România Liberă, iunie 1970 (Anul 28, nr. 7965-7989)
1970-06-02 / nr. 7965
A m venit la Deva cu a mintiri incrustate dureros din Atele abia încheiate ale lupteile tlestate cu apele înfuriate ale Mureşului. Acum, peste aceste imagini pline de dramatism se suprapun altele străbătute de aceeaşi propulsie umană, generatoare de noi şi puternice energii mobilizate in marea bătălie a refacerii care a început cu o mare vigoare. Sub semnul muncii încordate a început şi duminica neobişnuită a Hunedoarei. ZORI DE ZI LA MINTIA De fapt, zorii zilei de duminică ne găsiseră la Mintia, micuţa aşezare din preajma Devei, care avea să iasă din anonimat odată cu începerea construcţiei pe aceste meleaguri a uneia dintre cele mai mari centrale electrice din ţară. Fusesem avertizaţi din ajun că aici avea să se intimple un eveniment energetic important: punerea în paralel al celui de al doilea grup de 210 megawaţi. Un eveniment care, de fapt, depăşea obişnuita lui semnificaţie economică. Era o victorie a omului asupra naturii. Căci Mureşul încercase să strice socotelile energeticieniior şi să zădărnicească realizarea angajamentului pe care oamenii şi-l asumaseră şi anume ca, până la sfirşitul lui mai, cu zece zile înainte de termen, al doilea grup să producă energie electrică. Şi iată că, In primele ore din ultima zi a acestei zbuciumate luni mai, eram prezenţi lingă uriaşul turbogenerator care işi accelera tot mai mult rotaţiile umplînd întreaga sală cu acel duduit atît de familiar centralelor energetice. La ora 3:43, un tehnician ne informează că turbogeneratorul a atins turaţia nominală de 3 000 de rotaţii pe minut. Şi in răgazul care urmează pentru efectuarea probelor mecanice şi electrice, avem prilejul unei introspecţiuni în evenimentele dramatice petrecute în ultimele două săptămîni. Maţi. Era dureros pentru noi ca, după ce cîştigasem multe puncte în lupta cu timpul, să abandonăm totul şi să ne pregătim pentru altă luptă şi mai dramatică, cea cu apele. Dar nu era timp să ne văităm. Cu toţii, cei 2 500 oameni, constructori, montori şi energeticieni am pornit de îndată să înfruntăm pericolul. In momente grele apar şi ideile mari. Planul de apărare elaborat in grabă cuprindea mai multe variante în lupta cu vicleanul inamic, retrageri strategice şi ofensive îndrăzneţe. Barajul a fost pregătit pentru a suporta evacuarea unor debite de apă sporite. Canalizările au fost închise pentru a separa accesul apei spre hale. 48 de motoare de la cota minus 4 a sălii de maşini au fost demontate. Pericolul cel mare era însă la microhidrocentrala aflată ia construcţie chiar pe malul Mureşului, ne istoriseşte inginerul VASILE PUIA. Am muncit cu toţii să supraînălţăm digul şi am astupat cu saci de nisip intrările în hală. Şi, în tot acest timp, prin eforturile neobosite ale oamenilor, centrala funcţiona normal furnizînd in continuare energie in arterele sistemului naţional. Mintia intimpina apele cu bărbăţie. La 16 mai, ora 6, viitura depăşea cu 5 m. nivelul normal şi avea un debit la baraj de 3 000 m.c. pe secundă. In faţa acestui puhoi oamenii au reacţionat prompt. — Cind pericolul de inundare al microcentralei era iminent, ne spune maistrul ION JULA, s-a hotărit umplerea incintei cu apă curată, astfel incit să se evite pătrunderea nămolului şi să se învingă presiunea exterioară Aşa a putut fi salvat digul. Pagube, totuşi, au fost. Depozitul de cenuşă, staţia de captare a apei potabile au fost inundate. Două zile preţioase de muncă pe şantier fuseseră pierdute. Dar faţă de ceea ce a însemnat salvarea centralei