România Liberă, iunie 1970 (Anul 28, nr. 7965-7989)

1970-06-02 / nr. 7965

Pagina a 2-a — 2 iunie 1970 HOTARIREA Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi a produselor animaliere, precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei (Urmare din pag. I) renţiat în funcţie de calitatea şi rasa animalelor.1 4. — Membrii cooperatori şi producătorii individuali din zonele de deal şi munte vor putea cumpăra anual de la stat următoarele cantităţi de porumb : — 100 kg porumb pentru fie­care vacă de la care se livrea­ză statului pe bază de contract 700—1 000 litri lapte ; — 150 kg porumb pentru fie­care vacă de la care se livrea­ză peste 1 000 litri lapte. 5. — Pentru tineretul bovin şi porcii ce se contractează şi livrează statului, producătorii vor primi în continuare canti­tăţile de porumb potrivit re­glementărilor în vigoare. 6. έ­ncepînd cu anul 1970, ţăranii cooperatori și producă­tori individuali care contrac­tează și livrează organizațiilor socialiste de stat sau coopera­tiste tinerei bovin vor fi scu­tiţi de impozit pentru un nu­măr de vaci egal cu numărul de viţei contractaţi şi livraţi. 7. — In vederea sprijinirii acţiunii de dezvoltare a secto­rului zootehnic vor fi degreva­te de impozite : — de la 1 ianuarie 1970, ma­terialele pentru construirea de complexe şi ferme de creştere şi îngrăşare a animalelor de tip industrial sau extinderea celor existente, precum şi in­stalaţiile de pregătire a fura­jelor care se realizează în ca­drul programului naţional pri­vind dezvoltarea zootehniei şi sporirea producţiei animaliere; — de la 1 iunie 1970, utila­jele şi maşinile specifice pro­cesului de producţie în zooteh­nie ce se livrează cooperative­lor agricole de producţie şi a­­sociaţiilor intercooperatite. 8.­­ Fondurile necesare pen­tru majorarea preţurilor de cumpărare şi acordarea celor­lalte stimulente prevăzute se vor asigura parţial din venitu­rile statului. O anumită parte din aceste fonduri se vor aco­peri prin majorarea preţurilor cu amănuntul, începînd de la 1 iunie 1970. Astfel, preţul cu, amănuntul la carnea de bovi­ne se va majora în medie cu 1,85 lei/kg, iar carnea de po­c în medie cu 1,35 lei/kg. Majo­rarea preţurilor se va aplica îndeosebi la sortimentele de carne de calitate superioară şi specialităţi. Preţul cu amănun­tul la laptele de consum va creşte cu 0,20 lei/litru. Corespunzător se vor ma­jora preţurile cu amănuntul la preparate şi conserve de­­ carne, precum şi la produse lactate. Se vor menţine actualele preţuri cu amănuntul la sor­timentele de carne de calita­tea a II-a, slănină, Untură şi organe — cu excepţia specia­lităţilor — precum şi la toate­­ subprodusele rezultate din sa­crificarea animalelor. De ase­menea, nu se vor schimba preţurile cu amănuntul la u­­­­nele preparate şi conserve de carne, la unt, smîntînă,­ lapte praf şi îngheţată. 9. — întreprinderilor agri­cole de stat şi cooperativelor agricole de producţie le revi­ne sarcina să folosească din plin întreaga bază tehnico­­materială şi resursele de care ele dispun în vederea spori­rii efectivelor şi a producţiei animaliere, să livreze la fon­dul de stat cu­ mai multe a­­nimale şi păsări, cantităţi tot mai mari de lapte, lină şi ouă. În acelaşi timp, unităţile socia­liste din agricultură trebuie să ia măsuri de îmbunătăţire a organizării producţiei şi a muncii în zootehnie, de redu­cere a cheltuielilor materiale şi creştere a productivităţii muncii, astfel incit să se asi­gure în toate fermele şi com­plexele de creştere a animale­lor şi păsărilor o activitate rentabilă, eficientă. 