anul trecut volumul desfaceri­lor prin comerţul socialist s-a mărit la carne cu 38 la sută, la preparate şi conserve de carne cu 94 la sută, la lapte de 3,2 ori, la brinzeturi cu 94 la sută, iar la ouă de 2,6 ori. Cu toate acestea, realizările obţinute nu sunt încă pe măsu­ra posibilităţilor de care dispune agricultura noastră socialistă, a nevoilor economi­ei naţionale şi a cerinţelor de consum mereu crescînde ale oamenilor muncii. Creşterea continuă a popu­laţiei ţării, ridicarea nivelului de trai şi a puterii de cumpă­rare a oamenilor muncii de­termină o sporire continuă a cerinţelor de produse agroali­­mentare — îndeosebi de car­ne, lapte, ouă — în sortimente variate şi de calitate superioa­ră­ Tocmai de aceea, ţinînd seama de rolul zootehniei în dezvoltarea intensivă şi efi­cientă a agriculturii noastre, precum şi în îmbunătăţirea continuă a aprovizionării populaţiei, partidul şi statul acordă o deosebită atenţie a­­cestei ramuri. Calamităţile naturale care s-au abătut recent asupra unei maari părţi a ţării noastre, au provocat, după cum se ştie, printre pagubele materiale deosebit de grave, pierderea unui mare număr de animale din proprietatea obştească şi proprietatea personală a ţăra­nilor. Revărsările de ape au distrus, de asemenea, impor­tante cantităţi de furaje, nu­meroase construcţii zootehni­ce, adăposturi pentru animale etc. — ceea ce impietează asu­pra dezvoltării zootehniei în zonele calamitate, în lumina Directivelor Con-­­­gresului al X-lea al Partidului Comunist Român, plenara Co­mitetului Central din martie a.c. a adoptat un program na­ţional de dezvoltare a zooteh­niei şi de creştere a producţiei animaliere. Acest program cu­prinde un ansamblu de măsu­ri pentru dezvoltarea susţinută a bazei tehnico-materiale a zootehniei, concentrarea şi specializarea producţiei în u­­nităţi de tip industrial, lărgi­rea bazei furajere, îmbunătă­ţirea raselor de animale, atît în unităţile agricole de stat, cit şi în cele cooperatiste. Pentru înfăptuirea acestor mă­suri, numai în perioada viito­rului plan cincinal, statul va aloca fonduri de investiţii în­­sumînd circa 20 miliarde lei, adică de patru ori mai mult decit în perioada 1966—1970. Cooperativele agricole de pro­ducţie au prevăzut, de aseme­nea, alocarea unor fonduri în­semnate din veniturile proprii pentru dezvoltarea Sectorului zootehnic. Realizarea acestui program impune, în acelaşi timp, spori­rea şi o mai bună aşezare a preţurilor ,i n­eaumpărare a an­­nimalelor şi produselor anima­liere, precum şi adoptarea al­tor măsuri de cointeresare a producătorilor agricoli, în ve­derea acoperirii cheltuielilor de producţie şi a asigurării li­nei rentabilităţi corespunză­toare, îndeosebi în creşterea bovinelor, vacilor de lapte şi porcinelor. Pe această cale pro­ducătorii vor fi mai mult sti­mulaţi în mărirea efectivelor de animale, în obţinerea unor producţii sporite de carne şi produse animaliere şi în li­vrarea acestora la fondul de stat. Traducerea în viaţă a programului de dezvoltare a zootehniei şi creşterea cointe­resării producătorilor vor crea condiţii pentru dublarea, pînă în anul 1975, comparativ cu anul 1969, a producţiei şi a fondului de stat la carne, lapte şi ouă şi, pe această bază, se va îmbunătăţi aprovizionarea populaţiei, creîndu-se, în ace­laşi timp, posibilităţi sporite pentru export. Pentru o mai mare cointere­sare a unităţilor agricole socia­liste, a producătorilor cu gos­podării individuale din zone necooperativizate şi a membri­lor cooperatori în sporirea e­fectivelor de animale, îmbună­tăţirea calităţii acestora şi creş­terea producţiei de carne, lap­te, lină, ouă, în vederea stimu­lării eforturilor pentru dezvol­tarea şi mai intensă a zooteh­niei noastre, Comitetul Execu­tiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România HOTĂRĂSC : 1. — Majorarea preţurilor de cumpărare, la producător, cu începere de la 1 iunie ax., la unele