propriu-zise, una din cele mai mari din ţară, pierderile au fost neînsemnate. DEVA, MAREA BĂTĂLIE A asFasim La Mintia, inundaţiile n-au putut împiedica îndeplinirea angajamentului. CU ZECE ZILE ÎNAINTE DE TERMEN, CEL DE-AL DOILEA GRUP AL CENTRALEI TERMOELECTRICE A ÎNCEPUT DUMINICĂ SĂ PRODUCĂ ENERGIE POVESTESC OAMENII CARE AU FOST ACOLO... — Era la 13 mai cind a sosit o veste alarmantă. Dispeceratul naţional ne avertiza că puternica viitură de pe Mureş lovise din plin marea uzină de la Luduş şi se îndrepta năvalnic spre judeţele Alba şi Hunedoara. Ştirea cădea in plin efort al constructorilor şi mentorilor noştri pentru darea dit mai grabnică in folosinţă a grupului de 210 mega LA ORA 20, PRIMUL PARALEL — Şi totuşi cum aţi reuşit să recuperaţi timpul pierdut, il întrebăm pe directorul general IERONIM RUSAN. — Imediat după trecerea puhoiului am reînceput vechea noastră răfuială cu timpul. Constructorii Mintiei se angajaseră să dea in funcţiune grupul cu zece zile înainte de ter- PAUL MARIAN DUMITRU TABACU (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate țările, uniti-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Excelenţei Sale Domnului GIUSEPPE SARAGAT Preşedintele Republicii Italiene Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Italiene, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, am deosebita plăcere să adresez Excelenţei voastre călduroase felicitări împreună cu cele mai bune urări de pace şi prosperitate poporului italian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România HOTĂRIREA Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi a produselor animaliere, precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei In procesul de făurire a agriculturii socialiste, de creştere a producţiei vegetale şi animale, zootehnia — ca ramură principală — a cunoscut o continuă dezvoltare. Ca rezultat al eforturilor financiare făcute de stat pentru crearea şi lărgirea bazei tehnico-materiale a agriculturii, al activităţii depuse de ţărănimea noastră muncitoare, au crescut efectivele de animale şi păsări, s-a mărit producţia de carne, lapte, ouă şi alte produse animaliere ; faţă de anul 1960, producţia globală a sectorului zootehnic a fost în 1969 cu 32 la sută mai mare. In aceeaşi perioadă, ca urmare a creşterii veniturilor băneşti ale populaţiei, ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, s-a sporit continuu consumul de produse animaliere. In comparaţie cu 1960, anul trecut volumul desfacerilor prin comerţul socialist s-a mărit la carne cu 38 la sută, la preparate şi conserve de carne cu 94 la sută, la lapte de 3,2 ori, la brinzeturi cu 94 la sută, iar la ouă de 2,6 ori. Cu toate acestea, realizările obţinute nu sunt încă pe măsura posibilităţilor de care dispune agricultura noastră socialistă, a nevoilor economiei naţionale şi a cerinţelor de consum mereu crescînde ale oamenilor muncii. Creşterea continuă a populaţiei ţării, ridicarea nivelului de trai şi a puterii de cumpărare a oamenilor muncii determină o sporire continuă a cerinţelor de produse agroalimentare — îndeosebi de carne, lapte, ouă — în sortimente variate şi de calitate superioară Tocmai de aceea, ţinînd seama de rolul zootehniei în dezvoltarea intensivă şi eficientă a agriculturii noastre, precum şi în îmbunătăţirea continuă a aprovizionării populaţiei, partidul şi statul acordă o deosebită atenţie acestei ramuri. Calamităţile naturale care s-au abătut recent asupra unei maari părţi a ţării noastre, au provocat, după cum se ştie, printre pagubele materiale deosebit de