10. — întreprinderile Mi­nisterului Industriei Alimen­tare şi celelalte unităţi produ­cătoare trebuie să livreze la fondul pieţei cantităţile de car­ne şi produse lactate prevă­zute în planul de stat, să asi­gure aprovizionarea unităţilor comerciale cu sortimentele mai ieftine, în proporţiile sta­bilite prin plan, să exercite un control permanent asupra res­pectării stricte, la toate pro­dusele, a condiţiilor de cali­tate prevăzute în normele le­gale, să se preocupe de redu­cerea continuă a cheltuielilor de producţie. Totodată, Minis­terul Comerţului Interior, uni­tăţile comerciale vor lua mă­suri de perfecţionare a desfa­cerii produselor, de repartiza­re judicioasă pe teritoriu a fondului de marfă, inclusiv a sortimentelor mai ieftine, în scopul bunei aprovizionări a întregii populații. 11­ — Prevederile prezentei hotărîri se vor pune în apli­care prin acte normative ale Consiliului de Miniștri.­­ Prin majorarea preţurilor de cumpărare a produselor a­nimaliere prevăzute în aceas­tă hotărîre, ca şi prin acorda­rea de prime, reducerile şi degrevările de impozite, ţă­rănimea noastră muncitoare va beneficia de venituri su­plimentare în sumă de circa 850 milioane Iei, calculate la nivelul anului 1970, în stabilirea noilor prețuri de vînzare cu amănuntul, po­trivit prezentei hotărîri, s-a avut în vedere să nu fie afec­tată ridicarea salariului real al oamenilor muncii prevăzu­tă în actualul plan cincinal. După cum este cunoscut, pe baza hotărîri­lor partidului şi guvernului, în acest an s-a încheiat acţiunea de generali­zare a noului sistem de salari­zare şi majorare a salariilor în toate sectoarele economiei naţionale. Pe această bază şi prin recentele măsuri de creş­tere a salariilor mici, de scu­tire şi reducere a impozitelor pe salarii s-au asigurat sala­riaţilor cîştiguri suplimentare de peste 1­t miliarde lei anu­al. Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România îşi exprimă convingerea că aplicarea programului naţio­nal de dezvoltare a zootehni­ei şi a măsurilor de cointere­sare a producătorilor agricoli prevăzute în această hotărîre va asigura o creştere substan­ţială a producţiei animaliere şi, pe această cale, se va îm­bunătăţi continuu aprovizio­narea populaţiei cu carne, lap­te şi alte produse agroalimen­­tare. Măsuri menite să asigure o creştere substanţială a producţiei animaliere, îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei (Urmare din pag. 1) peste 12 miliarde lei a­­nual. Condiţiile create permit,­ creşterea nivelului de trai al ce­lor ce muncesc ş­i totodată, par­ticiparea noastră a tuturor la realizarea fonemului necesar cointeresării mai largi a cres­cătorilor de animale, obţinerea unui şi mai puternic avint în această ramură. In dezvoltarea­ zootehniei trebuie să vedem nu numai un progres în general, ci însăşi mai buna aprovizionare a populaţiei cu produse anima­liere. Evident, această participare are Ioc sub semnul echităţii ca-­­ racteristice orînduirii noastre­­ socialiste. Partidul şi guvernul­ se­­ îngrijesc să asigure condiţiile corespunzătoare de trai şi celor­­ cu salarii mai mici. Potrivit ho-­­ tărîrii se vor menţine actualele­­ preţuri cu amănuntul la sorti­mentele de carne de calitatea a II-a, la slănină, untură, precum şi la subprodusele rezultate din sacrificarea animalelor. Nu se vor schimba, de asemenea, pre­ţurile cu amănuntul la unele preparate şi conserve de carne, la unt, smîntînă, lapte praf şi îngheţată. Pentru realizarea sarcinilor mari puse în faţa ramurii creş­terii animalelor s-au creat pre­­mizele necesare, se dezvoltă, continuu baza tehnico-materială necesară sporirii producţiei şi productivităţii muncii în zoo­tehnie. Cointeresarea mai bună a producătorilor îi obligă însă pe aceştia să acţioneze mai e­­nergic