categorii de animale şi la unele produse animaliere, după cum urmează :­­— La bovine adulte se ma­jorează preţurile de cumpăra­re la animalele livrate la fon­­dul de stat cu 1,70 lei/kg în viu la calitatea I şi cu 1,40 lei la calitatea a II-a, pentru toţi producătorii agricoli; — La porcine se majorează preţurile de cumpărare a por­cilor livraţi de cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii indivi­duali, în medie cu 1 leu/kg în viu. în cadrul acestei medii, preţurile de cumpărare la por­cii de carne livraţi în viu la greutatea de 101—115 kg vor fi sporite­ cu 1,50 lei/kg ; — La lapte de oaie se majo­rează preţul de cumpărare cu 0,50 lei/litru; — La lapte de vacă, în scopul stimulării producători­lor de a livra cantităţi sporite la fondul de stat, se majorează actualele preţuri de cumpărare pentru laptele livrat de coope­rativele agricole de producţie, de membrii acestora şi produ­cătorii individuali cu 0,45 lei/ litru la cantităţile livrate în perioada 1 noiembrie—30 a­­prilie şi cu 0,10 lei/litru în perioada 1 mai-30 octombrie. La întreprinderile agricole de stat se majorează preţurile de livrare cu 0,25 lei/litru în peri­oada 1 noiembrie-30 aprilie şi cu 0,10 lei/litru în perioada 1 mai-30 octombrie. 2. — Se vor menţine în con­tinuare sporurile de preţ în vi­goare pentru livrarea animale­lor în perioada de iarnă şi pri­măvară. 3. — Se va acorda coopera­tivelor agricole de producţie, membrilor cooperatori şi pro­ducătorilor individuali o primă de 300—500 lei, pentru fiecare junincă la prima fătare, dife­ î­n complexa acţiune de dez-­­ voltare şi modernizare a­­ agriculturii, zootehnia o­­cupă un loc deosebit de impor­tant. Această ramură menită să contribuie din plin la tot mai buna aprovizionare a populaţiei şi a industriei prelucrătoare cu produse animaliere s-a bucurat, în decursul anilor, de un spri­jin permanent din partea parti­dului şi statului nostru. Numai în ultimii ani s-au investit în sectorul­­socialist al agriculturii — pentru a se crea baza teh­­nico-materială necesară dezvol­tării zootehniei — aproape 13 miliarde lei. Ca urmare a spri­jinului acordat și a măsurilor tehnico-organizatorice care s-au luat, ponderea ramurii zooteh­nice în ansamblul producţiei agricole a crescut an de an. Datele statistice demonstrează 0 , îmbunătăţire continuă a structurii şi valorii efectivelor de animale precum şi o ridicare a producţiei acestora. Un sin­gur exemplu este edificator : numărul animalelor existente la începutul acestui an a fost mai mare faţă de recensamintul din 1962 cu 327 060 bovine, cu 1 306 000 porcine, cu 1 551 000 ovine. Creşterea efectivelor şi sporirea producţiilor medii au creat posibilitatea ca livrările la produsele zootehnice, la fon­dul central, să crească în 1969 faţă de 1962 — asigurînd într-o măsură sporită cerinţele popu­laţiei în produse agroalimen­­tare cu 48 la iuţi la carne,­­2 la sută la lapte de vacă, 155 la sută la ouă. Consemnînd aceste rezultate obţinute în agricultură nu tre­buie uitat faptul că cerinţele în produse zootehnice au fost tot mai mari ca urmare a creşterii populaţiei în general şi a popu­laţiei urbane în special, a ridică­rii nivelului de trai şi a puterii de cumpărare a oamenilor mun­cii. Ponderea caloriilor de origi­ne animală în hrana populaţiei, de pildă, a crescut de la 15 la su­tă cit era in 1938, la circa 25 la sută cit este în prezent. După cum se ştie, în lumina Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R., Plenara din martie a. c. a adoptat progra­mul naţional de dezvoltare a zootehniei şi de creştere a pro­ducţiei animaliere în.