grave, pierderea unui mare număr de animale din proprietatea obştească şi proprietatea personală a ţăranilor. Revărsările de ape au distrus, de asemenea, importante cantităţi de furaje, numeroase construcţii zootehnice, adăposturi pentru animale etc. — ceea ce impietează asupra dezvoltării zootehniei în zonele calamitate, în lumina Directivelor Con-gresului al X-lea al Partidului Comunist Român, plenara Comitetului Central din martie a.c. a adoptat un program naţional de dezvoltare a zootehniei şi de creştere a producţiei animaliere. Acest program cuprinde un ansamblu de măsuri pentru dezvoltarea susţinută a bazei tehnico-materiale a zootehniei, concentrarea şi specializarea producţiei în unităţi de tip industrial, lărgirea bazei furajere, îmbunătăţirea raselor de animale, atît în unităţile agricole de stat, cit şi în cele cooperatiste. Pentru înfăptuirea acestor măsuri, numai în perioada viitorului plan cincinal, statul va aloca fonduri de investiţii însumînd circa 20 miliarde lei, adică de patru ori mai mult decit în perioada 1966—1970. Cooperativele agricole de producţie au prevăzut, de asemenea, alocarea unor fonduri însemnate din veniturile proprii pentru dezvoltarea Sectorului zootehnic. Realizarea acestui program impune, în acelaşi timp, sporirea şi o mai bună aşezare a preţurilor ,i neaumpărare a annimalelor şi produselor animaliere, precum şi adoptarea altor măsuri de cointeresare a producătorilor agricoli, în vederea acoperirii cheltuielilor de producţie şi a asigurării linei rentabilităţi corespunzătoare, îndeosebi în creşterea bovinelor, vacilor de lapte şi porcinelor. Pe această cale producătorii vor fi mai mult stimulaţi în mărirea efectivelor de animale, în obţinerea unor producţii sporite de carne şi produse animaliere şi în livrarea acestora la fondul de stat. Traducerea în viaţă a programului de dezvoltare a zootehniei şi creşterea cointeresării producătorilor vor crea condiţii pentru dublarea, pînă în anul 1975, comparativ cu anul 1969, a producţiei şi a fondului de stat la carne, lapte şi ouă şi, pe această bază, se va îmbunătăţi aprovizionarea populaţiei, creîndu-se, în acelaşi timp, posibilităţi sporite pentru export. Pentru o mai mare cointeresare a unităţilor agricole socialiste, a producătorilor cu gospodării individuale din zone necooperativizate şi a membrilor cooperatori în sporirea efectivelor de animale, îmbunătăţirea calităţii acestora şi creşterea producţiei de carne, lapte, lină, ouă, în vederea stimulării eforturilor pentru dezvoltarea şi mai intensă a zootehniei noastre, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România HOTĂRĂSC : 1. — Majorarea preţurilor de cumpărare, la producător, cu începere de la 1 iunie ax., la unele categorii de animale şi la unele produse animaliere, după cum urmează :— La bovine adulte se majorează preţurile de cumpărare la animalele livrate la fondul de stat cu 1,70 lei/kg în viu la calitatea I şi cu 1,40 lei la calitatea a II-a, pentru toţi producătorii agricoli; — La porcine se majorează preţurile de cumpărare a porcilor livraţi de cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii individuali, în medie cu 1 leu/kg în viu. în cadrul acestei medii, preţurile de cumpărare la porcii de carne livraţi în viu la greutatea de 101—115 kg vor fi sporite cu 1,50 lei/kg ; — La lapte de oaie se majorează preţul de cumpărare cu 0,50 lei/litru; — La lapte de vacă, în scopul stimulării producătorilor de a livra cantităţi sporite la fondul de stat, se majorează actualele preţuri de cumpărare pentru laptele livrat de cooperativele agricole de producţie, de membrii acestora şi producătorii individuali cu 0,45 lei/ litru la cantităţile livrate în perioada 1 noiembrie—30 aprilie şi cu 0,10 lei/litru în perioada 1 mai-30 octombrie. La întreprinderile agricole de stat se majorează preţurile de livrare cu 0,25 lei/litru în perioada 1 noiembrie-30 aprilie şi cu 0,10 lei/litru în perioada 1 mai-30 octombrie. 