decit pînă acum in di­recţia creşterii şi livrării la fon­dul de stat a ci­ mai multe ani­male şi păsări, a unor cantităţi sporite de lapte, lină şi ouă, ob­ţinute cu cheltuieli materiale cit mai reduse, în mod rentabil, eficient. Asigurarea unui fond sporit de marfă pe calea încheierii de contracte cu s­tatul va permite întreprinderilor Ministerului Industriei Alimentare şi celor­lalte unităţi producătoare să asigure aprovizionarea unităţi­lor comerciale cu sortimentele necesare, In proporţiile stabilite prin plan. Dezvoltarea produc­ţiei zootehnice va trebui tot­odată să fie însoţită de creşte­rea responsabilităţii întreprin­derilor prelucrătoare faţă de calitatea produselor şi de per­fecţionarea activităţii desface­rii în unităţile pendinte de Mi­nisterul Comerţului Interior, în sensul asigurării unei repar­tizări judicioase a fondului de marfă pe teritoriul ţării, inclu­siv a sortimentelor mai ieftine. Este de aşteptat că măsurile luate de partidul şi statul nos­tru de lărgire şi modernizare a bazei tehnico-materiale in zo­otehnie, de stimulare a produ­cătorilor, se vor materializa în scurt timp şi refacerea şeptelu­­lui afectat de inundaţiile ce au avut loc, într-o creştere marcan­tă a producţiei animaliere, în interesul îmbunătăţirii continue a nivelului de trai al celor ce muncesc de la oraşe şi sate, obligaţiile pe care le avem şi nu vom precupeţi niciun efort pen­tru a ne achita cu cinste de ele, răspunzînd astfel permanentei griji pe care ne-o poartă parti­dul. Creşterea preţurilor de cumpărare şi alte stimulente ce ni se oferă reprezintă o nouă etapă in dezvoltarea sectorului animalier in satul nostru, că­ruia ii vom acorda de acum înainte şi mai multă atenţie. IOAN SPATAN Şef de echipă la C.A.P. Şoimu şi Uzina noastră are directe şi strînse legături cu multe unităţi din agricultură. Noi le livrăm sere, adăpători pentru animale, complexe porcine şi cazane pen­tru încălzirea serelor. Vă daţi seama cu cit interes am citit cu toţii Hotărîrea privind îmbună­tăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor anima­liere, precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei. Dar nu numai pentru asta, ci şi pentru faptul că noi toţi, împreu­nă cu familiile noastre, sîntem beneficiarii direcţi ai acestei mă­suri Citind Hotărîrea cu atenţie, am putut să-mi dau seama cit de raţională şi de bine gîndită este această Hotărîre. Sînt si­gur că ea va duce la stimularea şi mai puternică a producători­lor pentru a livra statului canti­tăţi mai mari şi de mai bună calitate de carne, lapte şi alte produse agroalimentare. In ace­laşi timp, ca şi alţi tovarăşi ai mei, sunt recunoscător par­tidului pentru­ grija ce ne-o poartă nouă, celor cu salarii mai mici, care vom avea posibilitate, în continuare, să cumpărăm la aceleaşi preţuri o serie de pro­duse animaliere de bază. Cred, însă, că şi organele co­merciale vor trebui, aşa cum stabileşte Hotărîrea, să acţioneze mai energic, mai cu răspunde­re pentru ca pe piaţă produsele să se găsească în cantităţi şi de o calitate corespunzătoare. In ceea ce ne priveşte pe noi, sîntem hotărîţi să ne înzecim şi mai mult eforturile, pentru a amplifica bunele rezultate obţi­nute pînă acum în producţie, cînd planul lunii mai l-am de­păşit cu aproape 2 milioane lei şi să livrăm agriculturii integral şi la termen producţia contrac­tată. ION GHEORGHE muncitor sculer, membru al Comitetului de direcţie al uzinei „Metalica“ Bucureşti Datorită situării în zona pre­orăşenească, cooperativa noas­tră se numără printre unităţile cu un puternic sector zootehnic. Anual, noi producem şi livrăm statului pe bază de contract un mare număr de animale precum şi