­'' anii 1970—1980. Traducerea prevede­rilor cuprinse în acest program are menirea să ducă la o ridi­care a ponderii zootehniei în ansamblul agriculturii, să asi­gure îmbunătăţirea continuă­­ a aprovizionării populaţiei şi in­dustriei prelucrătoare cu pro­duse animaliere. Realizarea s o­­biectivelor propuse — pînă în 1975 s-a preconizat du­plarea, comparativ cu 1969, a produc­ţiei şi a fondului de stat la carne, lapte şi ouă — depinde, între altele, de sporirea şi rea­lizarea unei mai bune aşezări a preţurilor de cumpărare a ani­malelor şi a produselor anima­liere, de adoptarea unor măsuri mai eficiente de co­interesată a producătorilor agricoli, în vederea acoperirii cheltuielilor de producţie şi asigurării unei rentabilităţi co­respunzătoare, în special în creşterea bovinelor şi a por­cinelor. Pe această linie, se înscrie şi Hotărîrea Comitetu­lui Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Mi­niştri privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a ani­malelor şi produselor animalie­re, precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zooteh­niei, de care beneficiază coope­rativele agricole, producătorii cu gospodării individuale din zone necooperativizate, pre­cum şi membrii cooperatori. Majorarea preţurilor de cum­părare pentru livrările la fon­dul de stat la bovine adulte, porcine, la lapte de vacă şi oaie, menţinerea în continuare a sporurilor de preţ pentru li­vrarea animalelor în perioada de iarnă şi primăvară, acorda­rea unor prime pentru fiecare junincă la prima fătare şi alte­le, sunt măsuri care vor stimu­la obţinerea unor producţii spo­rite de carne şi produse anima­liere şi livrarea acestora la fondul de stat, vor contribui la sporirea efectivelor, la, îmbu­nătăţirea calităţii acestora şi a­­sigurarea, pe această bază, a u­­nei mai bune aprovizionări a populaţiei în TOT CURSUL A­­NULUI. Un puternic ajutor în dezvoltarea zootehniei — înde­osebi pentru extinderea acţiu­nilor inter cooperatiste în creş­terea animalelor. — îl primesc unităţile agricole prin degreva­rea de impozite la procurarea materialelor de construcţie, a utilajelor şi maşinilor specifice procesului de producţie. Un calcul sumar ne arată că prin aplicarea noului regim de pre­ţuri, cooperativele agricole vor beneficia în acest an de un cîş­­tig de 121 milioane lei la mate­riale şi 8 milioane lei la utila­jele destinate sectorului zooteh­nic. După cum se consemnează în Hotărîre, resursele financiare necesare majorării preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, de sti­mulare a producătorilor în ob­ţinerea unor rezultate superi­oare celor dobîndite pînă acum, vor fi asigurate parţial din ve­niturile statului, parţial pe ca­lea majorării preţului cu amă­nuntul la carne, îndeosebi la sortimentele de calitate superi­oară şi specialităţi, la lapte, la preparate şi conserve­ de car­ne, la unele produse lactate. Reţine în mod deosebit atenţia, grija pe care o acordă conduce­rea de partid şi de stat neafec­­tării salariului real al oameni­lor muncii în actualul cincinal. Noul sistem de salarizare şi majorare a salariilor în întrea­ga economie, măsurile de creş­tere a salariilor mici, de scuti­re şi de reducere a impozitelor pe salarii au asigurat salariaţi­lor cîştiguri suplimentare de (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a) Măsuri menite să asigure o creştere substanţială a producţiei animaliere, îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei Anul XXVIII nr. 7 965 # Marți ,2 iunie 1970 6 pagini 30 bani rv întâlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu tovarăşul Santiago Carrillo Luni, au continuat la sediul C.C. al P.C.R. convorbirile între tovarăşul Nicolae C­e­a­u­ş­es­c­u, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, şi tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spa­nia, aflat în vizită în ţara noastră. La convorbiri au participat din partea P.C. din Spania to­varăşul Ramon Mendezona, membru al Comitetului Exe­cutiv al P.C. din Spania, iar din partea P.C.R. tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Po­­pescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, membru supleant al C.C. al .P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In