2. — Se vor menţine în continuare sporurile de preţ în vigoare pentru livrarea animalelor în perioada de iarnă şi primăvară. 3. — Se va acorda cooperativelor agricole de producţie, membrilor cooperatori şi producătorilor individuali o primă de 300—500 lei, pentru fiecare junincă la prima fătare, dife în complexa acţiune de dez- voltare şi modernizare a agriculturii, zootehnia ocupă un loc deosebit de important. Această ramură menită să contribuie din plin la tot mai buna aprovizionare a populaţiei şi a industriei prelucrătoare cu produse animaliere s-a bucurat, în decursul anilor, de un sprijin permanent din partea partidului şi statului nostru. Numai în ultimii ani s-au investit în sectorulsocialist al agriculturii — pentru a se crea baza tehnico-materială necesară dezvoltării zootehniei — aproape 13 miliarde lei. Ca urmare a sprijinului acordat și a măsurilor tehnico-organizatorice care s-au luat, ponderea ramurii zootehnice în ansamblul producţiei agricole a crescut an de an. Datele statistice demonstrează 0 , îmbunătăţire continuă a structurii şi valorii efectivelor de animale precum şi o ridicare a producţiei acestora. Un singur exemplu este edificator : numărul animalelor existente la începutul acestui an a fost mai mare faţă de recensamintul din 1962 cu 327 060 bovine, cu 1 306 000 porcine, cu 1 551 000 ovine. Creşterea efectivelor şi sporirea producţiilor medii au creat posibilitatea ca livrările la produsele zootehnice, la fondul central, să crească în 1969 faţă de 1962 — asigurînd într-o măsură sporită cerinţele populaţiei în produse agroalimentare cu 48 la iuţi la carne,2 la sută la lapte de vacă, 155 la sută la ouă. Consemnînd aceste rezultate obţinute în agricultură nu trebuie uitat faptul că cerinţele în produse zootehnice au fost tot mai mari ca urmare a creşterii populaţiei în general şi a populaţiei urbane în special, a ridicării nivelului de trai şi a puterii de cumpărare a oamenilor muncii. Ponderea caloriilor de origine animală în hrana populaţiei, de pildă, a crescut de la 15 la sută cit era in 1938, la circa 25 la sută cit este în prezent. După cum se ştie, în lumina Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R., Plenara din martie a. c. a adoptat programul naţional de dezvoltare a zootehniei şi de creştere a producţiei animaliere în.'' anii 1970—1980. Traducerea prevederilor cuprinse în acest program are menirea să ducă la o ridicare a ponderii zootehniei în ansamblul agriculturii, să asigure îmbunătăţirea continuă a aprovizionării populaţiei şi industriei prelucrătoare cu produse animaliere. Realizarea s obiectivelor propuse — pînă în 1975 s-a preconizat duplarea, comparativ cu 1969, a producţiei şi a fondului de stat la carne, lapte şi ouă — depinde, între altele, de sporirea şi realizarea unei mai bune aşezări a preţurilor de cumpărare a animalelor şi a produselor animaliere, de adoptarea unor măsuri mai eficiente de cointeresată a producătorilor agricoli, în vederea acoperirii cheltuielilor de producţie şi asigurării unei rentabilităţi corespunzătoare, în special în creşterea bovinelor şi a porcinelor. Pe această linie, se înscrie şi