însemnate cantităţi de lapte, brînză, ouă. Sporirea şi mai buna aşezare a preţurilor de cumpărare a a­­cestora ca urmare a aplicării recentei hotărîri constituie pentru noi un puternic stimu­lent în mărirea efectivului de animale şi sporirea producţiei acestora. Prin sporirea preţuri­lor de cumpărare a animalelor pe care le vom livra statului în perioada care urmează din a­­cest­ an, cooperativa noastră va realiza un cîştig suplimentar de peste 90 000 lei. Aceasta se va răsfrînge, bineînţeles, şi în ve­niturile cooperatorilor. Dintr-un calcul sumar, rezultă că pentru fiecare normă convenţională, cooperatorul va primi cu 50 bani mai mult decit era prevă­zut în planul de venituri şi cheltuieli. Se prevede ca pînă anul viitor, acest spor să ajun­gă la uit leu. Crescătorii de animale din cadrul fermei noastre şi-au ex­primat hotărîrea de a depune eforturi maxime pentru a hrăni şi îngriji cit mai bine anima­lele contractate, astfel ca nu­mai din sporul de greutate să realizeze peste plan, o cantitate de cel puţin 13 400 kg. carne. Stimulaţi de prevederile hotă­­rîrii, ne vom strădui ca în anii care urmează să creştem şi să livrăm statului mai multe ani­male, să vindem cantităţi spo­rite de produse animaliere, asi­­gurînd astfel cooperatorilor ve­nituri sporite şi contribuind la îmbunătăţirea continuă a apro­vizionării populaţiei. CALISTRAT ATUDOREI Şeful fermei zootehnice a cooperativei agricole de producţie din Mărgineni, judeţul Bacău le-a avut ca urmare a inunda­ţiilor şi să ne putem respecta astfel obligaţiile pe care le a­­vem faţă de stat. Ing. VASILE LUPŞEASCA Preşedintele C.A.P. Radna, judeţul Arad Fac parte din cele peste 40 de familii care în urma inun­daţiilor au rămas fără casă. Chiar dacă locuinţa mi-a fost luată de ape aceasta nu înseam­nă că am rămas pe drumuri. Partidul şi statul nostru, prin cele două recente Hotărîri ofe­ră un ajutor foarte preţios, în această situaţie grea ,în care se află numeroase familii. Locuinţele nu le-am putut muta din calea apelor. Anima­lele în schimb le-am dus la locuri sigure. După retragerea Mureşului le-am readus în sat şi ne-am bucurat foarte mult că, timp de peste o săptămînă, cit au durat inundaţiile, nu a pierit nici unul dintre ele. Ieri am aflat cu bucurie, din presă, despre noua Hotărîre re­feritoare la îmbunătăţirea pre­ţurilor de cumpărare a produ­selor animaliere şi despre alte măsuri de stimulare a dezvol­tării zootehniei. Ea va duce în mod sigur la creşterea efecti­­velor de animale, la obţinerea unor producţii sporite în acest sector ce vor fi livrate statului şi vor contribui la o mai bună aprovizionare a populaţiei din oraşe. Suntem­ conştienţi de P­ublicarea Hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de­ Miniştri, privind îmbunătăţirea preţurilor de cum­părare a animalelor şi produselor animaliere, precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei, a stîrnit un larg ecou atît în rindul celor ce lucrează pe ogoare, cit şi în rîndul oamenilor muncii de la oraşe. Spicuim în cele ce urmează din declaraţiile­­făcute redactorilor şi co­respondenţilor noştri. Comuna noastră este una din localităţile greu lovite de cala­mităţi. Au fost distruse culturi — mai bine de jumătate din suprafaţa totală a cooperativei — 50 de case, construcţii zoo­tehnice etc. Datorită măsurilor pe care le-am luat şi a ajutoa­relor pe care le-am primit în această perioadă ne-a rămas intact sectorul zootehnic, cei aproape 500 de tăuraşi, cei 250 de porci din îngrăşătorii, oile, păsările, pe care le-am eva­cuat din timp. Iată de ce con­siderăm că Hotărîrea privind măsurile de stimulare a dez­voltării zootehniei şi