timpul convorbirilor, s-a realizat un larg schimb de pă­reri privind probleme­­actuale ale mişcării comuniste şi mun­citoreşti, ale situaţiei interna­ţionale, s-a exprimat dorinţa comună de a dezvolta în con­tinuare raporturile de solida­ritate, prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Ro­mân şi Partidul Comunist din Spania. Convorbirile s-au desfășurat intr-o atmosferă de prietenie caldă, tovărășească. LA VATRA „FOCURILOR NESTINSE“ - ŢARA ÎNTREAGĂ N­e obişnuisem pînă acum să asociem noţiunea de „foc nestins" unor procese tehnologice din siderurgie, chimie şi alte sec­toare unde lucrul nu se oprea niciodată. Şi iată că astăzi ter­menul capătă o extensie largă, simbol al vibrantei solidarităţi umane. Duminică s-a lucrat. A fost o zi de muncă plină în multe uzine, fabrici, mine, pe şantierele patriei. Iar cifrele, cantităţile, rezultatele, pe care le publicăm în relatarea de faţă, ca un fructuos bilanţ al ultimei duminici, nu sînt altceva decit crîmpeie din efortul colectiv al întregii ţări aliniată astăzi la vatra „focurilor nestinse"... • începem cu rezultatele dobîndite de un sector indus­trial ce face parte realmente din cele cu „foc continuu“. Este vorba de CENTRALA INDUSTRIALA TEVI, TRE­FILATE SI CABLURI din Ministerul Industriei Meta­lurgice, ale cărei unităţi au realizat duminică 31 mai o producţie suplimentară peste prevederile zilei în valoare de 3 509 009 lei. La acest re­zultat remarcabil, contribuţi­ile cele mai de seamă le-au adus UZINA DE ŢEVI-RO­­VIAN (370 tone ţeava), UZI­NA METALURGIC­A-IAŞI, (300 tone ţevi şi profile) şi UZINELE „INDUSTRIA SÎR­­MEI“ DIN CÎMPIA TURZI (200 tone produse trefilate). • Producţia suplimentară înregistrată în UNITĂŢILE ECONOMICE ALE JUDEŢU­LUI BRAŞOV în această du­minică închinată muncii de­păşeşte valoarea de 11 mi­lioane lei. Aproape o cinci­me din această cifră s-a în­registrat la UZINA DE AU­TOCAMIOANE. Printre alte rezultate demne de menţio­nat se numără cele 130 de tractoare de diferite tipuri realizate la UZINA „TRAC­TORUL“, peste 500 tone ci­ment şi 530 tone produse din calcar la FABRICA „TEME­LIA“, mai mult de 78 tone cărămizi refractare la FA­BRICA DE PRODUSE RE­FRACTARE etc. • Corespondentul nostru judeţean ne-a transmis că peste 11 000 de muncitori, in­gineri şi tehnicieni din ZECE ÎNTREPRINDERI INDUS­TRIALE ŞI DE CONSTRUC­ŢII ŞI PATRU COOPERA­TIVE MEŞTEŞUGĂREŞTI DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI au lucrat duminică pentru a da viaţă hotărîrii de­ a obţi­ne pînă la sfirşitul anului un spor de producţie în valoare de 16 milioane lei. Construc­torii ŞANTIERULUI NAVAL DIN TR. SEVERIN, de exem­plu, au realizat diferite lu­crări în valoare de peste 300 000 lei. La SISTEMUL HIDROENERGETIC ŞI DE NAVIGAŢIE PORŢILE DE FIER s-a îndeplinit şi depă­şit angajamentul luat de a se da peste planul lunii mai o producţie în valoare de 1 500 000 lei iar la COMBI­NATUL PENTRU EXPLOA­TAREA ŞI INDUSTRIALI­ZAREA LEMNULUI DIN TR. SEVERIN au fost reali­zate suplimentar însemnate cantităţi de furnir, placaj, plăci fibrolemnoase şi garni­turi de mobilă. • Pe întreaga INDUSTRIE A JUDEŢULUI IAŞI s-a în­registrat duminică o produc­ţie echivalentă cu suma de 16 800 000 lei. (Cele­rtrai , fru­moase realizări le-au obţinut muncitorii de la UZINA ME­­CANICA­ NICOLINA, care au dat produse însumînd 1 100 000 lei. Harnicul colec­tiv al FABRICII DE ANTI­BIOTICE a încheiat ziua ob­­ţinînd o producţie suplimen­tară de medicamente în va­loare de 700 000 lei şi, la rîn­­dul lor, muncitorii de la UZINA DE REPARAŢII au realizat diferite utilaje pentru nevoile urgente ale agricul­turii în valoare de peste 60 000 lei.­­­ Unităţile CENTRALEI INDUSTRIALE DE UTILAJ CHIMIC ŞI RAFINĂRII au realizat duminică o produc­ţie globală în valoare de pes­te 6,5 milioane lei. Cifra a­ceasta este superioară pro­ducţiei medii zilnice pe an­samblul centralei, ponderea cea mai importantă revenind vagoanelor-cisternă și utilaje­lor destinate industriei chi­mice.