Hotărîrea Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei, de care beneficiază cooperativele agricole, producătorii cu gospodării individuale din zone necooperativizate, precum şi membrii cooperatori. Majorarea preţurilor de cumpărare pentru livrările la fondul de stat la bovine adulte, porcine, la lapte de vacă şi oaie, menţinerea în continuare a sporurilor de preţ pentru livrarea animalelor în perioada de iarnă şi primăvară, acordarea unor prime pentru fiecare junincă la prima fătare şi altele, sunt măsuri care vor stimula obţinerea unor producţii sporite de carne şi produse animaliere şi livrarea acestora la fondul de stat, vor contribui la sporirea efectivelor, la, îmbunătăţirea calităţii acestora şi asigurarea, pe această bază, a unei mai bune aprovizionări a populaţiei în TOT CURSUL ANULUI. Un puternic ajutor în dezvoltarea zootehniei — îndeosebi pentru extinderea acţiunilor inter cooperatiste în creşterea animalelor. — îl primesc unităţile agricole prin degrevarea de impozite la procurarea materialelor de construcţie, a utilajelor şi maşinilor specifice procesului de producţie. Un calcul sumar ne arată că prin aplicarea noului regim de preţuri, cooperativele agricole vor beneficia în acest an de un cîştig de 121 milioane lei la materiale şi 8 milioane lei la utilajele destinate sectorului zootehnic. După cum se consemnează în Hotărîre, resursele financiare necesare majorării preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, de stimulare a producătorilor în obţinerea unor rezultate superioare celor dobîndite pînă acum, vor fi asigurate parţial din veniturile statului, parţial pe calea majorării preţului cu amănuntul la carne, îndeosebi la sortimentele de calitate superioară şi specialităţi, la lapte, la preparate şi conserve de carne, la unele produse lactate. Reţine în mod deosebit atenţia, grija pe care o acordă conducerea de partid şi de stat neafectării salariului real al oamenilor muncii în actualul cincinal. Noul sistem de salarizare şi majorare a salariilor în întreaga economie, măsurile de creştere a salariilor mici, de scutire şi de reducere a impozitelor pe salarii au asigurat salariaţilor cîştiguri suplimentare de (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a) Măsuri menite să asigure o creştere substanţială a producţiei animaliere, îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei Anul XXVIII nr. 7 965 # Marți ,2 iunie 1970 6 pagini 30 bani rv întâlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu tovarăşul Santiago Carrillo Luni, au continuat la sediul C.C. al P.C.R. convorbirile între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, şi tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, aflat în vizită în ţara noastră. La convorbiri au participat din partea P.C. din Spania tovarăşul Ramon Mendezona, membru al Comitetului Executiv al P.C. din Spania, iar din partea P.C.R. tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, membru supleant al C.C. al .P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In timpul convorbirilor, s-a realizat un larg schimb de păreri privind problemeactuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, ale situaţiei internaţionale, s-a exprimat dorinţa comună de a dezvolta în continuare raporturile de solidaritate, prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania. Convorbirile s-au desfășurat intr-o atmosferă de prietenie caldă, tovărășească. LA VATRA „FOCURILOR NESTINSE“ - ŢARA ÎNTREAGĂ Ne obişnuisem pînă acum să asociem noţiunea de „foc nestins" unor procese tehnologice din siderurgie, chimie şi