îmbună­tăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor ani­maliere reprezintă pentru noi încă un ajutor de mare preţ pe lingă cel stabilit prin Hotărirea referitoare la unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a co­operativelor agricole. Nu este unul în cooperativa noastră, în satul nostru care să nu fi citit sau să nu cunoască conţinutul noilor măsuri luate de partid şi de stat. Vom face tot ce este în puterea noastră pentru a dezvolta şi mai mult sectorul zootehnic, ne vom în­griji de sporirea producţiei a­­cestui sector odată cu îmbună­tăţirea calităţii produselor zoo­tehnice pentru a putea con­tracta cantităţi sporite de ase­menea produse cu statul. Ne angajăm, totodată, să recupe­răm cit mai grabnic pagubele pe care cooperativa noastră C­onstructorii gălățeni care ridică noile obiective ale Combinatului siderurgic de pe platforma Smîrdanu­­lui, au intrat in luna mai cu o zestre frumoasă. După calculele făcute atunci, aceasta se ridica la circa 12 milioane lei, valoare realizată peste prevederile primelor patru luni ale anului la capitolul construcţii-montaj. In ziua de 31 mai, acelaşi puternic co­lectiv de construc­tori, a încheiat a cincea lună a anu­lui cu o nouă iz­­bîndă : înfăptuirea integrală a planu­lui in valoare de 80 milioane lei constru­cţii-monta­j, realizare situată peste media lunilor precedente. Sunt treiate astfel, con­diţii pentru a în­cheia semestrul în­tîi cu o realizare de peste 50 la sută din planul anual şi cu obţinerea pri­mului milion de lei­­din angajamentul suplimentar luat, zilele trecute. Ori de cite ori Aşa cum cei ca­re au lucrat pe di­guri au fost în per­manenţă exemplu de eroism, tot ast­fel şi cei rămaşi pe şantierele plat­formei siderurgice au dovedit acelaşi spirit de abnegaţie şi maximă respon­sabilitate. Iată ce ne-au declarat ieri inginerii , şefi care coordonează exe­cuţia principalelor obiective : „ Ine. LUCIAN POPESCU­ , la fur­nalul nr. 3 de 1 700 m.e., fierar-bo­ie­­niştii lui ION PAUŞAN au ter­minat ieri armă­tura metalică de la săpături. 33 mii m c betoane prepa­rate şi turnate, 2 2fi() m c zidărie, 43 000 metri pătraţi tencuieli, 200 mii metri liniari ca­bluri pozate, 2 800 tone utilaje tehno­logice, 1 60O tone construcţii metali­ce şi 1 450 tone armături montate. Acestea sunt cîteva din volumele de lucrări executate în cursul lunii mai... Cum de s-au pu­tut obţine aseme­nea rezultate, în lipsa unei atît de importante capaci­tăţi de producţie dislocată la lucră­rile de pe diguri ? Cînd ne referim la apărarea Galaţiului de năvala apelor, să ştiţi, că, în bună măsură, este vorba şi de constructorii Combinatu­lui siderurgic nu m pt ni,­ma pe PLATFORMEI S­AU Muncind în regim prelungit de lucru, con­structorii, mentorii, instalatorii şi electri­cienii au însumat, în a doua jumătate a lunii mai, un plus de peste 40 000 ore/om aţi citit în ultimele zile despre acţiu­nile eroice între­prinse pentru a a­­păra de năvala a­­pelor oraşul Galaţi incintele îndi­­guite ale Brateşului de Sus şi de Jos, să ştiţi că tot de atîtea ori a fost vorba în bună mă­sură de construc­torii siderurgişti ai combinatului. Prac­tic acest harnic colectiv a contri­buit prin forţe de muncă, mijloace mecanizate şi im­portante cantităţi de materiale, cu o capacitate de producţie de PES­TE O CINCIME DIN ÎNTREGUL FRONT GALA­­ŢEAN DE AFARA­­RE ÎMPOTRIVA APELOR. Este vor­ba de munca zilni­că pe diguri a 2 000 oameni neca­lificaţi, a 300 oa­meni calificaţi în diferite meserii, a aproape 50 ingineri şi tehnicieni. Do­taţi cu mijloacele necesare de ex­­cavare şi transport ei au excavat şi transportat în a­­ceste zile grele, a­­proape 30 mii me­tri cubi de pământ, radierul