­­ în MAJORITATEA ÎN­TREPRINDERILOR DIN JU­DEȚUL SUCEAVA, cum ar fi COMBINATUL DE IN­DUSTRIALIZARE ȘI PRE­LUCRARE A LEMNULUI, COMBINATUL MINIER, COMBINATUL TEXTIL FĂL­TICENI, COMBINATUL ALI­MENTAR şi altele, în ulti­mele două duminici au lucrat peste 31 400 salariaţi care au­ realizat o producţie supli­mentară în valoare de 11 400 000 lei. Din produsele realizate menţionăm : 3 413 tone minereu complex, 2 430 buşteni răşinoase şi fag, 13 000 bucăţi tricotaje şi 5 600 perechi încălţăminte.­­ O ştire de ultimă oră transmisă de corespondentul nofetru anunţă că FABRICA DE BERE DIN CONSTANŢA a intrat ieri în producţie. Constructorii de la ÎNTRE­PRINDEREA NR. 12 CON­­STRUCŢII-MONTAJ din lo­calitate şi-au respectat astfel angajamentul de a termina acest nou obiectiv industrial CU O LUNĂ MAI DEVRE­ME. Noua unitate constănţea­­nă a fost proiectată pentru o producţie anuală de 400 000 hectolitri de bere în şase sor­timente şi 11000 tone de malţ. ­ Elemente noi in bătălia împotriva inundaţiilor BULETINUL DUNĂRII B­ătălia pentru apărarea pămînturilor, a­ oraşelor şi satelor de pe malul Dunării a continuat în ulti­mele 48 de ore cu o intensitate crescîndă, cu deosebire în aval de TURNU SEVERIN. Cititorului interesat să afle ce se întîmplă în sectorul BI­­­ZIAŞ, îi aducem la cunoştinţă o staţionare a creşterii apelor, şi, în ultimele 24 de ore, chiar o scădere cu 2 cm. De la Co­misia centrală de apărare îm­potriva inundaţiilor ni se ex­plică că acest fenomen este de fapt efectul întîrzierii in­tervenite în propagarea viitu­rii de pe Tisa, a creării unui decalaj faţă de culminaţiile de pe Dunăre, Drava şi Sava ca şi a revărsărilor produse­ în amonte. Notăm şi faptul că prognoza hidrologică nu pre­vede precipitaţii care să gene­reze aporturi însemnate de apă în Dunăre în viitoarele zece zile. După aprecierile specialişti­lor, în aceste condiţii debitul pe Dunăre la intrarea în ţară nu va depăşi 14 300—14 500 m3 pe secundă dar, în schimb, se va menţine timp­­ îndelun­gat la valori ridicate de circa 14 000 m3, (5—7 zile). În esenţă, deci, se vor atinge cotele ma­xime prognozate pentru între­gul parcurs al Dunării. Aşadar, în continuare alertă şi pregă­tirea respiraţiei pentru o luptă de durată. Reluînd firul Dunării re­marcăm o creştere cu cîte 2 cm la ORŞOVA şi TR. SE­VERIN, LA PORŢILE DE FIER calm şi muncă încordată. Duminică s-a lucrat intens iar ieri lucrările la baraj au îna­intat normal. Ecluza funcţio­nează şi ea normal ca şi navi­gaţia în aval şi amonte. Menţinerea prelungită a ni­velului crescut al apelor ÎN SUDUL OLTENIEI, în condi­ţiile unor diguri proiectate pentru sarcini mai mici şi de durată redusă, imprimă luptei pentru apărarea, consolidarea, supraînălţarea digurilor în tempo şi dimensiuni deosebite. Duminică, de exemplu, numă­rul celor ce­ au lucrat în zona BECHET s-a ridicat la 8 000. Sunt militari, ţărani coopera­tori şi 2 000 de studenţi din Craiova, cărora rectoratul Uni­versităţii craiovene le-a per­mis animarea cu cîteva zile a examenelor pentru a le da po­sibilitatea să se alăture luptei, în aceste zile dificile. O divi­zie deci de ostaşi în civil şi în haină militară, ajutaţi de sute de autocamioane şi­ alte mijloace tehnice, luptă pentru menţinerea integrităţii digu­rilor şi a zecilor de mii de ha cu lanuri bogate. Şi chiar dacă — aşa cum s-a întîmplat la km 5,200, unde s-a dat alarma pentru o infiltraţie puternică — a fost nevoie de o noapte albă, esenţialul rămîne victo­ria şi în acest punct asupra a­­pelor. Ca o măsură de precau­ţie, însă, patrulele de noapte au fost dublate pe întreg di­gul. 96 de ore de cînd, zi şi noapte, lupta se desfăşoară pe frontul, de 65 de km, dintre IR. MĂGURELE—ZIMNICEA — NASTURELE7. Sînt peste 24 000 de ha care trebuie apă­rate şi nu ne mirăm că, de pildă, celor 800 de ţărani cop­(Continuare în pag. a 2-a)

Next