alte sectoare unde lucrul nu se oprea niciodată. Şi iată că astăzi termenul capătă o extensie largă, simbol al vibrantei solidarităţi umane. Duminică s-a lucrat. A fost o zi de muncă plină în multe uzine, fabrici, mine, pe şantierele patriei. Iar cifrele, cantităţile, rezultatele, pe care le publicăm în relatarea de faţă, ca un fructuos bilanţ al ultimei duminici, nu sînt altceva decit crîmpeie din efortul colectiv al întregii ţări aliniată astăzi la vatra „focurilor nestinse"... • începem cu rezultatele dobîndite de un sector industrial ce face parte realmente din cele cu „foc continuu“. Este vorba de CENTRALA INDUSTRIALA TEVI, TREFILATE SI CABLURI din Ministerul Industriei Metalurgice, ale cărei unităţi au realizat duminică 31 mai o producţie suplimentară peste prevederile zilei în valoare de 3 509 009 lei. La acest rezultat remarcabil, contribuţiile cele mai de seamă le-au adus UZINA DE ŢEVI-ROVIAN (370 tone ţeava), UZINA METALURGICA-IAŞI, (300 tone ţevi şi profile) şi UZINELE „INDUSTRIA SÎRMEI“ DIN CÎMPIA TURZI (200 tone produse trefilate). • Producţia suplimentară înregistrată în UNITĂŢILE ECONOMICE ALE JUDEŢULUI BRAŞOV în această duminică închinată muncii depăşeşte valoarea de 11 milioane lei. Aproape o cincime din această cifră s-a înregistrat la UZINA DE AUTOCAMIOANE. Printre alte rezultate demne de menţionat se numără cele 130 de tractoare de diferite tipuri realizate la UZINA „TRACTORUL“, peste 500 tone ciment şi 530 tone produse din calcar la FABRICA „TEMELIA“, mai mult de 78 tone cărămizi refractare la FABRICA DE PRODUSE REFRACTARE etc. • Corespondentul nostru judeţean ne-a transmis că peste 11 000 de muncitori, ingineri şi tehnicieni din ZECE ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE ŞI DE CONSTRUCŢII ŞI PATRU COOPERATIVE MEŞTEŞUGĂREŞTI DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI au lucrat duminică pentru a da viaţă hotărîrii de a obţine pînă la sfirşitul anului un spor de producţie în valoare de 16 milioane lei. Constructorii ŞANTIERULUI NAVAL DIN TR. SEVERIN, de exemplu, au realizat diferite lucrări în valoare de peste 300 000 lei. La SISTEMUL HIDROENERGETIC ŞI DE NAVIGAŢIE PORŢILE DE FIER s-a îndeplinit şi depăşit angajamentul luat de a se da peste planul lunii mai o producţie în valoare de 1 500 000 lei iar la COMBINATUL PENTRU EXPLOATAREA ŞI INDUSTRIALIZAREA LEMNULUI DIN TR. SEVERIN au fost realizate suplimentar însemnate cantităţi de furnir, placaj, plăci fibrolemnoase şi garnituri de mobilă. • Pe întreaga INDUSTRIE A JUDEŢULUI IAŞI s-a înregistrat duminică o producţie echivalentă cu suma de 16 800 000 lei. (Celertrai , frumoase realizări le-au obţinut muncitorii de la UZINA MECANICA NICOLINA, care au dat produse însumînd 1 100 000 lei. Harnicul colectiv al FABRICII DE ANTIBIOTICE a încheiat ziua obţinînd o producţie suplimentară de medicamente în valoare de 700 000 lei şi, la rîndul lor, muncitorii de la UZINA DE REPARAŢII au realizat diferite utilaje pentru nevoile urgente ale agriculturii în valoare de peste 60 000 lei. Unităţile CENTRALEI INDUSTRIALE DE UTILAJ CHIMIC ŞI RAFINĂRII au realizat duminică o producţie globală în valoare de peste 6,5 milioane lei. Cifra aceasta este superioară producţiei medii zilnice pe ansamblul centralei, ponderea cea mai importantă revenind vagoanelor-cisternă și utilajelor destinate industriei chimice. în MAJORITATEA ÎNTREPRINDERILOR DIN JUDEȚUL SUCEAVA, cum ar fi COMBINATUL DE INDUSTRIALIZARE ȘI PRELUCRARE A LEMNULUI, COMBINATUL MINIER, COMBINATUL TEXTIL FĂLTICENI, COMBINATUL ALIMENTAR şi altele, în