staţiei de pompe a gospodă­riei de apă ; « Ing. OVIDIU VELEHORSCHI , a început montajul grupului de cafe finisoare ale lami­norului de benzi la cald ; « Ing. NICOLAE BÎRCA­­ la lami­norul­ de benzi la­­rece, în vreme ce la hala de decapare s-a trecut la regla­jul utilajelor ac­ţionate în curent continuu, la hala tandem s-au înce­put o serie de pro­be primare . • Ing. AUREL MANOLACHE , cuptoarele adînci nr. 23 şi 24, ulti­mele din actuala etapă a laminoru­lui slebing, se pre­dau cu un avans de aproape şapte luni de zile. Ieri, temperatura lor de încălzire era la 1 000 grade, fapt care va permite ca săptămînă­ vii­toare să se intro­ducă primele lin­gouri. • Ing. ALI­ZAI : 230 mii d­­ înfăptuirea integrală a pla­nului pe luna mai de către constructorii siderurgişti de la Galaţi în condiţiile ne­obişnuit de vitrege ale acestor — Este, în primul rînd, vorba — ne-a precizat ing. ŞTE­FAN RADVAN, di­rector general ad­junct — de vigu­roasa acţiune a constructori­lor, mentorilor, instalatorilor şi e­­lectricienilor, care au solicitat în ma­să să muncească un regim prelungit de lucru ,de 12 şi 14 ore, însumîn­­du-se astfel în a doua jumătate a lunei mai un plus de peste 40 000 ore om. In acelaşi timp, forţele rămase au fost concentrate mai ales la obiec­tivele cu termene de punere în func­ţiune în acest an, activitatea orien­­tîndu-se cu precă­dere spre lucrări­le de înaltă pro­ductivitate şi tot­odată de maximă urgenţă pentru a­­sigurarea continui­tăţii frontului de execuţie. Mai tre­buie adăugat că, în această perioadă, toate mijloacele mecanizate rămase pe şantierele plat­formei, inclusiv ce­le de transport au lucrat la „zi — lu­mină“. zile este aşadar o izbîndă de mare preţ pentru economia naţională. SE­­m­c TUDOR GHEORGHIU ,România liberă“ Pe şantierul podului rutier Giurgeni-Vadul Oii. Primul bloc de 1600 tone a părăsit platforma de montaj • Proba de rezistenţă a fost trecută cu succes • Formaţii speciale asigură în permanenţă integritatea sistemului de a­­părare a şantierului de apele crescute ale Dunării P­e şantierul podului ru­tier de­ la Dunăre a a­­vut loc un eveniment deosebit. In cadrul acţiunii de lansare a tablierului metalic, s-a executat operaţia de ripare (deplasare laterală) a primului bloc de oţel de pe platforma de asamblare pe cea de lansare. A­­cest bloc — 218 metri lungime şi 1 600 tone greutate — va con­stitui suprastructura podului pe prima deschidere între pi­la mal şi pila centru Giurgeni. Pe locul rămas liber pe­ plat­­forma de asamblare, a înce­put montajul celui de al doi­lea bloc greu, destinat deschi­derii simetrice de pe malul Vadul Oii. Dificila şi com­plexa operaţie de ripare — prilej cu care primul bloc al tablierului metalic a trecut cu succes şi proba de rezis­tenţă — s-a desfăşurat în bu­ne condiţiuni sub conducerea inginerilor Mircea Rusu, Mir­­cea Stănescu şi Costel Asiei, care au executat şi toate lu­crările pregătitoare. Trebuie menţionat că a-a­ceastă nouă fază din cadrul operaţiei de lansare, a avut loc în condiţiile create de o altă ameninţare a incintei de apărare a şantierului de ape­le în creştere ale Dunării. în­tregul colectiv este puternic angajat la lucrările de între­ţinere şi consolidare a digului de apărare a incintei şantie­rului. Formaţii speciale de lu­cru, dotate cu utilajele nece­sare, asigură în permanenţă integritatea sistemului de a­­părare, permiţînd prin aceas­ta desfăşurarea normală a lu­crărilor la tablierul metalic, care constituie în momentul de față activitatea de bază a șantierului. MAREA BĂTĂLIE A REFACERII (Urmare din pag. 1) men, iar Mureşul îi intirziase două zile. Zi şi noapte se lucra fără întrerupere. Muncitorii au uitat de duminici. Cu toţii, ştiau că economia noastră na­ţională are acum mai mult ca oricind nevoie de megawaţii Mintiei. ...Duminică seara ne aflam din nou la Mintia în aşteptarea momentului solemn al primu­lui paralel. Exact la orele 20, cum se prevăzuse, maistrul ION DAMIAN, acelaşi care la 30 noiembrie 1969. Cu şase luni în urmă, dăduse „liber" hilo­­vaţilor trimişi de primul grup, avea să aibă cinstea de a inau­gura pornirea spre fabricile şi uzinele ţării a energiei electri­ce produse de cel de al doilea grup al Miliţiei. In înfruntarea lor cu timpul şi cu urgia natu­rii. OAMENII ÎNVINSESE: IA, RESPECTÎNDU-ŞI CUVlNTUL DAT. PE URMELE UNOR VECHI ADRESE L-am intilnit la Deva pe Lec­­torul poştal ION POPA. Cu taş­­ca la subţioară, omul acesta du­­ce de 14 ani scrisorile pe stră­zile Plevnei şi Griviţei. Acum, din nomenclatorul lui obişnuit au dispărut cîteva adrese. In locul lor ziduri fărîmate, garduri scorojite, ne spune el. Dar au apărut în schimb alte adrese. Intr-adevăr, in cartoteca fac­torului poştal s-au produs cite­­va neobişnuite schimbări. L-a căutat bunăoară pe cetăţeanul ŞANDOR ADALBERT de pe strada Plevnei. Dar Mureşul a muşcat cu lăcomie din zidurile casei în care a trăit o viaţă în­­treagă. Şi n-a mai rămas nimic. Acum locuitorul de pe strada Plevnei a primit un apartament nou într-un bloc din cartierul Dacia. Aici l-a găsit facto­ul poştal Ion Popa. Şi tot aici i-a regăsit şi pe a® locuitori sinis­­traţi care au omprit locuinţă. Am vizitat cîteva familii proaspăt intrate în apartamen­tele cu aromă de tencuială. Fie­care încearcă să reconstituie ce­va din­ ambianţa vechii case­. O fotografie pe un perete, o per­dea smulsă din ghiarele hip­­sine ale apelor. Peste o sută­ de familii de pe străzile Plevnei, Griviţei, Pro­gresul şi altele şi-au reconstituit căminele în noul cartier Dacic­­Datorită ritmului accelerat în care au lucrat constructorii. Vă rugăm să reţineţi acest a­­mănunt : Blocul 9 din acest car­tier trebuia să fie gata, aşa cum scrie pe o inscripţie, la 15 augus 1970. A venit însă năpasta ape­lor şi oamenii şi-au încordat forţele şi iată că astăzi aparta­mentele sunt gata pentru a-i pri­mi pe cei rămași fără adăpost. Ne oprim pe strada Grigorescu Tocmai acum a venit o echipă de muncitori să ajute la deblocarea nămolului aşternut pe ziduri. ANGHELUȚA BĂLAN lucrează de zor, cu toate că a fost el în­suși lovit de năpastă. — Au venit tovarăşii mei de muncă și m-au ajutat să-mi mai adun cite ceva din ce mi-a mai rămas. Acum ii ajut şi eu pe al­ţii să-şi refacă căminul. Oamenii cu care stăm de vor­bă ne spun că, atunci cînd vor reconstrui casele, vor înseru­ri pe ziduri dunga aceea neagră pînă unde a ajuns apa pentru a ţine minte şi urmaşii lor ce a însemnat tragica lună mai a a­­nului 1970. La o poartă ne întîmpină un uncheş. Se numeşte ION NEA­­GU şi, din toată casa, i-a rămas doar cireşul de lingă acoperişul lovit de viituri. Rupe cite un ram încărcat cu cireşe roşii şi coapte şi le oferă celor care vin să-l a­­jute s­ă puie la loc cărămidă cu cărămidă. BULETINUL DUNĂRII (Urmare din pag. 1 O­peratori şi funcţionari din­­tr-un singur punct, Pietro­­şani—Bujoru, li s-au adăugat elevii şcolilor din comună. Este un act de bărbăţie a ce­lor aflaţi încă în pragul ado­lescenţei, care merită admira­ţie.