ultimele două duminici au lucrat peste 31 400 salariaţi care au realizat o producţie suplimentară în valoare de 11 400 000 lei. Din produsele realizate menţionăm : 3 413 tone minereu complex, 2 430 buşteni răşinoase şi fag, 13 000 bucăţi tricotaje şi 5 600 perechi încălţăminte. O ştire de ultimă oră transmisă de corespondentul nofetru anunţă că FABRICA DE BERE DIN CONSTANŢA a intrat ieri în producţie. Constructorii de la ÎNTREPRINDEREA NR. 12 CONSTRUCŢII-MONTAJ din localitate şi-au respectat astfel angajamentul de a termina acest nou obiectiv industrial CU O LUNĂ MAI DEVREME. Noua unitate constănţeană a fost proiectată pentru o producţie anuală de 400 000 hectolitri de bere în şase sortimente şi 11000 tone de malţ. Elemente noi in bătălia împotriva inundaţiilor BULETINUL DUNĂRII Bătălia pentru apărarea pămînturilor, a oraşelor şi satelor de pe malul Dunării a continuat în ultimele 48 de ore cu o intensitate crescîndă, cu deosebire în aval de TURNU SEVERIN. Cititorului interesat să afle ce se întîmplă în sectorul BIZIAŞ, îi aducem la cunoştinţă o staţionare a creşterii apelor, şi, în ultimele 24 de ore, chiar o scădere cu 2 cm. De la Comisia centrală de apărare împotriva inundaţiilor ni se explică că acest fenomen este de fapt efectul întîrzierii intervenite în propagarea viiturii de pe Tisa, a creării unui decalaj faţă de culminaţiile de pe Dunăre, Drava şi Sava ca şi a revărsărilor produse în amonte. Notăm şi faptul că prognoza hidrologică nu prevede precipitaţii care să genereze aporturi însemnate de apă în Dunăre în viitoarele zece zile. După aprecierile specialiştilor, în aceste condiţii debitul pe Dunăre la intrarea în ţară nu va depăşi 14 300—14 500 m3 pe secundă dar, în schimb, se va menţine timp îndelungat la valori ridicate de circa 14 000 m3, (5—7 zile). În esenţă, deci, se vor atinge cotele maxime prognozate pentru întregul parcurs al Dunării. Aşadar, în continuare alertă şi pregătirea respiraţiei pentru o luptă de durată. Reluînd firul Dunării remarcăm o creştere cu cîte 2 cm la ORŞOVA şi TR. SEVERIN, LA PORŢILE DE FIER calm şi muncă încordată. Duminică s-a lucrat intens iar ieri lucrările la baraj au înaintat normal. Ecluza funcţionează şi ea normal ca şi navigaţia în aval şi amonte. Menţinerea prelungită a nivelului crescut al apelor ÎN SUDUL OLTENIEI, în condiţiile unor diguri proiectate pentru sarcini mai mici şi de durată redusă, imprimă luptei pentru apărarea, consolidarea, supraînălţarea digurilor în tempo şi dimensiuni deosebite. Duminică, de exemplu, numărul celor ce au lucrat în zona BECHET s-a ridicat la 8 000. Sunt militari, ţărani cooperatori şi 2 000 de studenţi din Craiova, cărora rectoratul Universităţii craiovene le-a permis animarea cu cîteva zile a examenelor pentru a le da posibilitatea să se alăture luptei, în aceste zile dificile. O divizie deci de ostaşi în civil şi în haină militară, ajutaţi de sute de autocamioane şi alte mijloace tehnice, luptă pentru menţinerea integrităţii digurilor şi a zecilor de mii de ha cu lanuri bogate. Şi chiar dacă — aşa cum s-a întîmplat la km 5,200, unde s-a dat alarma pentru o infiltraţie puternică — a fost nevoie de o noapte albă, esenţialul rămîne victoria şi în acest punct asupra apelor. Ca o măsură de precauţie, însă, patrulele de noapte au fost dublate pe întreg digul. 96 de ore de cînd, zi şi noapte, lupta se desfăşoară pe frontul, de 65 de km, dintre IR. MĂGURELE—ZIMNICEA — NASTURELE7. Sînt peste 24 000 de ha care trebuie apărate şi nu ne mirăm că, de pildă, celor 800 de ţărani cop(Continuare în pag. a 2-a)