­­ Puteţi informa cititorii „României libere“ că în PIE­­TROȘANI apa nu va intra — ne spune secretarul Comite­tului comunal de partid, tov. C. DRAGNEA. — Știm că ne așteaptă­m o săptămînă grea — declară la rîndul lui tov. I. PETROVICI, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Zimnicea. Dar am luat toate măsurile... ,,Măsurile“ sunt cei 2 590 de cooperatori din ZIMNICEA, SUHAIA, PIATRA, FRUMOA­SA, cărora le-au sărit în aju­tor 200 de tractorişti de la I.M.A. NANOV, ULMULEŢ şi 400 membri ai gărzilor pa­triotice. Ca un indiciu al stărilor de lucruri de aici vom semnala doar că la km 5 al digului, calea ferată ce duce spre port a fost demontată iar pe acea porţiune s-au turnat mari can­tităţi de pămînt. Aşa cum arată graficul nos­tru, creşterile se menţin în­semnate şi în GIURGIU, CĂ­LĂRAŞI, CERNAVODĂ şi FETEŞTI. In zona­­ GIUrtGItJ— MALU ROŞU acţiunea ero­­dantă a Dunării a creat un pericol pentru comuna Oinacu şi satul Braniştea, obligînd comandamentul să execute un nou dig protector pentru apă­rarea văii. Situaţia a devenit mai critică în digurile DIN­TRE BORCEA ŞI DUNĂRE. In incinta BORCEA DE JOS, compartimentul III, distanţa dintre suprafaţa apei şi co­ronamentul digului , este de doar 15 cm, LA FÅCÅIENI de 30 de cm. Iată de ce, pe a­­ceste 300 km de diguri, peste 4 900 de oamenii nu-şi permit nici un răgaz. Milionul de saci de polietilenă sosit de la Tr. Măgurele a fost epuizat, pro­curarea altora devenind acum o problemă principală. Aceeaşi încrîncenare cu­noaşte bătălia de pe INSULA MARE A BRÃILEI unde 3 000 de oameni, printre care şi 140 de studenţi bucureşteni, au lu­crat ieri pe digurile din bra­ţele Vîlciu şi Măcin. Ing. L. STĂNESCU, din Bucureşti, şeful proiectului de apărare a insulei, e optimist dar tot el ne semnalează că ieri au a­­părut grifoane masive între kilometrul 10 şi 17, obligînd la o regrupare a unor, importante forţe în acest sector. Să spe­răm că bătălia va fi cîştigată şi aici şi că, de pe zecile de­­mii de hectare cultivate, se vor culege recolte bogate. In ultimele 24 de ore la GALAŢI, ca şi la BRĂILA, apele Dunării au scăzut cu 2 cm. Cu toate aces­tea, ele au depăşit nivelul cheiului şi au ajuns la digul de 8 km construit cu cîteva zile în urmă de-a lungul Du­nării, pe întreaga vale­­ a oraşului. Se înregistrează în continuare scăderi ale apelor pe Prut şi Siret, ceea ce uşu­rează întrucîtva sarcinile apă­rătorilor oraşului. La TULCEA şi în DELTA DUNĂRII e soare iar vuietul viiturii s-a calmat oarecum. Apele Dunării au înregistrat o uşoară scădere, de la 2 la 3 cm, cu excepţia gurilor de văr­sare. La SULINA şi SF. GHEORGHE cotele au crescut cu 3 şi respectiv 5 cm. Oame­nii profită de răgaz pentru a consolida digurile. Principalele forţe sunt concentrate pentru apărarea incintelor de la PARDINA, CARASUHAT şi MACIN precum şi a localită­ţii SULINA unde s-a lucrat duminică şi ieri pentru supra­­înălţarea digului de centură în lungime de aproape 3 km. Aşadar, luptă, mereu luptă cu valurile Dunării. Este o luptă, dificilă, zeci de mii de oameni şi importante mijloace tehnice sunt sustrase altor ac­tivităţi productive, se cheltu­iesc milioane şi milioane de lei, trenuri întregi de mate­riale, dar valorile care sînt apărate merită pe deplin efor­turile. ATENȚIE MĂRITA, VE­GHE NEÎNTRERUPTĂ, aces­tea sînt cuvintele de ordine care domină pămînturile de pe malul Dunării. M. RADIAN, I. BECHERU, V. CHIURTU, TH. FLAMÎNZEANU, M. GEORGESCU, I. POPOVICI p­r. LEGENDA ■ C.M.E. Cota maximă probabilă C.2. Cota zi­lei de 1 iunie C.1. Cota de inundație CUR 770cm. C.Z. 735cm C.i 630cm BAHAS---------­,£M.P.63Um Ő.7.630cm C.i 600cm C.M.P.eOOcm C.Z. 582 cm C.i. 600cm L GALAŢI BRĂILA C.M.R860cm CI. 820cm C.I. 750cm ISEVEROJ QM.P825cm C.Z.737cm C.i.580cm C.MR7Jf5cm' ClJPOcm, C.LAfOcm CM.P.730cm C.I. 775cm C.LBOQcm CALAFAT CMP.77Scm C.Z. 75 6 cm C.i550cm CORABIA CM,P. 730cm C.Z 710cm C.lŐÍOcm T. MĂGURELE CUmOrn CI.732cm C.t.6 fa ca GIURGIU C. MR730cm EZ.767cm C.L 630er, OLTEU/TA ~CMP?é0c« Cl 697cm C.i 620cm CĂLĂRAŞI 9

Next